Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2004
2010
14.189
14.343
1.760
0,83
31,5%
36%
30.692
41.572
10.880
2,12
31,3%
39,9%
Cretere
2010/2004
216,3%
289,8%
-
anual
Cheltuielile BASS sunt orientate ctre trei mari destinaii:
- plata pensiilor din sistemul public 98%
- subvenionarea biletelor de tratament, adic diferena dintre preul
biletului i cota parte pltit de pensionar
- cheltuielile administrativ gospodreti ale C.N.P.A.S. (Casa
Naional de Pensii) i casele teritoriale.
2.4. Principalele cauze ale deficitului Bugetului Asigurrilor
Sociale de Stat
Motivele principale ale deficitului n care se afl BASS sunt
urmtoarele:
a) Numrul mare de pensii de invaliditate (gradul II i III).
Numrul pensionarilor de invaliditate a crescut de la 657.000 n 2001 la
904.000 n 2010 i 805.000 n 2011. La nivelul judeului Brila, ponderea
pensiilor de invaliditate n total pensii se afl n media pe ar (13%), iar ca
numr cca. 300 de pensionari gradul I, 6.000 gradul II i 6.000 gradul III.
Au fost realizate controale asupra modului de acordare acestei categorii
de pensii (Per total, in primele 9 luni din anul 2011 numrul intrrilor n
pensie a fost de 140.000, n scdere de la 237.000 n aceeai perioad din
2010, i de la 254.000 n perioada corespunztoare din 2009).
b) Pensiile anticipate parial au crescut de la 8.948 n 2001 la 121.994
n 2010.
O msur tranzitorie este aceea de suspendare temporar de acordare a
pensiei anticipate i anticipate parial (02.07.2010 31.12.2010).
c) Rata de dependen = Numr de salariai (contribuabili) / Numr de
pensionari. Din 2010, raportul este 1:1,1.
Raportul subunitar apare nc din 2001, fiind de 1:1,34. ntr-o perioad
extrem de grea (2001 2004) s-a reuit susinerea BASS prin mprumuturi
de la Bugetul de Stat.
Au fost luate i o serie de msuri. ncepnd cu 01.01.2005 pensiile
agricultorilor sunt suportate din Bugetul de Stat, nu din BASS cum era nainte.
ncepnd cu 01.01.2006, concediile medicale n-au mai fost suportate
din B.A.S.S., ci au trecut la Bugetul Asigurrilor Sociale de Sntate.
Acest raport (1:1,1) n-a fost ntotdeauna aa. La 01.01.1990 rata de
dependen era 3,5: 1, adic 3,5 contribuabili susineau un pensionar.
Dar ce s-a ntmplat dup, denot o iresponsabilitate cras a clasei
politice din Romnia. Au existat mai multe valuri de pensionri:
- mai 1990;
2010
2050
21.207 18.018
66,4
53
18,6
31,8
28
59,9
1.3. Bibliografie