Sunteți pe pagina 1din 15

COMBATEREA ESECULUI SCOLAR.

EXEMPLE DE BUNA PRACTICA


PROF. DANILA IZABELA
PROF.MIHAI DANIELA
PROF. DIACONU DIANA
PROF. AMBROZIE ALIONA
1.Delimitarii conceptuale

Fiecare traiectorie colar are o istorie unic ce poate fi povestit n moduri diferite, n
funcie de punctul de vedere adoptat: al elevului, al printelui, al profesorului. Povestea conine,
inevitabil, referiri la performanele elevului, la succesele i insuccesele care marcheaz aceast
traiectorie. Interesul tuturor pentru performanele elevilor nu este ntmpltor. Notele colare,
statutul de elev bun" sau elev slab", succesul sau insuccesul la examene influeneaz nemijlocit
poziia
elevului
n
familie in n grupul de prieteni, dar i prestigiul familiei, percepia social a acesteia, calitatea
educaiei
n familie. coala nsi este evaluat de comunitatea social n funcie de notele obinute de
elevii
si.
In acest context, succesul colar a devenit, prin extindere, un fel de etalon al calitii tuturor celor
implicai n acest proces (elevi, profesori, prini, instituii colare i comuniti sociale), n timp
ce
insuccesul sau eecul colar antreneaz deprecierea individului, a colii i a familiei i, de multe
ori,
el
devine sinonim cu eecul n via. Insuccesul nu mai este doar o problem pedagogic, ci i una
social.
Studiile consacrate insuccesului colar au pus n eviden un fenomen complex, in
multiple faete i dimensiuni, care nu poate fi uor surprins ntr-o definiie. De cele mai multe ori,
insuccesul
colar
a
fost definit prin raportare la ceea ce reprezint opusul su, adic succesul colar. Se consider c
ntre
succesul i insuccesul scolar exist o relaie dinamic, dialectic i complex. Aa cum nu poate
exista
un succes total i continuu, tot aa nu poate exista un insucces definitiv i global. Cel mai
frecvent
ne
ntlnim cu succese sau insuccese pariale. Sintagma insucces colar este utilizat alternativ cu
cea de eec colar, fiind considerate pn la un anumit punct sinonime.
Fritz Heider , iniiatorul teoriei atribuirii a fost cel care atras atenie cercettorilor asupra
importanei inferenelor pe care le face simul comun cu privire la evenimentele din mediu. El
1

aezat nevoia de nelegere, de ordine, de coeren logic ntre motivele umane fundamentale. n
concepia lui, cauzele pe care le atribuim comportamentelor celorlali sunt de dou feluri:
- factori interni (de pild, motivaia persoanei);
- factori externi (situaia, presiunea social).
De asemenea, el a artat c individul nu face numai hetero-atribuiri, cutnd s
explice conduitele celorlali , dar i auto-atribuiri, n ncercarea de ase nelege pe sine.
n cadrul teoriei atribuirii, un cmp de cercetri deosebit de interesant s-a dovedit a fi cel
al atribuirii succesilui i eecului. Bernard Weiner, psihologul social care a studiat acest gen de
activitate cognitiv, a stabilit c, n general, cauzele pe care le invoc indivizii n ncercarea de a
explica reuita sau eecul propriu sau al altora pot fi ordonate dup dou dimensini:

intern (personal)- extern (situaional;


stabil-instabil

Astfel, Weiner obine patru tipuri de cauze posibile:

intern i stabil (capacitatea);

intern i instabil (efortul);

extern i stabil (dificultatea sarcinei);

extern i instabil (ansa).

Un elev poate s explice nota proast pe care tocmai a primit-o punnd-o pe


seama uneia din aceste cause. Trebuie s observm c performanele sale colare
viitoare, precum i comfortul su psihic depind de atribuirea pe care o face. Este
evident c el se va simi mpcat cu sine i stima de sine i va fi menajat dac
va invoca o cauz extern i stabil. Pe de alt parte, un elev nclinat s fac
mereu atribuiri interne pentru nereuitele sale din clas va avea o stim de sine
slab i, n egal msur, ateptri slabe cu privire la posibilitile sale de a
obine note foarte bune.
Din punct de vedere pedagogic, termenul esec scolar are acceptiuni diferite, fiind in mare
masura o problema de atitudine si un mod de evaluare a rezultatelor scolare, a calitatii
performantelor scolare ale elevilor, de existenta a programelor, de existenta a unor norme
implicite sau explicite in ce priveste reusita scolara.
In literatura de specialitate termenul de esec scolar este raportat la cel de reusita scolara,
desemnata ca fiind concordanta dintre capacitatile, reusitele, interesele, atitudinile scolare ale
elevilor si nivelul cerintelor scolii, programelor si finalitatilor produse de acestea.
La polul opus, esecul scolar este definit ca fiind discrepanta dintre exigentele scolare,
posibilitatile si rezultatelor elevilor.
Implicatiile esecului scolar sunt multiple. Pe termen lung efectele esecului scolar se
regasesc in esecul social. Randamentul economic este scazut datorita incompetentei profesionale
a indivizilor. Slaba pregatire a fortei de munca induce efecte in plan social precum:
marginalizarea, somajul, delincventa, etc. Esecul scolar are in vedere si efecte psihologice, cum
ar fi: dificultati de adaptare, neincrederea in fortele proprii, stres, anxietate, etc. Esecul scolar
2

este indicatorul lipsei de randament pedagogic, al insuficientelor intalnite in sistemul


educational.
Practic succesul si insuccesul au o latura conditionata social si cultural, dar si una
puternic subiectiva. De exemplu, nota 7 pentru un elev foarte bun reprezinta un esec, pe cand
aceeasi nota pentru un elev slab reprezinta un success. Ceea ce conteaza in acest caz
esteautoevaluarea (determinate de performantele anterioare) cat si familia. In general, in familiile
cu statut social ridicat standardele sunt inalte si, de multe ori, in asemenea cazuri putem vorbi de
un fals success sau insucces psihologic. Astfel ca insuccesul este reprezentat de diferenta dintre
asteptari si rezultatele obtinute. Elevii, cu un astfel de insucces, il il traiesc mult mai dramatic, cu
cat nivelul de aspiratie este mai ridicat.
Insuccesul poate sa fie:
a) de tip cognitive ce vizeaza nerealizarea de catre elev a obiectivelor si se exprima prin
rezultate
scazute la examene, concursuri scolare, coringete, repetentie. Acest tip de insucces se
poate datora fie unei dezvoltari intelectuale insuficiente, fie printr-un nivel foarte scazut
de aspiratie in raport cu activitatea scolara, lipsa unor deprinderi de munca din partea
elevului, incapacitatea de a se autoevalua din prisma unor criteria obiective, incapacitatea
de a realize legaturi intre informatii etc.;
b) de tip negognitiv ce se exprima prin inadaptarea elevului la exigentele scolii. Acest tip de
esec se traduce prin abandon scolar. Cauzele sunt, in general, individuale de natura
afectiva (teama de scoala, teama de a nu fi respins, conflicte cu parintii, cu profesorii, cu
colegii etc), fie datoraita unor cause psihonervoase (dezechilibru emotional,
impulsivitatea crescuta, autism etc).
In functie de persistent si amploarea insuccesului deosebim:
a) de durata- ce presupune acumularea de lacune o perioada indelungata de timp;
b) episodic-care apare in urma unor situatii conflictuale sau tensionale sau datorita unor
dificultati in rezolvarea unor sarcini scolare;
In functie de gradul de generalitate, vorbim de un insucces :
a) generalizat- cand insuccesul se manifesta la toate materiile, vizand toate aspectele
activitatilor scolare, sau elevul intampina greutati de adaptare la viata scolara si nu face
fata baremelor minime, la majoritatea obiectelor de invatamant;
b) limitat- de amplitudine redusa atunci cand insuccesul apare doar in raport cu anumite
materii sau anumite sarcinii, datorita lipsei de interes sau a aptitudinilor pentru obiectul
de invatamnt, ori datorita modului in care sunt predate materiile respective.
Insuccesul scolar parcurge mai multe faze:
faza premergtoare, caracterizat prin apariia primelor probleme n realizarea sarcinilor
colare, a primelor goluri n cunotinele elevului, ncetinirea ritmului n raport cu ceilali elevi;
n
plan
psihologic, impactul acestor dificulti se exprim n apariia primelor simptome ale
nemulumirii
3

elevului n legtur cu coala, n lipsa interesului i a dorinei de a nva; acesta e un insucces


episodic, de scurt durat, care poate fi uor recuperat dac e sesizat la timp; din nefericire,
aceast
stare de lucruri poate s rmn necunoscut att profesorilor i prinilor, ct i elevului nsui,
care
nu nelege ce se ntmpl i cum a ajuns s nu mai fac fa sarcinilor colare;
faza de retrapaj propriu-zis, caracterizat prin acumularea de goluri mari n cunotinele
elevului i evitarea oricrei ncercri de ndeplinire independent a sarcinilor; pe plan
psihocomportamental,
apar
aversiunea fa de nvtur, de profesori i de autoritatea colar n general, perturbarea orelor,
chiulul de la ore i alte forme de negare a activitii colare; notele proaste i atitudinea elevului
fa
de coal sunt simptome uor de sesizat, i acum intervin primele ncercri oficiale de rezolvare a
problemei; dac aceste ncercri nu sunt cele adecvate, eecul se adncete;
faza eecului colar formal, care se exprim n repetenie sau abandon colar, cu
consecine
negative att n ceea ce privete dezvoltarea personalitii, ct i integrarea social i
profesional.
Fenomenul insuccesului colar, susine R.Reviere (1991),se manifest n forme diverse,
puse n eviden de unii indicatori a formelor stabilizate ale eecului, cum ar fi:
1. indicatorii proprii instituiei de nvmnt reflect rezultatele slabe la nvtura , la teze
ca i la concursurile colare, la olimpiadele pe materii;
2. indicatorii exteriori instituiei de nvmnt orientarea n via, n profesie dup absolvirea
colii; ponderea din omaj; numrul sau pondere analfabeilor din total populaie sau din
categoria de vrst dat;
3. indicatorii referitori la efectele eecului colar n plan individual rata abandonului colar, a
absenteismului, tririle individuale, subiective, ale eecului.
Totodat, insuccesul se traduce prin conceptul de inadaptare colar care privete
dificultile n ndeplinirea sarcinilor colare, dar i eecul n integrarea subiectului n mediul
colar.
Adaptarea n mediul colar este confirmat prin indicatorii

Capacitatea, aptitudinea subiectului de a-i nsui i opera cu informaiile transmise;

Capacitatea subiectului de a intra n relaii cu grupul de elevi

Contientizarea, interiorizarea normelor colare i a valorilor sociale promovate.

Eficiena procesului de nvmnt i n mod deosebit performana colar este


condiionat de o multitudine de factori obiectivi i subiectivi, externi i interni, contextuali i
determinani. Din aceast categorie fac parte cei redai mai jos:
Factorii sociopedagogici:
4

Fac referin att asupra structurii instituionale formale a sistemului de nvmnt, ct i


a unor factori exteriori, cum ar fi: cei familiali i implicit climatul educaional regsit n acest
mediu. n aceast categorie intr factori obiectivi, de natur socio-pedagogic, concretizai n
contextul sociopedagogic i cu referin deosebit la organizarea procesului de nvmnt.
n ceea ce privete dimensiunea structural, instituional a sistemului de nvmnt,
aceasta i pune amprenta asupra succesului colar prin specificul relaiilor instituite i prin
modul de organizare a procesului de nvmnt, pe fondul unui anumit plan de nvmnt i
ideal educaional.
Un rol deosebit la nivelul acestei categorii de factori revine raportului dintre nivelul
cerinelor sistemice ale educaiei i nivelul cererilor individuale - opiunile indivizilor legate de
pregtirea profesional i idealul educaional. La aceasta trebuie adugat i gradul de exigen i
calitatea actului educativ, exprimat prin autoritatea epistemic a cadrelor didactice i n general
printr-un management educaional eficient.
Tot la nivelul factorilor exteriori i oarecum n relaie direct cu factorii sociopedagogici
sunt i cei ce vizeaz organizarea procesului de nvmnt, a managementului educaional n
general. Anumite incoerene strategice i tactice, incompatibile cu idealul educaional i mai ales
cu discrepanele care pot s apar ntre acesta i cerinele individuale, pe fondul unei organizri
deficitare, se pot constitui n factori care au un impact negativ asupra eficienei i productivitii
nvmntului. La aceasta se adaug i reforma curricular, coroborat desigur cu strategii i
tehnologii didactice, fie prin adecvarea metodelor i mijloacelor didactice n actul predrii nvrii (cnd au un impact pozitiv asupra performanei), fie prin inadecvarea acestora (cnd au
un impact negativ).
n ceea ce privete calitatea actului educaional determinat, n ultim instan, de
personalitatea cadrelor didactice, aceasta este resimit prin structura cognitiv - intelectual i
afectiv - atitudinal a agenilor educaionali fa de ntreg procesul de nvmnt.
Competena social, profesional i, mai ales, cea psihopedagogic a cadrelor didactice
i pun amprenta asupra succesului colar sau, n sens invers, lipsa acestor competene i
aptitudini au o inciden negativ asupra reuitei colare. Un rol deosebit revine organizrii
educaiei pe structuri de nvmnt: ani, uniti colare, clase, nivel de salarizare a cadrelor,
impactul organizaional fiind tot mai resimit i, din pcate, influena sa fiind mai mult de natur
negativ. Nivelul de salarizare sczut al cadrelor, suprancrcarea curricular, carenele de ordin
logistic i programa colar ncrcat au din ce n ce mai mult o influen nefast n procesul
pregtirii tinerilor.
Factori familiali:
n ceea ce privete influena factorilor familiali - exteriori actului didactic propriu-zis - i
mediul familial i pune amprenta asupra succesului i, mai ales, a insuccesului colar. Aceast
categorie de factori se exprim prin mai multe moduri, cum ar fi:
- climatul educaional familial;
- valenele educative ale familiei;
- atitudinile procolare - educaionale ale familiei;
5

- gradul de nzestrare logistic (calculator, Internet etc.) i posibiliti materiale financiare;


- nivelul de instruire i preocupare n ceea ce privete pregtirea i autoeducaia
prinilor;
- regimul de via i stilul de via al prinilor.
Fiecare din aceti factori contribuie n mod difereniat la reuita sau insuccesul colar.
Mai mult, sunt resimii factorii de ordin financiar i posibilitile materiale ale prinilor, ceea ce
a fcut s creasc fenomenul abandonului colar i analfabetismul.De asemenea, mediul
rezidenial coreleaz semnificativ cu tendinele de abandon colar, acestea fiind regsite n mai
mare msur n mediul rural, unde i starea srciei este mai evident.
Climatul familial se constituie ntr-un puternic factor de influen negativ asupra
randamentului colar. Se constat c agresivitatea intrafamilial, intolerana i mai ales
alcoolismul, influeneaz foarte mult situaia colar culminnd cu eecuri colare i abandon
colar. Cauzele de ordin sociofamilial se pot grupa astfel:
- cauze generate de structura restrns i lrgit a cadrului familial (fie spaiu restrns, fie
familii cu muli copii);
- relaii intrafamiliale negative (atmosfer tensionat ntre prini, acetia i copii, ntre
frai, prini, bunici etc.);
- tare psihocomportamentale (alcoolism, minciun, hoii, promiscuitate);
- nivelul instrucional sczut al prinilor;
- condiii igienico-sanitare precare;
- stilul de raportare al membrilor familiei la copii pe fondul unei agresiviti excesive i a
unei intolerane ridicate sau, n mod invers, prin atitudini supraprotecioniste, indulgen
excesiv etc.;
- nivelul i structura comunicrii intrafamiliale (n mod deosebit a comunicrii afective);
- situaii speciale n afara celor prezentate (pe fondul privaiunilor i frustrrilor de natur
afectiv i material).
Factorii biopsihologici:
Pe lng factorii exteriori, de ordin organizaional i strategic, n general, asupra
randamentului colar intervin i factori de ordin individual, n spe cei care fac referin la starea
de sntate a individului. Aceast stare este evaluat prin: parametrii biologici, starea general a
sntii i prin echilibru fiziologic, n coroborare cu factorii psihologici.
n ceea ce privete parametrii biologici exprimai prin statura, greutatea, fora muscular,
maturizarea fizic n general i acetia i pun amprenta asupra succesului unor activiti colare.
Unele dereglri funcionale ale metabolismului i unii factori somatofiziologici influeneaz
unele activiti colare, favoriznd instalarea strii de oboseal cu impact negativ asupra
activitii intelectuale i a randamentului colar.

Starea general a sntii i pune amprenta asupra puterii de munc i a rezistenei la


efort. S-a constatat c starea sntii joac un rol cu att mai important cu ct inteligena
individului este mai deficitar, fapt ce conduce la o oboseal precoce i la o oarecare inerie n
planul procesului gndirii i chiar a memoriei.
Echilibrul fiziologic este dat de modul n care se manifest funciile vitale ale
organismului (metabolism, glande endocrine, respiraie, circulaie etc.) precum i de starea
general a sistemului nervos i a analizatorilor. Anumite disfuncii metabolice influeneaz
negativ activitatea de nvare i performana colar.
Influena direct a dificultilor i carenelor de ordin fiziologic asupra activitii colare
se exprim prin reducerea capacitilor de mobilizare i concentrare a ateniei i a gndirii.
Aceasta presupune intervenia unor factori exteriori, din partea prinilor i profesorilor ca
reacie fa de unele dificulti de acest gen. Un rol important revine atitudinii manifestate fa de
individul n cauz care, la rndul su, se poate exprima prin dou moduri: prin subestimarea
dereglrilor fiziologice i nlocuirea lor cu factori de natur caracterial i prin adoptarea unei
atitudini de supraprotecie pe fondul unei tolerane i nelegeri i nu a unor strategii de ordin
coercitiv i a unei autoriti excesive.
Factorii intelectuali:
Succesul i/sau insuccesul colar pot fi cauzate i, uneori, determinate, de nivelul
intelectual al individului, adic de gradul de dotare intelectual. La nivelul factorilor psihologici
se desprind factorii intelectuali i cei nonintelectuali. Factorii intelectuali se refer n esen la
anumite particulariti ale inteligenei i ale proceselor cognitive (gndire, imaginaie, limbaj,
memorie, atenie), care circumscriu i evideniaz structura intelectual a individului. Activitatea
de nvare nu se poate realiza n mod eficient dect n funcie de influena acestor factori.
Inteligena, ca form a aptitudinii generale, i pune amprenta asupra capacitii de
nelegere i, ulterior, de memorare sau transfer al unor informaii asimilate i nelese. Individul
inteligent nva mai uor, fr un efort intelectual deosebit.
Gndirea este un factor determinant n asigurarea succesului i/sau insuccesului colar. Ca
proces psihic central, gndirea antreneaz toate celelalte procese psihice orientndu-le, valorificndule, fiind definitorie n activitatea de nvare. Prin intermediul senzaiilor i percepiilor reflect
realitatea, dar prin unitatea senzorial - raional permite i o nelegere mai profund a realitii
reflectate. La aceast performan a nelegerii cognitive i a rezolvrii unor probleme contribuie att
structura i nivelul intelectului, ct i operaiile gndirii: abstractizarea, generalizarea, analiza, sinteza
coroborate cu anumite strategii educaionale cum sunt algoritmica i euristica.
Memoria este un factor deosebit de important al succesului i/sau insuccesului colar. Cei
mai muli elevi/studeni rmn la limita performanelor datorit acestor factori mnezici ntruct
majoritatea cadrelor didactice n actul evalurii pun un mai mare accent pe reproducerea
mecanic i nu pe strategiile euristice i pe gndirea i memorarea logic. Memorarea mecanic,
la care se recurge n cele mai multe situaii, conduce la o uitare rapid ce estompeaz totodat
valorificarea ulterioar a informaiilor, transferul cognitiv fiind astfel deficitar. Deosebite probleme se
pun i n legtur cu stocarea i reactualizarea informaiilor, ceea ce i face pe muli elevi/studeni
deficitari n faza reactivrii, impunnd un efort mai ridicat fa de memorarea logic.

Limbajul este, de asemenea, un factor intelectual deosebit de important att n actul


predrii - a accesului la informaie i a nelegerii acesteia, ct i al nivelului lexical - al
vocabularului deinut de un elev/student. Limbajul faciliteaz nelegerea i, mai ales,
comunicarea, la aceste funcii adugndu-se facilitarea integrrii informaiilor transmise i
asimilate n structuri cognitive i intelectuale specifice. Fr limbaj comunicarea ar fi imposibil,
un rol deosebit revenind limbajului verbal, scris i oral.
Imaginaia ajut n performana i reuita colar mai ales n anumite domenii, cum ar fi
cel creativ. Imaginaia este necesar domeniilor abstracte sau celor care nu presupun neaprat o
informaie concret n anumite demonstraii i argumentri logice i matematice. Imaginaia este
legat de memorie, de prezentare, gndire i limbaj, n interaciunea lor aceti factori intelectuali
influennd fie pozitiv, fie negativ activitatea i randamentul colar.
Factori nonintelectuali:
Pe lng factorii intelectuali, exprimai prin procesele psihice cognitive i prin anumite
aptitudini generale (inteligen, spirit de observaie, reactivitate n memorie etc.), un rol deosebit
revine factorilor nonintelectuali care fac referin, n general, la procesele psihice reglatorii i la
structura de personalitate a individului.
n categoria factorilor nonintelectuali i care au un impact difereniat asupra reuitei
colare sunt inclui:
factorii motivaionali - voliionali;
factorii afectiv - atitudinali i
structura de personalitate (temperament, atitudine, caracter).
Factorii motivaionali i pun amprenta n mod indirect prin natura i coninutul
trebuinelor de ordin cognitiv a nivelului aspiraional i a idealului de via. La aceast structur
motivaional un rol deosebit revine motivaiei colare, motivaiei de performan i succes care
influeneaz n mod direct performana i succesul colar. Nu sunt lipsite de importan nici
strategia motivaional, n primul rnd, i strategiile noncoercitive.
Voina
ndeplinete, de asemenea, un rol important n succesul i/sau insuccesul colar. Unii
elevi/studeni care ntmpin dificulti n actul nvrii renun uor la efortul ce-l impune
aceast activitate, fiind lipsii de voin. De asemenea, depirea obstacolelor i greutilor ce le
presupune nvarea, implic cu necesitate efort voluntar, anumite trsturi volitive impunndu-se cu
necesitate n activitatea de nvare. Unele limite i carene n procesul nvrii sunt cauzate i
de acest proces psihic n coroborare, desigur, cu alte procese i trsturi ale personalitii.
Afectivitatea
Resursele motivaional - volitive se regsesc i prin gradul de satisfacie - plcere fa de
ceea ce ntreprinde individul. Cu ct satisfacia este mai mare, cu att elevul/ studentul n cazul
nostru este stimulat i motivat mai mult spre asemenea activiti. Factorii afectivi se fac resimii
i prin alte forme: emoii pozitive, dispoziii, pasiuni i sentimente. Cei care dein pasiuni ntr-un
domeniu i au vocaie spre asemenea activiti vor obine cu certitudine performane n ceea ce
8

ntreprind, la fel cei cu sentimente puternice, nsufleii n ceea ce fac i cu convingeri susinute
vor fi beneficiarii unor asemenea performane.
Pe lng efectele pozitive predictibile, prin prisma acestor factori afectivi, afectivitatea
poate avea i un impact negativ generat mai ales de aa numitele atitudini afective coroborate cu
anumite tulburri ale afectivitii. Evideniem ca principali factori perturbatori ai reuitei i
performanei colare: sentimentele de frustrare, nemulumirile, labilitatea afectiv i instabilitatea
emoional.
Structura de personalitate:
Personalitatea individului, prin configuraia sa structural, are un rol deosebit de
important asupra performanei colare.
n plan aptitudinal, pe lng cele generale (inteligen, spirit de observaie, durata
mnezic etc.) un rol deosebit revine aptitudinilor speciale cum ar fi cele din domeniul intelectual
i, mai ales, al tiinelor exacte sau din alte domenii. Aptitudinile determin performanele att n
mod general ct i n mod particular. Aceast influen este mai bine resimit prin prisma
aptitudinilor generale care dein un rol decisiv n planul performanelor din diversele domenii de
activitate.
Caracterul joac un rol deosebit de important n performan att prin trsturile de
caracter, ct i prin intermediul atitudinilor. Se poate uor deduce c influenele pot fi directe i
indirecte, pozitive i negative. Un elev/student caracterizat printr-un caracter puternic centrat pe
valori morale pozitive va depune efort pentru a obine rezultate performante, pe cnd un
elev/student caracterizat printr-un caracter slab, n afara unor valori morale pozitive, va fi centrat
mai mult pe o motivaie de evitare a eecului, obinnd rezultate minime pe baza principiului
minimei rezistene.
n ceea ce privete trsturile de caracter, acestea uneori sunt decisive sub aspectul
influenei performanei colare, evideniindu-se: perseverena, tenacitatea, disciplina etc., iar
altele cum ar fi delsarea, ineria, lenea vor avea desigur un impact negativ n planul
performanelor i randamentului colar.
2. Cauze i forme de manifestare ale insuccesului colar
In plan pedagogic intalnim urmatoarele forme ale esecului scolar:
1) Faza premergtoare (ncetinirea ritmului, apariia lacunelor).
2) Ramanerea in urma la invatatura, ce poate fi episodica (lacunele cuprind o singura tema
sau un capitol dintr-o disciplina de invatamant); la nivelul unui semestru lacunele privesc
o serie de teme sau capitole dintr-o disciplina iar insuficientele se manifesta prin
nepriceperea de a folosi rational operatiile mentale; sau persistenta lacunele se
inregistreaza la majoritatea disciplinelor, ritmul de invatare al elevului este scazut.
3) Repetentia este caracterizata de insucces permanent de-a lungul intregului an scolar,
elevul avand lacune la mai mult de trei materii, are foarte slab dezvoltate deprinderile de
lucru si autocontrol, are o atitudine negativa fata de invatatura.
In plan social, pot fi considerate forme ale esecului scolar abandonul scolar, excluderea
sociala si profesionala, analfabetismul.
9

Abandonul scolar se caracterizeaza prin parasirea prematura a scolii.Abandonul devine


astfel cauza a efectului scolar. In plan social, de multe ori abandonul se asociaza cu delincventa
juvenila, cu recurgerea la droguri, cu viata de familie dezorganizata. Abandonul poate fi
caracterizat prin absenteism total sau partial. Cel partial are cauze diferite in functie de zona,
rurala sau urbana. Abandonul in zona urbana poate fi cauzat de influenta cercului de prieteni
asupra copilului, de atractiile pe care orasul le exercita asupra acestuia, cel rural este determinat
de conditiile satului, de ajutorul pe care copiii trebuie sa-l dea parintilor in muncile agricole.
Analfabetismul trebuie inteles nu doar ca incapacitatea subiectului de a citi si a scrie ci in
sens de incapacitate a subiectului de a folosi instructia si educatia primita in scoala, astfel incat
sa se adapteze cerintelor sociale si profesionale.
Pentru eliminarea efectelor negative ale esecului scolar este necesara cunoasterea
cauzelor care l-au produs.
Cauzele aparitiei acestei problem:
Schimbarile aparute la nivelul societatii ca urmare a lungii perioade de tranzitie si-au pus
amprenta asupra familiei si a scolii in mare masura. Din pacate nu in bine.
In perioada ultimilor ani, constatam ca scoala romaneasca are tendinta de a se evalua, in
special prin numarul de olimpici, de premianti, de licentiati ai invatamantului superior. In acelasi
timp, se manifesta o atitudine de acceptare cu prea mare usurinta a abandonului scolar,
nescolarizatilor, esecurilor scolare.
Esecul scolar, in majoritatea cazurilor, este atribuit elevului sau familiei sale. O atitudine
responsabila a invatamantului fata de esecul scolar s-ar manifesta prin preocupari privind analiza
cauzelor, a consecintelor la nivel social si prin elaborarea unor strategii si politici coerente de
remediere.
Scoala actuala nu isi atribuie nici o responsabilitate pentru faptul ca acesti elevi devin
adulti dezavantajati, candidati la saracie, vulnerabili la schimbarile sociale, prezentand risc de
decompensare patologica sau de manifestari antisociale. Marea majoritate a celor cu esec scolar
isi continua esecul in plan social devenind deseori factori perturbatori sociali.
De ce esecul scolar este in crestere? Cauzele sunt generate de:
1. Conditia socio-economica
Situatia materiala
De cele mai multe ori principalul motiv al esecului scolar este saracia. Pentru ca au o
situatie materiala precara parintii nu-si pot permite sa asigure copilului necesitatile pentru scoala.
Unele familii nu au macar conditii minime de locuit, traiesc intr-o singura camera parinti si copii,
de conditii pentru invatat nici nu poate fi vorba.
Unele studii au reliefat faptul ca conditiile precare de trai din familie afecteaza dezvoltare
normala a copilului. Astfel sunt numeroase cazuri de copii proveniti din medii defavorizate care
au un intelect de limita si trebuie sa aiba parte de proces educational diferentiat. Nefiind
sprijiniti de familie si neglijati de catre cadru didactic nu au nici o sansa sa faca fata cerintelor
scolare si sa promoveze. Cu siguranta vor fi candidati siguri la repetentie. Acest esec imprima
copilului sentimentul neputintei si diminueaza considerabil interesul sau pentru scoala.

10

Relatiile in familie

Este o realitate faptul ca multi copii nu sunt doar victimele saraciei ci si a:


- violentei domestice;
- neglijarii si abuzului emotional, sexual, fizic;
- lipsei de comunicare;
- exploatarii prin munca.
Exista familii in care relatiile dintre membrii ei (parinti - copii) sunt afectate de diferite
probleme care influenteaza ciclul normal de viata si creeaza tensiuni carora parintii si copii lor cu
greu le fac fata. Astfel, principalele functii ale familiei asigurare confortului prin satisfacerea
nevoilor tuturor membrilor familiei si cresterea noilor generatii - se deterioreaza treptat, iar de
multe ori, pe fundalul acesta, iau nastere comportamente abuzive indreptate asupra copilului,
care pot varia de la o palma peste, obraz data copilului pana la situatii grave care pot duce la
infanticid.
Tensiunile din familie sunt traumatizante pentru copil. Traind repetat si intens in aceste
tensiuni, trebuinta de securitate a copilului nu este satisfacuta, iar personalitatea sa se va
cristaliza dizarmonic, fapt ce ii afecteaza evolutia scolara. Suferinta morala a copilului se reflecta
in conduita scolara, determinand apatie, dezinteres fata de invatatura, chiar respingere fata de
scoala sau ostilitate. Climatul afectiv joaca un rol important pentru elevii emotivi, tulburarile
afective determinand dificultati de adaptare. Experienta acumulata in familie, felul relationarii cu
ceilalti au un rol important in formare atitudinii fata de scoala. Atmosfera calda, manifestarea in
mod echilibrat a autoritatii conduc spre rezonanta pozitiva in adaptarea copilului; are o stima de
sine inalta, are rezultate bune la invatatura.

Nivelul educativ redus al parintilor

Parintii copiilor care provin din medii defavorizate in cele mai multe cazuri nu au
terminat nici 8 clase si nu considera ca fiind necesar pentru copiii lor sa termine scoala.
Aceasta modalitate de a gandi este prezenta mai ales in mediul rural, unde parintii cred ca nu este
nevoie a se sti carte pentru a lucra pamantul.
In Romania in proportie de 90% dintre copiii care parasesc scoala provin din mediul rural
si doar 1% reusesc sa acceada in invatamantul superior.
Pentru o parte din parinti scoala este un mediu nefamiliar, in care nu se simt in largul lor
si de aceea au tendinta de a pastra distanta si prin acest mod impiedicand accesul copiilor la
educatie.
Pentru ca au un nivel scazut de educatie nu au nici capacitatea de a ajuta copilul cand acesta
solicita explicatii parintilor.

Dezinteresul parintilor

Prinsi de grijile traiului de zi cu zi multi dintre parinti nu sunt interesati daca copiii lor
invata sau daca se integreaza in colectivul de copii din clasa si din scoala. Atunci cand copiii lor
se afla in risc de esec scolar sau manifesta devieri comportamentale au tendinta de a evita
contactul cu cadrul didactic ca o reactie de aparare. Invitati la scoala cand copiii lor intra in
11

conflict cu regulamentul scolar au tendinta sa se simta culpabilizati odata cu acestia


identificandu-se cu ei ,si acuza scoala de esecul sau conduita devianta. Sunt cazuri cand chiar
parintii incurajeaza comportamentul agresiv al copilului invatandu-l ca la violenta trebuie sa
raspunda tot cu violenta.

Lipsa de comunicare in familie

Este cunoscut faptul ca prin comunicare se pot rezolva multe probleme. Atunci cand in
mediul familial nu exista comunicare intre parinti si copii, acestia nu au cui sa impartaseasca
dificultatile pe care le au, nereusind sa treaca peste ele. Copiii sunt lasati de capul lor, parintii
fiind prea preocupati de problemele cotidiene ca sa discute cu ei. Aceasta neglijare a copiilor este
imposibil sa ramana fara efecte negative, efecte care se vor regasi in comportamentul lor. Acestia
cand au rezultate slabe la invatatura, parintii devin agresivi, violenti chiar, isi cearta copiii pentru
insuccesele lor, invinuindu-i in totalitate pentru esec. Nu se gandesc sa intrebe ce s-a intamplat
sau sa-l ajute sa faca temele. Lipsa de comunicare poate conduce la conflicte in familie ce pot
avea urmari din cele mai grave: fuga de acasa, indepartarea de parinti si chiar esec scolar.
2. Scoala
Lipsa dotarii materiale din scoli
Multe scoli din mediul rural fac tot posibilul sa supravietuiasca din fonduri insuficiente.
Parintii nu au posibilitati materiale sa vina in sprijinul scolii. In aceste conditii nici nu se pune
problema ca scoala sa ofere un mediul ambiant primitor pentru copii. Lipsurile existente isi pun
amprenta si asupra calitatii actului didactic. Se cere invatamant individualizat dar fara sa se ofere
modalitati concrete de implementare a acestuia. Lipsa materialului didactic conduce la
monotonie si implicit indiferenta din partea elevilor. Modernizare invatamantului nu inseamna sa
dotezi scolile cu calculatoare pe care se depune praful, ci transformarea acestuia intr-un mijloc
didactic prin perfectionarea cadrului didactic in acest sens si oferirea de programe de
informatizarea a invatamantului coerente si eficiente.

Nivelul de pregatire al cadrelor didactice

Numeroase cadre didactice dau dovada de comportament birocratic in relatiile cu parintii


si elevii: ei inteleg sa raspunda pentru activitatea lor doar in fata autoritatii care i-a angajat si nu
in fata beneficiarilor. Se intampla aceasta situatie datorita carentelor existente in formarea lor
profesionala. Asa zisa perfectionare continua a cadrelor didactice suna utopic avand in vedere
salariile foarte mici si imposibilitatea de a cumpara cartile necesare informarii, dezvoltarii
profesionale.

Strategii didactice traditionale

Folosirea predominanta a metodelor didactice traditionale imprima rutina actului didactic


si dezinteres din partea elevilor. Ei nu-si mai imbunatatesc procedeele de expunere sau evaluare,
acestea devenind depasite. Invatatorii trebuie sa foloseasca metode active cu ajutorul carora sa ii
influenteze pe elevi in directia dorita, metode care sa dea rezultatele asteptate.
Utilizarea metodelor activ-participative ar imprima activitatii didactice o permanenta interactiune
intre elev si invatator, invatarea facandu-se prin descoperire.
12

Atitudinea necorespunzatoare a cadrelor didactice

Prea multi ani in invatamant duce la o erodare a sistemului nervos, iar unii dascali mai in
varsta nu mai rabdarea cuvenita. Se enerveaza foarte repede, tipa la copii si chiar manifesta
violenta fata de acestia.
3. Elevul
Atitudinea elevului fata de activitatea didactica
Elevul care prezinta dezinteres fata de procesul educativ cu siguranta nu va putea sa
depaseasca dificultatile pe care le va prezenta in acumularea informatiilor. Este important a se
descoperi acesti copii si a se incerca prin diferite modalitati sa se formeze interesul pentru scoala.
Exista elevi care nu stiu sa invete, de aceea au nevoie sa insuseasca tehnicile de invatare prin
activitati ce au ca mijloc didactic jocul.

Starea psihofizica a copilului

Daca copilul nu este sanatos fizic si psihic acest lucru poate sa conduca spre esec scolar .
El se simte marginalizat si de aceea va refuza sa mearga la scoala. Copiii pot fi foarte cruzi
uneori fara sa-si dea seama, luand in deradere defectele fizice sau psihice ale unui coleg. De
aceea trebuie sa se puna accent foarte mare pe educarea copiilor in acest sens. Din acest punct de
vedere integrarea copiilor cu CES in invatamantul de masa ar fi indicata. Copiii vor invata sa
aprecieze calitatile colegilor cu CES iar acestia din urma vor invata ca nu sunt diferiti si se vor
integra mult mai usor ca adulti in societate.

Personalitatea elevului

Este o realitate ca elevii raspund diferit acelorasi masuri educative. Acest lucru se
intampla
datorita:
- trasaturilor de personalitate care determina o anumita conduit;
- relatiei existente intre elev si cadru didactic;
- relatiei dintre elev si cei din jur; la elevii din ciclul primar se observa o tendinta de a imita tot
ceea ce lor li se pare grozav , iar de cele mai multe ori grozavul nu e si ceva corect.
3.Modalitati de potentare a succesului scolar
Pentru a stimula i susine succesul colar al elevului i a realiza o adaptare optim a
acestuia la contextul colar, profesorul/ profesorul diriginte poate aciona simultan din diverse
direcii, funcie de individualitatea i specificul elevului, astfel:
-la nivelul personalitii elevului (stimularea motivaiei, investigarea aptitudinilor, intereselor
precum i a tipului de inteligen i a stilului de nvare);
-la nivelul relaiei elev-elev (stimularea/alternarea competiiei i cooperrii);
-la nivelul relaiei profesor-elev (utilizarea unr metode de predare adecvat, criteria clare de
evaluare, notare obiectiv i explicarea notei acordate);

13

-la nivelul personalitii profesorului ( formarea aptitudinii pedagogice, cunoatera efectului


expectanelor profesorului i evitarea etichetrilor, modificarea comportamentului prin sistemul
de ntriri/pedepse, cunoatera capacitii reale a elevului);
-la nivel familial (consilierea prinilor- prin edine cu prinii, consilieri individualecu privire
la necesitatea unui climat i structur echilibrat a familiei, autoritate parental adecvat, exigene
adaptate potenialului elevului i capacitatea de a prevedea reaciile copilului la aceste exigene,
modelarea personalitii elevului prin influena grupului fratern).
Aciunile de prevenire, de mpiedicare a insucceselor colare privesc, nainte de toate,
sporirea rolului colii, a nvmntului, tratarea acestora ca factori fundamentali de integrare i
socializare a individului uman, urmrindu-se n principal:
- Creterea contribuiei nvmntului i intensificarea formelor sale educaionale n zonele
nefavorizate/defavorizate, asigurarea libertii copilului la educaie, eliminndu-se orice form
de discriminare;
- Intensificarea pregtirii copiilor n clasele primare, baza dezvoltrii psihice a copilului:
formarea i amplificarea limbajului, solicitarea sa intelectual, asimilarea de noi cunotine i a
deprinderilor pentru citit i scris, adaptarea/familiarizarea cu rigorile colii, ale societii
- Perfecionarea relaiilor ntre factorii de parteneriat coal, familie, instituiile sociale;
valorizarea formativ a colii i a familiei; crearea de noi i mai mari disponibiliti educaionale
la familie, a cadrului cultural;
- Creterea rolului nvmntului precolar , cu accent deosebit a laturii sale integratoare i
socializante, de obinuire a copilului cu normele i rigorile colii;
- Descongestionarea coninutului nvmntului de aspectele sale nevalorice i inutile, cu
respectarea cerinelor psihopedagogiei moderne;
- Asigurarea n mai mare msur a pregtirii psihologice, psihosociologice i pedagogice a
personalului didactic, n msur s trateze difereniat copilul i s promoveze stiluri competitive
i angajante n actul didactic;
- Sprijinirea n mai mare msur a colii, ca principal instituie de cultur din societate,
att cu resurse material-financiare, ct i cu infrastructura necesar, cu personalul didactic
necesar i corespunztor motivat;
- Evaluarea unitilor colare pe baza progreselor copiilor i nu prin comparaii: pe seama
cunoaterii posibilitilor copiilor, a psihologiei ntririi eforturilor acestora;
- Orientarea colar/profesional realizat pe baza intereselor, posibilitilor i aptitudinilor
elevilor, adecvat cererilor de pe piaa muncii.
Fundamental este faptul c investiia fcut n nvmnt, n educaie este cea mai
rentabil, ea se regsete n formarea capitalului uman, a celui intelectual, ca factori ai
dezvoltrii societii bazate pe tiin, pe cunoatere.

BIBLIOGRAFIE

1. Creu, C., 1997, Psihopedagogia succesului, Ed. Polirom, Iai;


14

2. Petrescu, P., 2007, Psihologie i educaie, Ed. Eurostampa, Timioara;


3. Mg Cndea,A., 2003, Psihologie educaional, Tipografia Universitii de Vest,
Timioara;
4. http://www.scribd.com/doc/18453578/15Succesul-Si-Insucccesul-Scolar?
in_collection=2679547;
5. http://www.scribd.com/doc/41178476/Proiect-Metode-de-Cercetare-11-06-10;
6. http://facultate.regielive.ro/referate/psihologie_pedagogie/factorii_succesului_si_insucces
ului_scolar-175358.html?in=all&s=insucces%20scolar.

15