Sunteți pe pagina 1din 16

IMS in UMTS ( IP Multumedia Subsystem).

Servicii si
calitatea serviciilor (QoS) in UMTS

Acest proiect prezinta detalii ale arhitecturii IMS in UMTS si calitatea


serviciilor in UMTS. Lucrarea va fi structurata astfel: in primul capitol se
prezinta cateva notiuni de baza ale arhitecturii UMTS iar in capitolele doi si
trei se prezinta la un nivel mai detaliat notiunile de IMS si QoS in UMTS.

1.Notiuni de baza ale arhitecturii UMTS


UMTS (Universal Mobile Telecommunications System) este un sistem de
comunicatii mobile de generatia a 3-a bazat pe standardul GSM. Acest sistem este
dezvoltat si mentinut de 3GPP (3rd Generation Partnership Project) si este o
componenta a ITU ( International Telecommunications Union). UMTS foloseste o
tehnologie W-CDMA (wideband code division multiple access) pentru a oferi o
eficienta spectrala si o banda mai mare operatorilor de telefonie mobila.
3GPP a oferit cinci mari zone de standardizare pentru UMTS: reteaua de
acces radio, reteaua core, terminale, aspecte ale sistemului si a serviciilor,
GERAN (GSM EDGE RADIO ACCESS NETWORK).
a) Serviciile UMTS
UMTS ofera servicii de telefonie (ex: apel vocal , sms) si servicii de
date care ofera capabilitatea transferului informatiei intre puncte de acces.
Este posibila negocierea caracteristicilor serviciilor de date atat la stablirea
conexiunii cat si in timpul derularii sesiunii. Atat serviciile orientate pe
conexiune si cele fara conexiune sunt oferite pentru comunicatii Punct la
Punct si Punct la Multipunct.
Serviciile de date au parametrii QoS diferiti pentru intarzierea maxima de
transfer, variatia intarzierii si rata erorii de bit. Ratele maxime de transfer
oferite sunt:

144 kbit/s pentru satelit si mediul rural


384 kbit/s pentru periferii urbane
2048 kbit/s pentru mediul urban

Serviciile de retea UMTS au diferite clase QoS pentru patru tipuri de trafic:

Clasa conversationala (voce, video-conferinta)


Clasa de streaming (multumedia)
Clasa interactiva (navigare web, jocuri online)

Clasa background (e-mail, sms)

b) Arhitectura UMTS
O retea UMTS este formata din trei domenii care sunt inter-relationate:
Core Network (CN), UMTS Terrestrial Radio Access Network (UTRAN) si User
Equipment (UE).
Functia principala a retelei Core este de rutare a traficului in retea.
Reteaua Core contine de asemenea functia de stocare de date si
managementul retelei.
Arhitectura de baza a Retelei Core pentru UMTS se bazeaza pe reteaua
GSM cu GPRS. Toate echipamentele au trebuit sa fie modificate pentru
operatiile si serviciile UMTS. UTRAN asigura metoda de acces pentru
interfata aer a UE. Statiile de baza (GSM) sunt referentiate in UMTS ca
Node-B si echipamentul pentru controlul Node-B-ului este numit RNC
(Radio Network Controller).
Este necesar pentru o retea sa cunoasca locatia aproximativa pentru a
putea localiza UE. Acesta este un exemplu de lista al ariilor de sistem de la
cea mai mare la cea mai mica:

UMTS systems (including satellite)


Public Land Mobile Network (PLMN)
MSC/VLR or SGSN
Location Area
Routing Area (PS domain)
UTRAN Registration Area (PS domain)
Cell
Sub cell

2. IMS (IP Multimedia Subsystem)


Este un cadru arhitectural pentru a livra servicii multimedia prin IP. La
inceput, telefoanele mobile ofereau servicii de voce peste o retea de
circuite cu comutatie, mai degraba decat printr-o retea cu comutare de
pachete. Metode alternative de livrare a vocii sau a altor servicii
multimedia prin IP au devenit disponibile dar nu au fost niciodata
standardizate. IMS reprezinta un cadru arhitectural care ofera o
standardizare pentru acest serviciu.

Arhitectura IMS
Scopul IMS este de a integra comunicatiile fixe si mobile de voce si
tehnologii de internet, aducand beneficiile serviciilor internet utilizatorilor
de telefonie fixa si mobila. Permite crearea si implementarea serviciilor
multimedia bazate pe IP in retelele UMTS.
IMS poate activa interoperabilitatea IP pentru servicii in timp real intre
retelele fixe si mobile. Transparenta si integrarea serviciilor sunt
caracteristici cheie pentru accelerarea adoptiei end-user.
Doua aspecte ale IMS care sunt de o importanta fundamentala pentru a
livra aceste caracteristici sunt:

Transport bazat pe IP atat pentru serviciile in timp real cat si pentru


cele in tmp non-real
Introducerea unui model de apel multimedia bazat pe SIP (Session
Initiation Protocol)

IMS ofera:

O retea IP multi-protocol, multi-serviciu si cu acces multiplu,


securizata si de incredere.
-Servicii multiple: orice tip de serviciu poate fi livrat de o retea de
core comuna;
-Acces multiplu: diverse retele de acces (WiFi, WiMAX, UMTS, CDMA
2000 etc.) pot interactiona cu IMS

IMS nu este o singura retea, ci retele diferite care opereaza intre ele
multumita parteneriatelor de roaming dintre oricare furnizor de servicii
IMS.
Nivelele arhitecturii IMS
Cu ajutorul protocolului SIP, IMS suporta sesiuni IP-IP peste orice
conexiune cu fir (DSL, cablu) sau fara fir (WiFi, GSM). Infrastructura IMS
permite unei purtatoare lucreze intre retele TDM si IP pentru a oferi o
experienta de calitate a serviciilor.
Nivelul Acces: IMS este independenta de metoda de acces. In cazul
serviciului mobil, poate fi GPRS, EDGE (GPRS imbunatatit), UMTS sau
Wireless LAN. In cazul serviciilor fixe IMS foloseste ca metoda de acces
ADSL si cablu.
Nivelul Transport: Este o retea full IP formata din routere (routere IP de
core si de margine).
Nivelul Conectivitate=Nivelul Acces si Nivelul Transport
Nivelul de Control: Inglobeaza serverele de control alea retelei pentru
managementul apelurilor sau stabilirea sesiunilor. Cele doua elemente
principale ale acestui nivel sunt CSCF(call session control function) si
HSS(home subscriber server). Uneori numit serverul SIP, CSCF realizeaza
inregistrarea unui terminal si rutarea catre un anumit server de aplicatie a
mesajelor de semnalizare pentru un serviciu particular. In plus, CSCF
coopereaza cu nivelele de transport si acces pentru a garanta QoS tuturor
serviciilor. Baza de date HSS mentine profilul pentru fiecare utilizator.
Stocat intr-o locatie centrala, aceasta contine informatii despre locatia
utilizatorului, declansarea serviciilor.

Nivelul aplicatie: Utilizeaza servere de continut si aplicatie pentru a livra


diferite servicii cu valoare adaugata. La baza acestui nivel sunt:
AS(Application Server), MRFC(Multimedia Resource Function Controller) si
MRFP(Multimedia Resource Function Processor). AS este responsabil pentru
executia logice specifice unui serviciu (exemplu: call flow si interactionarile
interfetelor cu utilizatorul). MRFP realizeaza prelucrari media adjuncte
pentru nivelul aplicatie. Prin MRFP , un provider poate livra diferite servicii
non-telefonice cat si servicii telefonice,video si alte servicii mai populare
cum ar fi conferinte si tonuri de apel personalizate.
Nivelele control si aplicatie sunt independente de acces si transport astfel
incat un utilizator sa poata utiliza aceste servicii indiferent de metoda de
acces.

Conceptele de baza ale arhitecturii IMS


O serie de cerinte a fost introdusa pentru designul IMS:

Conectivitatea IP

O cerinta fundamentala pentru un client este de a avea conectivitate IP


pentru a accesa serviciul IMS. In plus, este necesar ca Ipv6 sa fie folosit.

Independenta de acces

IMS este proiectat sa fie independent de acces pentru ca serviciile IMS sa


poata fi livrate prin orice retea IP(GPRS,VLAN,etc).

Asigura QoS

Prin IMS, terminalul negociaza capabilitatile si isi exprima cerintele QoS in


timpul unei initializari de sesiune SIP sau a unei proceduri de modificare a
sesiunii. Terminalul este capabil sa negocieze parametrii precum: tipul
media, rata de bit a tipului media, marimea pachetului, frecventa de
transport a pachetului, banda. Dupa negocierea parametrilor de nivel
aplicatie, terminalele rezerva resurse potrivite din reteaua de acces. Cand
QoS-ul end-to-end este creat, terminalele cripteaza si transforma in
pachete tipuri media individuale folosind un protocol adecvat(RTP) si trimit
aceste pachete prin IP catre reteaua de acces si transport folosind un
protocol de nivel transport (TCP,UDP).

Politica de control IP pentru a asigura utilizarea corecta a resurselor


media

Aceasta inseamna capabilitatea de a utiliza si controla folosirea traficului


de date dedicat pentru resursele media ale IMS, pe baza parametrilor de
semnalizare ai sesiunii IMS. Aceasta necesita colaborarea dintre reteaua
de acces IP si IMS.

Comunicatie securizata

IMS ofera un nivel de securitate cel putin similar ca cel corespunzator


retelelor GPRS si GSM. IMS se asigura ca utilizatorii sunt autentificati
inainte ca acestia sa poata folosi serviciile si utlizatorii pot cere securitate
atunci cand sunt angajati intr-o sesiune.

Metode de taxare

Arhitectura IMS permite diferite moduri de taxare: offline(postpaid) si


online(prepaid).

Suport pentru roaming

Caracteristicile serviciului de roaming fac posibila utilizarea serviciilor IMS


chiar daca utilizatorul nu este localizat geografic in reteaua sa locala(home
network).

Colaborarea cu alte retele

Pentru a fi o retea de succes IMS trebuie sa fie capabil sa conecteze cat


mai multi utilizatori cu putinta. Asadar, IMS suporta comunicatii cu PSTN,
ISDN , utilizatori de servici mobile si Internet. In plus, va fi posibil sa fie

suportate sesiuni cu aplicatie de Internet care nu au fost dezvoltate de


comunitatea 3GPP.

Controlul serviciului

IMS ofera intregii retele toate informatiile despre serviciile la care un


utilizator s-a inscris, asadar mecanisme standardizate sunt folosite pentru
a activa reteaua invocand serviciile utilizatorului.

Dezvoltarea serviciilor

IMS ofera capabilitati serviciilor pentru dezvoltarea serviciilor multimedia.


Conferinta, SMS, push-to-talk sunt exemple de capabilitati.

IMS si utilizarea protocolului SIP


SIP este un protocol de nivel aplicatie definit de IETF care poate stabili,
modifica si incheia sesiuni multimedia de Internet. O sesiune multimedia
este un set de transmitatori si receptori si de fluxuri de date dintre
transmitatori si receptori. De exemplu, o sesiune poate fi un apel telefonic
intre doua parti sau o conferinta intre mai multe parti. SIP poate fi de
asemenea folosit si pentru a invita un participant la o sesiune care se afla
in desfasurare, de exemplu o conferinta. Mesajele SIP pot contine descrieri
de sesiune astfel incat participantii sa poata negocia tipurile de media si
alti parametrii ai sesiunii. SIP ofera propriul sau mecanism pentru
transmisiuni de incredere si poate rula peste mai multe protocoale de nivel
transport cum ar fi TCP, UDP, SCTP (stream controll transmission protocol).
SIP este compatibil atat cu IPv4 cat si cu IPv6. SIP ofera urmatoarele
capabilitati pentru a coordona comunicatiile multimedia:

Determina locatia curenta a userului destinatie;


Determina daca un user doreste sa participe intr-o sesiune;
Determina capabilitatile unui terminal al userului;
Stabileste o sesiune;
Controleaza o sesiune. Aceasta include modificarea parametrilor
unei sesiuni, invocarea functiilor serviciului pentru a oferi servicii
sesiunii si terminarea sesiunii.
La fel ca HTTP, SIP este un protocol client server care foloseste un
model de cerere raspuns. Un client SIP este orice element de retea
care genereaza o cerere SIP si primeste un raspuns SIP. Un server

SIP este un element de retea care primeste o cerere SIP, pentru a o


indeplini si trimite inapoi raspunsul la aceste cereri.

Entitatile retelei IMS


Figura urmatoare ilustreaza arhitectura IMS/UMTS unde IMS conecteaza
gatewayul GPRS (GGSN) cu PSTN (public switched telephone network) si
cu PDN(packet data network).

HSS(Home subscriber server) stocheaza profilul abonatului si


informatii despre locatia acestuia. Este echipat cu protocoale bazate
pe Internet pentru interactiunea cu IMS.
BGCF(Breakout Gateway Controll Function) selecteaza reteaua in
care iesirea din domeniul PSTN sau CS va aparea. Daca BGCF
determina ca o iesire va avea loc in aceeasi retea, va selecta un
MGCF(Media Gateway Controll Function) care este responsabila
pentru colaborarea cu PSTN. Pe de alta parte, daca iesirea se va
intampla in alta retea IMS, BGCF va inainta cererea SIP catre un alt
BGCF sau MGCF aflat in reteaua IMS selectata.

AS(Application Server) care este localizat in reteaua de casa a


userului sau in alta locatie, ofera servicii multimedia cu valoare
adaugata in IMS.
MGW(Media Gateway ) transporta traficul userului IMS. MGW ofera
transport intre UMTS core network si PSTN/CS (incluzand controlul
conversiei de date si procesarea traficului util).
MGCF controleaza canalele media intr-un MGW. Realizeaza conversia
semnalizarii de control a apelului intre ISUP(Integrated Services
Digital Network user part) pentru utilizatorii PSTN/CS si SIP pentru
utilizatorii IMS.
T-SGW (Transport signaling gateway) se foloseste ca punct de
terminare a semnalizarii PSTN si ofera reteaua mobila PSTN/legacy
cu maparea adreselor la nivelul transport. In mod specific, mapeaza

semnalizarile de apel intre MGCF si PSTN.


Arhitectura retelei IMS/UMTS

MRF (Media Resource Function) executa functii cum ar fi o conferinta


intre mai multe persoane fie doar voce sau si video si tonul de apel.
CSCF (Call Session Control Function) este un server SIP responsabil
cu controlul apelului si comunicatiile cu HSS. Semnalizarea IMS este
executata de trei tipuri de CSCF-uri: proxy CSCF (P-CSCF), CSCF de
interogare (I-CSCF) si CSCF de servire (S-CSCF). Figura 5 ilustreaza
un exemplu de scenariu al unui apel IMS, unde terminalul mobil
(UE1) este apelantul si UE2 este apelatul.

P-CSCF reprezinta punctul de acces in IMS pentru UE. Tot traficul SIP
de semnalizare catre/de la UE trece prin P-CSCF.
I-CSCF este punctul de acces in reteaua IMS privata a operatorului.
Mascheaza topologia retelei fata de alte retele.
S-CSCF executa inregistrarea si controlul sesiunii pentru UE. Este de
asemenea responsabil pentru rutarea mesajelor SIP catre Serverele
aplicatie.

Cand un terminal mobil se conecteaza la reteaua GPRS/IMS si efectueaza


activarea PDP (Packet Data Protocol), un P-CSCF este atribut unui UE. PCSCF contine un numar limitat de functii de translatare a adreselor pentru
a inainta cererile catre I-CSCF, care apoi selecteaza un S-CSCF pentru a
deservi terminalul mobil in timpul procesului de inregistrare. Acest S-CSCF
selectat suporta semnalizare pentru initierea apelului si controlul
serviciilor. Toate apelurile primite sunt rutate catre terminalul destinatie
prin S-CSCF.

Figura 5. Un exemplu de scenariu pentru un

apel IMS

3. Servicii si QoS in UMTS


Serviciile UMTS nu doar ca ofera servicii suportate de sistemele de
generatia a doua precum GSM, dar imbunatatesc aceste servicii prin
debite mari si flexibilitate mare.

Evolutia serviciilor in platforma GSM prin serviciile cu comutare de circuite


si pachete va continua si in UMTS, fiind introduse si alte servicii.
Asadar, serviciile UMTS au viteza de transmisie de pana la 2MB/s. Desi,
vitezele mari au aparut initial in mediile urbane, ele au crescut substantial
in toate mediile in comparatie cu tipicul de 9.4 Kb/s.
In sistemele UMTS nu este vorba doar despre rata de transmisie ci mai
degraba despre tipul de serviciu dorit la momentul si timpul dorit. Nu mai
este vorba despre comunicatii oriunde la orice moment, ci despre ce
doreste utilizatorul, unde doreste si cand doreste utilizatorul.
Arhitectura serviciilor care realizeaza transportul informatiei in
UMTS (bearer architecture)
Dupa cum este ilustrat in figura urmatoare, UMTS propune o structura pe
nivele a serviciilor unde fiecare serviciu de transport aflat pe un nivel
specific ofera serviciile sale individuale bazandu-se pe nivelele inferioare.
Asadar, arhitectura serviciilor UMTS serveste ca o platforma ideala pentru
servicii end-to-end oferind functionalitati cheie prin layere care se preceda.

Datorita arhitecturii sale de servicii bazate pe mai multe nivele, UMTS


permite utilizatorilor sau aplicatiilor sa negocieze, renegocieze sau sa
schimbe caracteristicile serviciilor pentru a transmite informatia.
Negocierile au loc in functie de nevoile aplicatiei, resursele de retea
disponibile si cererile QoS.

Calitatea serviciilor in retelele de generatia a 3-a


Principalele patru clase ale traficului UMTS diferentiate intre ele prin
sensibilitatea la intarziere sunt: conversationala, streaming, interactiva si
background. Clasele conversationale au sensibilitate la intarziere mai mare
decat clasele de background. Primele doua clase corespund serviciilor in
timp real iar ultimele doua serviciilor in non timp real. Aceste clase sunt
ilustrate in tabelul de mai jos:

Clasele de trafic in UMTS:


a. Clasa Conversationala
Clasa Conversationala contine servicii precum comunicatii clasice de voce
prin comutatie de circuite, voce peste IP si telefonie video. Acestea sunt
servicii real time cu praguri de intarziere end-to-end sub 399 ms.

Optiunea de voce
Tehnica de adaptare multi rata (AMR) activeaza codecul de voce in
UMTS. Acest codec este alcatuit dintr-un singur codec intregrat de
voce cu opt rate sursa controlate de RAN. Codorul AMR functioneaza
cu frame-uri de voce de 20 ms, 160 de esantioane, la o rata de
esantionare de 8000 de esantioane pe secunda. Exista trei clase de
erori (A-C): clasa A este cea mai sensibila si necesita o codare de
canal buna. Codecul de voce AMR poate tolera in jur de 1% din rata
de eroare a frame-urilor( FER) pentru bitii clasei A fara a deteriora
calitatea vocii. Pentru bitii claselor B si C este permis un FER mai
mare. BER-ul (bit error rate) corespunzator clasei A este in jur de
10^-4.

Optiunea de telefonie video prin comutare de circuite si comutare de


pachete

Telefonia video necesita un BER mai mare decat voce datorita


compresiilor. Totusi are aceeasi sensibilitate la intarziere ca si vocea.
Specificatiile tehnice in UMTS recomanda ITU-T Rec. H324M pentru
telefonie video in retele cu comutare de circuite. In prezent exista si
doua optiuni pentru telefonie video pentru retele cu comutare de
pachete: ITU-T Rec. H323 si IETF SIP. H.323 are caracterisitici similare
cu H324M.

Structura pe nivele pentru functiile multimedia MEGACO/H.248


Media Gateway Control (MEGACO) sau H.248 este parte a
protocoalelor care faciliteaza controlul telefoniei video in cadrul
retelelor cu comutare de pachete. Megaco/248 a fost dezvoltat de
ITU TG-16 si IETF si acopera toate aplicatiile gateway mutand fluxul
de informatii din retelele IP catre PSTN, ATM si altele. Acestea includ:
PSTN trunking, gateway-uri, interfete ATM, linii analogice si interfete
telefonice, servere de instiintare, telefoane IP si altele.

Transportul semnalizarii IETF (SIGTRAN)


SIGTRAN dezvolta un SCTP(Simple Control Transmission Protocol)
care este privit ca un nivel intre aplicatia SCTP a utilizatorului si un
serviciu de datagrame end-to-end best effort precum UDP. Astfel,
functia principala a SCTP se reduce la transferul sigur a
datagramelor intre utilizatorii SCTP.

b. Streaming
Implica transmiterea continua a fluxului de informatie. Aceasta tehnica
faciliteaza navigarea pe internet permitand afisari chiar inainte de
terminarea transferului de informatie. Are mare toleranta pentru jitter
pentru a suporta asimetria aplicatiilor de internet. Prin buffering, tehnica
de streaming imbunatateste transferul de pachete si le ofera imediat cum
acestea devin disponibile. Astfel, poate suporta video la cerere precum si
broadcast-ul prin web. Ambele tipuri de aplicatii video pot beneficia de
aceleasi tipuri de compresie dar difera prin utilizarea codarii, protocoalelor,
etc. Asadar putem oferi doua tipuri de aplicatii video si adresa sau oferi
servicii mai multor tipuri de utilizatori in functie de rata de transmisie si
sensibilatatea la intarziere.
c. Interactiv
Logic, definim interactiv ca fiind schimbul dinamic de informatii pentru
interfata om-masina sau conexiune masina-masina. Tempoul dinamicitatii
va depinde de aplicatie sau de scopul dispozitivului aflat in interactiune. In

contextul aplicatiilor de internet cum ar fi navigarea web, timpul de


raspuns va depinde de tipul informatiei cerute si calitatea legaturii dar si
de protocoalele folosite. Aplicatiile sensibile la intarzieri vor cere intarzieri
mai rapide (ex. dispozitive de urgenta, controlul de sistem). Alte aplicatii
precum serviciile de localizare, jocuri, centre pasive de informatie, etc. vor
opera in intarzieri flexibile dus-intors.
d. Background
In timp ce clasa Background creste cu solutii inovative aceasta ramane ca
una din tehnicile traditionale de comunicatii de date. Este folositoare
pentru e-mail, SMS, interogari de baze de date si platforme de servicii de
informatii. Intarzierea nu are consecinte critice pentru aceasta clasa dar
intarzierile de mai mult de un minut vor fi imediat simtite.
Dar in ciuda intarzierilor dus-intors nesolicitate, acuratetea devine critica.
Astfel, utilizatorii clasei background asteapta o comunicatie lipsita de erori.
De exemplu, mecanismele de control care masoara performante sau
monitorizeaza actiuni vor avea nevoie de o acuratete critica cand trimit
sau receptioneaza informatia.
Pentru a trage o concluzie referitor la clasele de trafic UMTS, in cele ce
urmeaza vom sublinia pe scurt cateva criterii pentru aplicatii diferite in
contextul claselor mentionate mai sus.

Din reprezentarea algoritmica a intarzierilor(pe axa x) si scara liniara a


estimarilor pierderilor de pachete(pe axa y), putem observa sensibilitatea
aplicatiilor la deficentele IP. Transmisia sigura de servicii va include in mod
necesar atat controlul intarzierilor cat si integritatea transferului de
pachete.

Servicii generice in UMTS


Puterea serviciilor UMTS nu consta in una sau doua aplicatii, ci in
imbinarea si complementarea unei serii de aplicatii si tehnologii, ce vor
genera diferite seturi de servicii.

Figura de mai sus ilustreaza un set generic de aplicatii tinta, in principal


pentru retele cu comutare de pachete ce includ caracteristici multimedia.
Tot in aceasta figura putem observa caracteristicile serviciilor orientate pe
conexiune si neorientate pe conexiune (ex. rata de bit constanta si
variabila).
Nu trebuie doar sa stim catre ce grup putem adresa aceste servicii
(intreprinderi, firme de comunicatii, organizatii de comert si operatori
wireless cu scopul de a micsora costurile operationale). Va trebuie de
asemenea sa stim unde se afla terminalul si ce tip de tehnologie este
folosita.

Familia de utilizatori UMTS


Potentialii utilizatori 3G se impart in urmatoarele categorii:
a. Abonati business

Abonati din domeniul IT implicat in generarea si transferarea


tuturor tipurilor de informatii moderne in comunicatii si calculatoare,
software.
Designeri si producatori lucreaza in manufacturi, industria grea si
linii de productii.
Distribuitori si vanzatori activi in marketing, vanzari, distributia de
produse
Financiar si judiciar domeniul bancar si financiar, domeniul legal

b. Abonati rezidentiali

Comunicatori cei angajati in mod continuu in activitati sociale,


comunica in majoritatea timpului
Mereu pregatiti tin pasul cu ultimele trenduri si dispun de multe
mijloace moderne de comunicatie
Calatorii isi schimba des locatia, cetatean international
Persoanele instarite cei care detin capitalul

c. Abonati de masa

Populatia ramasa care nu a fost specificata in categoriile de mai sus:


copii si tineri intre 5-22 ani, forta de munca, grupuri
educationale,institutii, corpuri guvernamentale.

Costuri si servicii
Indiferent de abonat sau de segmentul caruia abonatul ii apartine, un user
va privi mereu catre investitiile cost-valoare. Serviciile de comunicatii
costisitoare sau prea sofisticate nu vor fi pe plac niciunui segment mai sus
mentionat. Serviciile costisitoare ca cele propuse de grupul IRIDIUM
(servicii mobile prin satelit care ofera in principal voce si viteze mici de
date cu aperire globala) nu vor castiga destula atentie pentru a genera
interes in oricare segment. Fara indoiala, nivelul de acceptare va varia in
functie de grup si de la regiune la regiune, dar accesibilitatea si utilitatea
vor avea avantaj in fata acceptarii. Asadar, problema cheie este de a
indeplini nevoile oricarui segment de populatie.

S-ar putea să vă placă și