Sunteți pe pagina 1din 2

a)Negocierea se finalizeaza cu convenirea textului

-parafarea/semnarea ad referendum
b)Semnarea-semnificatia juridoca=autentificarea textului-acordul formal asupra faptului(ca negocierile s-au
incheiat si textul este definitiv)
- ca regula, semnarea nu are ca efect exprimarea vointei statului
c) Exprimarea consimtamantului: - ratificarea-actul legislative
-aprobarea- actul executive
-acceptarea modalitatea specifica amendamentul
-aderarea
-semnarea
d) Intrarea in vigoare:- in cazul tratatelor bilaterale
-in cazul tratatelor multilaterale

Deosebiri fata de alte documente


Contractul de stat- act juridic incheita intre stat si o societate transnationala care reglementeaza drepturi
si obligatii reciproce, guvernat de reguli juridice alese de parti
Documente intre state realizate fara scopul de a produce efecte juridice: declaratii politice,
memorandumuri de intelegere
In practica: formularea textului: ,, shall/ will , existenta unei clause finale :,, prezentul ...intra in vigoare
Conditii de forma
Practica CIJ : nu sunt esentiale:
-o harta nesemnata de parti, dar confirmata prin practica ulterioara primeste o valoare obligatorie
(Cambogia c . Thailanda, Templul Preale -Vihear)
- un document de democratic/ semnat de Politia de Frontiera(Delimitarea maritime intre Marea Neagra
Romania si Ucraina)
-un document intitulat ,, Minuta semnat de ministrii de externe (Diferendul Qatar/Babrein-1994)- nu
reprezinta un simplu instrument de consemnare a discutiilor, ci enumera angajamente;
- ,, nimic nu se opune ca un comunicat sa constitutie un accord international prina care sa fie supus un
litigiu Curtii (Platoul Continental al Marii Egee-1978)

Cutuma internationala
Definitie: Cutuma international = practica generala, relativ indelungata si repetata a statelor, considerate de ele
ca dand expresie unei reguli de conduit cu forta juridical obligatorie.
Art 38:,, cutuma international , ca dovada a practicii generale , acceptata ca drept
Situatie speciala : cutumele bilaterale (cazul ,, Dreptul de trecere prin teritoriul indian CIJ,Portugalia c.
India -1960)
Cutuma nu se realizeaza, totusi, pe baza simplei ,, majortitati opozitia unui numar semnificativ de
state la o anumita regula blocheaza crearea unei cutume, chiar daca este favorizata de majortitate (cazul CIJLegalitatea folosirii armelor nucleare-1996)

Opozabilitatea cutumei
Chiar daca s-a facut dovada unei cutume , ea nu poate fi invocate impotriva unui stat care a obiectat la
aceasta (a repudiate aceasta practica)
Ex:- zonele de pescuit- anglo-norvegiene (1951)
-Azilul(Columbia c. Peru - 1950)
Elementul subiectiv- atitudinea statului (a organelor statului ) de a se conforma practicii pentru motivul
ca reprezinta o norma obligatorie .
-presupune acte ale autoritatilor din care sa rezulte ca statul considera o practica
impunand o anumita conduit ca obligatorie.
Dovada cutumei
-practic, dovada cutumei presupune dovada elementului subiectiv:
a) corespondenta diplomatica, instructiuni catre diplomati
b)declaratii de presa ale oficialilor , luari de pozitii publice,acte unilaterale
c)declaratii politice bilaterale /multilaterale
d)tratatele multilaterale care codifica/contin norme noi care sunt acceptate ca state drept cutuma;
e) acte ale organizatiilor international (rezolutii, avize)
f)legi interne/ hotarari judecatoresti interne.
Elementul subiectiv- Cazul ,,Lotus (1927)-,, abtinerea nu poate fi un element in sensul recunoasterii
unei cutume decat daca se dovedeste ca s-a realizat in baza unei obligatii de a se abtine.

S-ar putea să vă placă și