Medierea, ca orice profesie dealtfel, presupune vocaie i ... stil.

i, dac vorbim de stil,

mediatorii i-au conturat cteva stiluri de lucru definite n funcie de abordarea mediatorului i de
modul de interaciune a prilor pe parcursul procesului de mediere. Astfel, vorbim despre
medierea facilitativ, medierea evaluativ, medierea transformativ i medierea narativ; esena
fiecrui stil de mediere este suprins n chiar denumirea sa. Medierea facilitativ- primul stil de
mediere, folosit nc din anii 60- este definit prin faptul c mediatorul conduce o procedur n
care asist i ajut prile s ajung la o nelegere acceptat. Mediatorul nu se implic n gsirea
soluiei, el nu face recomandri, nu i exprim acordul ori dezacordul fa de soluiile discutate;
rolul su este doar acela de a controla procedura, n timp ce controlul soluiilor posibile se afl n
mna prilor implicate.
Medierea evaluativ a aprut un deceniu mai trziu i se caracterizeaz prin faptul c mediatorul,
pe lng controlul procedurii, se implic n dezvoltarea soluiilor astfel nct, pe baza acestora,
prile s ajung la o nelegere. n acest tip de mediere primeaz drepturile legale ale prilor i
ideea de soluie echitabil.
Medierea transformativ are la baz ideea transformrii continue a relaiei dintre pri pe
parcursul medierii, astfel nct acestea s ajung la o nelegere de comun acceptat. Medierea se
bazeaz mult pe comunicarea i interaciunea prilor i tocmai de aceea se desfoar, n
general, n sesiuni comune.
Medierea narativ este o mediere de poveste, adic fiecare parte este ndemnat de ctre
mediator s-i spun propria poveste, pentru c ntotdeauna conflictul este vzut diferit de prile
implicate. Apoi, pornind de la punctele comune ale celor dou poveti, mediatorul va gsi,
mpreun cu prile, povestea alternativ, la care vor achiesa toi cei implicai.
Indiferent de stilul ales, medierea se va desfura n limitele determinate de Legea privind
medierea i organizarea profesiei de mediator, precum i de Codul de etic i deontologie
profesional. Mediatorul trebuie s fie independent, neutru fa de disput i pri, s conduc
procesul de mediere ntr-un mod imparial iar n ceea ce privete soluia, aceasta aparine,
ntotdeauna, prilor.

Medierea transformativ este aceea n care principiul de baz fiind cel al ncurajrii
fiecrei pri s neleag nevoile, interesele i punctele de vedere a pri opuse. Scopul este ca
relaiile dintre pri s se transforme i s conduc la ncetarea conflictului;
Medierea narativ este aceea n care mediatorul, cu ajutorul prilor creeaz o ,,poveste
alternativ care este o combinaie a versiunilor fiecrei pri i care s ofere premisele rezolvrii
disputelor.
Despre mediere s-au elaborate sute de teorii, mai mult sau mai puin tiintifice, mai mult sau
mai puin legale, dar toate unite de un scop comun esenial: stingerea disputelor,conflictelor,
diferendelor, nenelegerilor, etc.

Asupra terminologiei s-a declanat un rzboi lingvistic fara precedent, fiecare grup de teorii
ncercnd s-i aroge prerogativele de titular al esenei conceptului, fr ca, pn in prezent, acest
statut s fie recunoscut vreuneia dintre ele.
La nivel mondial, medierea este un concept instituionalizat si reglementat, cu implicaii in cele
mai diverse si mai complexe, chiar dificile tipuri de conflicte sau dispute, pornind de la
nenelegerile cu consecine materiale si juridice interumane si pn la conflictele armate din
zonele de notorietate , ca de exemplu Fia Gaza,Angola , etc.
Constatm aadar c noiunea si conceptul de mediere a rezonat pozitiv in contiina uman,
primind un grad de ncredere substanial, mult mai mare dect cel atribuit personalitilor politice
publice si instituiile de stat.
De altfel, din punct de vedere istoric , medierea este identificat de unele studii sociologice
odat cu apariia formelor primitive de socializare, ceea ce nseamn c,medierea se desprinde
direct din nevoia omului de a se nelege cu semenii si, prin mijloacele care in de folosirea
inteligentei sale superioare, a liberului arbitru , a intelectului si raiunii, utiliznd exclusiv
comunicarea, fie ea verbal, nonverbal sau paraverbal.
Aadar, reglementarea conceptului si organizarea sa legal au reprezentat o necesitate, o
trebuin social, izvort ca o adevrat comand social din chiar mediul social unde ,
recrudescena si multiplicarea dramatic a tuturor tipurilor de dispute /conflicte a reprezentat in
permanen o ameninare la adresa securitii sociale si ,pe cale de consecin, a individului
nsui ca actor social principal.
Evoluia instituiei medierii si a mediatorului s-a circumscris inevitabil evoluiei organizrii
politice a statului, sistemele totalitare instituind adevrate pseudo instituii cu rol declarativ
de mediere si mediator, dar care de fapt, acionau ca adevrate organisme de represiune.
Societile democratice, unde autodeterminarea social si popular reprezenta si reprezint
singura voina public activ, au elaborat reglementari si au poziionat instituia medierii n
centrul motorului dezvoltrii sociale,rezultatele fiind notabile, in primul rnd prin conduita creat
la nivelul individului fa de apariia si stingerea unui conflict sau a unei dispute.
Din punct de vedere lingvistic, terminologic, doctrina a polemizat intre noiunile de conflict si
disput, construindu-se dou tabere cu poziii oarecum ireconciliabile: coala american clasic,
unde metodele ADR(Apropriate Dispute Resolution ) au devenit un instrument foarte eficient si
foarte folosit, instituionalizat pe scar larg si coala european,mai tnr i fr experien,
unde conceptul s-a conturat in jurul noiunii de conflict.
Psihologii si sociologii americani au demonstrat prin studii temeinice, tiinific elaborate faptul
c noiunea de conflict utilizat de mai tnra scoal europeana creeaz prin chiar folosirea ei un
anume tip de prizonierat la nivel mental, ideea de conflict exprimat verbal transnd la nivelul
subcontientului adevrate granie intre pri , sau intre mediator si pri.
Fa de complexitatea noiunii de conflict, ideea de disput pare mult mai delimitat ca proces
psihosenzorial, mult mai bine conturat in dimensiunile sale fizice,faptice si mult mai facil de
abordat.

Aprut recent din punct de vedere instituional si legal, medierea n Romnia reprezint o
incercare remarcabil de a consolida maturitatea democratic a societtii romaneti post
comuniste, constnd in principal n cedarea unor atribute de autoritate public,unor persoane
pentru care legea nu instituie o procedur riguroas, indelungat si rigid de calificare
profesional personal.
Prin legea nr. 192/2006, forul legislativ a pus bazele legale necesare organizrii si exercitrii unei
noi ocupaii profesionale, pentru care este deschis accesul tuturor calificrilor profesionale de
nivel universitar, confirmate prin absolvirea cu diplom de licen.
Originile medierii ca proces interuman relaional si prin excelen comunicativ sunt probabil
ancestrale, daca inem cont de faptul c natura uman are in mod intrinsec o component
puternic conflictual, care este tocmai acea parte a fiinei umane care o face prin excelent
social, dependent de grup, de comunicare.
Societatea romaneasc modern,n plin devenire democratic, ntr-un permanent i dinamic
proces de cutare a valorilor reale i pozitive pentru dezvoltarea durabil, a inregistrat o
recrudescen fr precedent in ceea ce priveste numrul, complexitatea si gravitatea litigiilor si a
conflictelor, fie c ne referim la conflictele dintre persoanele fizice, fie c ne referim la
conflictele dintre persoanele juridice sau la cele mixte.
Pe acest fond, reglementarea medierii ca un sprijin activ si participativ pentru aparatul de justitie,
a devenit imperios necesar, instituiile special abilitate fiind realmente sufocate de numrul si
complexitatea tot mai crescute ale litigiilor de orice fel.
Dei criticat foarte dur pentru numeroasele sale imperfectiuni, acest act normativ s-a pozitionat
relativ usor in cadrul juridic general, devenind in primul rnd un scop pentru justiie si nu mijloc
pentru justitiabili.
Reglementarea poate fi criticat n primul rnd pentru incoerena fundamentrii, pentru
insuficienta ancorare in situaia de fapt, dar si pentru gradul prea mare de relativitate juridic a
procesului astfel organizat.
De altfel, modalitatea procendural a medierii consacrat de legea romn se rezum
la medierea facilitativ si nu instituionalizeaz si celelalte tipuri de mediere utilizate in
lume: medierea evaluativ, medierea narativ, medierea transformativ, etc.
n prezent instituia medierii in Romnia se afla in etapa de cristalizare conceptuala si
structural ncercnd sa-si defineasc cat mai precis statutul de instituie legal si s se
delimiteze cat mai eficient de instituiile si profesiile cu atribuii si competente similare.
Procesul este extrem de dificil dat fiind faptul c, att din punct de vedere al fondului
reglementrii legale ct si in ceea ce privete demersul procedural medierea nu este foarte
coerent integrat in mecanismul legal in care acioneaz.
Tocmai aceasta doz destul de mare de relativitate oficial pare a tirbi pn in prezent din
importana medierii ca alternativ legal de soluionare a conflictelor sau disputelor.

2. Aspecte de drept comparat privind medierea n Europa

Medierea in Ucraina,dei n anul 2008 a fost elaborat un proiect de lege ,acesta nu a fost
adoptat,n prezent dintre metodele de soluionare a disputelor fiind reglementate doar
arbitrajul,cu dou juridicii:arbitrajul comercial internaional i arbitrajul intern. Mediatorul nu are
o baz de date legal unde s poat fi gsit,prile fiind cele care vor gsi i plti n particular
serviciile mediatorului.
Costul medierii difer destul de mult,fiind achitate sume cuprinse ntre 200 i 1200 de dolari
SUA,iar un proces de mediere poate dura ntre dou i patru sptmni.Medierea este mult mai
rapid dect procesele civile i comerciale care,dureaz pn la obinerea hotrrilor irevocabile
pn la trei ani.
Neexistnd norme legale speciale care s reglementeze medierea ,se aplic procedurile
comerciale i civile,putnd fi semnat orice acord care nu contravine legislaiei ucrainene.
n anul 2006,autoritile au ncercat s introduc medierea n cauzele penale,dar fr
succes,demersul nefiind susinut la acea vreme de societatea civil. Din anul 2008
funcioneaz Centrul Ucrainean pentru Mediere-UMC,care militeaz constant
pentruintroducerea pa scar larg a medierii.
Medierea in Danemarca, mediatorul este un ter cu notorietate profesional i probitate
moral,care faciliteaz negocierea unei soluii legale , un acord rezoluie asupra unui
diferend,fr a avea autoritatea de a impune o soluie sau alta .Medierea este reglementat n
capitolul 27 din Codul de procedur civil danez, unde sunt consacrate regulile dup care
instana poate numi un mediator cnd prile o cer,dar i cazurile n care administraia public are
obligaia de a oferi un mediator.
Medierea in Anglia i ara Galilor,mediatorul este o persoan neutr i imparial,cu o
pregtire profesional exhaustiv i de nalt nivel,care va chema prile mai nti la o discuie
preliminar,i numai dup ce va analiza spea va declana procedura de mediere propriuzis. Medierea este folosit pe scar larg n toate tipurile de conflicte i dispute.Unele instane
recomand si trimit la mediator ,dar n cele mai multe cazuri prile sunt cele care gsesc
mediatorul i pltesc prin convenie serviciile acestuia. Cu toate cheltuielile pregtitoare
incluse ,costul unei medieri pornete de 2500 de lire sterline.Procesul de mediere dureaz
intre 6 i 8 sptmni,dar poate fi i mai rapid ,n funcie de natura i complexitatea diferendului
dedus medierii. Dup semnarea acordului de mediere acesta devine obligatoriu pentru
pri,existnd o procedur judectoreasc special,numit de rezumat,prin care una dintre pri
poate impune executarea acordului semnat.
n aceste dou ri se poate vorbi despre o adevrat industrie a medierii,fiind foarte bine puse la
punct baze de date despre i cu serviciile de mediere,una dintre cele mai puternice fiind Centrul
pentru Rezolvarea Efectiv a Disputelor-CDR,care cuprinde n afar de avocai muli specialiti
de clas din alte domenii ca de exemplu,ingineri,arhiteci,inspectori fiscali,etc.

Medierea in Grecia, legislaia cuprinde unele dispoziii pentru furnizarea de servicii de

mediere n cazuri bine determinate,n special cu privire la prezentare litigiilor comerciale mai
nti la mediator i numai dup parcurgerea acestei proceduri se va recurge la instanele de
judecat. n afar de procedura mediere ,legislaia elen mai prevede unele obligaii similare
pentru instana de judecat de la fond ,care, conform art.208 din Codul de procedur civil
grec ,mai nainte de a intra n cercetarea cauzei va face eforturi pentru concilierea litigiului i
mpcare prilor. Nendeplinirea acestei obligaii nefiind ns sancionat de lege ,face ca
aceast prevedere s nu aib i o importan faptic corespunztoare.
De la formarea Centrului Elen de Arbitraj si Mediere n anul 2006,medierea a cunoscut o
dezvoltare accelerat,fiind utilizat frecvent ca o procedur benefic i util.
Medierea in Belgia, Legea privind medierea a intrat n vigoare la 30 septembrie 2005,adugnd
Codului Judiciar Belgian capitolul 7-Mediere,dup capitolul ase care reglementeaz
Arbitrajul. Medierea poate fi folosit n orice fel de disput,dar este cel mai des folosit n
litigiile legate de familie.
Legea belgian a medierii distinge dou forme ale medierii,respectiv medierea voluntar i
medierea prescris de instana de judecat. n ambele cazuri prile sunt cele care gsesc i
pltesc n particular serviciile mediatorului,tariful pentru o or de mediere variind ntre 50 i 140
de euro .
Potrivit legislaiei belgiene,confidenialitatea i secretul profesional sunt condiii de baz pentru
succesul procesului de mediere. Datele i documentele produse n timpul medierii nu pot fi
folosite n nici un mod i pentru niciun motiv ,afar doar de acordul scris dat de pri n acest
sens.
Medierea in Polonia, legislaia recunoate medierea alturi de alte dou proceduri
similare,concilierea i arbitrajul. Prile pot ncheia un acord n faa unui mediator n toate
cazurile care nu contravin prevederilor legale n vigoare,n orice spe sau domeniu. Mult mai
folosit dect medierea este arbitrajul care se bucur i de o reglementare mai
coerent. Mediatorul poate fi numit att de instana de judecat ,dar poate fi ales i de ctre
pri.
n cazul n care obiectul medierii l formeaz un drept de proprietate taxa pentru serviciile de
mediere este de 1% din valoarea bunului imobil,dar nu mai puin de 10euro i nici mai mult de
250 euro. Remuneraia unui mediator poate fi de 15 euro pentru prima sesiune,iar urmtoarele
se vor achita la aproximativ 7 euro pentru fiecare. Acordul semnat i aprobat de instan,are
exact aceeai valoare ca un acord ncheiat direct n faa instanei,reprezentnd conform legii un
titlu executoriu.
Avnd n vedere faptul c instituia medierii este destul de tnr n Polonia,fiind introdus n
Codul Civil n anul 2005, n prezent potenialul su nu este utilizat corespunztor ,fiind ns
ntreprinse eforturi n acest sens de organizaiile de mediere.
3.Analiza succint a principalelor dificulti i propuneri de mbuntire a calitii instituiei
medierii

Potrivit unor studii comparative,fa de alte reglementri strine similare, Legea romn este
superioar majoritii acestora, innd cont de coninutul i structura ei (activitatea de mediere,
organizare, materii, tipuri de mediere). Acolo unde s-a crezut a fi util, s-au fcut propuneri de
lege ferenda, dintre care unele sunt deja avute n vedere n viitoarele reglementri (de exemplu,
n proiectul viitorului Cod de procedur civil). Propunerile vizeaz n marea lor majoritate
corelri cu dispoziiile altor acte normative.
Cel mai important impact l are instituia medierii in cadrul sistemului judiciar, de unde vin n
ntmpinarea medierii dou curente diametral opuse n fapt, dei la nivel declarativ se manifest
un consens ireproabil.
Pe de o parte, instanele de judecata i sistemul judiciar cu toat structura
subsecvent(politie,parchete,avocai,consilieri juridici,etc.) iar pe de alt parte, societatea civil
reprezentat de justiiabili i organizaiile neguvernamentale care i reprezint.
Astfel, dei la nivel declarativ ambele tabere par a fi mpreun promotori ferveni ai medierii, n
realitate ns, instanele de judecat nu au reuit s nlture reticena acceptrii medierii la nivelul
raportului justiiabil- avocat, justitiabil- notar public,etc.,ca alternativ legal i
viabil,preferabil utilizrii aciunilor n instan.
Aceasta face s constatm c dei legea privind instituia medierii este n vigoare din anul 2006legea nr.192/2006, totui nici n prezent numrul de mediatori activi, cu cazuistic i clientel nu
este deloc mare, ceea ce implic unele concluzii ce se desprind in mod intrinsec i necesar din
atitudinea principalilor actori ai conflictului fa de instituia si procedura medierii.
Primul aspect care trebuie evideniat este faptul c numrul de mediatori autorizai pn n
prezent este foarte mic fa de numrul extrem de mare de conflicte si dispute cu care se
confrunt actorii sociali, fie ei persoane fizice sau juridice, de drept public sau de drept privat.
Astfel, in aceste condiii, instituirea prin lege a unei proceduri prealabile obligatorii de mediere
pentru justiiabilii care vor s se adreseze organelor de justiie ar fi imposibil de aplicat ntruct
ar conduce la un adevrat blocaj. Prin urmare este necesara accelerarea procesului de colarizare,
instruire si autorizare, pentru a da posibilitatea legiuitorului ca, mcar pentru anumite categorii
de litigii deduse judecii sa se instituie ca procedur prealabil obligatorie medierea.
Al doilea aspect relevant si de importan capital pentru succesul medierii l constituie
integrarea legal coerent n cadrul procedurilor legale existente, renunndu-se cel puin parial
la caracterul pur consensual , pur voliional si de act inter partes al medierii pentru a nu se
mai ajunge la situaia constatat n prezent, cnd , dei soluionat prin mediere conflictul ,
pentru a dobndi confirmare juridic oficial legal, prtile trebuie s compar totui in fata
instanelor de judecat , a organelor penale sau la notarul public.
n acest fel medierea poate prea pentru prti o etapa intermediara suplimentara, costisitoare, de
tergiversare si fara fora juridica probanta, adic fara sa ofere ea nsui, prin procedurile si actele
proprii garanii legale pentru pri cu privire la respectarea soluiei adoptat in faa
mediatorului.

Pentru adoptarea unei atitudini care s denote interes din partea justiiabililor, este imperios
necesar ca medierea sa fie parte component a efortului societii civile de armonizare i
eradicare a surselor de conflict, de atenuare a ocurilor generate de unele masuri legislative sau
s se contientizeze c societatea civil este cea care deine controlul unui instrument legal de
restabilire a dialogului social.
Un rspuns pozitiv la cerinele mediului de afaceri dar si la comanda social izvort direct din
trebuinele oamenilor l reprezint primele tendine de specializare a medierii.
Astfel n prezent a fost promovat la nivel legislativ medierea colar, reprezentnd un
instrument important si util menit sa restabileasc si sa reconfigureze in cadrul instituional
colar ierarhia valorilor si respectul reciproc dintre interesul public si interesele individuale.
Chiar daca lipsa fondurilor a blocat pn in prezent finanarea mediatorului colar, faptul ca
politicile de dezvoltare a structurii publice a sistemului de nvmnt includ si mediatorul,
reprezint un succes real, o adevrat piatr de hotar n dezvoltarea durabil viitoare a sistemului
de nvmnt.
De altfel, esena medierii ca proces eminamente voluntar va face remarcabil spiritul civic, va
stimula respectul fa de sine i mediul social si nu n ultimul rnd va putea constitui un factor de
echilibru ntre stat si ceteni avnd in vedere neutralitatea si imparialitatea mediatorului att
fata de pari si de conflict, dar i fa de stat si instituiile acestuia.
Faptul ca prile decid n mediere exact aa cum doresc, absolut fidel gndirii si mentalitii lor,
constituie un avantaj neegalabil pe care medierea l are in fata tuturor modalitilor legale de
stingere si soluionare a conflictelor.
Adaptndu-se evoluiei cadrului legislativ dar si efectelor pe care medierea le are asupra
exercitrii profesiei de avocat din perspectiva clientelei profesionale, legislaia privind activitatea
avocailor si exercitarea profesiei de avocat a cunoscut unele modificri, care, dei nu sunt de
substana , creeaz premisele si alternativa soluionrii unui conflict sau a unei dispute de ctre
avocat n calitate de mediator.
Avocatul va putea media conflictul prevenind escaladarea acestuia si transformarea sa ntr-un
proces, sau, n cazul unui proces va putea ncheia cu prtile un acord de mediere, care va stinge
litigiul de pe rolul instanelor de judecat.
Atitudinea de mediator a avocatului ridic unele probleme de deontologie profesional, ceea ce
creeaz dificultatea de abordare si poziionare n raport cu prile.
Conform legii nr. 192/2006, avocatul care a mediat un conflict nu poate reprezenta niciuna dintre
pri ntr-o faz conflictual ulterioar, cu acelai obiect, in faa organelor puterii publice,instane
de judecat, parchet, politie, etc.
Puternic implicat n promovarea i dezvoltarea medierii ,Ministerul de Justiie din Romnia a
elaborat o strategie care este fundamentat pe urmtoarele principii de baz:
1. Consolidarea profesiei de mediator i dezvoltarea relaiei dintre procedura medierii n
procedurile judiciare i asigurrii premiselor degrevrii instanelor de numeroase cauze;

2. Reevaluarea competenelor organismului cu atribuii n organizarea, funcionarea i aplicarea

medierii, n vederea eficientizrii acestuia;
3. Stabilirea posibilitii introducerii unei edine obligatorii de mediere n anumite categorii de
cauze, dup consultarea factorilor implicai i interesai cu atribuii n organizarea, funcionarea
i aplicarea medierii;
4. Este necesar o atent analiz prealabil a tuturor aspectelor semnalate la nivel naional i,
eventual, a primelor date statistice semnificative care s ateste modul de aplicare a medierii n
perioada de debut a legii;
5. Promovarea medierii ca modalitate alternativ de soluionare a conflictelor, prin informarea
populaiei despre avantajele acestei soluii.
Aceast strategie va genera modificrile legislative necesare perfecionrii instituiei
medierii,astfel nct aceasta s devin regula n stingerea conflictelor,iar excepia s fie aciunile
n instan.
n concluzie,n condiiile cnd promovarea medierii va deveni un deziderat unanim acceptat i
promovat de structurile interdisciplinare implicate ale societii , atunci putem avea garania c
justiiabilii nu vor mai fi deloc reticeni n a apela la mediere, cnd ei nii se afl ntr-un
diferend sau chiar s apeleze la aceast procedur pentru rezolvarea conflictelor pentru care au
fost mandatai de ctre ali justiiabili.
De asemenea, magistratul, cnd va considera util o astfel de procedur, va putea recomanda
prilor s apeleze la un mediator pentru rezolvarea unui anumit tip de conflict.
Avocatul, deasemenea, n funcie de speele ce-i sunt supuse spre rezolvare, fiind familiarizat cu
medierea i cunoscnd avantajele alegerii acestei ci de soluionare, va ti cnd este bine pentru
clientul su s recurg la procedura medierii.
Treptat,estimm c se va ajunge la o practic general, date fiind numeroasele avantaje pe care le
poate aduce medierea pentru orice persoan care apeleaz la ea.
Totodat, nu putem neglija faptul c, pe parcursul studierii procedurii de mediere i ulterior prin
recurgerea la o astfel de procedur ca alternativ la justiie, se vor crea anumite obinuine,
anumite deprinderi ce vor crete calitatea serviciilor oferite clienilor de ctre viitorii juriti.
Mai mult dect att, cu excepia magistrailor, oricare alt profesie juridic sau nejuridic ,este
compatibil cu cea de mediator, potrivit legii n vigoare (Legea 192/2006 privind medierea i
formarea profesiei de mediator).
n viitor, oricare dintre cei angrenai cel puin odat, ntr-o astfel de procedur, avnd n vedere
rata de succes i beneficiile medierii, vor prefera dialogul, vor prefera comunicarea, i
negocierea, oricror alte forme de rezolvarea diferendelor. Astfel se pot pune bazele pentru
dezvoltarea unei societi ce va avea ca regul de funcionare i de rezolvare a diferendelor
DIALOGUL.

O societate n care dialogul, comunicarea este o regul de baz pentru membrii si, pentru
instituiile sale, o astfel de societate se afl pe scara cea mai de sus a dezvoltrii sale.
Cu alte cuvinte, putem spune c medierea ne poate readuce n societate dialogul i comunicarea,
nu doar la nivel instituional, ci i la nivel interpersonal, reprezentnd calea spre evoluie a unei
persoane, a unei instituii, a unei societi.

Medierea transformativ este considerat unul din cele mai noi stiluri de mediere. Acest stil a
fost etichetat transformativ n cartea Ce poate medierea. (The promise of mediation) scris
de Robert Bush i Joseff Folger. Dei medierea transformativ pstreaz structura medierii
facilitative, n acelai timp ea caut s mputerniceasc fiecare parte i ncurajeaz prile s
recunoasc punctul de vedere al celuilalt. Scopul acestui stil este de a transforma relaia dintre
persoanele aflate n situaie de conflict n cadrul procesului de medire prin mputernicire i
recunoatere (Zumeta). Acest stil acord o mare atenie interaciunii i comunicrii ntre pri.
medierea transformative se bazeaza in principal pe interactiunea si comunicarea dintre parti.
Exosta foarte multe asemanari intre acest tip si medierea facilitative, iar principiul de baza este
incurajarea fiecarei parti in conflict sa recunoasca sis a inteleaga nevoile, interesele si punctele
de vedere ale partii opuse.
scopul este ca partile si relatiile dintre acestea sa se transforme pe parcusul medierii, iar acesta
transformare sa conduca implicit la incetarea conflictului.
realizarea comunicarii dintre parti, in cazul medierii transformative, se face de regula in sesiuni
comune. Nu exista reguli de comportare in mediere( reguli de baza), mediatorul nu conduce
discutiile, partile avand libertate totala in alegerea subiectelor de conversatie privind conflictul.
Mediatorul urmeaza partile in discutii si intervine doar pentru a puncta momentele de
"recunoastere a opiniei celuilalt", moment care duc la o transformare si la solutionarea
conflictului.