Sunteți pe pagina 1din 156

NANY HERBERT

Viitorul
ne
zmbe[te

ALCRIS
Romance

Capitolul 1
Ce bine e s` po]i tr`i la ]ar`! A[a \[i spunea deseori Catherine, dup`
o vizit` la ora[. Acum, respir` adnc aerul curat cu un suspin apreciativ,
privind \ntinderea verde. Aici, \n Greenbank, nu exista poluare.
Tn`ra \nv`]ase \nc` din copil`rie s` iubeasc` dealurile [i cmpurile
din estul ]inutului Lancashire. Chiar fumul \ntunecat al autobuzului
care o adusese pn` aici se risipise repede.
Stnd a[a \n lumina blnd` a \nser`rii, z`ri lumini]ele care se
aprindeau pe rnd de-a lungul dealului din fa]a ei, dincolo de vale.
Cnd se \ntoarse spre Moor Lane, cu cte o geant` \n fiecare mn`,
zgomotul motorului unei ma[ini r`sun` \n apropiere. Imediat, farurile
o luminar`: o siluet` sub]ire \n costum albastru, al c`rei p`r scurt [i
m`t`sos str`lucea \n lumin`. Apoi farurile se stinser` [i ma[ina opri \n
fa]a ei.
Catherine! Domni[oar` Maitland! strig` o voce profund`, \n timp
ce portiera se deschise.
Vag nelini[tit`, Catherine se gr`bi spre ma[in`.
Doctore Welbeck! V` duce]i acas`?
Da, desigur. Urc`, te rog.
B`rbatul \i puse gen]ile pe bancheta din spate, apoi \i deschise
portiera.

NANY HERBERT

Mama se simte bine? Adic` mi se pare destul de trziu pentru


o vizit` de rutin`.
Nu e o vizit` de rutin`, Catherine, [i n-am venit ca s` r`spund
unei chem`ri de urgen]`, dac` aceasta este preocuparea ta.
Medicul o b`tu lini[titor pe mn`, de parc` ar fi fost un copil, lucru
care irit`. Dup` ce porni ma[ina, b`rbatul explic`:
{tiam c` ai plecat s` faci cump`r`turi [i mi-am spus c` n-ar strica
s` verific starea lucrurilor. Doar att, zmbi el. Din nefericire, se pare
c` am ajuns cam trziu. Sau te-ai \ntors mai repede?
M-am gndit c` n-ar fi bine s` \ntrzii. Doamna Ogden a promis
c` va sta pn` la ora ceaiului, dar mama este singur` acum.
Se \ntoarse spre el, ru[inat` c` grija lui excesiv` o f`cea s` se simt` deranjat`:
A]i fost foarte dr`gu], domnule doctor, mai ales c` insista]i s`
veni]i destul de des, chiar dac` mama se simte mult mai bine acum.
Suntem prieteni, Catherine. O cunosc \nc` din copil`rie, \i aminti
el, ad`ugnd: credeam c` [i noi ne-am \mprietenit \n ultimul timp.
|ncepusei s`-mi spui Stephen.
B`rbatul, o siluet` \nalt`, cu umeri largi, o urm` pe aleea spre cas`.
U[a masiv` era deschis`, iar o femeie brunet` [i sub]ire st`tea \n cadrul
ei, luminat` din interior.
Avem un vizitator, mam`. Stephen e aici. M-a adus cu ma[ina de
la autobuz.
Catherine \[i s`rut` mama cu afec]iune, punndu-i un bra] \n jurul
umerilor prea firavi.
Ce frumos din partea ta, Stephen, zmbi femeia, conducndu-i
spre salon.
E dezordine, ca de obicei cnd nu e acolo s` adune toate lucrurile
\mpr`[tiate, \[i spuse tn`ra. C`r]i [i reviste erau \mpr`[tiate pe scaune
[i fotolii, chiar [i pe marginea [emineului. |n timp ce medicul aducea
bagajele Catherinei din ma[in`, femeia eliber` repede dou` scaune,
punnd c`r]ile pe pervaz.

VIITORUL NE ZMBE{TE

Ai avut o zi bun`, Rene? \ntreb` Stephen.


De prima mn`, mul]umesc. Sunt pe drumul cel bun spre o
\ns`n`to[ire complet`.
Cu toate acestea, ar`ta obosit` [i Catherinei i se p`rea c` arat` mai
b`trn` dect cei patruzeci de ani pe care \i avea. Cele dou` femei \i
erau datoare lui Stephen Welbeck de cnd Renee se \mboln`vise foarte
serios, \n urm` cu [ase s`pt`mni. Stephen se stabilise \n apropiere,
p`strnd o prietenie cald` cu familia lor.
Oare sim]eau ceva special unul pentru altul? se \ntreb` Catherine,
nu pentru prima oar`, \n timp ce a[tepta s` se \nc`lzeasc` laptele
pentru cafea. Tat`l ei era mort de aproape doi ani. Tat`l lui Stephen
fusese preotul parohiei locale cnd Rene se n`scuse, iar acum aceasta
era v`duva unui alt preot, Andrew Maitland. Oricum, se purtau foarte
prietene[te. Catherine nu-[i imagina \ns` c` va avea vreodat` un tat`
vitreg att de tn`r ca Stephen. Poate ar fi mai bine dac` nu i-ar spune
pe nume, decise ea cu o \ncruntare, apoi ridic` tava.
Ai cheltuit mult? o \ntreb` Stephen \n clipa \n care primi cafeaua.
Foarte mult, rse ea. Va trebui s` m` gndesc \n curnd s`-mi caut
un loc de munc`, mai ales acum c` mama se simte mai bine. Nu pot s`
tr`iesc la nesfr[it pe banii ei. {tiu c` are fonduri destul de limitate.
Kate! se auzi protestul mamei ei vitrege. Ai renun]at la locul t`u
de munc` pentru a avea grij` de mine. Nu [tiu ce m-a[ fi f`cut f`r`
tine [i nu sunt dect mama ta vitreg`.
E[ti singura mea mam`. Nu-mi imaginez ce ne-am fi f`cut eu [i
tata f`r` tine.
Te gnde[ti s` te \ntorci la fostul t`u spital? \ntreb` Stephen,
fixnd-o cu ochii lui c`prui. N-ar fi prea u[or s` vii \n vizit` de la o
distan]` att de mare.
Stephen, trebuie s` fac` doar ce-[i dore[te, hot`r\ Rene cu
fermitate. M` simt destul de bine ca s` pot fi l`sat` singur` [i nu e
cinstit s` m` a[tept s` fie mereu la dispozi]ia mea.

NANY HERBERT

E o persoan` foarte independent`, cl`tin` din cap Catherine.


Mereu a fost a[a. Oricum, nu vreau s` plec att de departe. Ar trebui s`
fie destule locuri libere pentru asistente medicale \n spitalele din
Lancashire.
De ce n-ai \ncerca s` te duci la sec]ia de reanimare, unde am fost
eu? propuse Rene. A fost o experien]` important` pentru mine.
Datorez via]a acelei sec]ii.
Nu te gr`be[ti prea tare s` \ncepi, nu?
Catherine arunc` o privire atent` spre el, dar ochii lui Stephen
p`reau nevinova]i.
Nu, r`spunse ea \ncet, [i [tiu c` e prea devreme s` o p`r`sesc pe
mama, orict de bine ar p`rea. Sper c` nu te-ai plictisit de mine, draga
mea!
Ce prostii spui, Kate! |mi place s` te am acas`. Oricum, ar trebui
s` ai parte de o vacan]` \nainte de \ntoarcerea la munc`.
|n acest caz, totul e stabilit, zmbi Catherine. O s` r`mn aici,
apoi o s` facem cteva plimb`ri. M` bucur c` mi-am luat permis de
conducere. Acum putem s` explor`m toat` zona din jur. Poate o s`
mergem pe coast` [i s` vedem lacurile, mam`.
Poate face]i [i cteva partide de tenis, acum c` s-a f`cut cald, \i
aminti Stephen.
Ah, draga mea, mi-am adus aminte, spuse Rene. Peter Hollins a
telefonat curnd dup` ce ai plecat, azi-diminea]`.
Ce voia?
Rene ridic` o mn` spre frunte [i se \ncrunt`.
Oh, doamne, nu-mi amintesc! Am o memorie \ngrozitoare zilele
astea. A[teapt` un pic. Sunt sigur` c` am scris undeva.
Se ridic` [i privi nesigur` \n jur, apoi c`ut` \n c`r]ile [i ziarele
\mpr`[tiate pe scaune.
Oh, unde l-am pus? murmur` ea.
Pe ce l-ai scris? i se al`tur` Catherine. Era o foaie de hrtie?

VIITORUL NE ZMBE{TE

Cred c` era pe spatele unui plic unul de culoarea untului.


Continuar` s` caute, dar f`r` nici un rezultat.
Poate e aici, spuse Stephen, \ntinzndu-le po[eta lui Rene, \n
timp ce-[i d`dea la o parte o [uvi]` de p`r de pe frunte.
Nu prea cred c` e aici, cl`tin` din cap femeia, dar deschise po[eta
[i arunc` o privire \n`untru: aici e! exclam` ea, ridicnd carne]elul.
Aici l-am scris, acum \mi amintesc.
Rene deschise carne]elul [i c`ut` o vreme, apoi spuse tare:
"Catherine s`-l sune pe Peter Hollins dup` ora opt [i jum`tate".
Asta am notat.
Mul]umesc, zmbi Catherine. Cred c` e plecat undeva.
Tn`ra se sim]i cuprins` de \ncntare la gndul c`-l va vedea pe
Peter. Se \n]elegeau de minune [i o dusese la cteva lec]ii de condus.
Cnd z`ri privirea \ntreb`toare a lui Stephen, se \mbujor`, f`r` s` [tie
nici ea de ce.
Nu l-am mai v`zut pe fiul fostului meu coleg din ziua \n care ]i
l-am prezentat, recunoscu Stephen. E \nc` la banca Overdale?
Catherine d`du din cap aprobator.
Dar s-ar putea s` nu mai r`mn` mult` vreme acolo. A auzit c`
este un post vacant la banca South Quay, pe care l-ar vrea.
Medicul nu putu r`mne la mas` [i \[i ceru scuze. Inten]ionase fie
doar o vizit` scurt`.
N-ar fi fost nevoie ca Stephen s` mai vin`, protest` Rene, dup`
plecarea lui. E mult prea ocupat s`-[i mai bat` capul [i cu mine, la acest
stadiu.
Mam`, este \n mod clar foarte ata[at de tine. A fost \ndr`gostit \n
tinere]e de frumoasa Rene?
|n nici un caz, rse mama ei. Sunt mult mai mare. A venit destul
de des \n vizit` acas` la noi, pentru c` era coleg [i bun prieten cu fratele
meu. Nu avea dect paisprezece ani cnd am plecat s` fac studiile de
asistent` medical`.

10

NANY HERBERT

L-ai mai v`zut apoi?


Uneori, cnd veneam \n vacan]`. Nu, draga mea. Nu poate fi
vorba despre a[a ceva.
O diferen]` de patru sau cinci ani pare foarte mare \n
adolescen]`, [tiu, dar nu mai \nseamn` nimic la vrsta adult`, zmbi
Catherine.
Kate, e[ti \nc` o copil` romantic`. Te rog s` nu imaginezi pove[ti
de dragoste care m` privesc, o rug` ea. Apoi, de ce ar vrea Stephen o
b`trn` ramolit` ca mine? El are nevoie de o femeie tn`r` [i s`n`toas`.
B`trn` ramolit`? se \ncrunt` tn`ra. Tocmai ai declarat c` te afli
pe drumul cel bun. M` duc s` aduc mncarea.
Kate! spuse Rene \n timpul mesei, apoi se opri.
Catherine ridic` privirea, zmbind cu c`ldur`.
Kate, repet` mama ei, dac` te gnde[ti la c`s`torie, te rog s` nu
te la[i \mpiedicat` de gndul c` nu m` simt bine.
Dar nu m` gndesc la c`s`torie, draga mea. Nici m`car n-am fost
cerut`.
Dar Peter Hollins? Se poart` foarte atent cu tine, chiar dac` nu
te-a cerut \n c`s`torie.
Acum, cine e romantic`? o tachin` tn`ra. Peter [i cu mine
suntem prieteni. Nimic mai mult. Trebuie s` m` crezi.
Dac` a[a spui tu, Kate. Dar \]i datorez att de mult! De cnd tat`l
t`u a murit, m-ai ajutat \n orice fel posibil. Ai fost aici \n fiecare sfr[it
de s`pt`mn` liber, cnd ar fi trebuit s` te relaxezi.
Mam`, s` nu vorbim despre aceste lucruri. Nu-]i datorez [i eu la
fel de mult? De fapt, mult mai mult.
Catherine se gndea c` nu-l cunoa[te foarte bine pe Peter, deci nu
avea de unde s` [tie ce simte pentru ea. O dat` sau de dou` ori
s`pt`mna trecut`, crezuse c` poate citi ceva mai mult \n privirea lui
dect o f`cuse vreodat`. Oare felul lui de a se purta nu sugera ceva mai
profund dect o simpl` prietenie, ceva care s` se potriveasc`

VIITORUL NE ZMBE{TE

11

sentimentelor ei, din ce \n ce mai calde? |nc` de cnd doctorul \l


prezentase, fusese mereu preocupat de soarta lor, \ntrebase cum se
simte Rene, se oferise s` le ajute \n orice fel posibil [i o scosese o dat`
la mas`, cnd orarul ei \nc`rcat permitea acest lucru. Pn` [i Rene
observase aceast` atitudine, a[adar Catherine spera s` nu se \n[ele.
Cnd \i d`du telefon a doua zi diminea]a, \nainte s` plece la lucru,
p`rea foarte dornic s` fac` o partid` de tenis.
Cuno[ti familia Arnold? \ntreb` el. Locuiesc la Creston Hall, chiar
lng` Overdale.
N-am auzit niciodat` de ei, Peter. De ce m` \ntrebi?
Ei vor fi partenerii pentru jocul de tenis. Mama mi-a spus mereu
c` trebuie s`-i cunosc, iar acum am f`cut-o.
|n acest caz, mama ta va fi mul]umit`, coment` ea cu r`ceal`,
deoarece b`nuia c` mama lui era interesat` de pozi]ia social`.
Desigur, dac` au bani [i fac des petreceri
Se dau petreceri numai cnd sunt [i tinerii acas`.
M` mir` c` mama ta nu a fost invitat`. Eram sigur` c` so]iile
doctorilor sunt invitate peste tot.
Nu aveau o via]` social` activ` \n timpul vie]ii tat`lui meu, iar el
nu-l suporta pe domnul Arnold. Mama \mi spunea c`, dac` aveau vreo
problem` de s`n`tate, \l trimitea mereu pe colegul lui mai tn`r,
Stephen Welbeck. Desigur, au o mul]ime de bani. |mi pare r`u,
Catherine, dar trebuie s` fug. O s` trec s` te iau la [ase. E bine?
Da, e bine.
Catherine \nc` insista ca mama ei s` ia micul dejun \n pat, iar acum
intr` \n dormitorul ei s` vad` cum se simte [i s` bea \mpreun` cafeaua.
Mam`, \i cuno[ti pe cei din familia Arnold? Desigur, trebuie s` fi
auzit de ei, dac` sunt de mult \n Overdale.
Familia Arnold? Ce e cu ei?
Vocea de obicei blnd` a lui Rene era dur`, iar pe figura ei se citea
o expresie ciudat`, jum`tate speriat`, jum`tate \n defensiv`.

12

NANY HERBERT

O s` m` duc la ei \n aceast` sear` \mpreun` cu Peter, la o partid`


de tenis.
Cine va da o petrecere la Creston Hall? Sunt sigur` c` nu cei
b`trni.
Peter vorbea ceva despre ni[te tineri, declar` Catherine, care
devenise interesat`. Cred c` sunt nepo]i. |i cuno[ti pe cei b`trni?
I-am cunoscut cndva, recunoscu femeia. E mult de atunci.
Dar nu i-am cunoscut social, \n nici un caz!
Dar cum?
Profesional. Eram acas`, \n vacan]` dup` terminarea studiilor.
B`trna s-a \mboln`vit, iar doctorul mi-a cerut s` am grij` de ea. A fost
primul [i ultimul meu pacient particular.
|n]eleg. {i-a revenit?
Da. Nu era b`trn` pe atunci, avea \n jur de patruzeci de ani.
De[i, dac` stau s` m` gndesc, poate era chiar mai tn`r`. Cred c` s-a
m`ritat foarte devreme.
Catherine o privea cu aten]ie.
De ce ai spus "nu social, desigur" pe un asemenea ton?
Rene rse.
Tat`l meu era fermier. Nu [i-ar fi permis niciodat` s` cumpere
aceast` cas`, dar i-au l`sat-o mo[tenire p`rin]ii lui.
Privi \n jurul ei cu afec]iune, cu o expresie vis`toare. R`mase t`cut`
pn` cnd Catherine o \ntreb` din nou:
Vrei s` spui c` familia Arnold este snoab`?
F`r` \ndoial`, de[i nu cred c` ei se consider` astfel.
Tat`l lui John Arnold, povesti Rene, \ncepuse ca un me[te[ugar
modest, dar c[tigase destul de repede bani [i faim`. Se p`rea c` averea
lui venea din cealalt` parte a mun]ilor, de undeva din Yorkshire, sau
cel pu]in a[a [tia toat` lumea. Dup` moartea lui, fiul s`u a cump`rat
Creston Hall.

VIITORUL NE ZMBE{TE

13

Cred c` locuiau deja la Overdale cnd eram mic`, \ncheie femeia,


dar am aflat despre familia lor abia cnd a trebuit s` am grij` de
doamna Arnold.
Ce s-a \ntmplat cu nepo]ii? Cred c` ei vin acum \n vizit`.
Peter spune c` primesc musafiri doar cnd ace[tia vin acas`.
Nu aveau dect o singur` nepoat`. Singura lor fiic` a murit la
na[terea copilului, sau foarte curnd dup` aceasta, dup` cum am
\n]eles.
Biata de ea Dar copilul a supravie]uit?
Da. Locuia \mpreun` cu bunicii ei cnd am fost acolo. Era foarte
dulce, dar bunicii ei o r`sf`]au \ngrozitor.
Ei bine, oricare ar fi ace[ti nepo]i, \i voi cunoa[te \n aceast` sear`,
ridic` din umeri Catherine.
Cred c` sunt nepo]ii lui Joseph Arnold, hot`r\ Rene.
Joseph era fratele mai tn`r. Zvonurile despre cei doi fra]i vorbeau
despre o du[m`nie deschis`, deoarece John mo[tenise o parte din
averea tat`lui lor mult mai mare dect credea fratele lui c` este corect.
Pn` la urm`, el [i familia lui emigraser`.
|n acest caz, cum au reu[it ace[ti tineri s` vin` aici?
Rene ridic` din umeri.
Probabil c` sunt \n vizit`. Cnd am fost acolo, \n urm` cu
nou`sprezece ani, doamna Arnold mi-a spus c` fiul lui Joseph, care
locuia \n Canada, avea mai mul]i copii.
Mama ei vitreg` p`rea foarte interesat` despre acest subiect, \[i
spuse Catherine, aducndu-[i aminte de reticen]a cu care acceptase s`
vorbeasc` despre aceast` familie. Poate c` ar fi o idee bun` s` o invite
[i pe ea la Creston Hall. Medicul o sf`tuise s` caute ceva care s` o
distrag` pe Rene [i s` o intereseze, pentru c` boala o f`cuse apatic`.
Catherine era \ns` con[tient` c` apatia mamei ei vitrege nu era
recent`, ci data de la moartea so]ului ei. Dintr-o so]ie de preot plin` de
energie [i implicat` \n via]a comunit`]ii, devenise apatic` [i neatent`.

14

NANY HERBERT

Poate c` fusese o gre[eal` s` se \ntoarc` aici, unde nu mai avea nici un


prieten, cu excep]ia lui Stephen. Nu ie[ea din cas` ca s`-[i fac` noi
prieteni sau s`-[i descopere alte interese. Era foarte ciudat ca o
persoan` grijulie [i ordonat` ca Rene s` devin` att de dezinteresat` de
starea casei ei, chiar dac` aceast` lips` de interes nu se manifesta [i \n
leg`tur` cu hainele [i \nf`]i[area ei.
Dup` mas`, Catherine scoase ma[ina [i pornir` \mpreun` la
plimbare.
Unde mergem? \ntreb` Rene, \n clipa \n care ma[ina ajunse \n
vale.
M` gndeam s` mergem spre Overdale pe aceast` rut`
ocolitoare. Poate ]i-ar pl`cea s` vezi din nou Creston Hall. Nu este
dect la patru mile distan]`.
Creston Hall? deveni atent` \nso]itoarea ei. Nu sunt sigur` c`
vreau s` v`d aceast` cas`.
Catherine opri ma[ina [i se \ntoarse \ngrijorat` spre mama ei
vitreg`. Descoperise cumva \n vocea ei un \nceput de panic`?
Dar figura lui Rene era lipsit` de expresie, f`r` s` tr`deze vreun
sentiment.
Dac` nu vrei s` mergi, nu vom merge. Dar nu \n]eleg. Ai fost
nefericit` acolo?
Nu, r`spunse femeia cu hot`rre, dar sunt prea multe amintiri \n
acel loc.
|mi pare r`u, draga mea, n-am [tiut. O s` mergem \n direc]ia
opus`. O s` v`d aceast` cas` disear`, chiar dac` nu [tiu dac` m`
intereseaz` chiar att de mult.
Nu! Hai s` mergem, Kate, spuse Rene, zmbind slab. M` port
proste[te.
Tn`ra se \ncrunt`.
E[ti sigur` c` vrei s` mergi? De obicei, nu e[ti a[a de
schimb`toare.

VIITORUL NE ZMBE{TE

15

Vreau s` merg, desigur. M-am gndit destul de des la acest loc \n


ultimul timp, chiar dac` nu am spus nimic. Acolo l-am \ntlnit pe tat`l
t`u. Te rog, Kate, nu mai pune \ntreb`ri. Am evitat prea mult` vreme
s`-]i vorbesc despre aceste lucruri.
Vocea ei devenise agitat`. Oare ce evitase s`-i spun`? se \ntreb`
Catherine. Cum \l \ntlnise pe tat`l ei la Creston Hall, \n urm` cu att
de mul]i ani?
Mama ei vitreg` st`tea pe scaun crispat`, cu privirea fixat` asupra
peisajului. Ar fi fost inutil s`-i cear` s` se relaxeze, tn`ra [tia prea bine.
Oricum, urmau s` ajung` \n curnd la Overdale.
Mam`, Overdale e \n fa]a noastr`. N-ai mai fost niciodat` acolo,
de cnd te-ai \ntors?
Rene cl`tin` din cap.
Sunt o la[`. Mi-a fost team` s` m` duc, de[i cea mai mare fericire
din via]a mea a luat na[tere acolo. Desigur, mai sunt [i alte amintiri
care se leag` de acel loc [i care nu sunt la fel de pl`cute.
Am fost de cteva ori cu Peter \n Overdale, dar nu-mi aduc aminte
s` fi v`zut Creston Hall.
E la cap`tul \ndep`rtat al v`ii. Trebuie s` faci la stnga la cap`tul
ei, apoi s` ie[i din ora[ prin dreapta.
Overdale era un pic mai mare dect un sat, a[a c`-l dep`[ir` repede.
Casa era \n cele din urm` vizibil` de pe drum, chiar dac` urca destul
de mult pe coasta dealului.
Victorian`? \ntreb` Catherine. Nu arat` r`u, dar ce ferestre \nalte!
Cred c` sunt greu de sp`lat.
Cine s-ar putea gndi la sp`latul geamurilor dect so]ia [i fiica
unui preot? rse Rene.
Aveam la fel de multe ferestre la Wingfield, \[i aminti tn`ra, iar
nici un sp`l`tor de geamuri nu se g`sea prin zon`.
Nu mi-ar displ`cea s` m` \ntorc acolo, chiar dac` erau att de
multe lucruri de f`cut |n acelea[i condi]ii, desigur.

16

NANY HERBERT

Poate c` e mai bine c` nu putem da timpul \napoi, cl`tin` din cap


Catherine, apoi se \ntoarse spre mama ei vitreg`: o s`-mi spui cum l-ai
\ntlnit pe tata \n acea cas`?
Rene f`cu un semn aprobator din cap.
Te-ai n`scut acolo, Kate. Erai o feti]` foarte r`sf`]at` de doi ani,
prima oar` cnd te-am v`zut
Ochii alba[tri ai Catherinei se m`rir` de uimire.
Vrei s` spui Nu! Nu cred c` vrei s` spui c` sunt
Tn`ra l`s` propozi]ia neterminat`.
E adev`rat, draga mea. Erai copilul r`sf`]at despre care vorbeam.
Mama ta a murit curnd dup` na[terea ta.

Capitolul 2
Uimit`, Catherine privi cl`direa f`r` s` o vad`. Era foarte cald, a[a
c`-[i [terse fa]a cu batista, f`r` s` fie con[tient` de propriile mi[c`ri.
Deoarece tr`ise cu ace[ti oameni doi ani din via]`, ar fi trebuit s` simt`
ceva la vederea casei sau cel pu]in a[a i se p`rea firesc. Dar mintea
ei era goal` de orice amintire.
La aproape dou`zeci [i doi de ani, afla pentru prima oar` de
existen]a bunicilor ei. |[i amintea cteva vizite ale p`rin]ilor lui Rene [i
\i cuno[tea foarte bine pe p`rin]ii tat`lui ei.
De ce nu am \ntlnit niciodat` ace[ti bunici? \ntreb` ea \n cele din
urm`. Nici tu, nici tata nu mi-a]i spus nimic despre ei.
|n vocea ei r`suna repro[ul.
Am inten]ionat s`-]i spunem la dou`zeci [i unu de ani, explic`
mama ei vitreg`, dar tat`l t`u a fost ucis \nainte.
Nu le-ai scris o scrisoare s`-i informezi despre moartea lui?
Femeia d`du din cap.
Desigur, am scris. Dar, pentru c` nu mai \nsemna nimic pentru
ei de mult` vreme, n-am primit nici un r`spuns. Vezi, draga mea, a
comis o crim` de neiertat \n clipa \n care s-a c`s`torit cu mine, fiica
unui fermier.
|n]eleg.

18

NANY HERBERT

|mi p`rea r`u de biata doamn` Arnold. A suferit foarte mult cnd
s-a desp`r]it de tine, dar tat`l t`u insista s` vii s` locuie[ti cu noi.
Te-a l`sat cu ei doar pentru a-i face pl`cere bunicii tale. Dar nu era de
acord.
Cred c` avea dreptate, fu de acord Catherine, dar n-ar fi fost
posibil s` ne vizit`m?
Dac` ar fi fost rezonabili, poate.
Cu toate acestea, \n special domnul Arnold, nu fusese deloc
rezonabil. Chiar dac` tat`l ei ar fi acceptat s` o trimit` din cnd \n cnd
\n vizit` la bunici, ace[tia nu erau dispu[i s` o accepte pe Rene ca noua
so]ie a ginerelui lor [i n-ar fi primit-o \n vizit`. Astfel, John Arnold \i
spusese so]iei lui s` nu plng` la plecarea nepoatei, iar pe ginere \l
anun]ase c` nu mai vrea s` aud` de el vreodat`.
Biata mea bunic`, oft` tn`ra. Cum este?
Frumoas` [i blnd`, dar nu p`rea s` aib` cea mai mic` idee
despre cum se cre[te un copil. Nu trebuia dect s` strigi [i tot ce-]i
doreai era lng` tine. Nimeni nu trebuia s` te supere, iar bunicului t`u
\i p`rea foarte amuzant acest lucru. Spunea c` semeni cu el [i c` [tii ce
vrei de la via]`.
Ce copil \ngrozitor trebuie s` fi fost!
Dup` ce ai fost \nv`]at` ce este disciplina, te-ai schimbat.
Oricum, cred c` bunica ta era \ntr-o pozi]ie diferit`: pentru c` toate
dorin]ele materiale \i erau satisf`cute, nu avea voie s` exprime nici un
punct de vedere diferit de al so]ului ei.
Nu crezi c` era un semn de sl`biciune s`-i asculte toate dorin]ele?
Ar fi putut s`-l p`r`seasc`.
Nu, n-ar fi putut. Nu dup` na[terea copilului. Nu cred c` avea mai
mult de optsprezece ani. Poate spera c`-l va schimba.
Eu l-a[ fi p`r`sit [i l-a[ fi luat pe copil cu mine.
Era mai slab` dect tine, iar cnd spui acest lucru, nu-l cuno[ti pe
bunicul t`u, Kate. Oricum, dup` ce prima scrisoare a tat`lui t`u s-a

VIITORUL NE ZMBE{TE

19

\ntors nedeschis`, n-a mai scris niciodat` direct. A trimis ve[ti [i


fotografii cu tine prin vicarul parohiei, asigurndu-se c` bunica ta le
primea.
Nu cred c` vreau s`-mi \ntlnesc bunicul, hot`r\ Catherine.
Dac` nu e[ti destul de bun` pentru el, nici eu nu sunt. Nu m` voi duce
acolo cu Peter.
A[ vrea s` o faci, draga mea, pentru binele bunicii tale.
Desigur, po]i s`-i \ntlne[ti doar pe cei tineri.
Tn`ra se \ncrunt`, lovit` de un gnd.
Fotografiile au fost trimise prin tat`l lui Stephen?
Da.
|n acest caz, el trebuie s` [tie c` sunt nepoata familiei Arnold.
Desigur, Kate. M-a sf`tuit s` reiau leg`tura cu ei cnd am ajuns
aici, dar la ce ar fi servit? Nu cred c-a[ fi fost mai bine primit` dect
d`]ile trecute. I-am spus c` inten]ionez s`-i ignor, din moment ce tu
erai rar acas`, iar el n-a mai insistat. Presupun c` ar fi trebuit s` te
consult mai \nti, recunoscu ea.
Catherine se str`dui s`-[i ascund` emo]iile care se succedau cu
repeziciune, dar vocea ei suna aspru chiar [i pentru ea, cnd spuse:
S-ar putea s` fiu la fel de nepoftit` ca [i tine.
|ncerca s`-[i ascund` sentimentele pentru c` [tia c`, brusc, \[i dorea
foarte mult s`-[i cunoasc` bunicii [i locul \n care ace[tia locuiau.
Oricare ar fi fost cauza, \n acela[i timp avea impresia c` d` dovad` de
lips` de loialitate pentru mama ei vitreg`.
O s` te primeasc` foarte bine, Kate, o asigur` Rene gnditoare.
B`trnul este mndru, iar mndria lui a avut de suferit cnd te-am luat
de lng` ei. Cred c` are peste optzeci de ani, iar o nepoat` va \nsemna
pentru el mult mai mult dect copiii fratelui lui.
Tn`ra strnse cu afec]iune mna mamei ei vitrege.
Cred c` ai dreptate, draga mea, [i ai reu[it s` m` faci foarte curioas`.
Crezi c` mama lui Peter [tie despre aceast` leg`tur` de rudenie?

20

NANY HERBERT

Sunt sigur` c` nu [tie. N-ar fi ]inut un astfel de secret doar pentru


ea. L-am avertizat pe Stephen s` nu spun` nimic. Familia Hollins a
venit \n Overdale dup` plecarea noastr`.
Catherine d`du din cap.
Vrei s` faci ceva special \nainte de a ne \ntoarce acas`?
M` \ntreb dac` Stephen este acas`. De[i [tiu unde st`, nu l-am
vizitat niciodat`.
Cnd tn`ra \ntoarse ma[ina, \[i spuse c` e important c` mama ei
voia s`-l vad` pe Stephen, dup` ce acesta fusese \n vizit` seara trecut`.
Probabil c` ]ine foarte mult la el [i se bazeaz` mereu pe sprijinul lui.
Vrei s`-i spun c` m` duc la Creston Hall?
Da, draga mea. Este doctorul familiei Arnold [i ]i-ar putea spune
cum se simte bunica ta [i la ce s` te a[tep]i. N-am mai vorbit despre
acest lucru cu el.
Poate nici nu o voi vedea. Nu [tiu c` eu [i Peter ne ducem \n
vizit`, a[a c` nu ne vor a[tepta.
Rene \ncepu s` rd`.
Nu cuno[ti \nc` fabrica de brfe a satului.
Doctorul era la clinic`, astfel \nct Rene l`s` una dintre c`r]ile de
vizit`, nefolosite de mult` vreme. Pentru c` rupsese t`cerea \n privin]a
bunicilor Catherinei, \ncepu s`-[i aduc` aminte diverse incidente care
\i priveau, spernd s` o ajute s`-[i fac` o imagine ct mai fidel` despre
ace[tia. Tn`ra se str`duia s` asculte [i s` r`spund`, dar nu de pu]ine
ori descoperea c` era distras` [i neatent`. Nori cenu[ii se adunau pe
cer, iar pic`turi mari de ploaie \ncepur` deja s` cad` la \ntoarcerea la
Greenbank.
Mama ei vitreg` nu observase schimbarea vremii, ci continua s`
povesteasc` primele impresii din casa bunicilor ei.
Am fost \nsp`imntat` s` v`d o f`rm` de om, cum erai la doi ani,
c`lare pe un ponei.
Uite cum plou`, mam`! A \nceput deja s` [i tune.

VIITORUL NE ZMBE{TE

21

Oh, doamne! |nseamn` c` partida de tenis se va amna.


Poate se va opri ploaia, ridic` din umeri Catherine, dar nu avea
prea multe speran]e.
Cobornd din ma[in`, se cert` singur`: la urma urmei, ce
\nsemnau ace[ti oameni pentru ea?
Ploaia \ncet` curnd, dar norii nu se risipir`. Pria[e curgeau deja
pe marginea drumului.
Cnd Peter Hollins d`du telefon ceva mai trziu, anun]ul lui era
surprinz`tor: invita]ia la familia Arnold era \nc` valabil`, dar urmau s`
vizioneze cteva filme aduse de tineri din Canada.
C]i tineri sunt \n familie? \ntreb` Catherine, cnd Peter veni s` o
ia.
Trei, r`spunse el, privind-o cu v`dit` pl`cere. L-am \ntlnit pe
Mark, cel mai mare, \nc` de data trecut` cnd a fost aici. Lucreaz` la
Londra, ceva \n leg`tur` cu firma tat`lui lui. Are vrsta mea. Cred c`
Tim e de o seam` cu tine, dar mai trebuie s` o cunosc pe sora lor, care
este mai tn`r`. Cred c` are \n jur de [aptesprezece ani.
Crezi c` domnul [i doamna Arnold ni se vor al`tura? \ntreb`
Rene, dorind mai degrab` s` satisfac` dorin]a fiicei ei vitrege.
N-am nici o idee, ridic` b`rbatul din umeri cu nep`sare.
Nu-i cunosc, de[i i-am v`zut de cteva ori trecnd prin fa]a por]ii
noastre. Mark pare s` fie responsabil de toate aranjamentele.
Mi-a cerut s`-mi aduc prietena cu mine, iar aceast` prieten` e[ti tu,
Catherine. Nu va mai fi dect \nc` o pereche de necunoscu]i.
Inima tinerei b`tu mai tare, auzindu-l pe Peter c` o declar`
"prietena lui". Hot`rse deja s` nu vorbeasc` despre rela]ia ei de
rudenie cu familia Arnold, cu excep]ia cazului \n care bunicii ei nu apar
la \ntlnire.
E[ti sigur` c` nu te deranjeaz` s` fii singur` cteva ore? o \ntreb`
ea pe Rene \nainte de plecare. Doamna Ogden o s` vin`, dac` ai nevoie
de ea.

22

NANY HERBERT

Kate, nu e cazul. O s` fiu \n siguran]`. Petrecere pl`cut` [i nu te


mai gndi la mine.
Rene \ncerc` s` urm`reasc` mental drumul parcus de ma[ina lui
Peter. Voia s`-[i imagineze cum vor fi primi]i la re[edin]a Arnold, cnd
auzi soneria telefonului.
Era Stephen.
|mi pare r`u c` nu eram acas` cnd ai trecut pe la mine, Rene.
Prima oar` \n via]` Menajera tocmai mi-a adus cartea ta de vizit`.
I-am povestit Catherinei despre bunicii ei. Voiam s` [tii, Stephen.
Hm, morm`i el. Ai a[teptat destul de mult. De ce tocmai acum?
Femeia \i povesti despre invita]ia la tenis.
Aproape am intrat \n panic` \n clipa \n care m-a \ntrebat dac` [tiu
ceva despre familia Arnold. Credeam c` o s` fac un atac de cord.
Acum te sim]i bine? \ntreb` el, \ngrijorat.
Perfect. Cred c` nu era dect o alarm` fals`.
Sunt \n mjilocul unei consulta]ii, Rene, dar o s` vin s` te v`d dup`.
Prostii, Stephen. M` simt perfect, chiar dac` \mi face \ntotdeauna
pl`cere s` te v`d.
Ar fi foarte bucuroas` s`-l vad` \n aceast` sear`, \[i spuse ea. Ar fi
bine s` aib` cu cine s` vorbeasc` despre acele lucruri pe care nu voia
s` i le spun` Catherinei. Dar nu putea \n]elege de ce era att de atent
[i de grijuliu. Att de pu]ini localnici \[i mai aduceau aminte de ea!
Cei mai mul]i din genera]ia ei p`r`siser` satul, iar cei mai \n vrst`
muriser` de ceva vreme.
Se sim]ea epuizat`. Chiar dac` energia ei obi[nuit` nu revenise \nc`
la normal, de foarte pu]ine ori se sim]ise att de epuizat`. Cu toate
acestea, se str`dui s` fac` o can` de cafea [i s` preg`teasc` laptele,
\nainte de a se relaxa \n scaunul ei preferat.
Cnd Stephen sun` la u[`, era aproape adormit`. B`rbatul intrase
deja [i tocmai \nchidea u[a de la sufragerie, cnd ea reu[i s` se ridice
de pe scaun.

VIITORUL NE ZMBE{TE

23

Stai jos, Rene. Ar`]i foarte obosit`.


M` simt mai bine, acum.
El o privi cu aten]ie, apoi \i lu` pulsul.
E satisf`c`tor? \ntreb` ea.
Pu]in cam slab, ceea ce e de \n]eles dup` cum ar`]i de epuizat`.
{tii foarte bine c` emo]iile puternice \]i fac r`u.
A fi trebuit s`-i spun de mult lui Kate, dar am l`sat anun]ul pn`
\n ultimul moment Dar e att de greu!
{tiu zmbi el \n]eleg`tor.
N-are sens s`-mi spui c` ar fi trebuit s` afle cnd tat`l ei a murit.
B`rbatul rse:
Acum vorbe[te con[tiin]a ta vinovat`. Nu voiam s` spun a[a ceva.
Oricum, Catherine este probabil mai pu]in tulburat` la aflarea ve[tii,
dect ai fost tu, spunndu-i.
Rene d`du din cap.
Dup` [ocul ini]ial, p`rea destul de \ncntat`. Cred c` e o
schimbare binevenit` pentru ea s`-[i cunoasc` veri[orii. |n acela[i timp,
m` gndeam la Peter Hollins. El [i Kate sunt destul de apropia]i \n
ultimul timp. Pare foarte atent cu ea, dar nu vreau s` fie r`nit`.
Draga mea, nu-]i mai face probleme. Nu po]i fi responsabil`
pentru problemele lor emo]ionale.
Adev`rat, suspin` ea, dar [tii c` timpul meu este limitat. Ct timp
crezi c` mai am, Stephen?
Cum poate [ti cineva cu adev`rat? Un an, doi sau chiar mai
mult Ai insistat s` afli.
Dar pot fi [i cteva luni, \i aminti ea.
Un motiv \n plus s`-i spui Catherinei, sau s` m` la[i s`-i spun.
Nu! exclam` ea cu \nc`p`]nare. {i a[a e mult prea grijulie fa]` de
mine. Nici tu, nici ea nu pute]i \mpiedica sfr[itul cnd va veni, iar eu
m-am str`duit s` accept. Las-o s` cread`, pentru o vreme, c` m` simt
mai bine.

24

NANY HERBERT

Ar`t mai bine, iar Kate nu mai este tot timpul interesat` de pulsul
meu.
Cred c` are nevoie s` se relaxeze un pic, fu el de acord, a[a c`,
pentru moment, o s` p`strez t`cerea. Dar [tii foarte bine c` are destul`
experien]` de asistent` medical` s` [tie c` nu te sim]i att de bine pe
ct spui.
Stephen, \mi promi]i c` o s` ai grij` de ea, dup` ce voi muri?
Nu este prea umblat` prin lume [i va avea nevoie de un prieten pe care
s` se poat` baza. Voiam s` te rog de ceva vreme acest lucru.
Desigur, voi \ncerca, Rene, dar nu cred c` am vreo influen]`
asupra ei. Mi se pare foarte independen` [i cred c` nu va primi sfaturi
de la mine. Cteodat` am impresia c` o irit, de[i nu-mi dau seama de
ce.
Eu [tiu, chicoti femeia. Sunt acele momente \n care adop]i o
atitudine patern` fa]` de ea. Nu te-ai gndit niciodat` s` te c`s`tore[ti?
Medicul r`mase o vreme pe gnduri.
Nu cred c` m-am gndit serios. Am avut momente \n care am
crezut c` sunt \ndr`gostit, dar asta a fost foarte demult. Sunt fericit a[a
cum sunt, iar via]a de burlac independent mi se potrive[te de minune.
Ai spus cumva c` adopt o atitudine patern`? rse el. Ar trebui \nti s`
m` \nsor
Ar trebui s` o faci, Stephen. Fiecare b`rbat are nevoie de o so]ie,
de cineva cu care s` \mpart` bucuriile [i triste]ile.
Poate, dar nu-]i bate capul din cauza mea.
Sper c` lui Kate nu-i va veni ideea s` locuiasc` \mpreun` cu
bunicii ei rosti gnditoare Rene. B`trnul este foate dominator, o s`
o inhibe. Eu nu am dect aceast` c`su]` pe care s` i-o las mo[tenire,
dar poate fi un adev`rat c`min. Pentru mine a fost.
Femeia \l privi lung pe prietenul ei, urmnd linia profilului
puternic. Nu putea fi considerat frumos, poate nici m`car ar`tos.
Era surprins` c` nu fusese atras de nimeni. Probabil \ntlnise multe

VIITORUL NE ZMBE{TE

25

femei atr`g`toare. Cu aerul lui calm, era o surs` de siguran]` [i


\ncredere pentru pacien]ii lui, dar pentru o tn`r` independent`,
aceast` siguran]` ar putea fi confundat` cu deta[area.
Lumina zilei aproape disp`ruse \n spatele norilor grei, iar un fulger
lung lumin` cerul, urmat de un tunet puternic. Stephen trase
draperiile grele, dar nu \nainte de a z`ri un alt fulger. Rene ridic`
repede minile spre urechi.
Sper c` nu ]i-e team`? \ntreb` el.
Doar un pic, zmbi ea ca un copil. Vrei, te rog, s` deconectezi
antena de la televizor?
***
Pentru c` ferestrele salonului erau acoperite cu draperii, nimeni
nu-[i d`du seama de apropierea furtunii dect \n clipa \n care se auzi
tunetul. Catherine se \ndrept` repede spre cea mai apropiat` fereastr`
[i z`ri al doilea fulger care br`zda cerul.
Trebuie s` m` duc acas`, Peter, spuse ea repede. Mama este
singur`. |mi pare r`u, Mark, \[i ceru scuze v`rului ei \nalt [i ar`tos, care
nu [tia, desigur, despre leg`tura de rudenie dintre ei.
Nu po]i ie[i pe o astfel de vreme, Catherine! protest` el.
Avea p`rul de aceea[i culoare cu al ei, dar ochii lui erau negri.
Mamei tale \i este team` de furtuni? \ntreb` \n glum` sora mai
mic` a lui Mark.
Nu, Cynthia, dar a fost foarte bolnav`. N-ar fi trebuit s` o las
singur`, [tiind c` e furtun` [i sunt tunete.
N-ai vrea s`-i dai un telefon? suger` Mark cu polite]e.
Telefonul este \n bibliotec`.
Cnd oaspetele lui f`cu un semn aprobator din cap, b`rbatul ad`ug`:

26

NANY HERBERT

Tim o s` te conduc`.
Catherine travers` salonul \mpreun` cu veri[orul ei, la fel de brunet
ca fratele lui, dar mai \nalt.
Cred c` unchiul meu va fi \n bibliotec`, spuse el. E un b`trn
foarte amabil.
Tn`ra rezist` unui atac brusc de panic` \n fa]a u[ii bibliotecii, dar
nu spuse nimic. Trebuia s`-i dea telefon mamei ei vitrege, indiferent
dac` bunicul ei o va recunoa[te sau nu. R`mase o vreme \n fa]a u[ii, \n
timp ce Tim explica unchiului lui c` una dintre invitate are nevoie s`
foloseasc` telefonul.
Desigur.
Ochii alba[tri ai b`trnului cu p`rul alb din fotoliu o privir` atent,
dar impersonal.
Intra]i, domni[oar`
Catherine Maitland, r`spunse ea \ntreb`rii nerostite, ]inndu-[i o
clip` respira]ia, dar expresia b`trnului nu se schimb`.
Tim zmbi, apoi ie[i din bibliotec`, \nchiznd u[a dup` el.
O s` v` las singur`, spuse bunicul ei, ridicndu-se de la birou.
Oh, nu! V` rog! protest` ea. Nu vreau s` v` deranjez, vreau doar
s` m` asigur c` mama mea se simte bine.
Ochii lui o urm`rir` \n timp ce ridic` receptorul [i form` num`rul.
|n timp ce vorbea, b`rbatul \i studie profilul. Nu era nici o \ndoial` c`
aceast` tn`r` gra]ioas` era nepoata lui. Ar fi recunoscut-o [i f`r` s`-i
aud` numele. Ar`ta exact ca mama ei, numai c` avea o b`rbie mai
ferm`. De fapt, sem`na cu el la b`rbie [i la ochi. Tr`s`turile erau
acelea[i pe care [i le amintea ca fiind ale mamei ei, ovalul fe]ei, cu
sprncene arcuite delicat, cu nasul drept [i mai degrab` scurt, cu ochi
alba[tri de nu-m`-uita.
Stephen, o auzi el spunnd, cu u[urare vizibil`, m` bucur s` aflu
c` e[ti cu mama. Se simte bine?

VIITORUL NE ZMBE{TE

27

O voce joas`, muzical`, \[i spuse b`trnul apreciativ, mai


melodioas` dect a mamei ei. A[adar, Stephen Welbeck era \n rela]ii
mai apropiate dect cele profesionale cu aceast` femeie pe care o
dispre]uise ca succesoare a fiicei lui.
E[ti foarte dr`gu], Stephen, ascult` el \n continuare vocea
nepoatei lui. Nu, nu-mi voi mai face probleme.
Catherine puse receptorul jos.
Mul]umesc, spuse ea, apoi se \ntoarse spre u[`.
Mama ta se simte bine?
Da, mul]umesc.
Desigur, e mama ta vitreg`.
Sprncenele tinerei se ridicar`, \n timp ce \ntreb` ezitant:
A[adar, m-a]i recunoscut?
Desigur. Nu numai bunica ta a v`zut fotografiile. E[ti [i nepoata
mea, mai ales c` semeni foarte mult cu mama ta.
Dar nu a]i dat nici un semn c` le-a]i fi v`zut! A]i spus c` nu vre]i
s`-l mai vede]i sau s` mai auzi]i de tat`l meu. De ce? \ntreb` ea, \ncruntat`.
Pentru c` n-am fost de acord cu cea de-a doua so]ie a ginerelui
meu. Nu avea o pozi]ie social` demn`.
Nu cred c` acesta este motivul, declar` ea, cu obi[nuita
impulsivitate care o caracteriza. Cred c` nu a]i fi acceptat pe nimeni
care ar fi luat locul fiicei dumnevoastr`.
Ochii lui alba[tri sclipir` amuza]i.
E[ti mult mai \ndr`znea]` dect mama ta. Ea n-ar fi \ndr`znit
niciodat` s` m` contrazic` \ntr-o asemenea manier`.
P`cat. Am dreptate \n leg`tur` cu succesoarea ei?
Poate, ridic` el din umeri. Da, poate c` ai dreptate, de[i nu m-am
gndit la acest lucru pn` acum.
Mama mea este o persoan` minunat`, orice a]i crede despre ea,
spuse Catherine cu agresivitate, privindu-l drept \n ochi, ca [i cum l-ar
fi provocat s-o contrazic`.

28

NANY HERBERT

Nu e mama ta! se r`sti el, pierzndu-[i calmul. Mai mult dect


att, l-a p`c`lit pe tat`l t`u s` o ia de so]ie.
Nu v` cred! r`spunse ea pe acela[i ton, \nfruntndu-l. A fost o
mam` minunat` pentru mine, \i voi fi datoare \ntreaga mea via]`.
Nu pot s` ascult astfel de lucruri despre ea. O s` plec acum, \nainte
s`-mi pierd complet calmul. V` mul]umesc pentru c` m-a]i l`sat s`
folosesc telefonul.
Cnd se \ndrept` spre u[`, el se ridic` repede [i p`[i spre ea,
prinznd-o de mn`.
Nu pleca, o rug` el. Vreau s`-]i vorbesc.
Tn`ra descoperi cu uimire c` era ceva mai scund dect ea. |l privi
nesigur`.
Haide, zmbi el, nu te po]i certa cu un b`trn de optzeci de ani
prima oar` cnd \l cuno[ti. Nu e corect.
Era clar c` acest b`rbat era obi[nuit s` c[tige, c` era un adev`rat
Napoleon, \[i spuse ea. Folosea orice arm` care \i putea fi de folos, iar
cu aceast` ocazie era vorba despre vrsta lui.
Dar nu voi sta mult. O s` iau un loc aici, d`du ea din cap,
a[ezndu-se lng` telefon.
Oare se preface? se \ntreb` ea, v`zndu-l c` ezit` un pic [i se clatin`,
\ndreptndu-se spre birou. P`ruse destul de agil cnd o ajunsese din
urm`.
Admir o femeie hot`rt`, spuse el. A[chia nu sare departe de
trunchi.
Poate c` acesta este un repro[ la adresa ei, pentru c` e la fel de
cert`rea]` [i de agresiv` ca el. Tn`ra \l privi cu aten]ie, uimit` de
asem`narea fizic` dintre ei. Poate c` avea \ntr-adev`r tendin]e agresive,
iar \n preajma lui p`rea chiar mai greu s` le controleze. Ar fi mai bine
s` se str`duiasc`.
Cum se simte bunica? \ntreb` ea.
Ca de obicei. Cred c` e[ti asistent` medical`, nu?

VIITORUL NE ZMBE{TE

29

Cine v-a spus?


Stephen Welbeck. L-am \ntrebat dac` [tie ceva despre tine, iar
aceasta este singura informa]ie pe care mi-a adus-o. Este [i doctorul
nostru, dar nu a avut amabilitatea s` ne anun]e c` ai venit s` o vizitezi
pe mama ta vitreg`.
Am venit s` am grij` de ea, cnd a fost externat` din spital. A fost
foarte bolnav`.
Nu mi-a spus nici acest lucru.
Ar fi avut vreun sens s` v` spun`?
|l privi cu r`ceal`, a[teptnd o replic` dur`, dar el se mul]umi s`
zmbeasc` evaziv. Nimic \n acest b`rbat agresiv nu p`rea s` nasc`
m`car o scnteie de afec]iune pentru ea. Tot ce [tia despre el nu
vorbea \n favoarea lui.
Ce voia]i s`-mi spune]i? \l \ntreb`, \n cele din urm`.
Mai \nti, a[ vrea s` m` recuno[ti ca bunicul t`u [i s`-mi spui a[a.
Nu crede]i c` este un pic prea trziu pentru a[a ceva?
Posibil, dar nu este vina mea c` tat`l t`u te-a ]inut departe de noi.
Cum pute]i spune acest lucru? protest` ea, enervndu-se din
nou, apoi \ncerc` s` se calmeze. Cred c` nu are rost s` ne cert`m din
aceast` cauz`. Mai este ceva?
El r`mase o vreme nemi[cat, ca [i cum s-ar fi str`duit s` r`mn`
calm.
Mi-ar pl`cea s` o cuno[ti pe so]ia mea. Biata de ea, nu se simte
bine, iar vederea ta ar fi cea mai mare bucurie posibil`.
Presupun c` v` referi]i la bunica mea. |n aceast` sear` este cam
trziu. Cred c` restul lumii se \ntreab` ce m` re]ine.
Nu voiam s` fie \n aceast` sear`, r`spunse el repede. Nu pot s` o
pun \n fa]a acestui fapt a[a, din senin. Dup` ce o preg`tesc, o s` vii s`
o vezi? Va trebui s` am mult` grij`. Cred c` va fi foarte agitat` [i
emo]ionat`, ceea ce nu e bine pentru s`n`tatea ei. Verilor t`i le vom
spune mai trziu, dac` vor mai fi aici.

30

NANY HERBERT

Catherine fu de acord. Ar fi vrut s` vorbeasc` din nou despre mama


ei vitreg` [i s` insiste ca bunicul ei s` o cunoasc`, dar \[i d`du seama
c`, pentru moment, era inutil. Rene era probabil la fel de greu de
convins ca bunicul ei.

Capitolul 3
Am aflat c` mine iei ceaiul la Creston Hall. Cum te-ai \n]eles cu
bunicul t`u seara trecut`? o \ntreb` Stephen.
Catherine f`cu o grimas`.
Nu sunt sigur`. Dac` privesc \napoi, cred c` am fost
nepoliticoas`. Tata ar fi fost \ngrozit.
Prostii! interveni Rene. Acel b`rbat l-ar face [i pe un sfnt s`-[i
piard` calmul. Din ce mi-ai spus, te-ai str`duit s` te por]i ct mai bine.
Tn`ra cl`tin` din cap.
Nu-mi mai aduc aminte o alt` dat` cnd s` fi fost la fel de iritat`.
Cred c` suntem la fel de asem`n`tori ca temperament, cum suntem ca
\nf`]i[are.
Oh, nu! neg` cu hot`rre mama ei vitreg`. E posibil s` ai
temperamentul lui coleric, de[i nu am observat pn` acum, dar te
por]i cu totul altfel. Dac` am avea posibilitatea s` privim \n urm`, sunt
sigur` c` am descoperi c` a fost un b`rbat r`u, care i-a manipulat [i
folosit pe ceilal]i toat` via]a lui.
Calmeaz`-te, Rene! interveni medicul, punndu-i o mn` pe bra].
Nu-]i face bine s` te agi]i att. Credeam c` nu-l cuno[ti att de bine pe
domnul Arnold.

32

NANY HERBERT

|l cunosc destul de bine ca s` [tiu c` \mi displace profund.


Cnd ne-am hot`rt s` ne c`s`torim, eu [i Andrew, a trebuit s` plec.
Era imposibil s` mai stau \n acea cas`, dar \nainte de aceste evenimente
petrecusem deja dou`sprezece luni acolo.
|n acest caz, draga mea, trebuie s`-]i aduci aminte c` fiica ta este
mai mult dect capabil` s`-i fac` fa]`. Nu mi-ar displ`cea s` fiu de fa]`
cnd \ncep s` sar` scntei \ntre ei, zmbi Stephen, apoi \i explic`
tinerei c` mama ei vitreg` era \ngrijorat` c` b`trnul Arnold va \ncerca
s` o domine.
Nu sunt \n acest pericol, \l asigur` ea.
Dar nu-l cuno[ti cum \l cunosc eu, draga mea, interveni Rene.
N-a fost mereu cert`re] [i agresiv. Putea s` fie de-a dreptul fermec`tor,
dac` voia cred c` \nc` mai poate
Mark vine s` te ia cu ma[ina? \ntreb` Stephen.
Bunicul a propus acest lucru, dar nu este cazul. Mama mi-a spus
deja c` pot lua ma[ina ei.
B`rbatul d`du din cap aprobator.
V`d c` lucrurile nu merg a[a cum dore[te el, de[i \mi imaginez c`
Mark va fi dezam`git.
***
Cnd u[a se \nchise \n urma asistentei [i a domnului Arnold,
Catherine se \ntoarse spre silueta fragil` din fotoliu. P`rul alb ca z`pada
al doamnei Arnold \i \ncadra figura micu]`.
Vino [i stai lng` mine, draga mea, spuse b`trna. Mi-era att de
dor s`-mi v`d nepoata! Credeam c` bunicul t`u nu va mai pleca
Ochii de un albastru att de deschis \nct p`reau aproape lipsi]i de
culoare, o fixau pe Catherine cu dragoste. Tn`ra \i lu` mna fragil`, ca

VIITORUL NE ZMBE{TE

33

de p`pu[`. Oare f`cuse vreodat` vreo munc` dificil`? Se \ndoia de


acest lucru. Poate c` singura preocupare fusese s` aib` grij` de nepoata
ei \n primii ani de via]`, de[i era sigur` c` avusese o doic`.
Erai cel mai frumos [i mai dulce copil, [opti bunica ei, ca [i cum
i-ar fi ghicit gndurile.
Vocea ei era sub]ire, mai degrab` voce de copil, dect a unei femei
\n vrst`. Oare ce vrst` avea? Dup` calculele lui Rene, n-ar fi trebuit s`
aib` mai mult de [aizeci de ani.
Catherine rse.
Cred c` eram o domni[oar` foarte obraznic`. Probabil ai uitat
nebuniile mele.
Nu, nu le-am uitat, dar nu durau niciodat` foarte mult. De altfel,
nu to]i copiii fac nebunii? zmbi b`trna doamn`, apoi o privi sfioas`,
ad`ugnd: Nu vrei s`-mi spui "buni"? Obi[nuiai s`-mi spui a[a
Desigur, buni, \mi face pl`cere.
Draga mea copil`!
Lacrimi de fericire se scurser` pe obrajii rida]i, iar Catherine i le
[terse cu blnde]e, folosind batista de lng` ea.
Ai fost mereu mica mea raz` de soare, iar acum soarele a revenit,
odat` cu tine.
Soarele str`luce[te minunat, fu de acord tn`ra, dar n-ar fi apus
niciodat` dac` a[ fi r`mas. E \ntr-adev`r o zi foarte frumoas`. Nu ]i-ar
pl`cea s` deschid fereastra?
Oh, nu, draga mea! exclam` surprins` femeia.
Domni[oara Pringle nu va fi niciodat` de acord. A[ putea r`ci.
Catherine se \ncrunt`. Ar fi vrut s`-i spun` cteva cuvinte acelei
femei care \ndr`znea s` o priveasc` pe bunica ei ca pe un copil.
Buni, draga mea, te-am \ntrebat dac` ]i-ar face pl`cere, spuse ea
cu blnde]e, zmbindu-i. Nu m` preocup` ce-i place sau nu-i place
domni[oarei Pringle.
Fu recompensat` cu un zmbet.

34

NANY HERBERT

Ei bine, draga mea, dac` ar fi ziua liber` a domni[oarei Pringle,


poate a[ fi spus da. Poate chiar a[ fi propus s` lu`m ceaiul pe teras`.
Dar de ce nu o faci, buni?
B`trna doamn` oft`.
Pentru c` voi fi certat`. Apoi \l va chema pe John [i el m` va bate
la cap N-ar merita. Ur`sc discu]iile nepl`cute.
Nu [tiu dac` pacea cu orice pre] nu este prea scump pl`tit`, ridic`
din umeri nepoata ei.
Draga mea, n-ai spune acest lucru dac` m-ai cunoa[te. Dac` m`
hot`r`sc s` fac \ntr-un anumit fel, m` implic foarte mult. Apoi ajung la
crize de isterie [i m` simt \ngrozitor de r`u.
Biata buni! |mi pare r`u, spuse Catherine, dar se sim]ea
indignat`.
De ce dorin]ele bunicii ei nu erau ascultate? Era o zi frumoas` [i ar
trebui s` se bucure de aerul curat. |n acela[i timp, tn`ra [tia c` era
prea nou` \n aceast` locuin]` ca s` poat` interveni. Poate c`, dac` \i
spune ceva nepl`cut asistentei, biata ei bunic` va suferi.
Ai mai avut [i alte asistente, \n afara domni[oarei Pringle? \ntreb`
ea.
Bunica ei d`du din cap.
Cteva. Erau mult mai dr`gu]e dect Pringle. A[a \i spun mereu,
explic` ea cu \ncntare, ca un copil care a f`cut o [otie, de[i nu
\ndr`znesc s` spun altcuiva.
De ce n-au r`mas mai mult?
Presupun c` nu puteau suporta temperamentul bunicului t`u.
Insista mereu s` le spun` pe nume, de[i erau asistente cu experien]`.
|n rest, nu se purta r`u cu ele, nu de la \nceput. Dar uneori \[i ie[ea
din fire [i era foarte nepoliticos.
Dar Pringle? E asistent` medical` calificat`?
Nu sunt sigur`, cl`tin` femeia din cap. Poate c` \ntr-o zi o s`-mi
adun curajul [i o s` o \ntreb. Ar fi trebuit s` vezi ce figur` a f`cut cnd

VIITORUL NE ZMBE{TE

35

bunicul t`u i-a spus "Pringle". Am crezut c` o s` fac` un atac de cord,


att era de furioas`. A amenin]at c`, dac` nu i se spune "domni[oara
Pringle", pleac` imediat. Acum \i ascult` toate dorin]ele.
Nu cred c`-mi place aceast` femeie, buni.
|mi pare foarte bine, dar te rog s` nu-i spui acest lucru.
Apoi, Catherine afl` cteva lucruri despre veri[orii ei. Mark se
ocupa cu reorganizarea firmei tat`lui lui din Londra [i se preg`tea s`
deschid` o nou` filial` la Manchester. Astfel, putea r`mne mai mult la
Creston Hall. Doamna Arnold era mul]umit` de acest lucru, pentru c`
\i pl`ceau tinerii, iar Mark fusese mereu bun cu ea.
{i Tim?
Se \ntoarce acas` s`pt`mna viitoare. E student. Cynthia vrea s`
mai stea, iar John \i d` voie, dac` p`rin]ii ei sunt de acord. }i-a pl`cut
cnd ai \ntlnit-o?
Cred c` da. E ner`bd`toare [i cred c` nu-i prea \n]elege pe cei mai
\n vrst`, dar o s` \nve]e cu timpul. Cum te \n]elegi cu ea?
Nu este foarte blnd`. Devine ner`bd`toare cnd nu \n]eleg toate
expresiile ciudate pe care le folose[te, se \ncrunt` b`trna doamn`.
Cred c`-[i imagineaz` c` sunt pu]in nebun`. {tiu c` nu sunt foarte
istea]`.
P`rea att de fragil` [i de neajutorat`, \nct Catherine ar fi vrut s` o
ia \n bra]e [i s` o consoleze.
Draga mea buni, zmbi ea, ce este iste]imea? Fiecare are
aptitudinile sale. De exemplu, ce ar face medicii dac` n-ar avea
asistente care s`-i ajute? {i gnde[te-te, buni, ce-ar face bunicul dac` ar
fi singur? Poate c` te domin` [i te oblig` s` faci diverse lucruri, dar ar
fi pierdut f`r` tine, sunt sigur`. Nu cred c` te-a obligat mereu s` faci ce
spune el. Un astfel de obicei se cap`t` cu timpul.
Chiar crezi c` are nevoie de mine, draga mea? \ntreb` doamna
Arnold, ne\ncrez`toare. E scund, dar a fost mereu iste] [i puternic.
Dar nu m` oblig` s` fac ce vrea el Nu spune asta, te rog! Pn` la

36

NANY HERBERT

venirea lui Pringle, era mereu foarte bun cu mine. Acum, \i este team`
s` nu o supere [i s` plece.
Dar nu po]i tr`i f`r` ea?
Nu [tiu, ezit` b`trna doamn`. Nu sunt foarte puternic`, cred c`
vezi. E ceva \n neregul` cu inima mea [i mereu am avut o asistent` sau
o \nso]itoare cu mine, \nc` de la moartea mamei tale. John se teme s`
fiu l`sat` singur`, de[i nu [tiu de ce.
Ceaiul fu adus \n camer`, iar dup` gustare doamna Arnold adormi
pe canapea, zmbind \n somn. Catherine ar fi vrut s-o \ntrebe despre
mama ei, dar domni[oara Pringle se \ntoarse \n timp ce pacienta ei
dormea.
A]i extenuat-o! o acuz` ea pe tn`r`, cu violen]`. N-ar fi trebuit s`
o l`sa]i s` vorbeasc` att de mult.
Nu cred c` a vorbit foarte mult, veni r`spunsul. Nu e firesc pentru
oamenii mai \n vrst` s` adoarm` dup` mas`?
Bunicul ei o a[tepta la u[`.
Era epuizat`? \ntreb` el.
Sunt sigur` c` nu. Dup` p`rerea mea, domni[oara Pringle \[i d`
importan]`, \ncercnd s` impresioneze cu eficien]a ei. Sunt sigur` c` [i
dumneavoastr` adormi]i uneori dup` o mas`, de[i sunte]i puternic [i
s`n`tos.
El o privi cu aten]ie.
Cred c` \[i d` importan]`. E o femeie foarte sever`, dar are grij`
de so]ia mea.
Prea bine chiar, \[i spuse tn`ra, dar r`mase t`cut`.
Tim [i Cynthia sunt aici, \i spuse el, iar tn`rul Hollins tocmai a
ajuns. Se \ntrebau dac` n-ai vrea s` fii al patrulea juc`tor la tenis.
Unde este Mark?
A plecat la Manchester. O s` r`mi la partida de tenis?
Nu mi-ar strica una, dar nu trebuie s` \ntrzii. Le-a]i spus
despre leg`tura noastr` de rudenie?

VIITORUL NE ZMBE{TE

37

Da, \n urm` cu zece minute. Nu cred c` tn`rul Hollins m-a


crezut.
Nu m` mir`. Ne cunoa[tem de mai mult de [ase luni, dar numele
dumneavoastr` n-a fost men]ionat pn` \n ziua primei mele vizite.
Cei doi fra]i p`reau s` accepte cu u[urin]` noutatea.
Tata spunea ceva despre o var` pe undeva prin Anglia, o inform`
Cynthia. Desigur, ad`ug` ea cu r`ceal`, ai putea fi o impostoare.
Presupun c` ai dovezi?
Cynthia! |nceteaz` cu melodrama! interveni Tim. Nimeni nu
poate s` arate la fel ca b`trnul f`r` s` fie rud` apropiat` cu el.
Sora lui zmbi ironic.
{tiu asta, Tim. |ncerc doar s` o fac s` se simt` nelini[tit`.
{tii foarte bine c` exist` [i copii \n afara c`s`toriei.
Ar trebui s` ai grij` s` nu te aud` unchiul, o avertiz` fratele ei.
Cred c` cite[ti prea multe romane gotice [i melodrame victoriene.
Ce crede]i c` va spune Mark cnd va afla despre mine?
Va intra \n p`mnt, rse Cynthia. |n felul lui lini[tit, cred c` s-a
\ndr`gostit de tine.
Peter o privi cu suspiciune.
De ce nu mi-ai spus? o \ntreb` el.
Pentru c` nu [tiam nici eu. Are vreo importan]`?
Cred c` nu sau poate, pentru mama, coment` el cu ironie.
O s` fie \ncntat`, desigur.
Tu nu pari foarte mul]umit, Peter, de[i nu \n]eleg ce importan]`
are acest lucru.
Tocmai asta este. N-ar trebui s` aib` nici o importan]`. Dar [tii
prea bine cum e mama, de[i n-ar trebui s` o critic.
Desigur, Catherine b`nuia ce fel de femeie este mama lui. D`du din
cap, amintindu-[i privirea dezaprobatoare cu care o primise.
Doamna Hollins d`duse de \n]eles c` nu era prea \ncntat` de alegerea
fiului ei. Cu toate acestea, p`ruse s` cread` c` v`duva unui preot

38

NANY HERBERT

merit` aten]ia v`duvei unui medic, cnd hot`rse s`-i fac` o vizit` lui
Rene, probabil la cererea fiului ei.
O s` la[i atitudinea ei s` ne strice prietenia, Peter?
Nu, desigur! N-o s`-i permit mamei s`-mi aleag` prietenii.
Catherine f`cea acum vizite frecvente bunicilor ei, iar Rene p`rea
\ncntat`. Pe lng` timpul pe care \l petrecea \mpreun` cu bunica ei,
mai erau [i partidele de tenis, \n care Peter era invitat deseori.
|n consecin]`, el [i Catherine se vedeau foarte rar singuri. De fapt, nu
se mai vedeau dect la Creston Hall.
Nu putea s` le aib` pe toate, se certa Catherine singur`, dar \n acele
rare ocazii \n care Peter venea s` o ia, starea ei de spirit s` \mbun`t`]ea
imediat.
Bun` ziua, doamn` Maitland! o saluta el pe Rene. Cum mai
merge?
Splendid, mul]umesc, r`spundea femeia, \n timp ce Peter \[i
punea bra]ul \n jurul umerilor fiicei ei vitrege.
|n aceste ocazii, Catherine \[i spunea cu \ncredere c` rela]ia lor nu
se schimbase, doar obiceiurile.
Acceptase o invita]ie acas` la Peter, dar displ`cndu-i profund
reac]ia doamnei Hollins, acum foarte dr`g`stoas`, evitase s` mai repete
vizita. Era con[tient` de nepl`cerea crescnd` a lui Peter fa]` de
schimbarea de atitudine a mamei lui [i [tia c`, dac` nu o iube[te cu
adev`rat, acest lucru o s`-i \ndep`rteze.
B`trnul domn Arnold fusese \ncntat cnd Catherine hot`rse \n
cele din urm` s`-i spun` "bunicule". Tn`ra \[i d`duse seama c` era
imposibil s` evite acest lucru. |n plus, el se str`duia s` nu o contrazic`
de cte ori se referea la Rene ca la mama ei. Cnd ajunse la concluzia
c` se cuno[teau destul de bine, abord` [i problema asistentei.
Bunicule, de ce ]ii att de mult la p`rerea doamnei Pringle?
Nu numai c` nu o contrazici, dar uneori am impresia c` te temi de ea.
El o privi surprins:

VIITORUL NE ZMBE{TE

39

S`-mi fie fric` de acel zbir?


Po]i s` spui ce vrei, dar chiar \i dai voie s`-]i spun` ce s` faci.
Niciodat`! explod` el, contrazicnd-o cu violen]`, cu toate c` \i
evita privirea.
Ba da, o faci! Dac` biata mea bunic` pune la \ndoial` un lucru,
alearg` imediat la tine [i insist` s`-i impui s` fac` altfel. Buni este so]ia
ta, nu acel zbir, a[a cum \i spui.
N-ar trebui s` ascul]i brfele.
N-o fac, bunicule. Am fost de fa]` [i [tiu c` e adev`rat. Mi-ar pl`cea
s` [tiu motivul acestui comportament ciudat.
Ei bine ezit` el, privind-o \n fa]`, apoi evitndu-i privirea.
|mi este team` c`, dac` nu o trat`m bine, ne va p`r`si. Nimeni n-a mai
r`mas att de mult ca ea.
Sunt sigur` c` din cauza ta au plecat celelalte, cl`tin` din cap
tn`ra. Dac` le-ai fi tratat m`car pe jum`tate la fel de bine cum o tratezi
pe Pringle, sunt sigur` c` n-am fi avut aceast` discu]ie. M` mir` c` po]i
s` accep]i o astfel de femeie.
E prea trziu s` mai vorbim despre acest lucru, declar` el.
So]ia mea trebuie s` aib` o asistent`, sau cel pu]in o \nso]itoare.
Dar nu trebuie s` te dai peste cap s` o p`strezi. Un tratament
obi[nuit ar fi suficient.
Nu cu aceasta [i m-am s`turat de schimb`ri. I-am spus
"Pringle" \n prima zi [i m-a amenin]at c` pleac`.
Fire[te, a[ fi f`cut la fel. Te-a mai amenin]at de atunci?
De multe ori, cnd a crezut c` nu va ie[i cum vrea ea.
Data viitoare cnd o face, spune-i c` n-are dect, \l sf`tui ea.
B`trnul rse:
A[ face-o, dac` ai veni \n locul ei. Nu, nu! Nu asta voiam s` spun,
Catherine. Numai vino s` stai aici! Poate ]i se pare greu de crezut, dar
m-am ata[at din nou foarte mult de tine [i nimic nu i-ar face mai mult`
pl`cere so]iei mele.

40

NANY HERBERT

Ea cl`tin` din cap.


Nu pot, bunicule. {tii foarte bine.
Ne-ar fi de mare ajutor cineva ca tine. Ai putea s` o ]ii sub control
pe Pringle. Nu vrei s` te gnde[ti la acest lucru, Catherine? Te rog.
Vocea lui era rug`toare, iar tn`ra \[i aminti avertismentul mamei
ei vitrege.
Te-am numit mo[tenitoarea mea \n testament [i nu l-am schimbat
vreodat`.
Acum \ncerci s` m` mituie[ti! \l acuz` ea.
Nu era inten]ia mea, te asigur, cl`tin` el din cap cu triste]e.
Am ad`ugat aceast` informa]ie invita]iei deja f`cute.
V`d. |mi pare r`u, bunicule, dar nu pot accepta invita]ia [i \n mod
sigur nu vreau banii t`i.
|mi promi]i c` te vei gndi la acest lucru?
Nu! |mi pare r`u, dar nu pot; nu vreau s` o p`r`sesc pe mama.
Are mai mult` nevoie de mine dect tu [i bunica. Oricum, nu cred c`
te por]i inteligent.
Expresia rug`toare a b`rbatului se transform` \ntr-una agresiv`.
S` nu \ndr`zne[ti s`-mi vorbe[ti astfel! se r`sti el.
Nu te enerva, \l lini[ti ea. Nu vreau dect ca bunica s` se simt`
mai bine. Aceasta ar trebui s` fie [i grija ta, dac` \]i pas` cu adev`rat.
Cum ]i-ar pl`cea s` fii repezit` de Pringle \n fiecare zi [i \n fiecare
noapte? Oh, uitasem. Face la fel [i cu tine.
Fata avea dreptate, \[i spuse b`trnul, privind-o cu aten]ie. Da, era
adev`rat c`-i pl`tea un salariu foarte generos asistentei, dar numai
pentru c`-i era team` s` nu plece. Nu era nici m`car calificat`, dect ca
asistent` pentru persoanele cu probleme psihice, dar nu conta, din
moment ce-[i f`cea treaba bine. Probabil c` nepoata lui avea dreptate,
iar asistenta nu va renun]a att de u[or la o slujb` bine pl`tit`, [tiind c`
era imposibil s` g`seasc` una la fel de bun`. Poate c` va face a[a cum
\l sf`tuia, dar cum ar fi mai bine s` fac`?

VIITORUL NE ZMBE{TE

41

Catherine se felicit` \n sinea ei. Ce schimbare, de la un dragon care


scuip` fl`c`ri, la o persoan` rezonabil` care are nevoie de un sfat.
De exemplu, data viitoare cnd \]i cere s` o cer]i pe buni pentru
un lucru, cred c` ar fi mai bine s`-i spui c` e treaba ei. La urma urmei,
nu pentru asta e pl`tit`?
El d`du din cap aprobator.
Pare o idee bun`.
Dar, bunicule, \l avertiz` ea, fii sigur` c` nu se r`zbun` pe pacient.
R`mi \n apropiere [i asigur`-te de acest lucru, indiferent de ce se
\ntmpl`. Sunt sigur` c` buni nu este nerezonabil`, dac` nu este
deranjat`. N-ai tolera un asemenea tratament, ea de ce ar face-o?
Rene fu nemul]umit` cnd auzi despre acest sfat.
{i dac` a[teapt` s` se r`zbune pe bunica ta cnd el nu este \n
preajm`? Oamenii de acest fel pot fi foarte r`zbun`tori. Biata femeie,
poate fi prea speriat` s` se plng`.
Catherine \[i mu[c` buzele.
Ce altceva puteam face, mam`? Crezi c` ar trebui s` i se permit`
lui Pringle s` se poarte a[a? Nici m`car nu are o adev`rat` slujb` de
asistent` medical`. E doar o \nso]itoare, dar se poart` ca un paznic de
\nchisoare.
Nu-mi place. Nu aveam nici o idee c` b`trnul se poate purta att
de proste[te. A fost mereu un dur. Cred c` doamna Arnold ar fi mai
bine \ngrijit` de una dintre fetele din zon`.
Este pacienta lui Stephen, de[i nu o viziteaz` prea des. Nu po]i
s`-i vorbe[ti despre acest lucru?
Stephen trecu pentru o vizit` scurt` a doua zi, \n drum spre vizitele
la domiciliu. Fu uimit de ceea ce i se povesti. |n afar` de cazurile \n care
doamna Arnold era bolnav`, nu ajungea mai des de o dat` pe lun` la ei.
Domni[oara Pringle mi s-a p`rut mereu foarte \n]eleg`toare,
chiar dac` lipsit` de orice urm` de umor, iar b`trna doamn` p`rea
destul de mul]umit`.

42

NANY HERBERT

Nu-mi imaginez aceste lucruri, Stephen! protest` Catherine.


Sunt sigur` c` nu, dar poate exagerezi.
Mul]umesc!
Catherine \l privi indignat`. Ca de obicei, o trata ca pe un copil.
Stephen oft`.
Catherine, \mi pare r`u dac` te-am deranjat, dar mi s-a p`rut cam
melodramatic ceea ce ai spus.
Presupun c` a[a sun`, fu ea de acord \n cele din urm`, [i e mai
melodramatic dac` [tii c` singura ei calificare este \ngrijirea bolnavilor
psihic.
|n]eleg. Aceasta explic` pu]in lucrurile, coment` el. Pentru ea,
pacien]ii nu sunt responsabili de propriile ac]iuni. Cred c` este acolo
de cel pu]in cinci ani. Mi se pare ciudat c` b`trnul [tia despre acest
lucru. O s` fac o vizit` acolo mine diminea]` [i o s` fiu mai atent dect
pn` acum. O s` stau de vorb` cu domnul Arnold.
Dup` plecarea lui Stephen, Catherine \i povesti mamei ei vitrege
despre rug`mintea bunicului ei de a se muta cu ei, precum [i
r`spunsul dat.
E foarte dr`gu] din partea ta, draga mea. Dac` te-ai fi dus acolo,
ai fi alungat-o pe domni[oara Pringle. Eu a[a a[ fi f`cut.
Dar asistentele medicale personale sunt att de greu de g`sit,
mam`.
Are \ntr-adev`r nevoie de una? Biata doamn` Arnold! M-am ata[at
foarte tare de ea cnd am \ngrijit-o, dar nu cred c` este foarte istea]`
sau c` se poate descurca singur`.
Are o voce foarte frumoas`, \[i aminti Catherine, dar spune c`
Pringle nu o las` s` cnte. Pretinde c` \i face r`u.
Hm, ce femeie! Cu ct aud mai multe despre ea, cu att o plac mai
pu]in. Doamna Arnold avea o voce minunat`! Asta cu ani \n urm`
Studiase muzica [i vocea ei era lucrat`. Ar fi putut avea o carier`
muzical`, dar p`rin]ii ei nu cred c` i-au dat voie. Oricum, s-a c`s`torit.

VIITORUL NE ZMBE{TE

43

Catherine primi un telefon a doua zi diminea]` de la bunicul ei.


P`rea la fel de \ncntat ca un [colar.
Catherine, am f`cut cum mi-ai spus [i a mers!
A amenin]at c` pleac`?
Desigur! Dar aproape i-au ie[it ochii din orbite cnd i-am adus
aminte c` slujba ei e s` aib` grij` de so]ia mea [i c` ori o duce la bun
sfr[it, ori pleac`.
{i nu o deranjeaz` pe buni?
M-am asigurat c` nu o face. Am fost un prost s`-i dau voie s` ne
domine.
Bunicule, de cnd nu ]i-a mai cntat buni? Cred c` obi[nuia s` o
fac` foarte des.
De c]iva ani. Zilele astea, pare c` nu mai vrea s` o fac`. |n fiecare
sear` \mi cnta. Nu piese dificile, ca s` nu se oboseasc`.
Cnd Catherine \i spuse motivul pentru care bunica ei nu mai
cnta, el aproape explod`.
De ce nu mi-a spus? Nu m-am gndit niciodat` c` zbirul se poart`
a[a cu ea. M` gndesc serios s` o trimit s`-[i fac` bagajele, declar`
domnul Arnold.
D`-i o [ans`, acum c` [tie cum stau lucrurile. E[ti mai vinovat
dect ea, sper c` [tii.
Nu e adev`rat! se r`sti el cu violen]`.
Bunicule, calmeaz`-te, \l sf`tui ea, ori vei avea un atac de
apoplexie. Cred c` bunica e la fel de speriat` de tine, ct este de
speriat` de Pringle. Pn` nu \]i schimbi atitudinea, nu se vor schimba
prea multe.
Hm, morm`i el. Voi, tinerii, ave]i impresia c` [ti]i att de multe
Tn`ra ignor` acest atac.
De ce nu \l \ntrebi pe doctor despre starea bunicii, dac` \i este sau
nu permis s` cnte? Cred c` este cea mai mare pl`cere a ei, dar nu
trebuie s` m` crezi pe cuvnt cnd spun c` nu-i va face r`u.

44

NANY HERBERT

Fusese o mare surpriz` pentru Catherine s` descopere c` bunica ei


fusese o muzician`. Toat` copil`ria, \[i dorise s` poat` cnta. La [coal`
visa mereu c` se afl` pe o scen`, iar toat` lumea ascult` cu uimire vocea
ei fermec`toare. Desigur, nu avea nici o leg`tur` cu realitatea, pentru
c` avea o voce \ngrozitoare. Nici m`car la un instrument nu putea
cnta. Ce p`cat c` nu mo[tenise talentele bunicii ei!
***
Schimbarea din starea doamnei Arnold fu vizibil` imediat.
P`rea mai vesel` dect fusese de ani buni, iar Stephen observ` c` [i
starea ei fizic` se \mbun`t`]ise.
|mi aduc aminte c` tat`l meu vorbea despre vocea dumnevoastr`
minunat`, doamn` Arnold, \i spuse el cu tact. Sper c` v` voi asculta
cntnd la un moment dat.
V-ar pl`cea? Vorbi]i serios? Ador s` cnt, zmbi timid femeia, apoi
arunc` o privire spre domni[oara Pringle care st`tea lng` u[` [i,
adunndu-[i curajul, \ntreb`: nu crede]i c`-mi va face r`u?
Sunt sigur` c` nu, dac` sunte]i rezonabil`. Totu[i, nu v-a[ sf`tui
s` da]i un concert de caritate.
B`trna doamn` rse melodios:
Nici nu inten]ionam. Uneori, cred c` John s-a \ndr`gostit de mine
din cauza vocii mele; nu am alte performan]e. |nainte de c`s`toria
noastr`, s-a \ntmplat ceva care l-a \ntristat foarte tare. |n fiecare sear`
obi[nuiam s` cnt pentru el [i spunea c` \i calmez toate triste]ile,
m`rturisi ea cu voce joas`, spre nemul]umirea domni[oarei Pringle,
care p`rea s` nu aud` foarte bine. Tat`l dumneavoastr` v-a spus c`
obi[nuiam s` cnt toate solourile \n biseric`?
Stephen d`du din cap aprobator.

VIITORUL NE ZMBE{TE

45

|mi aduc aminte c` v-am auzit. Eram [colar [i pare att de mult
de atunci, \nct am uitat. Dar de ce a]i \ncetat s` mai cnta]i \n public?
o \ntreb` el pe un ton sc`zut.
S-a \ntmplat ceva \ngrozitor [i am fost bolnav` mult` vreme.
M` str`duiesc s` uit, dar n-am mai vrut s` merg de atunci \n locuri
aglomerate, cu excep]ia bisericii.
Cred c` ar fi bine pentru dumneavoastr` s` re\ncepe]i s` cnta]i,
cel pu]in acas`, declar` el, ridicnd vocea [i observnd amuzat c`
asistenta se relax` vizibil. Sunt sigur c` sora ar fi \ncntat` s` v` aud`.
Mi-e team` c` \ncep s` surzesc, doctore, dar nu [tiu despre ce
vorbi]i.
|mi cer scuze, nu mi-am dat seama c` ave]i probleme s` auzi]i ce
spunem.
V-am auzit spunndu-i doamnei Arnold c` poate s` cnte, dar
altceva n-am \n]eles.
|mi spunea doar ct de mult \i place muzicaNu v-ar pl`cea s`
o auzi]i cntnd, sor`?
Presupun c` da, doctore, de[i nu prea am ureche muzical`.
***
Cum este tn`rul acela al t`u? o \ntreb` bunicul ei pe Catherine
\n timpul unei plimb`ri prin gr`din`.
Tn`rul meu? se \ncrunt` ea.
Nu te preface ne[tiutoare. {tii c` vorbesc despre Peter Hollins.
Oh, Peter! Este \n regul`. Avem o p`rere bun` despre el, eu [i
mama. Dar de ce \mi ceri o declara]ie despre el?
Nu-]i cer o declara]ie despre el, dar am observat c` \i acord`
aceea[i aten]ie [i Cynthiei.

46

NANY HERBERT

Catherine zmbi.
Mi se pare firesc, din moment ce a crescut practic aici [i vine
foarte des \n vizit`. Dac` \]i aduci aminte, eu locuiesc \n valea
urm`toare.
B`rbatul o privi speculativ.
E[ti \ndr`gostit` de el?
Luat` prin surprindere, tn`ra r`spunse cu precau]iune:
Nu cred. De ce m` \ntrebi?
Doar pentru c` m` intereseaz` ce se \ntmpl` cu tine. |mi placi,
Catherine. Ar`]i bine [i e[ti util`. Mi-ar pl`cea s` vii s` locuie[ti aici da,
[tiu c` ai r`spuns deja la aceast` invita]ie, a[a c` nu te mai obosi s`
refuzi din nou, copila mea, chicoti el. Ai f`cut minuni pentru so]ia mea.
Petrece fiecare zi frumoas` afar` [i merge foarte mult, \n compara]ie cu
anii trecu]i.
Nu era invalid` [i nu v`d de ce n-ar face-o.
Acum [tiu acest lucru, dar cnd spunea mereu c` nu vrea s` se
plimbe, credeam c` spune adev`rul. La fel [i \n ce prive[te cntatul.
Presupun c` e efectul min]ii asupra materiei. Mai precis, al min]ii lui
Pringle.
Nu te po]i plnge de atitudinea ei acum, bunicule. Sper c` n-ai
c`zut \n extrema opus`, \ncepnd s` o terorizezi.
N-a[ \ndr`zni, nu cu tine \n preajm`, gata s` aperi drepturile
tuturor.
Ce te-a f`cut s` m` \ntrebi despre Peter? \ntreb` Catherine,
\ncercnd s`-[i dea seama la ce se gndise.
|n ciuda hot`rrii ei, \l pl`cea destul de mult zilele astea, dar nu [tia
niciodat` cum va reac]iona la anumite \ntreb`ri.
El ridic` din umeri.
Doar pentru c` e mereu aici sau pare s` fie. E ar`tos, nu c` ar
avea vreo importan]`, [i [tie s` se fac` util. Se pricepe foarte bine la
bani. Mark spune c` l-a ajutat de cteva ori cu sfaturile lui.

VIITORUL NE ZMBE{TE

47

Desigur, un astfel de lucru putea s`-l fac` pe Peter foarte pl`cut


pentru bunicul ei. Probabil din acela[i motiv o pl`cea [i pe ea, pentru
c` era util`.
Ce p`rere ai despre organizarea unui dans s`pt`mna viitoare,
pentru ziua ta? \ntreb` el brusc.
Catherine \l privi uimit`. Uitase c` urma s`-[i s`rb`toreasc` ziua de
na[tere. Desigur, acesta fusese motivul pentru care o invitase s` fac`
aceast` plimbare \mpreun`.
Vrei s` organizezi un dans aici, bunicule?
Dar unde? C`su]a aceea \n care sta]i nu cred c` e potrivit`.
Nu nu [tiu. Cred c` mamei i-ar pl`cea s` ie[im undeva \mpreun`.
Pute]i s` ie[i]i la prnz, apoi s` o duci acas` pentru somnul de
dup`-amiaz`.
|n timp ce vin aici? Oh, nu! Ziua mea de na[tere \nseamn` mult
pentru mama. Nu e ca [i cum nu a[ fi acas`.
Nu fi ridicol`, copil`! N-am uitat nici o clip` ce sim]i pentru ea,
replic` el. Inten]ionez s` o invit, desigur, iar Mark se poate duce s` o
ia cu ma[ina, pentru seara dansant`.
Catherine \[i privi bunicul, f`r` s`-[i cread` urechilor.
Da, nu te mint, morm`i el, de[i so]ia mea a venit cu ideea.
I-a pl`cut mereu Rene Cartland.
Tn`ra aflase deja acest lucru de la bunica ei. So]ul ei era cel care
nu fusese de acord cu c`s`toria ginerului lui. Catherine era \n
continuare iritat` de faptul c` b`trnul se referea la doamna Arnold
spunnd mereu "so]ia mea", \n loc de "bunica ta", dar nu voia s` \i
atrag` din nou aten]ia.
E foarte frumos din partea ta c` ai propus o astfel de s`rb`torire,
spuse ea \n cele din urm`.
Foarte bine! |n acest caz, menajera poate lua leg`tura cu
furnizorii. Sper c` o vei ajuta. A trecut mult de cnd n-am mai organizat
o petrecere aici.

48

NANY HERBERT

Tn`ra \ncepu s` rd`. B`rbatul p`rea s` considere foarte multe


lucruri deja rezolvate. De fapt, nici m`car nu acceptase.
Ce te amuz`? o \ntreb` el, zmbind indulgent.
Felul \n care mergi drept la ]int`. Desigur, bunicule, nu pot vorbi
\n numele mamei.
Crezi c` va refuza s` vin`? Dac` pot \ngropa securea r`zboiului,
sunt sigur c` o poate face [i ea. La acest gen de lucruri te a[tep]i de la
so]ia unui preot, declar` el cu agresivitate.
Nu v`d de ce ar face-o. N-a fost ea agresorul, dac` ne gndim,
\ncepu ea, apoi \[i d`du seama c` reac]iona la fel ca el, ceea ce nu era
deloc bine. Nu voiam s` spun asta, chiar dac` se poate gndi [i la acest
lucru. Voiam doar s` spun c` nu se simte foarte bine [i c` nu [tiu dac`
poate face vizite.
Se poate rezolva [i acest lucru. O s`-l invit`m [i pe doctor.
Poate nu va fi liber, obiect` Catherine.
Asta-i bun`! Vezi obstacole peste obstacole. Are destul timp s`
fac` aranjamente de azi pn` s`pt`mna viitoare.

Capitolul 4
Salonul cel mare de la Creston Hall era folosit foarte rar, dar acum
u[ile mari care f`ceau leg`tura cu holul erau deschise, pentru a primi
invita]ii la ziua Catherinei. Spa]iul era suficient pentru zece,
unsprezece cupluri. Forma]ia care fusese invitat` s` cnte fu
considerat` acceptabil` pn` [i de c`tre cei mai \n vrst`, care se
mul]umeau s` stea [i s` priveasc`. Rene f`cea parte dintre ace[tia, dup`
ce acceptase invita]ia cu greu.
Primirea doamnei Arnold fusese att de prietenoas`, \nct fosta
asistent` medical` se relaxase repede [i, dup` primul fel de mncare,
descoperise c` era \ncntat` s`-l vad` pn` [i pe vechiul ei inamic,
domnul Arnold. Doamna Arnold r`mase toat` seara lng` Rene, iar
so]ul ei ascult` tot ce avea de spus f`r` ner`bdarea pe care [i-o amintea
aceasta. Nici m`car o singur` dat` nu \l v`zu contrazicndu-[i so]ia.
Chiar [i a[a, Rene nu avea total` \ncredere \n el. Poate c` \i p`sa cu
adev`rat de so]ia lui, cum o asigurase Catherine c` stau lucrurile, dar
totala schimbare de atitudine fa]` de ea era att de brusc`, \nct \i
venea greu s` o cread`. Dup` optsprezece ani ct fusese so]ia unui
preot, era sigur` c` b`trnul o vedea \n continuare doar ca o fiic` de
fermier. Nu c` i-ar fi p`sat de ce avea el de spus. Singura ei preocupare
era fericirea Catherinei.

50

NANY HERBERT

Catherine [i doctorul danseaz` foarte bine \mpreun`, observ`


doamna Arnold, ai c`rei ochi o p`r`seau rareori pe nepoata ei.
Sunt prieteni buni?
Pe ansamblu, cred c` da, r`spunse Rene.
Nu ]i-ar pl`cea s`-i vezi c`s`tori]i? Fac un cuplu ideal.
Stephen [i Kate? exclam` femeia, privindu-[i \nso]itoarea cu
uimire. Oh, nu! El e prea mare pentru ea.
Prostii! Diferen]a dintre ei nu e mai mare dect cea dintre tine [i
Andrew, \i aminti b`trna doamn`. C`s`toria voastr` a fost una fericit`,
nu-i a[a?
|ntr-adev`r, d`du din cap Rene, zmbind cu melancolie. Nici o
c`s`torie n-a fost mai fericit` ca a noastr`. Dar nu e vorba numai despre
vrst`. Nu cred c` sunt potrivi]i unul pentru altul, chiar dac` ar fi
\ndr`gosti]i. Nu s-au certat \nc` niciodat`, dar au fost destul de des pe
punctul s` o fac`.
B`trna doamn` p`rea dezam`git`.
Ce p`cat! Dar nu are un iubit?
V`d c` dori]i neap`rat s`-i g`si]i un so], dar nu v` pot \ncuraja \n
aceast` direc]ie, de[i e foarte prietenoas` cu Peter Hollins de cteva luni.
A[adar, acesta este motivul pentru care nu vrea s` spun` nimic,
de cte ori o \ntreb, d`du din cap doamna Arnold. Dar nu cred c` au
dansat m`car o dat` \mpreun`.
Am observat [i eu. Se pare c` tn`ra Cynthia se bucur` de
\ntreaga lui aten]ie.
Nu e foarte frumos din partea lui, Rene! Mai ales dac` au fost
prieteni buni. {i tocmai la ziua ei! Ar trebui s`-[i dea seama c` o
r`ne[te!
Catherine n-ar suporta niciodat` s` arate c` e r`nit`, doamn`
Arnold.
Nu. E la fel de independent` ca bunicul ei, [i nu e singura
asem`nare dintre ei. Detest la fel de mult ca [i tine s` o [tiu r`nit`, dar

VIITORUL NE ZMBE{TE

51

aceste persoane care-[i ascund adev`ratele sentimente sufer` de obicei


mai mult dect cei care se exteriorizeaz`.
Unii doar se prefac, nu se exteriorizeaz` cu adev`rat.
Posibil. Nu crezi c` nepoata mea seam`n` foarte mult cu mama
ei?
|mi este team` c` n-am cunoscut-o pe mama ei, doamn` Arnold.
Cred c` a murit cu doi ani \nainte de venirea mea aici, ca s` am grij`
de dumneavoastr`.
B`trna doamn` o privi cu ne\ncredere.
Te \n[eli, Rene. A murit dup` venirea ta. |mi aduc aminte c` aveai
grij` de ea. Dac` te gnde[ti un pic, o s`-]i aduci aminte.
Rene cl`tin` din cap, dar refuz` s` o contrazic`. |[i aminti c`
doamna Arnold mai avea astfel de confuzii [i amintiri false, dar c` nu o
contrazicea niciodat`.
|mi pare r`u, \[i ceru ea scuze. Nu e uimitor ce feste \]i joac`
memoria?
Probabil c` nepoata ei ar zmbi aflnd de aceste confuzii, dar ar
\n]elege.
Desigur, ai fost foarte bolnav`. Catherine mi-a spus. Ai fi
surprins` s` afli ce neatent` pot s` fiu [i eu, spuse doamna Arnold pe
un ton consolator. Po]i s` ui]i lucrurile nepl`cute pe care ]i-ai dori s`
nu ]i le mai aminte[ti vreodat`? Eu pot, chiar dac` uneori \mi mai aduc
aminte. Dar, pe ansamblu, prefer s` uit.
Ave]i o memorie foarte ascult`toare, \n acest caz, r`spunse Rene
privind-o lung pe \nso]itoarea ei [i \ntrebndu-se ce anume prefera s`
nu-[i aminteasc`.
Tu nu faci asta, draga mea? sosi \ntrebarea pe un ton blnd.
Uneori \mi doresc s` o pot face, doamn` Arnold. Cu mici excep]ii,
memoria mea lucreaz` pe dos. Lucrurile pe care a[ prefera s` le uit \mi
vin mereu \n minte, \n timp ce acele pe care le-a[ prefera, le uit.
B`trna doamn` d`du din cap.

52

NANY HERBERT

Eram la fel ca tine, dar e mult mai bine cum sunt acum. Presupun
c`-]i aminte[ti cu claritate cuvintele urte pe care ]i le-a spus John, nu?
Renee f`cu un semn aprobator.
N-ar trebui, draga mea. Nu gnde[te aceste lucruri cu adev`rat.
De aceea, numai rareori m` sup`r cnd \mi spune lucruri mai pu]in
pl`cute. El mi-a spus s` uit acele lucruri pe care nu vreau s` mi le
amintesc.
M` surprinde]i, constat` fosta asistent`.
Da. N-ai fi crezut c` poate fi att de bun. A fost un so] minunat.
M` bucur.
E foarte convenabil s` ui]i lucrurile nepl`cute, \[i spuse Rene,
\ntrebndu-se ce anume \i ceruse domnul Arnold so]iei lui s` uite.
Probabil ceva nepl`cut despre el. Dar de ce femeia \[i imagina c` o
cuno[tea pe prima so]ie a lui Andrew? Probabil confuzia era de vin`.
Oricum, e mai bine s` nu o contrazic` dect s` se certe cu ea.
Catherine [i Mark dansaser` \mpreun`, iar cnd se \ndreptar` spre
doamna Arnold [i Rene, ap`ru [i Stephen. Vorbise cu domnul Arnold.
Cred c` e timpul s` mergi acas`, o sf`tui el pe Rene cu un zmbet.
Altfel, vei fi foarte obosit`.
Tu cum te sim]i, buni?
Ochii doamnei Arnold str`luceau de fericire. Ar`ta vesel` [i mult
mai tn`r`, iar picioarele ei mici se mi[cau \n ritmul muzicii. Nu ar
trebui deranjat`, \[i spuse Catherine.
M` simt minunat, r`spunse b`trna doamn`. Nu-mi mai aduc
aminte alt` ocazie cnd s` m` fi sim]it la fel de bine. Ador s`-i privesc
pe cei tineri dansnd, dar cea mai mare fericire este s` o v`d din nou
pe Rene. Chiar e[ti obosit`? o \ntreb` ea pe fosta asistent`. Ochii t`i
sunt str`lucitori [i veseli, nu pot s`-mi dau seama.
Nu sunt prea obosit`, Stephen, cl`tin` Rene din cap, [i nu mi-ar
pl`cea s`-]i stric distrac]ia, ]ie sau unuia dintre tineri.

VIITORUL NE ZMBE{TE

53

Vino \n salonul meu, draga mea, o invit` doamna Arnold.


Astfel ne vom relaxa [i odihni, ceea ce-i va satisface [i pe Catherine [i
pe doctor.
Mark se \ntoarse la dans, iar Catherine, foarte frumoas` \n rochia
albastr`, lung` pn` \n podea, le \nso]i \mpreun` cu Stephen.
Domni[oara Pringle, care refuzase invita]ia la dans, ie[ise la plimbare
\n aceast` sear`, dar se \ntoarse tocmai \n clipa \n care cei doi tineri
voiau s` p`r`seasc` salonul doamnei Arnold.
Cnd se f`cur` prezent`rile, Rene o privi cu aten]ie.
Nu ne-am mai \ntlnit vreodat`? \ntreb` ea.
Figura p`trat` a domni[oarei Pringle \[i pierdu urma de zmbet,
devenind inexpresiv`.
Nu cred, doamn` Maitland. Sunt sigur` c` mi-a[ fi adus aminte
Poate c` m` \n[el, r`spunse Rene, zmbind. Dac` ne-am fi
\ntlnit, ar fi fost foarte demult [i ne-am fi schimbat amndou`.
Acum, c` expresia dumnevoastr` s-a schimbat, senza]ia de familiaritate
a disp`rut.
Asistenta ridic` din umeri cu indiferen]`, apoi se \ntoarse spre
doamna Arnold.
A]i dori s` v` ajut s` v` urca]i \n pat?
Nu, draga mea, mul]umesc. M` simt bine. Doctorul a spus c` nu
vom p`]i nimic, eu [i doamna Maitland, dac` ne relax`m pu]in. Nu te
re]inem.
Chiar dac` asistenta \[i schimbase atitudinea, b`trna \nc` se temea
pu]in de ea.
Domni[oara Pringle arunc` o privire spre Stephen, care zmbi
aprobator.
|n acest caz, voi spune noapte bun` tuturor, declar` femeia, apoi
se retrase.
Ai mai \ntlnit-o vreodat`? o \ntreb` b`trna doamn` pe Rene.
Nu cred. A fost doar o impresie de moment.

54

NANY HERBERT

O stafie neidentificat`, propuse Catherine, apoi se \ndrept`


\mpreun` cu Stephen spre u[`.
Cynthia [i Peter \i \ntlnir` \n cadrul u[ii de la salon.
|mi acorzi acest dans? \ntreb` Peter. P`reai foarte ocupat` toat`
seara, sau cel pu]in de fiecare dat` cnd priveam \n direc]ia ta.
Oh! se pref`cu tn`ra surprins`. Credeam c` am dansat cu to]i
b`rba]ii invita]i. |mi pare r`u, Peter, dac` te sim]i neglijat. Nu te-am
v`zut nici eu f`r` partener`.
|mi este team` c` domni[oara Maitland mi-a promis acest dans,
spuse Stephen pe un ton formal, dar desigur, Catherine, dac` vrei s`
dansezi cu Peter, poate domni[oara Arnold \mi va face onoarea s`-mi
acorde acest dans.
Catherine \[i re]inu cu greu replica. Ar fi vrut s` spun` c` Stephen
se \n[al`. Dar presupuse c` voia s` fie politicos, pentru a o face s` se
simt` mai bine \n fa]a evidentei lipse de preocupare a lui Peter.
Poate chiar \i p`rea r`u pentru ea La acest gnd, din]ii i se \ncle[tar`
de sup`rare. Nu era un copil [i putea foarte bine s` aib` grij` de ea, \[i
spuse tn`ra \n gnd, acceptnd invita]ia lui Peter. Expresia din ochii
ei miji]i le spunea celor doi b`rba]i ce gndea.
Figura ta este foarte expresiv`, Catherine, o tachin` Peter \n
timpul dansului, cu u[urin]a unui prieten apropiat. |mi dau seama c`
nu i-ai promis acest dans doctorului.
Ea cl`tin` din cap, nedorind s`-l tr`deze pe Stephen, dar
sim]indu-se euforic` \n \mbr`]i[area lui Peter.
Poate am uitat Tocmai le-am condus pe mama [i pe bunica la
etaj, s` se odihneasc`.
El fredona melodia \mpreun` cu forma]ia, iar privirea Catherinei se
odihni aproape mngietor pe figura lui bronzat`. Cnd ochii lui
cenu[ii coborr` spre ea, zmbetul din ei era rece, impersonal.
Oare unde era afec]iunea pe care obi[nuia s` i-o arate? se \ntreb` ea.
Pn` de curnd, zmbetul lui \i spunea c` este special`.

VIITORUL NE ZMBE{TE

55

N-ar trebui s` permi]i oric`rui b`rbat s` te trateze de sus,


Catherine. Meri]i mai mult dect att.
Tn`ra aproape se \mpiedic`, dndu-[i seama c`-i vorbea ca un
frate.
Despre ce vorbe[ti? \ntreb` ea.
Despre obiceiurile unor b`rba]i, inclusiv al \nso]itorului t`u din
aceast` sear`, r`spunse el, aruncnd o privire nelini[tit` prin sal`, de
parc` ar fi c`utat pe cineva.
Restul dansului r`maser` t`cu]i, iar Catherine era con[tient` c`
privirile lui g`siser` ce c`utau. Mai precis, o g`siser` pe Cynthia, care
dansa cu Stephen. Dup` terminarea dansului, el spuse un
"mul]umesc" politicos, \ndreptndu-se imediat spre fosta lui partener`
de dans.
Oare era \ntr-adev`r \ndr`gostit de tn`ra ei veri[oar`? se \ntreb`
Catherine, nemul]umit`. Sau era vorba despre o pasiune trec`toare?
{tia deja r`spunsul, dar refuza s`-l accepte. Cu inima grea, se \ndrept`
spre fotoliul bunicului ei, dar, dac` ar fi judecat-o dup` zmbetul
str`lucitor, nimeni nu [i-ar fi dat seama cum se simte.
Nu ai partener? \ntreb` b`rbatul, ridicndu-se s` o primeasc`.
|mi doresc s` stau o clip` jos, r`spunse ea. Am observat acest
scaun liber. Pot s` stau jos aici cu tine, \n timpul acestui dans,
bunicule?
El \i lu` mna cu afec]iune.
E dr`gu] din partea ta c` nu m-ai uitat.
Am observat c` ai dansat cu o femeie \n fust` scurt`, rse
Catherine.
Sunt ca un pe[te pe uscat, ca s` fiu sincer. Fusta scurt` aproape
m-a dat gata, m`rturisi el. Tu cum te sim]i?
M` simt minunat, bunicule, declar` ea cu fermitate. A fost o
s`rb`torire foarte pl`cut`.

56

NANY HERBERT

Ce p`cat c` nu ai fost aici pentru s`rb`torirea a dou`zeci [i unu


de ani, morm`i el, nemul]umit.
Nu credeam c`-]i pierzi timpul cu regretele, \l tachin` ea.
Po]i s`-mi spui c` sunt un b`trn sentimental. Nu m` mai
recunosc zilele astea, ad`ug` el, \ntorcnd privirea. Uite c` Mark vine
s` te invite la dans, draga mea. N-am observat s` fi dus lips` de
parteneri, coment` b`trnul.
Era sigur` c` aceasta era o referire la neglijen]a de care d`duse
dovad` Peter. Lu` mna pe care i-o \ntinse v`rul ei, tr`gndu-l lng` ea.
Voiam s` stau \n timpul acestui dans cu bunicul, \l anun]` ea.
Vino s` stai cu noi.
Mark f`cu ni[te comentarii referitoare la aten]iile lui Peter fa]` de
sora lui.
Cynthia flirteaz` foarte mult, dar acum mi se pare destul de
serioas`.
Nu crezi c` Peter e prea mare pentru ea? \ntreb` Catherine pe un
ton lejer, con[tient` de privirea atent` a bunicului ei. Nu are dect
[aptesprezece ani.
E mai bine dect dac` vrstele lor ar fi inversate, remarc` Mark,
\ntunecndu-se. Dac` ea ar avea dou`zeci [i [ase de ani [i el
[aptesprezece, ar fi fost ciudat.
Presupun c` este neobi[nuit, dar nu v`d de ce n-ar merge,
coment` Catherine. Am cunoscut o femeie de treizeci [i trei de ani care
s-a c`s`torit cu un b`rbat cu zece ani mai tn`r, iar c`snicia lor este una
foarte fericit`.
Poate c` ai dreptate, ridic` b`rbatul din umeri, apoi se scuz` [i se
\ndep`rt`, oprindu-se lng` u[a deschis` [i privind afar`, \n \ntuneric.
Privirile Catherinei \l urm`rir`. Nu-l v`zuse niciodat` pe v`rul ei att
de posomort.
Acela[i lucru l-a f`cut [i Mark, \i spuse bunicul ei, pe un ton
sc`zut.

VIITORUL NE ZMBE{TE

57

Tn`ra se \ntoarse spre el.


Vrei s` spui c` este c`s`torit?
El d`du din cap aprobator.
Cnd ai vorbit despre vrste, ai atins o ran` veche. Cu aproape
patru ani \n urm`, cnd avea dou`zeci [i trei de ani, s-a c`s`torit cu o
femeie cu zece ani mai mare.
{i n-a mers? \[i mu[c` ea buzele. Bietul Mark! Ce s-a \ntmplat?
Era o v`duv` cu trei copii, dar nu i-a spus acest lucru dect dup`
c`s`torie. Era una dintre acele blonde micu]e, cu ochi mari de copil [i
nu p`rea mai mare dect el. I-a spus adev`rata ei vrst`, care probabil
l-a fascinat, apoi au venit aici pentru luna de miere. Abia dup` ce s-a
\ntors \n Canada a aflat restul.
Ce farsoare! Cum sunt copiii?
Lui Mark \i p`rea r`u de ei, spune c` nu erau copii r`i, dar
mariajul a luat sfr[it atunci. N-a mai v`zut-o de atunci, dar \nc` face
parte din familie.
N-au divor]at?
El are motive \ntemeiate, dar este prea blnd. A spus c` vrea s`-i
ajute pe copii s` termine [coala. Toat` lumea de aici crede c` e divor]at.
|n]eleg. Copiii ce vrste au?
Cel mai mic are doisprezece ani, iar cel mai mare, cincisprezece.
Ce noroc au!
Mie \mi spui! Nimeni n-ar fi f`cut a[a ceva pentru ei. Probabil c`
ea [i-a dat seama c` a \ntlnit un fraier. |n pozi]ia lui [i la vrsta pe care
o are, a[ fi aflat tot ce se poate [ti despre ea, \nainte de c`s`torie.
Nu m-ar fi p`c`lit!
Desigur, \[i spuse tn`ra, urm`rind privirea lui alert` [i hot`rt`,
nimeni n-ar fi putut s`-l p`c`leasc` pe bunicul ei. Cu toate acestea, i se
p`rea ciudat cum aparen]ele \n[al`. Pe ansamblu, oamenii cu ochii
\nchi[i la culoare, ca Mark, sunt considera]i mai fermi dect cei cu ochii
alba[tri, ca bunicul ei.

58

NANY HERBERT

|l p`r`si pe b`trn [i se \ndrept` spre v`rul ei. Ochii \ntuneca]i ai lui


Mark fixau dep`rtarea, f`r` s` vad`. |i atinse bra]ul cu blnde]e:
|mi pare r`u, Mark. N-am avut nici cea mai mic` idee c` e[ti
c`s`torit.
Cum ai fi putut? Nu vorbim niciodat` despre acest lucru, nici
m`car \n familie. Dar nu vreau s` vorbesc despre problemele mele,
dac` nu te deranjeaz`, declar` el, \ndep`rtndu-se din nou.
Ce nes`buit` sunt! se cert` ea. N-ar fi trebuit s` aduc aminte despre
acest subiect.
R`mase \n cadrul u[ii, gndurile ei trecnd de la subiectul Mark [i
problemele lui, la Peter [i Cynthia, pn` cnd Stephen sosi s` o invite
la dans. Nu era dect al doilea dans \mpreun`. Cu prima ocazie, tn`ra
fusese surprins` s` descopere ct de bine se descurca [i ct de sigure
erau mi[c`rile lui.
Te-am deranjat cnd i-am spus tn`rului Hollins c` mi-ai promis
mie dansul urm`tor?
Un pic, recunoscu ea.
Am crezut c` te-a r`nit [i c` te sim]eai neglijat`.
{tiu, ridic` tn`ra privirea spre el, aproape \mpiedicndu-se.
Observi prea multe, Stephen.
Nu fusese niciodat` de acord cu amestecul \n treburile ei, dar abia
\n aceast` sear` devenise con[tient` de aten]ia pe care i-o acorda.
Poate c` Rene \i spusese ct de des se \ntlnea cu Peter, sau c` este
posibil s` simt` ceva pentru el. |n orice caz, detesta amestecul lui mai
mult ca oricnd.
De ce nu-mi spui s`-mi v`d de treaba mea, Catherine? Doar asta
gnde[ti, nu-i a[a?
Culoarea urc` repede \n obrajii ei palizi. Tn`ra se opri \n mijlocul
ringului.
|mi pare r`u c` am o figur` att de sugestiv`, Stephen, dar este
adev`rat. Acum o s` spui c` sunt foarte nepoliticoas`.

VIITORUL NE ZMBE{TE

59

Catherine se \ndrept` spre teras`, iar el o urm`, prinzndu-i cotul.


Catherine, reac]iile tale sunt fire[ti. Din prima clip` \n care te-am
z`rit, mi-am dat seama ct de mult ]ii la propria independen]`.
Chiar te gnde[ti la mine ca la o persoan` care se amestec` \n treburile
altora?
Cam a[a, dar nu ]i-a[ fi spus-o niciodat`.
M` \ntreb dac` noi doi putem sta \mpreun` mai mult de cteva
secunde, f`r` ca s`-]i dau motiv s` te enervezi, reflect` el, vizibil amuzat.
Ar trebui s` [tii, replic` ea. |n felul t`u, e[ti la fel de independent
ca [i mine, [i nu cred c-ai rde dac` m-a[ amesteca \n problemele tale.
Stephen continu` s` par` amuzat, \n timp ce p`[ea lng` ea pe
terasa p`r`sit`.
Cine se aseam`n`, se adun`, remarc` el.
N-ar trebui s` stea prea mult \mpreun`, oricum. De preferat ar fi
s` fie ]inu]i cu for]a la distan]`, se amuz` [i Catherine.
La sfr[itul terasei, p`[ir` pe aleea care \nconjura casa, ajungnd
brusc la unul dintre col]uri. Sub o fereastr`, vizibil profila]i \n lumina
care venea din interior, Peter [i Cynthia se s`rutau cu pasiune, f`r` s`
le pese de restul lumii.
Stephen prinse bra]ul Catherinei [i o trase repede spre teras`.
|ncremenit`, tn`ra r`mase t`cut`, bucurndu-se c` b`rbatul de lng`
ea nu f`cea nici un comentariu. Nu trebuia s`-l lase pe Stephen s`
ghiceasc` de fapt ct era de zdruncinat` de scena pe care tocmai o
v`zuse. Nu voia consolarea nim`nui, cu att mai pu]in a lui.
|ncepu s` vorbeasc` repede, con[tient` c` lucrurile pe care le
spunea erau incoerente, c` vocea ei era mult mai ascu]it` [i mai
ridicat` ca de obicei. Era sigur` c` nu se poate \ntoarce \n sala de dans,
de team` c` va \ncepe s` plng`.
Nu sunt minunate aceste stele? Par att de vii, cu toate acestea
oamenii de [tiin]` fac tot ce pot s` ne conving` c` nu sunt dect
materie moart`.

60

NANY HERBERT

Oricum, nu pot altera punctul de vedere pe care \l avem asupra


lor. O s` fie mereu oameni care privesc uimi]i la str`lucirea lor, \n nop]i
ca aceasta.
A[a crezi? Mie mi se pare c` vor s` distrug` frumuse]ea din orice
lucru.
Catherinei nu-i p`sa ce p`rere avea Stephen despre stele, iar
propria voce \i suna strident \n urechi. Din cauza nervozit`]ii, \ncepu
s` mearg` mai repede, pn` cnd ajunser` la cel`lalt cap`t al terasei.
Nu a[a de repede, draga mea prieten`, o opri b`rbatul,
prinznd-o de bra], altfel o s` ajungem foarte repede de cealalt` parte
a casei. Acei doi tineri probabil sunt \n continuare acolo timpul st` pe
loc pentru cei \ndr`gosti]i.
|n acest caz, s` ne \ntoarcem \n cas`, propuse Catherine,
respirnd adnc [i ridicnd b`rbia, inco[tient` c` lumina de la fereastra
din apropiere f`cea vizibil` nefericirea din ochii ei. E timpul s` o
ducem pe mama acas`.
Mai \nti calmeaz`-te, o sf`tui doctorul, dac` nu vrei ca bunicul
t`u s`-[i dea seama c` este ceva \n neregul`. Te urm`re[te ca un vultur.
La fel [i tu, replic` ea plin` de resentimente.
Dar Catherine, copila mea, ar fi trebuit s` vezi acest lucru, chiar
dac` nu locuie[ti aici. N-aveai nici o idee despre rela]ia lor?
Tn`ra r`mase t`cut` o vreme.
Desigur, aveam, recunoscu ea \n cele din urm`, dar am \nchis
ochii [i am refuzat s` cred c` e adev`rat. El p`rea s` ]in` cu adev`rat
la mine.
A[adar, ai crezut c` e[ti \ndr`gostit` de el, coment` el cu
blnde]e. Biata Catherine! Dac` sentimentele lui Peter pentru tine ar fi
avut profunzime, nu s-ar fi \ndr`gostit att de repede de Cynthia.
Cred c` sunt \ntr-adev`r foarte lega]i.
{i eu cred, d`du ea din cap, ridicnd b`rbia cu mndrie. Dar nu
am nevoie de mila ta, Stephen. Nu-mi place s` mi se spun` "biata

VIITORUL NE ZMBE{TE

61

Catherine". "Proasta Catherine" s-ar potrivi mult mai bine. E ceea ce


merit, pentru c` am acceptat s`-mi \ngrop capul \n nisip.

***

Rene dormi pn` trziu a doua zi, dar p`rea \nc` obosit` \n clipa \n
care fiica ei vitreg` intr` \n camer`, aducnd tava cu micul dejun.
De ce nu stai \n pat pn` la prnz? propuse Catherine. Ai avut o
zi destul de agitat` ieri.
Presupun c` a fost destul de agitat`, recunoscu Rene, ai c`rei ochi
erau \ncerc`na]i, dar tu ai avut o zi [i mai agitat` dect mine.
Dar eu n-am fost bolnav`, draga mea.
Rene \[i privi fiica vitreg` cu aten]ie.
Oricum ar fi, ar`]i de parc` ai fi avut o sear` grea, coment` ea.
Mi-am spus c` veselia ta e un pic for]at`, seara trecut`. Ai avut o ceart`
cu Stephen?
Catherine \i povesti despre scena pe care o surprinsese, \ntre Peter
[i Cynthia.
|n inima mea, [tiam c` l-am pierdut de s`pt`mni \ntregi, dac` a
fost vreodat` al meu. Dar am refuzat s` accept.
M` \ntrebam acela[i lucru, dar n-am spus nimic. {tiu ct de mult
dete[ti amestecul \n treburile tale.
Poate c` Stephen este cel care ]i-a spus, mam`. Mi-ar pl`cea s`-[i
vad` de treburile lui, cl`tin` ea din cap, vizibil iritat`.
Draga mea, [tie ct de mult \nsemni pentru mine [i e o prostie s`
spui c` se amestec`. Puteam s` v`d [i singur` cum stau lucrurile \ntre
Peter [i Cynthia, seara trecut`. Numai cei foarte \ndr`gosti]i se privesc
\n ochi a[a cum f`ceau ei.

62

NANY HERBERT

{tiu. Presupun c` voi trece peste acest [oc, mam`, chiar dac`
m`rturisesc: \n aceast` clip`, m` simt \ngrozitor.
Catherine nu credea c` va trece prea repede peste aceast`
dezam`gire, iar gndul c`-i va vedea din nou pe cei doi i se p`rea
insuportabil.
S` ne revedem cu familia Arnold n-a fost tocmai un succes,
observ` ea. E p`cat c` am venit aici.
Draga mea, s` te gnde[ti la astfel de lucruri este o pierdere de
timp, iar tu nu e[ti genul care d` bir cu fugi]ii, declar` Rene. Sau e[ti?
Sub privirea mamei ei vitrege, Catherine se \mbujor`, apoi se
\ntoarse s` toarne cafeaua, evitndu-i ochii negri \ntreb`tori.
Pentru o clip`, am crezut c` da, recunoscu ea, dar nu te-a[ p`r`si.
{tii foarte bine.
Sper c` nu te va \mpiedica s`-]i vizitezi bunicii. Amndoi mi-au
spus ct de mult se bucur` c` te v`d [i ct de mult le-ai schimbat via]a
\n bine.
Nu, n-o s` \ncetez s`-i vizitez, fu de acord tn`ra. Cel pu]in nu
acum, ct sunt aici. Dar, draga mea, [tii c` va trebui s`-mi g`sesc o
slujb`, la un moment dat.
E destul pentru moment, Kate, de[i voiam s` te \ntreb ceva.
Am visat-o pe domni[oara Pringle noaptea trecut`, apoi mi-am amintit
de unde o cunosc.
Da? ridic` fiica ei sprncenele, \ntreb`tor.
Nu sunt sigur` c` e bine s`-]i spun. Biata de ea, cred c` a petrecut
ani \ntregi \ncercnd s` ascund`. Dac` [i-a adus aminte de mine asear`,
cred c` a avut un [oc.
Orice ar fi fost, l-a ascuns bine, coment` Catherine cu r`ceal`.
E o poveste sordid`?
Nu \n sensul \n care crezi. N-a fost dect o gre[eal` din partea ei.
A fost prins` furnd dintr-un magazin. Era vorba despre un obiect
nesemnificativ.

VIITORUL NE ZMBE{TE

63

Oh, doamne! Dar cum ai aflat despre acest lucru?


Eram \n acela[i salon \n care ne f`ceam stagiatura, cred c` avem
aceea[i vrst`.
Pare mult mai b`trn`. Presupun c` a fost dat` afar`, nu?
A fost exmatriculat` imediat, de[i nimeni nu [tia de ce.
Desigur, eram cu to]ii curio[i, apoi cineva a descoperit c` fusese
acuzat`. N-am mai v`zut-o vreodat`, dar mi-a p`rut foarte r`u pentru
ea. Eram sigur` c` era singura ei gre[eal`.
Biata de ea! Cnd s-a petrecut acest lucru?
Cred c` \n urm` cu dou`zeci [i trei de ani. Presupun c` i-a fost
team` s` fac` o cerere pentru un alt stagiu de medicin` general`, ca s`
nu se descopere. Acesta trebuie s` fie motivul pentru care nu are dect
diploma de asistent` medical` pentru bolnavi psihic.
Bunicul ar fi furios dac` ar afla, observ` Catherine. Dar acum
trebuie s` fie foarte cinstit`. Dac` ar fi ap`rut ceva suspicios, el ar fi
observat primul [i ar fi f`cut scandal.
Desigur, este cinstit`. Domnul Arnold nu trebuie s` afle despre
aceast` poveste. Este o femeie lipsit` de umor, plictisitoare, dar a[a
este ea. Are nevoie de un serviciu pentru a tr`i. Nu pleca, Kate, o rug`
Rene, \n clipa \n care fiica ei lu` tava, r`mi s` st`m de vorb`.
Doamna Ogden va continua cu ce mai e de f`cut.
Bine, d`du din cap Catherine. Voiai s` st`m de vorb` seara
trecut`, dar era prea trziu.
Bunica ta este deseori distrat`? \ntreb` mama ei vitreg`. Era foarte
sigur` c` ar fi trebuit s` fi cunoscut pe mama ta.
Catherine chicoti.
Asta e nimic. De cteva ori, m-a luat drept mama [i mi-a spus
Gwen. |i fac mereu pe plac, dar \[i aduce aminte apoi [i \mi cere scuze.
Am \ntrebat-o dac` e din Yorkshire, \[i aminti Rene, dar a fost
foarte indignat`. S-a n`scut \ntr-un mic or`[el din Cumberland,
Foulbeck era numele lui. Acolo s-a n`scut [i mama ta.

64

NANY HERBERT

Da? |ntotdeauna mi-am imaginat c` bunicii mei au sosit aici dup`


c`s`torie. Este ceva ce buni nu mi-a spus.
Din cte am \n]eles, au venit aici cnd mama ta avea doi ani, iar
tat`l ei era deseori sup`rat c` nu i se spunea pe numele ei welsh, luat
de la propria lui mam`. Nu-mi aduc aminte care era.
Se numea Gwenllian, de[i bunica avea probleme cu pronun]ia.
Mam`, cnd ai avut grij` de ea, ce problem` de s`n`tate avea bunica?
Avusese o c`dere nervoas`, apoi f`cuse pneumonie. I-a luat
foarte mult timp s`-[i revin` dup` moartea mamei tale.
Pu]in mai trziu, Catherine primi un telefon de la domnul Arnold,
care o informa c` domni[oara Pringle a demisionat [i c` vrea s` plece
imediat. Cu toate acestea, \n clipa \n care i-a cerut s`-i dea \napoi banii
pe ultima lun` \n loc de preaviz, fusese de acord s` mai stea pn` la
sfr[itul lunii, dar nu inten]iona s` r`mn` mai mult.
Presupun c` nu i-a spus de ce vrea s` plece?
Numai c` a fost aici destul de mult [i c` buni nu mai are nevoie
de sprijinul ei. Sunt de acord cu acest lucru, mam`, dup` cum sunt
sigur` c` e[ti [i tu. Buni e o alt` persoan`, foarte diferit` de cum era la
\nceputul verii.
Nu m` mir` c` b`trnul a cerut \napoi salariul pe o lun`! rse
Rene. Lupul \[i schimb` p`rul, dar n`ravul ba.
Nu e tot, mam`. A amenin]at-o c`, dac` pleac` imediat, nu-i d` recomandare.
E urt din partea lui! Biata domni[oar` Pringle, care pleac` doar
din cauza mea. Cred c` m-a recunoscut [i \i este team` c` o voi da de
gol. Mi-a[ dori s` nu fi mers la petrecere
N-ai putea s`-i spui ceva care s` o lini[teasc`, mam`?
Nu! hot`r\ Rene. E mult mai bine s` o l`s`m s` cread` c` nu-mi
aduc aminte de ea. Oricum, nu putem fi sigure c` acesta este motivul
pentru care pleac`. Bunicul t`u ce planuri are?
Voia s` caute imediat o \nlocuitoare, dar l-am convins s` mai
a[tepte pn` cnd vom vorbi despre acest lucru.

Capitolul 5
Stephen d`du telefon a doua zi, anun]nd c` pleac` s`-[i viziteze
mama bolnav`. G`sise un \nlocuitor [i spera s` se \ntoarc` \ntr-o
s`pt`mn`.
Rene r`m`sese epuizat` [i lipsit` de energie dup` petrecere [i,
chiar dac` se str`duia din r`sputeri s`-[i lini[teasc` fiica, aceasta
observase c` nu se simte deloc bine.
Te-ai \ntors devreme, o \ntmpin` ea pe Catherine \ntr-o sear`.
|ntr-adev`r, \n ultimul timp stai prea mult pe lng` mine.
Mam`, ai nevoie de mine mai mult dect bunicii mei.
Ar`]i obosit`. Mi-ar pl`cea ca Stephen s` se \ntoarc` mai repede.
Draga mea, m` simt foarte bine. Numai c` nu-mi place aceast`
vreme. Octombrie a \nceput ca o lun` de var`, dar de cnd s-a f`cut
frig, nu-mi mai place.
Biata de tine, o consol` Catherine, a[ezndu-se lng` ea pe
canapea. E prea frig pentru tine aici \n nord, dup` ce ai tr`it att \n sud.
|n Lancashire nu e frig! neg` Rene. Poate c` e o zon` umed` dar,
dup` cum spune mama lui Stephen, e mult mai frig \n estul Angliei.
Nu ]i-ar pl`cea s` te \ntorci \n sud? Ai putea g`si o cas` \n Devon
sau \n Cornwall, suger` fiica ei vitreg`.

66

NANY HERBERT

Nu, mul]umesc, draga mea. N-am nici o inten]ie s` m` mut din


nou. Chiar dac` imagina]ia \]i spune altceva, sunt foarte fericit` aici.
Cred c` e din cauza pre]urilor, cl`tin` din cap tn`ra, neconvins`.
|n sud, propriet`]ile sunt mai scumpe.
Probabil, dar nu m-a[ muta de aici chiar dac` a[ fi milionar`.
De ce cred c` spui acest lucru doar ca s`-mi faci pl`cere?
Bunicul mi-ar da orict a[ cere, dac` a[ avea nevoie.
Kate! se \ntoarse Rene spre ea, privind-o acuzator. Sper c` nu
ai
Desigur c` nu, draga mea! Relaxeaz`-te. Cnd mi-a spus c` \n
testament figurez ca mo[tenitoarea lui, l-am acuzat c` vrea s` m`
mituiasc`.
Asta sun` ca tine, se relax` mama ei vitreg`. Ai spus acest lucru
cnd ]i-a propus s` te mu]i acolo?
Catherine d`du din cap aprobator.
Nu mi-ar pl`cea s`-i cer ceva. Mi-ar r`ni mndria, care uneori este
exagerat` [i-mi face r`u. Are mai mult dect \i este necesar [i nici nu
cred c` particip` la opere de caritate.
De fapt, vrei s` spui c` i-ai cere dac` a[ avea nevoie, \n ciuda
mndriei tale. Te rog s` ui]i acest lucru. Nu numai mndria m-ar
\mpiedica s` cer, ci faptul c` nu este cazul. Am tot ce-mi trebuie.
M` crezi?
Te cred, draga mea.
Cnd vei re\ncepe s` lucrezi, ai vreo idee ce ai vrea s` faci?
Nu, dar va conta \n primul rnd s` fiu aproape de cas`.
Asistenta lui Stephen va pleca \n trei luni, pentru c` se
c`s`tore[te. Ce spui, n-ai vrea s` lucrezi pentru el? {i pentru restul
medicilor, fire[te. Sunt un grup destul de mare de medici.
M-am gndit [i eu, cnd mi-a spus, dar nu prea ne \n]elegem.
{tiu c` vrea s` fie dr`gu], dar nu e genul meu de persoan`. A vorbit
despre mine \n leg`tur` cu acel post?

VIITORUL NE ZMBE{TE

67

Rene d`du din cap aprobator.


Dac` ai vrea cu adev`rat, te-ai \n]elege cu el. Au nevoie de o
\nlocuitoare destul de repede.
De unde [tiu c` te vei sim]i mai bine \n trei luni?
N-ai de unde, dar vei locui aici, Kate. Nu te pot ]ine legat` de
mine la nesfr[it, f`r` s` faci nimic. Te vei plictisi. {i mai e problema
salariului.
Nu, te rog, o opri Catherine, nu trebuie s` vorbim despre bani.
Am destui, dar \]i promit c` m` voi gndi la propunerea lui Stephen.
E[ti mul]umit`?
E[ti o fat` minunat`. Ce m-a[ fi f`cut f`r` tine? Cred c` o s` m`
duc la culcare, declar` ea, ridicndu-se \ncet.
Tn`ra s`ri repede \n picioare.
Mam`, te sim]i mai r`u?
Nu, draga mea. Te rog, nu te mai agita, spuse Rene pu]in iritat`,
retr`gndu-[i bra]ul, \n timp ce fiica ei vitreg` \ncerca s`-i ia pulsul.
Sunt doar obosit`, atta tot. Nu trebuie s` vii cu mine. R`mi s` te ui]i
la film, ca s`-mi poveste[ti diminea]` cum s-a terminat.
Cnd tn`ra arunc` o privire \n camera mamei ei vitrege, \n timp ce
se \ndrepta spre camera ei, aceasta dormea confortabil, cu un zmbet
pe buze, ca [i cum ar fi visat. Diminea]a, Rene st`tea \n aceea[i pozi]ie,
dar somnul ei se adncise, devenind unul din care nu se mai putea
trezi vreodat`.
Prima mi[care a lui Catherine fu s`-i dea telefon lui Stephen,
spernd c` se \ntorsese. El promise s` vin` imediat, explicnd c`
ma[ina era la intrare. C`l`torise toat` noaptea [i abia ajunsese.
{ocat` [i tulburat`, a[tept` venirea lui, incapabil` s` se mi[te.
Chiar dac` b`nuise c` Rene se simte mai r`u dect recuno[tea, n-avea
nici o idee c` sfr[itul va veni att de repede.
De ce nu m-ai avertizat? \i repro[` ea lui Stephen.

68

NANY HERBERT

Draga mea, m-a convins s` nu o fac. Ar fi putut tr`i mai mult, dar
tu te-ai fi \ngrijorat mereu, [tiind care este adev`rul.
Ai fi putut s`-mi dai doar un semn!
Ce importan]` ar fi avut? \ntreb` el cu blnde]e. N-ai fi putut face
nimic, nici m`car n-ai fi putut recunoa[te fa]` de ea c` [tii. Catherine,
cnd moartea vine brusc, este \ntotdeauna un [oc, chiar dac` [tii c`
urmeaz` s` se \ntmple, cum [tiam eu.
Mama [tia? Adic` i se spusese cu claritate?
Da, [tia. A primit totul cu senin`tate, f`r` team`, convins` c`
moartea nu este sfr[itul.
{tiu, suspin` ea. A fost cea mai grijulie [i lipsit` de egoism mam`.
Cnd era foarte bolnav`, \nct p`rea lipsit` de orice putere, am auzit-o
[optind: "Doamne, fac`-se voia Ta, nu a mea".
Vrei s`-i anun] pe bunicii t`i?
Ea se \ncrunt`, gnditoare.
Cred c` nu, Stephen, dar \]i mul]umesc. Ar fi mai bine s` le spun
eu. Altfel, poate s-ar sim]i jigni]i.
Cu toate acestea, accept` recunosc`toare oferta lui de a se ocupa
cu aranjamentele legale, iar el plec`, promi]nd c` se \ntoarce a doua
zi.
B`trnul domn Arnold fu nemul]umit cnd \i povesti despre
ajutorul acordat de Stephen.
Nu e domeniul lui, morm`i el la telefon. Ar fi trebuit s` m`
contactezi pe mine mai \nti [i m-a[ fi ocupat de toate. Crezi c` sunt
prea b`trn ca s` m` pot ocupa de cele necesare pentru tine?
Catherine era prea tulburat` \nct s` \ncerce s` reziste, dar nu ced`
\ncerc`rilor lui de a o convinge s` lase totul \n grija lui [i s` se duc` la
ei imediat.
Vreau o perioad` de timp pentru mine, bunicule.
Pentru moment, vreau s` m` gndesc, nu s` vorbesc.

VIITORUL NE ZMBE{TE

69

Nu avea nici o dorin]` s` stea de vorb` cu ei despre planurile de


viitor, pentru c` era sigur` c` bunicul ei avea aceast` inten]ie.
Se \ntreba ce ar fi mai bine s` fac`. Orice planuri de viitor ar fi f`cut
pn` acum, toate o includeau pe Rene. Acum c` aceasta nu mai era,
temporar p`rea s`-[i fi pierdut sensul [i direc]ia de mi[care. Era legat`
de bunica ei [i, pn` la un punct, de bunicul ei, dar se \ndoia c` viitorul
ei presupunea o via]` lini[tit` de nepoat`. Mai era slujba despre care
mama ei vitreg` vorbise \n urm` cu att de pu]in timp, dar nu era
disponibil` dect peste trei luni. Dac` ar fi acceptat, oricum n-ar mai fi
avut nici o scuz` s` nu locuiasc` la Creston Hall. Chiar dac` \[i
asigurase mama vitreg` c` este capabil` s` se descurce cu bunicul ei,
era foarte convins` de tendin]ele lui dominatoare.
Apoi, mai era atitudinea lui Stephen. Avusese mereu o aplecare
spre a-i da sfaturi, care s-ar putea perpetua dac` ar lucra \mpreun`.
Rezultatul inevitabil ar fi o tensiune de nesuportat \ntre ei. Poate chiar
s-ar certa. Nu era o rela]ie de dorit \ntre un medic [i asistenta lui.
Nu, ar fi mai bine s` plece de aici, dar s` p`streze casa pentru
eventualele vizite.
Angajatul pompelor funebre tocmai plecase, iar Catherine se
plimba nostalgic` prin fiecare camer`, ca [i cum ar fi sim]it prezen]a
mamei ei vitrege. Ce sfat i-ar da Rene? se \ntreb` ea. Se gndea \nc` la
acest lucru, cnd primi vizita bunicului ei.
N-ar fi trebuit s` te deranjezi, protest` ea.
De ce s` nu m` deranjez? o provoc` domnul Arnold \nc` din
prag. Sunt singura ta rud`, se \ntoarse el spre curte, aruncnd o privire
spre ma[ina str`lucitoare cu care venise. Oare de ce au oamenii por]i
att de \nguste? Aproape mi-am zgriat ma[ina \ncercnd s` m` strecor
\n`untru.
Ar fi trebuit s`-]i iei [oferul, bunicule. Nu foarte multe persoane
\[i permit aici o astfel de ma[in`, \i aminti Catherine pe un ton
\mp`ciuitor. Ma[ina asta face casa s` par` chiar mai mic` dect e.

70

NANY HERBERT

Nu m` invi]i s` intru? \ntreb` el. Am venit s` st`m de vorb`, nu s`


admir arhitectura acestui [opron.
|mi cer scuze, bunicule. Intr`, te rog.
|l conduse spre salon, recunosc`toare pentru duritatea lui.
Se sim]ise singur` [i nefericit` [i, dac` ar fi consolat-o, probabil ar fi
plns pe um`rul lui. Era singurul um`r pe care n-ar fi vrut s` plng`.
A[a cum st`teau lucrurile, agresivitatea lui \i alung` triste]ea, ba chiar o
f`cu s` rd`.
B`rbatul arunc` o privire critic` \n jurul lui, apoi se a[ez`,
morm`ind:
Nu e prea r`u.
Mama ar fi flatat` s` aud` aceste cuvinte, bunicule. Din interior,
nu ]i se mai pare un [opron?
Ochii lui str`lucir` de satisfac]ie, \n timp ce-i r`spunse pe acela[i
ton:
Chiar o s` recunosc: pare confortabil. Ai ni[te picturi foarte bine
alese.
{tiu. Mama avea un gust impecabil \n alegerea picturilor, iar tata
spunea c` numai mijloacele materiale o \mpiedicau s` aib` tot ce e mai
bun.
Rene Cartland a ales aceste picturi? ridic` b`trnul sprncenele
uimit [i pl`cut suprins, apoi expresia se schimb` \ntr-una de dezgust.
Dac` ar fi avut pu]in` minte, ar fi vndut toate acestea [i ar fi cump`rat
o cas` mai decent`.
Tn`ra se a[ez` \n fotoliul din fa]a lui, cl`tinnd din cap.
Ei bine, ce-am mai gre[it acum? \ntreb` el.
Nu po]i fi cinstit \n leg`tur` cu ea nici m`car acum, nu-i a[a?
Credeam c` am recunoscut c` avea bun-gust. Ce vrei mai mult?
S` l`s`m acest subiect, bunicule, altfel vom ajunge din nou s` ne
cert`m. De ce ai venit?
S` te iau cu mine, desigur. Nu po]i sta aici singur`.

VIITORUL NE ZMBE{TE

71

De ce nu?
Pentru c` este morbid, de aceea. V` cunosc eu pe voi, femeile.
Vre]i s` v` scufunda]i \n triste]e, dar \nainte de c`derea nop]ii, o s`
\ncepi s` plngi [i s`-]i faci singur` r`u.
Credeam c` m` cuno[ti mai bine, \i repro[` ea, chiar dac` \]i
apreciez inten]iile.
|n acest caz, o s` mergi cu mine?
Ea cl`tin` din cap.
Sunt cteva lucruri de care nu pot s` m` ocup dect eu. Vreau ca
totul s` se rezolve ct mai repede posibil. Mai mult dect att, am
nevoie de timp s` m` gndesc la planurile mele de viitor.
Ai f`cut planuri?
Nu \nc`.
Catherine, acum Creston este casa ta. De ce nu te gnde[ti acolo?
suger` el cu convingere, dndu-i impresia c` vrea cu adev`rat s` o
conving`. Po]i s` te gnde[ti ce post te-ar interesa [i po]i veni [i pleca
oricnd vrei.
Oare ar fi fericit` s` stea \mpreun` cu bunicii ei? se \ntreb` tn`ra
din nou. Aceast` cas` fusese un c`min aproape doi ani, iar acum \i
apar]inea. N-a tr`it niciodat` singur`, dar avea o imagina]ie suficient de
bogat` s`-[i dea seama ct de singur` trebuie s` se fi sim]it Rene,
dorindu-[i mereu s` o vad` venind \n vacan]` sau \n timpul liber.
Cnd o s` aib` o slujb`, nu va avea pe nimeni care s` o a[tepte acas`,
nici o mas` preg`tit` [i nici un foc f`cut, cu excep]ia cazului \n care ar
ruga-o pe doamna Ogden.
Pe de alt` parte, \[i imagina primirea c`lduroas` a bunicii ei,
precum [i a bunicului.
Ei bine? veni \ntrebarea, ner`bd`toare.
O s` vin dup` \nmormntare, bunicule, imediat dup` ce m` voi
ocupa de problemele personale ale mamei.
Cnd va fi asta?

72

NANY HERBERT

Te rog, nu fi ner`bd`tor. Probabil \n trei sau patru zile.


O s` trimit ma[ina s` te ia.
Nu va fi nevoie, mul]umesc. Voi avea ma[ina mamei.
Stephen se \ncrunt` cnd Catherine \l anun]` c` se hot`rse s`
tr`iasc` la Creston Hall, unde se va duce imediat dup` \nmormntare.
Mamei tale nu i-ar fi pl`cut acest lucru, declar` el cu fermitate,
f`cnd-o s` se \ncrunte.
De unde [tii?
Mi-a spus acest lucru dup` prima \ntlnire cu bunicii t`i. |i era
team` c` te vei l`sa convins` s` locuie[ti cu ei.
Totul s-a schimbat de atunci, \i aminti Catherine ner`bd`toare.
Chiar [i mama recuno[tea c` bunicul s-a mai \mblnzit.
C` pare s` se fi \mblnzit, o corect` el. Ea a[a spunea [i n-a avut
niciodat` \ncredere \n el.
Nu mi-a spus acest lucru.
Mi l-a spus mie, Catherine, iar instinctele ei erau corecte.
Mi-ar pl`cea s` te gnde[ti bine, \nainte s` faci vreo gre[eal`.
Stephen, sunt capabil` s` iau decizii [i f`r` ajutorul t`u.
Nu m-am \ndoit niciodat`, dar \mi dau seama c` nu-l cuno[ti
destul de bine pe bunicul t`u. Desigur, po]i s` crezi c` o faci.
Pentru c` i-am promis mamei tale s` am grij` de tine, cred c` e de
datoria mea s` te avertizez.
Acum, c` te-ai achitat de aceast` datorie, nu mai ai nimic pe
con[tiin]`. Mul]umesc.
{tia c` se poart` ca o copil` r`sf`]at`, dar Stephen era prea
dominator, \[i g`si ea scuze.
Catherine, nu fi \nc`p`]nat`! E[ti incapabil` s` ascul]i un sfat?
Nu vreau dect s` te gnde[ti bine. Nu m` \ndoiesc, domnul Arnold
poate fi foarte conving`tor, iar tu ai fost de acord cu propunerile lui cu
obi[nuita ta impulsivitate. Nu po]i s` mai tragi de timp? N-a[ vrea s`
aflu c` regre]i aceast` mi[care.

VIITORUL NE ZMBE{TE

73

|nc`p`]nat`? |l privi printre gene, refuznd s`-l asculte, dar


\ncercnd s`-[i domine temperamentul. {tia c` nu voia dect s` o ajute.
Trebuia de asemenea s` admit` c` f`cuse deja foarte multe pentru ea.
Dar nu o credea \n stare s` gndeasc` pentru ea \ns`[i. Voia s` o ]in`
legat` cu corzi strnse [i s`-i controleze via]a.
Stephen, ]i-am ascultat sfatul, spuse ea cu r`ceal`, [i ]i-am
mul]umit pentru el, dar n-am inten]ia s`-mi schimb p`rerea. O s`
locuiesc \mpreun` cu bunicii mei.
M` dezam`ge[ti.
P`rea \ntr-adev`r dezam`git [i descump`nit. Dar astfel, o s` \nve]e
c` nu poate s` c[tige mereu. Ar fi trebuit s` adauge c` avea \ndoieli,
dar c` opozi]ia lui o f`cuse s` se hot`rasc`.
Catherine! Nici m`car nu m` ascul]i.
|mi cer scuze, Stephen. Ce spuneai?
Am spus c` \mi imaginam c` e[ti prea independent` s` accep]i
sprijinul bunicului t`u [i s`-i permi]i s`-]i dirijeze via]a, a[a cum va
\ncerca s` o fac`.
Ea replic` repede:
Dar tu nu asta vrei s` faci? S`-mi conduci via]a?
Dar, chiar \n clipa \n care rostea aceste cuvinte, se sim]i vinovat` c`
nu-i oferise toate informa]iile, astfel \nct complet`:
Stephen, inten]ionez s` fiu independent`. O s` caut ceva de
lucru, dar Creston Hall va fi casa mea, s` vin [i s` plec oricnd vreau,
dar s` m` simt acas`.
|n]eleg, d`du el din cap cu gravitate. Nu e chiar att de r`u cum
credeam, dar tot nu-mi place.
{i nu ]i-ar pl`cea s` m` vezi regretnd aceast` decizie, \l ironiz`
ea. Nici o problem`, chiar dac` o voi face, nu va fi vina ta.
El zmbi amar.
E[ti foarte sup`r`cioas`, Catherine. Par incapabil s` spun
vreodat` un lucru bun. Mi-ar pl`cea s` [tiu de ce.

74

NANY HERBERT

M-ai mai \ntrebat o dat`, dar nu-mi aduc aminte ce am r`spuns.


Cred c` e din cauz` c` m` vezi ca un copil neajutorat [i nu te po]i opri
s` nu te por]i cu mine \n consecin]`. Nu m` \nvinov`]i c` resping
aceast` atitudine.
Foarte bine, oft` medicul. Pe viitor, o s` \ncerc s`-mi v`d de
treburile mele. Poate vom reu[i s` devenim prieteni.
Imposibil! Chiar tu ai spus c` sunt \nc`p`]nat` [i sup`r`cioas`.
Nu mai vorbir` despre aceast` problem`, iar cnd Stephen se ridic`
s` plece, Catherine aproape r`sufl` u[urat`. Cu toate acestea, [i-ar fi
dorit mereu ca el s` se poarte la fel de re]inut [i \ndatoritor cum o
f`cuse \n ultima jum`tate de or`. Dac` ar fi fost a[a, poate ar putea fi
prieteni.
Impresia se [terse repede, cnd Stephen \nchise portiera de la
ma[in`, apoi strig` dup` ea, ca [i cum [i-ar fi adus brusc aminte:
Aminte[te-]i c` Cynthia va fi acolo, cel pu]in o vreme.
Furioas`, tn`ra \i \ntoarse spatele. Stephen era att de priceput s`
strice totul! Dar avea dreptate. Din cauza [ocului mor]ii mamei ei,
uitase de veri[oara ei [i de Peter Hollins. Cynthia urma s` fie acolo
aproape tot timpul, iar Peter, un vizitator constant, \i va reaminti de
dragostea ei nedorit`.
Ridic` b`rbia cu mndrie. Chiar dac` nu era prea trziu, refuz` s`
se r`zgndeasc` [i s`-[i dezam`geasc` bunicii. F`r` \ndoial`, aceasta era
inten]ia lui Stephen, cnd \i spusese aceste cuvinte. Era de neiertat!
Nu conteaz`, se consol` singur`. Pn` cnd o s` vin` \n vizit` la bunica
ei, are tot timpul s` g`seasc` de lucru [i s` plece. Iar dac` va \ncerca s`
o viziteze aici, va avea grij` s`-l evite.
***

VIITORUL NE ZMBE{TE

75

Camera care \i fu dat` Catherinei apar]inuse mamei ei \nainte de


c`s`torie. Era mobilat` confortabil, de[i nu foarte elegant, iar ferestrele
\nalte d`deau spre o zon` verde \ntins`, cuprins` \ntre zidul gr`dinii [i
livad`. |n spatele acestui teren se z`reau dealurile, acoperind
orizontul.
Se a[ez` \ntr-un fotoliu lng` o fereastr`, cu dou` reviste de
specialitate \n poal`. Inten]iona s` caute \n rubrica de anun]uri un post
potrivit, dar mintea \i zbur` la orele de dup` sosirea aici.
Dup` cum \[i imaginase, bunica ei o primise cu strig`te de bucurie
[i cu ochii plini de lacrimi.
Nu te purta copil`re[te, Alice, o certase so]ul ei. E[ti o b`trn`
sentimental` [i plngi ca un copil.
E[ti la fel de sentimental ca mine, John, chiar dac` te prefaci
foarte bine. Dar nu-mi dau seama de ce plng. Sunt att de fericit` c`
ai venit acas`, Catherine, dragostea mea. Poate c` e din cauza durerii
de cap. O am de cnd m-am trezit.
Ar fi trebuit s`-mi spune]i, doamn` Arnold, \i repro[ase
domni[oara Pringle. Am medicamente pentru dureri de cap.
Domni[oara Pringle devenise remarcabil de c`lduroas`, de[i nu
p`rea s` se simt` prea bine, \[i spuse Catherine.
Nici Mark [i nici Cynthia nu erau acas`, dar cnd tn`ra traversase
holul ca s` se \ndrepte spre camera ei, Peter \i ie[ise \n \ntmpinare.
|i prezentase condolean]e pentru moartea mamei ei, apoi ezitase.
Eu \mi e team` c` ai gnduri nepl`cute despre mine,
Catherine.
A[a crezi? De ce?
Abia dup` ce vorbise, \[i d`duse seama ct de sever suna vocea ei.
Te-am tratat foarte r`u, [tiu foarte bine c` am f`cut-o.
Nu mi-am dat seama, replicase ea cu r`ceal`. Am avut att de
multe pe cap \n ultimele luni.
El p`ruse u[urat.

76

NANY HERBERT

Am crezut c` te-am jignit. Adic` \n cazul \n care ai crezut c` am


gnduri serioase \n leg`tur` cu tine.
|l privise lung, pref`cndu-se uimit`.
Doamne, Peter! E nevoie de dou` persoane pentru o rela]ie
serioas`. Am fost mul]umit` s` ies cu tine, desigur, cred c` ne sim]eam
bine \mpreun`. Dar nu v`d de ce ai crede c` a fost ceva serios
|[i \ncheiase cuvintele cu un hohot de rs.
|n acest caz, nu te deranjeaz` rela]ia mea cu Cynthia?
Suntem logodi]i neoficial, pentru c` nu are \nc` optsprezece ani,
m`rturisise el. P`rin]ii ei o cred prea mic`.
Nici o problem`, Peter. Va \mplini curnd optsprezece ani.
Sper c` ve]i fi foarte ferici]i, declarase ea, \ncercnd s`-[i \mblnzeasc`
vocea, pentru c`, de[i o durea s` spun` cuvintele, dorea \ntr-adev`r
acest lucru. Ar trebui s` te felicit, ai f`cut o alegere bun`.
|i \ntinsese mna zmbind, iar el o s`rutase cu c`ldur`, fr`]e[te.
A[adar, asta e tot, \[i spuse Catherine zmbind amar. Ar fi trebuit s`
o doar` mai tare, dar era [i ea uimit` de ct de pu]in suferea, dac`
privea \napoi. Poate c` moartea lui Rene o afectase [i o f`cuse s` se
gndeasc` la altceva, dar cum ar fi putut fi \ndr`gostit` de Peter? Acum
p`rea destul de improbabil, de[i la ziua ei fusese sigur` de acest lucru.
Motivul durerii de cap al doamnei Arnold deveni clar a doua zi
diminea]a. Avea ochii ro[ii [i f`cuse temperatur`. {i domni[oara
Pringle avea acelea[i simptome, de[i se sim]ea ceva mai bine.
Pare grip`, \i spuse Catherine bunicului ei. Mai bine i-ai da un
telefon medicului s` vin`.
N-ai venit aici s` ai grij` de Pringle, coment` el \mbufnat cnd o
v`zu ie[ind din camera asistentei. Nu poate s` aib` grij` de ea [i
singur`?
N-am venit aici s` am grij` de nimeni, replic` ea, dar nici nu
m-a[ gndi s` o neglijez pe biata domni[oar` Pringle [i nici buni nu ar
vrea. Cred c` e[ti foarte egoist, bunicule.

VIITORUL NE ZMBE{TE

77

Bine, bine, oft` el, dar \i f`cu un semn cu ochiul. Presupun c`


acum vrei s` fii st`pna casei.
Am f`cut bine c` am venit, vezi? \i spuse ea lui Stephen, \nainte
de plecarea lui.
Desigur, sosirea ta a fost oportun`. Dac` n-ar fi amndou`
bolnave \ntr-adev`r, ai putea crede c` este o \nscenare s` te re]in`
pentru o vreme, o tachin` el zmbind.
Stephen, e[ti un cinic.
Sunt realist, o corect` medicul. Soarta pare s` ]in` cu domnul
Arnold.
Tn`ra rse, hot`rt` s` nu se enerveze.
Nu-]i face probleme. Imediat ce pacientele mele se simt mai bine,
o s` \ncep s` caut de lucru.
Mai trziu, bunicul ei \i aduse un cec. Catherine ridic` privirea,
\ncruntndu-se.
Nu pot primi, bunicule. E prea mult.
Prostii, copil`. Nu m-ai l`sat s` ]i-l dau de ziua ta. Ai spus c`
petrecerea a fost cadoul t`u.
Acesta este adev`rul.
Ridic` cecul spre el, dar b`rbatul refuz` s`-l primeasc` \napoi.
Voiam s` ]i-l dau de ziua ta. Dac` vrei s` \l rupi, e alegerea ta, dar
va ar`ta ct de pu]in` afec]iune ai pentru mine.
Bunicule, e[ti un b`trn [iret! Acum, va trebui s`-l p`strez.
De cnd ai venit aici s` ai grij` de de mama ta?
Aproape de un an.
|n acest caz, probabil ai ajuns la fundul sacului, coment` el, apoi
chicoti v`znd-o c` se \mbujoreaz`. Am avut dreptate, v`d bine. Nu m`
mir` c` e[ti dornic` s` te \ntorci la munc`.
Nu e singurul motiv, protest` ea. |mi place munca mea, [i e o
pierdere s` stau acas`, f`r` s` fac nimic E[ti [iret.

78

NANY HERBERT

Nu-]i face probleme. Pentru urm`toarele dou` s`pt`mn`, nu vei


sta degeaba. O s` prime[ti oricum salariul care ]i se datoreaz`.
Bunicule, nu am nevoie de salariu! Acest cec m` va ]ine pe
picioare o vreme. |n plus, e un privilegiu s` am grij` de bunica mea.
Da, dar nu de angaja]ii mei, r`spunse el. Nu m` privi a[a agresiv,
draga mea. Fii o femeie cu picioarele pe p`mnt. Mndria prosteasc`
nu te duce nic`ieri. {tii foarte bine c` nu sunt s`rac. Ce crezi c` se va
\ntmpla cu banii mei cnd so]ia mea [i cu mine vom muri?
Nu [tiu.
Vor fi ai t`i. Chiar dac` nu vrei s`-i iei acum, tot o s` fie ai t`i.
}i-am spus deja c` e[ti mo[tenitoarea mea. Sau nu m-ai crezut?
Nu sunt sigur`.
Nu mai era nimic de f`cut. S` continue s` refuze ar fi fost o prostie.

Capitolul 6
Catherine o privi cu uimire pe domni[oara Pringle, nevenindu-i s`
cread` c` este aceea[i femeie sever` care o certase pe doamna Arnold,
f`cndu-i via]a grea, \n urm` doar cu cteva luni. Nimeni n-o putea
numi c`lduroas`, dar cel pu]in era pl`cut` [i prietenoas`.
Femeia oft`, \ntlnind privirea tinerei.
Ai crezut c` am tratat-o pe doamna Arnold cu mare duritate, \nc`
din clipa \n care ai venit aici, spuse ea, ca [i cum i-ar fi citit gndurile.
Continuu s` cred acest lucru.
Catherine, te asigur c` nu am vrut s` fac acest lucru. A[a a insistat
bunicul t`u s` o tratez, \nc` de la \nceput. Mi-a explicat de ce era
necesar.
De ce? se \ncrunt` Catherine, \ntrebndu-se dac` auzise bine.
Mi-a spus c` a avut ni[te crize severe de isterie [i c` singura
modalitate de a o ]ine sub control este s` o obligi s` fac` ce i se spune,
ca un bolnav mintal sau ca un copil neascult`tor.
Era isteric`?
O dat` sau de dou` ori, dar nu au fost crize puternice, de[i ea
mi-a spus c` este deseori prad` unor astfel de crize. So]ul ei mi-a spus
cum s` o tratez de fa]` cu ea, apoi m-a anun]at c`, dac` nu m` ascult`,
trebuie s`-l informez. N-am \n]eles niciodat` de ce, dar ea era de acord.

80

NANY HERBERT

Ce ciudat!
Cnd voiam s` m` port mai blnd, continu` domni[oara Pringle,
considernd c` este prea sever [i nu e necesar, mi se spunea s`-mi v`d
de treaba mea. Venea foarte des \n camer` pe nea[teptate, ca s` vad`
dac` \i sunt ascultate ordinele. Spunea c` nu vrea s` fiu prea "moale".
Nu e dect un sadic! declar` tn`ra indignat`, dndu-[i seama c`
acest portret al bunicului ei sem`na mai mult cu cel f`cut de mama ei,
dect ce se vedea \n aceast` cas`. Cred c` ai amenin]at c` vei pleca.
|nten]ionam s` o fac. {tii de ce, desigur.
Bunicul mi-a povestit, iar eu i-am spus c` a[ fi f`cut la fel, \n locul
t`u.
Era de p`rere c`, aflnd att de multe despre bunicul ei, nu era o
tr`dare din partea ei s` dezv`luie rolul pe care \l jucase \n schimbarea
st`rii bunicii ei. |[i d`du seama c` f`cuse jocul lui, cnd crezuse c`
domni[oara Pringle \l domin`. Ct de mult gre[ise cnd i-o descrisese
pe asistent` lui Rene mai mult ca un paznic de \nchisoare, dect o sor`
medical`.
El mi-a spus s` nu o las s` cnte, continu` asistenta.
De fa]` cu ea?
Nu, dar nu \n]eleg de ce a primit acest lucru cu att calm. Mie mi
se pare o form` de cruzime, chiar dac` nu sunt mare iubitoare de
muzic`. Cnd domnul Arnold a g`sit ferestrele dinspre teras` deschise,
\n seara \n care am venit prima oar`, mi-a cerut s` le \nchid.
Vreau cumva s` o g`sesc pe so]ia lui \necat` \n lac? m-a \ntrebat.
Adic` a \ncercat s` se sinucid`?
L-am \ntrebat acest lucru, dar el a spus repede c` nu.
|n acest caz, de ce? protest` Catherine. Trebuie s` existe un
motiv.
El spunea c` e din cauza gravit`]ii crizelor de isterie.
Tn`ra \[i mu[c` buzele, uluit`.
I-ai spus acest lucru medicului?

VIITORUL NE ZMBE{TE

81

N-am avut ocazia. Bunicul t`u era de fa]` de fiecare dat` cnd
venea \n vizit`. Ai crede c` este bolnav` mintal, dar este perfect
normal`. |n fine, poate un pic prea supus`, altfel n-ar fi acceptat totul
cu atta senin`tate.
Aceast` situa]ie era nea[teptat`. Abia acum, de cnd st`tea \n cas`
cu el, observase ct de des lipsea bunicul ei \n timpul zilei.
Buni are nevoie de un \nso]itor, observ` ea. De ce nu r`mi?
Draga mea, am avut destul. Chiar dac` am fost foarte bine pl`tit`,
am fost de asemenea sub domina]ia domnului Arnold. Este ceva cu
care te obi[nuie[ti, apoi devine ceva firesc. Apoi se \ntmpl` un lucru
nea[teptat [i realizezi ce ai devenit.
|n ultimul timp, buni pare foarte ata[at` de tine. |nainte nu prea
te pl`cea, dar acum nu mai este cazul.
|mi dau seama c` m` place mai mult acum [i \mi pare r`u pentru
ea. Dar sunt con[tient` c` m-a considerat mereu vinovat` pentru
tratamentul la care era supus`.
A uitat cine a ordonat acest tratament. E foarte distrat`. Cnd ai
spus c` te bucuri c` am sosit, te gndeai c` am venit s`-]i iau locul?
Domni[oara Pringle d`du din cap aprobator.
Nu e adev`rat! O s` caut ceva de lucru, imediat ce este posibil.
Buni se simte mult mai bine, chiar dac` a fost mai afectat` de boal`
dect tine. Doctorul Welbeck spune c` ar fi \n regul` s` o las f`r`
supraveghere \n curnd.
Bunicului t`u nu-i va pl`cea. Spune c`
Nu pot s`-l \mpiedic! o \ntrerupse Catherine. Am venit doar cu
condi]ia c` m` va l`sa s` fac doar ce vreau.
Deja \[i d`dea seama ct` dreptate avusese Stephen cnd o
avertizase s` nu se mute aici, dar era hot`rt` s` nu recunoasc` acest
lucru de fa]` cu el.
Poate fi foarte nepl`cut, cl`tin` din cap domni[oara Pringle.

82

NANY HERBERT

{i eu pot fi la fel de nepl`cut`! O s`-i spun imediat ce p`rere am


despre ideile lui despre cum trebuie tratat` o so]ie.
Se sim]ea att de furioas`, \nct l-ar fi atacat pe loc.
Oh, te rog s` nu faci acest lucru! O s`-[i dea seama c` [tii de la
mine [i va refuza s`-mi dea o recomandare.
N-ai c`utat deja un alt serviciu, nu-i a[a?
Inten]ionez s` o fac dup` ce plec de aici. N-am mai avut o vacan]`
de mai mult de un an. A spus c`-mi va da o recomandare mine,
\nainte de plecare.
|n]eleg.
Desigur, se gr`bi s` adauge domni[oara Pringle, chiar dup` ce o
voi avea, un angajator nou ar putea s`-i scrie o scrisoare. Sper doar c`
nu a observat c` am surzit pu]in. Nu se poart` frumos, dect dac` are
un motiv \ntemeiat. Dac` se simte tr`dat, poate fi foarte r`zbun`tor.
Catherine [i-ar fi dat palme de frustrare. Avea minile legate, cel
pu]in pn` \n clipa \n care domni[oara Pringle va g`si un nou loc de
munc`. Desigur, dac` nu voia s`-i fac` r`u. A[adar, mai avea de a[teptat
dou` sau trei luni.
Dac` ar [ti adev`rul, doctorul l-ar ataca, sunt sigur`, declar`
asistenta, a[a c` v` rog s` nu-i spune]i nici lui. Pn` la urm`, eu a[ fi cea
care ar suferi.
Tn`ra promise, sim]indu-se \ncol]it`. Acum, trebuia s`-l conving` pe
bunicul ei c` doamna Arnold nu avea nevoie de o asistent`, ci de o
\nso]itoare. Apoi, era nevoit` s` r`mn` pn` la sosirea acesteia, ca s` se
asigure c` bunica ei este tratat` bine. Ce s-ar bucura Stephen, dac` i-ar da
dreptate! {i nici nu i-ar putea explica totul, deoarece \i promisese
domni[oarei Pringle. Dar de ce s`-i explice? Dac` ar afla despre
aranjamentele f`cute de domnul Arnold cu asistenta, [i-ar dori s` \mpiedice
un astfel de lucru pe viitor. Oricum, ar fi mai bine s`-l anun]e \nainte de
plecare. Cel pu]in, va exista o persoan` care s` se asigure c` bunica ei este
bine tratat`. Dac` o credea pn` atunci o persoan` slab`, nu conta prea mult.

VIITORUL NE ZMBE{TE

83

Dup` plecarea domni[oarei Pringle, p`rerea critic` a Catherinei


despre bunicul ei \ncepu s` se clatine. La \nceput, dup` dezv`luirile
asistentei, \i venea greu s`-i vorbeasc` pe tonul ei prietenesc [i deschis.
Dar, pentru c` el nu p`rea con[tient de schimbarea din starea ei de
spirit, cel pu]in la nivel superficial, rela]ia lor r`mase la fel de
prieteneasc`. Cu toate acestea, tn`ra se sim]ea vinovat` de ipocrizie.
Apoi, chiar dac` nu era de acord cu metodele lui, \i veni ideea c`
nu [tia nimic despre motivele care st`teau la baza acestui
comportament. Poate c` avea [i alte motive, \n afara celor pe care i le
d`duse domni[oarei Pringle.
"Nu judeca, dac` nu vrei s` fii judecat", fusese una dintre
\nv`]`turile primite de la p`rin]ii ei, de[i era deja vinovat` c`-l judecase
foarte repede, \n necuno[tin]` de cauz`. Poate c`, odat` cu trecerea
timpului, va afla mult mai multe despre p`rin]ii ei [i tot ce p`rea acum
neclar va deveni u[or de \n]eles.
Nu se \ndoia de c`ldura sentimentelor pentru ea. Casa lor era [i a
ei, la fel orice le apar]inea. Oare o vor crede nerecunosc`toare, dac` va
c`uta un loc de munc` att de devreme? |n plus, de ce era att de
dornic` s` plece imediat, \n loc s` se odihneasc` o perioad`? Ar fi mult
mai bine pentru cei doi b`trni dac` ar mai a[tepta pn` s`-[i fac`
planurile de plecare, iar acesta ar fi un semn al recuno[tin]ei pentru tot
ce au f`cut pentru ea.
Piedica era, desigur, Stephen. Doctorul Stephen Welbeck, \[i spuse
tn`ra cu un oftat, paznicul ei autodeclarat, spinul din coast`.
Nu-i spusese oare de curnd:"Nu-]i face probleme, imediat ce pacien]ii
mei se vor sim]i mai bine, voi \ncepe s` caut ceva de lucru?"
Era \mpotriva firii ei s` adopte o atitudine defensiv`. Ar fi trebuit
s`-[i foloseasc` inteligen]a [i instinctele [i s`-[i dea seama c` bietul
Stephen nu \ncerca dect s`-[i p`streze promisiunea f`cut` mamei ei.
La urma urmei, era fiul unui prelat, a[a cum era [i ea. Amndoi aveau
aceea[i problem`: o con[tiin]` prea treaz`.

84

NANY HERBERT

***
Nu crezi c` ar fi o idee bun` s` facem o vacan]` \mpreun`,
Catherine? o \ntreb` \ntr-o zi bunica ei.
Catherine zmbi. De[i se sim]ea foarte bine, era sigur` c` bunica ei
mai avea multe de recuperat \n urma atacului de grip`.
De ce nu discu]i aceast` problem` cu bunicul? suger` ea.
Poate c` i-ar pl`cea s` mearg` [i el.
Am discutat deja [i mi-a spus s` te \ntreb pe tine. Singurul fel de
vacan]` de iarn` care i-ar pl`cea ar fi o croazier` pe Mediterana, spune
el, dar mie nu-mi prea place. A[ prefera s` r`mn aici, chiar dac` este
mai frig.
La ce te-ai gndit, buni?
Ai citit c`r]ile lui Herries?
Desigur, d`du din cap Catherine. Mi-au pl`cut foarte mult.
{i mie. Nu e minunat cte avem \n comun? Mi-ar pl`cea s` vizit`m
cteva din locurile descrise \n aceste c`r]i. Gnde[te-te la o cas` veche,
\n umbra copacilor, la Gzaramara. Nu ]i se pare c` am intra \n
atmosfera acelor minunate povestiri? |mi doresc de foarte mult timp s`
fac aceast` c`l`torie. De fiecare dat` cnd i-am cerut lui John s`
mergem, m-a amnat [i a spus c` nu voi reu[i dect s` fiu dezam`git`.
|mi dau seama c` pentru el nu poate p`rea prea atr`g`tor, mai
ales \n lunile de iarn`.
Dar tu ce crezi, draga mea?
Cred c` e o idee minunat`! declar` Catherine, entuziasmat`, dac`
nu crezi c` va fi prea frig pentru tine. Ar`]i \n continuare fragil`, ca [i
cum o adiere de vnt mai serioas` te-ar dezechilibra. Nu e tocmai o
sta]iune balneoclimateric`. Nu \n noiembrie.

VIITORUL NE ZMBE{TE

85

E o zon` foarte frumoas`. Nu [tii ce zon` atr`g`toare este


Cumberland, iar eu sunt mai puternic` dect par, o asigur` b`trna
doamn` cu un zmbet. Lucrurile pe care dore[ti cu adev`rat s` le faci
\]i fac mai mult` pl`cere dect acele pe care e[ti obligat` s` le faci,
nu-i a[a?
Cel pu]in, te-ai convins singur` de acest lucru.
E adev`rat, Catherine. {tii, draga mea, am discutat despre acest
lucru asear`, eu [i cu bunicul t`u. Apoi, \n timp ce alunecam \n somn,
am v`zut aievea acele dealuri sub lumina stelelor [i am auzit valurile
frem`tnd.
Da, le v`d [i eu, buni, fu de acord Catherine pe un ton vis`tor, cu
ochii pe jum`tate \nchi[i, s`lbatice [i singuratice, mereu sc`ldate de
valuri.
Dar n-ai fost niciodat` acolo! protest` doamna Arnold, sau m`car
\n apropiere.
Nu, dar cunosc foarte bine acele locuri, din povestirile lui
Herries.
M-am n`scut \n Lake District [i am crescut tot acolo, \[i aminti
b`trna doamn`, dar cel mai aproape de Borrowdale am ajuns doar
cnd am fost la Keswick. Nu era departe de acele zone descrise \n
c`r]ile noastre preferate, dar \nc` nu le citisem atunci.
|n acest caz, poate o s` vizit`m locurile tale natale, propuse
tn`ra.
Oh, nu, nu vreau s` m` \ntorc la Foulbeck, declar` femeia
vehement, apoi ad`ug` pe un ton mai blnd: nici ]ie nu ]i-ar pl`cea,
draga mea, nu e nimic de v`zut acolo.
Te cred, buni. O s` r`mnem cu zonele lui Herries, dac` a[a
preferi.
Cu toate acestea, vehemen]a neg`rii bunicii ei o f`cu s` se \ntrebe
care putea fi motivul. Oricum, putea merge \n acea localitate [i s` afle
care era motivul acestei nepl`ceri.

86

NANY HERBERT

O s` fie foarte pl`cut s` st`m la un han [i s` ne aducem aminte


de povestirile lui Herries Dar crezi c` hanul va avea \nc`lzire
central`?
Cred c` e mai bine s` ne asigur`m c` are, \nainte de plecare.
Hanurile mici, aflate \n zone inaccesibile, au focuri deschise, \n
[eminee. De obicei, camerele se umplu de fum.
Nu m-ar deranja un foc \ntr-un [emineu, atta vreme ct nu este
prea mult fum. Dar John o s` se intereseze pentru noi, hot`r\ femeia
cu fermitate, chiar dac` va trebui s` se duc` acolo s` vad` cu ochii lui.
|l cred \n stare.
Desigur! Nimic nu e prea mult pentru bunicul t`u, dac` e vorba
despre confortul meu. |n plus, e un foarte bun organizator. Sunt sigur`
c` vor fi toate beneficiile modernit`]ii. Numai gnde[te-te ct de greu
trebuie s` fi fost \n acele vremuri s` faci o baie fierbinte.
Nu cred c` f`ceau b`i prea des, \i aminti nepoata ei. Nu aveau
dect c`zi. Cred c` nu era deloc u[or s` fii curat, mai ales dac` erai
s`rac.
Doamna Arnold strmb` din nas.
M` bucur c` n-am tr`it \n urm` cu dou` sute de ani.
Cred c` e vorba despre dou` sute cincizeci de ani, buni.
Da, ea [i bunica ei aveau multe \n comun, \[i spuse Catherine mai
trziu. Era o mul]umire s` constate c` nu numai caracterul practic [i
agresiv al bunicului f`cea parte din mo[tenirea ei. Nu avusese norocul
s` mo[teneasc` talentele muzicale ale bunicii, dar avea m`car o parte
din blnde]ea ei, chiar dac` nu era mereu vizibil`. Mama ei, prin care
fuseser` transmise aceste tr`s`turi, r`mnea totu[i o imagine [tears`.
Fotografiile ei se g`seau \ntr-adev`r peste tot \n cas`, precum [i o
pictur` a unei tinere pline de via]`, foarte asem`n`toare cu Catherine,
dar nu l`saser` nici o impresie asupra ei. P`rea mai degrab` sora ei mai
mic`, pentru c` murise la o vrst` mai fraged` dect a ei. |n plus,
amintirea lui Rene era prea vie \n mintea ei ca s` fie umbrit` de

VIITORUL NE ZMBE{TE

87

prezen]a unei femei pe care nu o cunoscuse niciodat`. Influen]a tat`lui


ei nu fusese la fel de puternic`, de[i \l admirase [i \l respectase.
Rarele lui admodest`ri fuseser` pline de umor, reu[ind s` o \nve]e ce
e bine, f`r` s`-i lase amintiri nepl`cute despre propriile gre[eli. Ce bine
ar fi fost dac` ar fi mo[tenit mai mult din \n]elepciunea [i for]a lui
lini[tit`, \n locul \nc`p`]n`rii bunicului ei, care era uneori confundat`
cu puterea.
Catherine, mai bine iei ma[ina mea, hot`r\ bunicul ei. O s` fie mai
confortabil` [i mai c`lduroas` dect ma[ina ta. Pari capabil` s` te
descurci cu ea.
Da, m` \n]eleg de minune cu ea. Mul]umesc. Dar [tii, bunicule,
oamenii vor crede c` suntem milionare, \n clipa \n care ne vor vedea
sosind \ntr-o astfel de ma[in`. Ne vor cere mai mul]i bani dect ar
trebui.
Nu mi-e team`. Nu cred c` e[ti genul care s` se lase \n[elat`.
Pentru prima noapte, le rezervase camere la un hotel din Kendall.
Ideea era s` nu se gr`beasc`, ci s` se bucure de drum. Oricum, traseul
r`mnea la alegerea lor.
O s` mergem direct la Keswick, propuse Catherine, \n diminea]a
\n care plecar` din Kendall. E drumul cel mai scurt [i cel mai direct
spre Borrowdale.
Nu aveau prea mult de mers, a[a c` nu se gr`bir`, admirnd
peisajul magnific din jurul lor. Comparau modalitatea modern` de a
traversa ]inutul, cu cea descris` \n c`r]ile lor preferate, f`cnd
observa]ii asupra drumurilor [i a cl`dirilor.
Hotelul \n care am stat a fost foarte bun, coment` doamna
Arnold. Mai ]ii minte hanurile teribile despre care se vorbea \n c`r]i?
Aveau camere pline de fum, cu podele murdare, pe pere]i se trau
p`ianjeni, gndaci [i tot felul de trtoare. |ngrozitor! se scutur` ea.
Aceasta era via]a aventurierilor, care pare foarte real`, r`spunse
Catherine.

88

NANY HERBERT

Uneori uit c` erau personaje imaginate de un scriitor, recunoscu


bunica ei.
S` r`mnem o vreme aici, \n Keswick, propuse tn`ra.
Peisajele par desenate, nici m`car \n Windermere [i Grassdermere nu
a fost la fel de frumos. Acum trebuie s` ne apropiem de Derwent
Water.
M-am bucurat de fiecare metru de drum, zmbi b`trna doamn`.
Am \n]eles, totu[i, c` Borrowdale este cea mai frumoas` zon` din toat`
valea.
Hotelul Regal, de[i nu sem`na cu hanul pe care [i-l imaginase cu
nostalgie doamna Arnold la plecare, se potrivea cererilor lor [i oferea
tot confortul de care aveau nevoie.
Mark s-a gndit c` poate ne va vizita \n weekend, buni. }i-a spus?
Nu, dar nu m` mir`. O s`-]i duc` dorul seara.
O s`-]i duc` ]ie dorul, eu n-am fost de prea multe ori acas`.
Te place, draga mea. Sper c` nu-l \ncurajezi, de[i aten]iile pe care
]i le acord` sunt gr`itoare. S-ar putea s` cread` altceva.
Nu-l \ncurajez, desigur. Oricum, n-a f`cut nimic nepl`cut. Este un
b`iat bun, buni, iar eu nu pot s`-l ignor. |n plus, este singur.
Bietul Mark! Nici o problem`, atta vreme ct \]i aminte[ti c` este
c`s`torit.
Mark sosi vineri seara, iar prezen]a lui fu o schimbare binevenit`.
Deoarece b`trna doamn` se ducea la culcare devreme \n fiecare sear`,
el [i Catherine fur` \n stare s` fac` mai mult` mi[care dect fusese
posibil pn` acum. Nu c` Mark ar fi fost genul energic. O plimbare
rapid` cu ma[ina era mai pe gustul lui dect una lung`, pe jos.
Dar Catherine \l convinse s` o \nso]easc` pe malul apei, cu toate c`
orice alt` \ncercare de antrenament fizic fu respins` categoric.
Ea \[i d`du seama c` b`rbatul era timid [i retras, ceea ce nu era de
mirare, ]innd cont de experien]a nepl`cut` a c`s`toriei. Nu avea nici
o idee cum s`-l conving` s` se exteriorizeze mai mult [i s` se bucure

VIITORUL NE ZMBE{TE

89

mai mult de via]`. Dac` ar fi insistat prea mult, bunica ei ar fi putut


s-o acuze c`-l \ncurajeaz`, iar atitudinea lui retras` ar fi semnul
\ncerc`rii de a evita orice \ncurc`turi.
Ar fi vrut s` urce pe munte, dar era imposibil, deoarece astfel
bunica ei ar r`mne singur`. Oricum, Mark ar fi refuzat aproape sigur,
iar aceast` vacan]` era visul b`trnei doamne. Poate c` se va \ntoarce
vreodat` aici, s` urce pe munte. Poate o s` se m`rite [i va veni aici \n
luna de miere. Era un gnd pl`cut, pe care \l putea re]ine pentru viitor.
Spre surpriza ei, ca [i a doamnei Arnold, Stephen sosi \n
urm`toarea smb`t` sear`, urmnd s` stea pn` luni diminea]a.
Am venit s` v`d cum v` sim]i]i, doamn` Arnold. Poate vre]i s`
urca]i pe munte.
Ce poveste! Sunt sigur` c` ai venit s` o vezi pe nepoata mea.
Catherine era mai bucuroas` s`-l vad` dect ar fi crezut posibil, dar
remarca bunicii ei o jen`. V`znd c` se \mbujoreaz`, el replic`, plin de
tact:
Am venit de curiozitate. A]i fost amndou` att de entuziasmate
de ]inutul din basmele lui Herries, \nct a trebuit s` vin s` v`d cu ochii
mei.
Ar trebui s` cite[ti aceste c`r]i, \l sf`tui b`trna doamn`.
O s` o fac, imediat ce am pu]in timp la dispozi]ie, promise el.
|mi pare bine s` te v`d, Stephen, continu` ea. M-am gndit c`
vreau o diminea]` lini[tit`, s` nu m` duc dect la biseric`, dar nu
mi-ar fi pl`cut s` o oblig pe Catherine s` stea \n hotel.
|n acest caz, am ajuns la timp, doamn` Arnold.
Dore[te foarte mult s` urce pe munte, sau s` se ca]ere ca pisicile,
nu [tiu prea bine, dar nu cred c` se poate duce singur`.
Ce [ireat` era bunica ei! \[i spuse Catherine, urmnd schimbul de
priviri dintre cei doi. Oare vizita lui Stephen fusese ideea ei? Poate c`
au aranjat \nainte de plecare acest lucru.
Unde vrei s` mergem? \ntreb` el duminic`, dup` micul dejun.

90

NANY HERBERT

Spre Glaramara, pentru moment. Nu sunt ambi]ioas`, dar mi-ar


pl`cea s` admir aceast` zon` minunat` de la \n`l]ime. Buni a \ncercat
s`-l conving` pe Mark s` m` \nso]easc`, [tiind c` doresc ceva mai mult,
dar el a refuzat.
A[adar, Mark a fost aici. Cnd vine vorba despre exerci]iul fizic, e
un lene[.
{tiu. M` gndeam c` mi-ar pl`cea s` m` \ntorc la un moment dat
[i s` m` plimb cu adev`rat. O voi face, desigur, chiar dac` va trebui s`
m` \ntorc singur`.
De ce n-ai veni cu mine? propuse Stephen repede. E genul de
vacan]` pe care \l prefer.
Poate te-a[ crede pe cuvnt, dac` a[ crede c` e[ti sincer [i c`
putem rezista mult` vreme f`r` s` ne cert`m.
Eu cred c` ne-am \n]eles destul de bine azi, tu ce spui? Sincer,
chiar mi-ar pl`cea s` urc`m pe munte. S` re]inem acest lucru, da?
Ce voia Mark? Nu e genul t`u
Presupun c` i-a fost dor de buni ce vrei s` spui, c` nu e genul
meu?
Este genul t`u?
Nu v`d de ce nu. Ce leg`tur` are cu tine? izbucni ea, apoi \ncepu
s` rd`. |mi pare r`u, Stephen, e nepoliticos din partea mea, dar mereu
reac]ionez a[a la unele replici ale tale.
Nici eu n-am fost foarte politicos, oft` el. Nu e treaba mea, mi-ai
spus foarte clar. Oricum, suntem prieteni, iar prietenii ar trebui s` aib`
anumite privilegii.
E[ti sigur c` suntem prieteni?
El d`du din cap, fixnd-o cu privirea.
Cred c` suntem pe aceea[i lungime de und`, \n ciuda
ciond`nelilor noastre.
Ce \n]elegi prin "aceea[i lungime de und`"?
C` vorbim aceea[i limb` [i c` avem acelea[i idei de baz`.

VIITORUL NE ZMBE{TE

91

Poate ai dreptate.
B`rbatul rse.
Sau pot s` m` \n[el. S`-]i spun la ce m-am gndit azi-diminea]`,
cnd am privit afar`? C`, dac` a[ \ntlni fata potrivit`, mi-ar pl`cea s`
vin aici \n luna de miere.
Oh! exclam` ea, ro[ind violent.
Ar fi \ngrozitor dac` ar ghici c` avusese acela[i gnd.
Str`duindu-se s` par` degajat`, \l \ntreb`:
Nu crezi c` ai a[teptat cam mult pentru asta?
Catherine Maitland! exclam` el, pref`cndu-se [ocat. Nu sunt
chiat att de b`trn Haide, s` \ngrop`m securea r`zboiului, altfel nu
plec`m de aici \nainte de l`sarea \ntunericului.
Dup`-amiaza se scurse \ntr-un mod pl`cut, iar seara c`zu \nainte ca
ei s` se simt` obosi]i. Coborr` s` ia ceaiul \ntr-un han mic din
Derwent.
M` bucur c` am urcat, Stephen. A fost minunat, zmbi ea.
De fapt, chiar \mi placi, cnd nu m` enervezi.
Poate o s` mai l`s`m armele deoparte din cnd \n cnd, dup` ce
te \ntorci. Sau o s` \ngrop`m securea de tot, sau ceva asem`n`tor.
Nu e imposibil, dar nu promit nimic, r`spunse ea, apoi arunc` o
privire la ceas. Buni se va \ngrijora, dac` mai \ntrziem.

Capitolul 7
Catherine scria scrisori \n salonul bunicii ei, cnd domnul Arnold
intr`.
E[ti singur`, draga mea?
O s` vin` [i buni \n cteva minute.
El arunc` o privire spre ziarele din jurul ei, deschise la anun]uri.
Sper c` nu cau]i deja o slujb`? \ntreb` el cu r`ceal`. |ncepusem
s` sper c` te vei stabili aici, cu noi. Nu vrei s` te gnde[ti la singurele
tale rude.
Nu po]i g`si o slujb` att de repede, bunicule. Dureaz` s`pt`mni
\ntregi. Trebuie s` cau]i recomand`ri pentru post \nainte de a c`uta,
abia apoi po]i s` \ncerci s` vezi ce ]i se potrive[te.
B`rbatul continua s` o priveasc` lung, ca un copil dezam`git.
Mi-a f`cut pl`cere s` stau acas`, \l asigur` ea. M` simt bine aici,
dar sunt o asistent` calificat`, [i e timpul s` m` \ntorc la munc`.
Oricum, mai \nti voiam s` st`m de vorb` despre buni.
Nu po]i s` o p`r`se[ti, protest` el. M` bazez pe tine s` r`mi, la
fel [i ea. Ce se va \ntmpla dac` o s` se simt` r`u, iar eu nu voi fi acas`?
{tii foarte bine ct de des lipsesc.
E chiar necesar s` lipse[ti? Adic`, po]i lipsi doar de cteva ori pe
s`pt`mn`.

VIITORUL NE ZMBE{TE

93

Catherine \i aminti cuvintele lui din ziua \n care acceptase s` se


mute cu ei.
Da, dar situa]ia s-a schimbat. Nu aveam de unde s` [tiu c` bunica
ta se va \mboln`vi.
Bunicule! S-ar crede c` e foarte bolnav`, f`r` [ans` de sc`pare.
Dar e complet ref`cut`, mai ales acum, dup` o vacan]` relaxant`.
Nu trebuie s`-]i spun ce poate face. Sper c` ai aflat deja. Dar, pentru c`
lipse[ti frecvent, e firesc s` aib` nevoie de o \nso]itoare. Sunt de acord
cu acest lucru. O s` r`mn pn` la sosirea [i instalarea uneia.
Nu sunt chiar att de u[or de g`sit, morm`i el. De ce crezi c` am
acceptat-o pe Pringle att de mult?
Tn`ra ignor` \ntrebarea [i se mul]umi s`-l avertizeze:
Nu amna prea mult s` dai anun]ul. Mai pot r`mne o lun`, sau
cel mult [ase s`pt`mni. Dac` nu, voi r`mne \n urm` [i voi avea
nevoie de un nou curs.
N-ai nici un motiv s` lucrezi, \ncepu el.
Am nevoie s` fiu independent`, bunicule. Nu am fost crescut` ca
un parazit.
R`mi aici ca \nso]itoarea so]iei mele, suger` el repede. O s`-]i
dau un salariu bun, promit. N-o s` ai nici un motiv s` regre]i.
Din nou "so]ia mea", \[i spuse ea iritat` Refuza s` spun`:
"bunica ta".
Ai insistat foarte mult s`-mi dai o mul]ime de bani, ca bani de
buzunar. Poate chiar mai mult dect un salariu, \i aminti ea, a[adar nu
este vorba despre bani. |mi pare r`u, oft` ea, dar nu se poate. Nu e
suficient s` m` ]in` ocupat`. M-a[ sim]i vinovat` s` iau bani degeaba.
Faci lucrurile dificile pentru mine, Catherine.
|mi pare r`u, repet` ea, [i te rog s` nu crezi c` sunt
nerecunosc`toare.
Nu vreau recuno[tin]a ta, copil`. Aceasta este casa ta, chiar dac`
vrei s` pleci sau s` r`mi. Avem nevoie de prezen]a ta.

94

NANY HERBERT

Ea cl`tin` din cap. B`trnul era foarte priceput \n aplicarea


presiunii psihice.
Nu uita ce am spus de anun], \i aminti ea.
Eu nu dau anun]uri, o repezi el, pierzndu-[i pentru o clip`
blnde]ea. O s` contactez o agen]ie specializat`.
Din nou, Catherine amn` c`utarea unei slujbe, din moment ce nu
era \nc` sigur la ce dat` se va elibera. Nu r`mnea dect s` se relaxeze
[i s` se bucure de tot.
Putea s` fie o via]` foarte confortabil`, trebuia s` recunoasc`. Ar fi
fost u[or s` se stabileasc` aici, din moment ce o iubea pe bunica ei.
|ncepnd s` se \ntrebe din nou ce s` fac`, \[i aminti comportamentul
nelini[titor al bunicului ei. Oricum, mai avea de \nfruntat [i
dezam`girea lui Stephen. Chiar dac` nu spusese nici un cuvnt pn`
acum, era vizibil din comportamentul lui ce p`rere avea despre
ezit`rile ei.
Dar de ce conta att de mult p`rerea lui Stephen? Nu avea nici o
leg`tur` cu el, dar trebuia s` recunoasc` \n fa]a propriei persoane c` o
deranja. Poate era din cauz` c`-i promisese lui Rene s` aib` grij` de ea,
iar acum con[tiin]a ei \i repro[a c` \l dezam`gise. Dac` ar fi putut s`-i
dezv`luie tot ce aflase de la domni[oara Pringle, poate c` n-ar mai fi
att de pornit \mpotriva ei. Dar nu avea inten]ia s`-i dea aceast`
satisfac]ie, orice ar fi fost. Nu are dect s`-[i imagineze ce vrea. Dac` nu
o poate crede c` are motive decente, nu mai merit` s`-[i bat` capul cu
p`rerile lui. Poate c` \ngropase securea \n apropierea mun]ilor, dar
acum era preg`tit` de atac. El \nc` nu avea nici cea mai mic` idee, dar
va afla, la timpul potrivit.
De ce e[ti att de mohort`, Catherine? o \ntreb` Mark. O s`-]i
pierzi farmecul, dac` te mai \ncrun]i mult` vreme.
Cu o sfor]are, Catherine \[i lu` \n st`pnire gndurile.
St`tuse \mpreun` cu v`rul ei \n fa]a focului, dup` ce bunicii lor se
retr`seser` la culcare, dar aproape uitase de prezen]a lui.

VIITORUL NE ZMBE{TE

95

Te rog s` m` ier]i, Mark. Eram cu gndul departe.


Te \ngrijoreaz` ceva? De obicei e[ti foarte vesel`.
Nu pot spune c` m` \ngrijoreaz`.
|i explic` apoi c` a[tepta angajarea unei noi \nso]itoare pentru
bunica ei, \nainte s` caute ceva de lucru [i c` se \ntreba ct va dura.
Privirea lui Mark se \ntunec`.
Speram c` vei r`mne aici. E o schimbare foarte pl`cut` s` vii
acas` [i s` g`se[ti o companie mai tn`r`.
Dar Cynthia [i Peter?
{tii c` sunt rareori aici. |n plus, sora mea este att de \ndr`gostit`,
\nct este imposibil s` ai o conversa]ie decent` cu ea. Vorbe[te mereu
despre Peter [i despre planurile lor de viitor.
Catherine zmbi \ng`duitor.
Da, s-a \ndr`gostit r`u de tot.
La un moment dat, credeam c` tu e[ti \ndr`gostit` de Peter,
spuse el, privind-o \ntreb`tor.
Poate c`, la un moment dat, chiar credeam c` sunt, recunoscu ea,
apoi cl`tin` din cap. Nu, Mark, inima mea \mi apar]ine.
M` bucur. Nu mi-ar fi f`cut pl`cere s` [tiu c` ai fost r`nit` de un
membru al propriei mele familii. Presupun c` nu putem fi prieteni?
Dar nu suntem?
Adic` putem ie[i din cnd \n cnd \mpreun`? Mi-a fost destul
de greu s` te \ntreb. La urma urmei, sunt un b`rbat c`s`torit.
Nu v`d de ce ar avea vreo importan]`, date fiind circumstan]ele.
Cred c` verii pot fi prieteni f`r` s` creeze probleme [i s` dea na[tere la
comentarii.
Aici, numai membrii familiei [tiu c` n-am divor]at de so]ia mea,
a[adar nu se va vorbi.
Catherine \l privi o clip`, gnditoare.
Bunicul mi-a povestit despre tine. I-ai spus cumva

96

NANY HERBERT

Nu, nu! o \ntrerupse el. Nu i-am spus nimic. El a fost cel care a
r`spndit vestea c` am divor]at.
Ai fi putut nega.
{i s` spun c` unchiul meu este un mincinos? Nu, n-a[ fi putut,
de[i am protestat c` a spus o minciun` nenecesar`. A fost foarte bun
cu noi, [tii prea bine, iar inten]iile lui au fost cele mai bune.
Presupun c` ai dreptate, spuse tn`ra, f`r` prea mult`
convingere.
Desigur, Catherine! Era felul lui de a explica absen]a so]iei mele.
N-a trecut chiar att de mult de cnd am venit aici \n luna de miere [i,
oricine ne-a v`zut atunci, ar fi pus \ntreb`ri jenante. |n urma anun]ului
c` am divor]at, cu to]ii au evitat acest subiect.
Tn`ra d`du din cap.
Da, v-a scutit de jen`, \n primul rnd pe tine, apoi pe el \nsu[i.
Ce p`rere ai dac` cin`m \mpreun` miercuri?
E tocmai ziua \n care o duc pe buni la Manchester, ca s` fac` ni[te
cump`r`turi pentru Cr`ciun. Mi-a spus c` n-a mai fost acolo de ani
\ntregi.
Nu e un drum cam lung pentru ea? Cred c` va fi foarte obosit`.
Vom r`mne peste noapte la un hotel. Bunicul a rezervat deja
camere, iar buni se bucur` ca un copil.
Mark rse.
Ai adus multe schimb`ri \n aceast` cas`, declar` el cu admira]ie.
O s` o duci la teatru seara? Este o pies` foarte bun`.
Ea cl`tin` din cap.
Va fi prea obosit`. Cel pu]in ea, va trebui s` se duc` la culcare
devreme. Abia dup` un somn bun vom putea face ni[te cump`r`turi,
\nainte de plecare.
De ce n-am merge \mpreun`? propuse b`rbatul, \ncntat. O s`
m` duc acolo oricum, iar ma[ina mea este mult mai confortabil`
pentru o c`l`torie \ndelungat` dect ma[ina ta. Iar seara putem ie[i

VIITORUL NE ZMBE{TE

97

\mpreun`.
Catherine accept` cu \ncntare, [tiind c` pe bunica ei nu o va
deranja s` fie l`sat` singur`, mai ales dac` se afla \n pat.
Ajunser` la hotel la timp pentru masa de prnz, iar dup`-amiaza
trecu repede pentru doamna Arnold. Cu toate acestea, era mul]umit`
s` se duc` devreme la culcare, iar Catherine accept` invita]ia la teatru.
Mai trziu, \n fa]a unui pahar, Mark \i povesti despre c`s`toria lui.
Ct de bine \]i cuno[ti fiii vitregi, Mark?
Destul de mult, suficient ca s` [tiu c` sunt ni[te copii buni, care
au avut o copil`rie nefericit`.
E[ti foarte generos cu ei, \mi dau seama, dar nu este prea mult?
\ntreb` tn`ra, privindu-l cu curiozitate.
B`rbatul se \mbujor` [i \i evit` privirea.
Au nevoie de ceva sigur \n via]`, iar eu sunt singurul care le poate
oferi aceast` siguran]`.
E[ti sigur c` primesc acele avantaje pe care le oferi?
E[ti la fel de \nc`p`]nat` ca bunicul t`u, Catherine. Da, replic`
el, totul este aranjat cu avocatul meu. Cheltuielile lor legate de studii
sunt pl`tite prin intermediul lui [i tot el se asigur` c` au tot ce le
trebuie. M` \ndoiesc, desigur, c` mama lor ar fi destul de cinstit` s`
administreze banii a[a cum trebuie.
Dar nu po]i s` divor]ezi de mama lor, continund s` le oferi
ajutorul?
Presupun c` da, dar \n acest caz n-a[ mai avea dreptul s` le
supraveghez educa]ia. Oricum, ad`ug` el \ncet, privind-o cu coada
ochiului, m-am hot`rt s` nu divor]ez pentru c` \mi imaginam c` nu
voi mai dori vreodat` s` am o rela]ie cu o femeie, a[adar nu avea nici
o importan]`. |n ultimul timp, am \nceput s` m` \ntreb dac` nu am luat
o decizie gre[it`.
Catherine \i puse mna pe bra].
Te gnde[ti cumva la mine, Mark?

98

NANY HERBERT

El d`du din cap, prinzndu-i mna cu blnde]e.


Te rog s` nu o faci, \l rug` ea. Ar complica lucrurile inutil.
|mi placi [i m` simt foarte bine cu tine, dar nu cred c` vom fi vreodat`
mai mult dect veri.
Exist` altcineva?
Nu, Mark, dar precuparea mea de acum este s` m` \ntorc la lucru.
Sunt sigur c` unchiul John mi-a spus c` ai venit aici ca s` r`mi.
Nu este treaba lui s` spun` acest lucru! Se pare c` le-a l`sat
tuturor aceast` impresie, de[i nu [tiu de ce.
Eu [tiu de ce, Catherine. E[ti frumoas` [i te dovede[ti o
companie extrem de pl`cut`. Probabil c` sper` s` recupereze tot ce a
pierdut \n trecut.
Ea ridic` din umeri, tentat` s` spun` c` n-a fost dect vina [i
alegerea lui. Dar de ce s` aduc` nemul]umiri \n interiorul familiei?
Nu ar aduce nimic bun.
Cump`r`turile \i f`cur` foarte mult` pl`cere doamnei Arnold.
Mi-a pl`cut att de mult! declar` ea cu entuziasm. |n afar` de
excursia f`cut` \mpreun`, n-am mai fost nic`ieri de ani buni, dect cu
bunicul t`u. E de p`rere c` e obositor s` faci cump`r`turi.
{tiu, [i a p`rut foarte surprins s` vad` c` nu erai mai obosit` dect
\n orice alt` zi, cnd ne-am \ntors acas`.
Dragul meu John! Nu cred c` e convins c` m` simt mai bine.
M` prive[te cu \ndoial` cnd \i povestesc drumurile pe care le-am
f`cut. {tiu c` pentru tine nu e mult, dar eu n-am mai mers att de mult
de ani \ntregi. E un pas important \nainte, dar cred c` va trebui s`-l
convingi tu.
Ce trebuie s` m` conving`?
Nu-l auziser` intrnd, dar repetar` ce vorbiser`.
E influen]a ta benefic`, draga mea. Nimeni n-a putut s-o ajute att
de mult. Mi-ar pl`cea s` r`mi.

VIITORUL NE ZMBE{TE

99

Nu pot, bunicule. S` stau aici f`r` s` fac nimic nu este o via]`


potrivit` pentru mine.
Dar nu stai niciodat` f`r` s` faci nimic, protest` bunica ei. E[ti cea
mai activ` persoan` din aceast` cas`.
Dar [i cea mai tn`r`, buni, \i aminti Catherine.
Nu [tiu ce o s` m` fac dup` plecarea ta, se plnse b`trna
doamn`. Nu vreau s` alunec din nou \n starea din trecut. Sprijinul t`u
m` ajut` s` fiu mai hot`rt` [i s` vreau s` m` simt mai bine.
O s` te sim]i din ce \n ce mai bine, o asigur` nepoata ei. Iar eu
voi veni foarte des aici, s` m` asigur de acest lucru. Ai primit vreo veste?
\l \ntreb` pe domnul Arnold, v`znd scrisoarea din mna lui.
Nimic interesant, draga mea. Este un r`spuns de la agen]ie, care
nu crede c` va g`si pe cineva potrivit \nainte de Anul Nou.
Catherine nu era nelini[tit`. Dac` ar putea aranja s` \nceap` s`
lucreze la \nceputul lui februarie, ar fi foarte bine. |ntre timp, trebuia
s` se preg`teasc` de Cr`ciun [i de petrecerea de Anul Nou, care trebuia
organizat`. Bunica ei a[tepta cu ner`bdare s` participe la aceste
evenimente. Pl`cerea so]ului ei la vederea st`rii ei nea[teptat de bune
era evident`, de[i uneori p`rea incapabil s` cread`. F`cea profe]ii
sumbre despre viitorul \n care nepoata ei nu se va mai afla \n
apropiere.
Bunicul este un pesimist! Eu nu cred o iot`, o consol` Catherine
pe bunica ei dup` o astfel de discu]ie, privind-o \ntreb`tor. Sper c` nu
e[ti de acord cu el, buni?
Nu vreau s` fiu, draga mea ezit` b`trna doamn`. Dar vezi,
dup` ce s-a \ntmplat \n trecut Pare prea bine ca s` fie adev`rat.
|n trecut? Oare despre ce vorbea? Era motivul s` afle despre ce
vorbea domni[oara Pringle, decise Catherine. |ndoiala brusc` a bunicii
ei [i ne\ncrederea \n propria persoan` o nedumerea. S` fie din cauz`
c`-i era team` s` nu piard` sprijinul ei?

100

NANY HERBERT

De ce, buni? Vrei s`-mi spui motivul, te rog? o invit` ea. Uneori te
ajut` s` stai de vorb`.
B`trna o privi lung, cercet`tor.
N-am mai vorbit cu nimeni de ani buni, spuse ea, nici m`car cu
John. |mi promi]i c` nu-i vei spune?
Din nou, promisiuni [i secrete, \[i spuse tn`ra. Mai \nti fa]` de
domni[oara Pringle, acum fa]` de bunica ei.
Desigur, buni. Dar nu cred c` poate fi ceva teribil.
Nu [tii, draga mea copil`, nu ai de unde s` [tii, cl`tin` din cap
bunica ei, f`cnd apoi o pauz`. Am avut dou` c`deri nervoase de cnd
m-am c`s`torit. Rene a avut grij` de mine a doua oar`, cnd am f`cut
[i pneumonie. N-am putut trece peste [ocul mor]ii mamei tale.
E de \n]eles, buni, dar ce crezi c` dovede[te? Ai avut mult de
suferit, `sta este adev`rul. E[ti c`s`torit` de patruzeci de ani?
Aproape de patruzeci [i trei. M-am c`s`torit la optsprezece ani.
La ceva vreme de la c`s`torie, cnd mama ta avea doar trei ani, s-a
\ntmplat ceva \ngrozitor, care m-a speriat teribil. Dup` aceasta, am
\nceput s` am aceste atacuri de isterie de cte ori m` gndeam la acest
lucru, devenind din ce \n ce mai speriat`.
Dar de ce \]i era team`, draga mea?
C` voi deveni nebun`, desigur.
Catherine se \ncrunt`, nedumerit`.
|]i era team` din cauza crizelor de isterie, sau f`ceai aceste crize
pentru c` \]i era team`?
B`trna doamn` ridic` din umeri.
Nu [tiu. Nu m-am gndit la acest lucru. Are vreo importan]`?
Acum nu cred c` are, pentru c` ]i-ai revenit complet. Ce a spus
medicul?
N-am nici cea mai mic` idee, dar dup` ce medicul b`trn a ie[it
la pensie, John m-a sf`tuit s` nu-i spun celui nou. Era tat`l lui Peter.
Lui John nu-i pl`cea deloc. Atunci nu aveam dect atacuri ocazionale,

VIITORUL NE ZMBE{TE

101

iar bunicul t`u a hot`rt c` voi fi \n regul`, atta vreme ct duc o via]`
lini[tit`. A avut dreptate. De aceea sunt att de bine acum.
Acesta era motivul pentru care bunicul ei \i ceruse domni[oarei
Pringle s` fie att de sever`. Poate c` avusese dreptate Dar de ce o
min]ise pe asistent`? Numai c` nu putea s`-l \ntrebe, pentru c`
promisese deja s` nu spun` nimic despre acest subiect.
Dar ce te-a speriat att de tare, buni?
Doamna Arnold \[i acoperi fa]a cu minile.
Draga mea, te rog s` nu m` \ntrebi. M` str`duiesc s` nu m`
gndesc la acest lucru [i s` nu vorbesc despre el.
Draga mea buni, spuse Catherine, cuprinznd-o cu bra]ul,
trebuie s`-l alungi cu totul din minte. Este clar c` teama ta era
ne\ntemeiat` [i c` e[ti s`n`toas`.
Tn`ra vorbea \ncet, cu seriozitate, dorind s` o conving` pe b`trna
doamn`.
Chiar asta crezi, draga mea? Nu spui acest lucru doar ca s` m`
consolezi? Cnd ai tr`it cu aceast` team` patruzeci de ani
Sunt sigur` c` este adev`rat, buni! Dac` ai fi spus mai de mult ce
te sperie, n-ai fi tr`it atta vreme cu teama. E[ti la fel de s`n`toas` ca
mine, sau ca bunicul.
Poate chiar mai s`n`toas` dect so]ul ei, \[i spuse Catherine, pentru
c` nu f`cea mereu planuri diabolice, ca acesta.
Stephen ar fi de acord cu mine, \ncheie ea.
Bunica ei o privi lung.
Nu trebuie s` discu]i acest lucru cu el. John ar fi furios dac` ar
afla.
Catherine oft`, asigurnd-o c` va p`stra secretul. Aceste secrete
\ntunecate erau rezultatul gndirii \ntortocheate a bunicului ei, [tia
foarte bine. Dar, pentru binele bunicii ei, era mai bine s` r`mn`
nespuse.

102

NANY HERBERT

Totu[i, de ce attea secrete? se \ntreba Catherine.


Multe persoane aveau crize ocazionale de isterie, ca [i temeri, mai mult
sau mai pu]in ascunse.
Poate e de vin` sngele welsh din venele bunicului ei. Auzise c`
ace[tia aveau tendin]a s` dramatizeze orice incident.

Capitolul 8
Catherine se \ntoarse de la fereastr`, \nc` ]innd marginea
draperiei.
Vino s` prive[ti, buni! Nu-i a[a c` luna e minunat de frumoas`?
|[i puse bra]ul \n jurul umerilor bunicii ei, cnd aceasta se apropie.
Nu crezi c` s-ar vedea [i mai bine de afar`? o \ntreb` ea.
Mul]umesc, draga mea, dar prefer s` o v`d din interior, unde este
mai cald. Numai gndul c` a[ ie[i acum afar` m` face s` tremur,
r`spunse b`trna doamn`, b`tnd-o pe um`r, apoi se \ntoarse la
fotoliul ei, \n timp ce Catherine l`s` draperia s` cad`.
De ce nu ie[im pu]in la plimbare cu ma[ina? propuse Mark.
Ace[ti juc`tori de [ah \nfoca]i nu au nevoie de compania noastr`.
Tn`ra cl`tin` din cap.
Nu, mul]umesc. A[ prefera s` m` plimb pe jos. Mi-e dor s` simt
iarba \nghe]at` trosnind sub picioare, \n timp ce urc pe deal.
O s` te ia vntul \nainte s` ajungi \n vrf, declar` Mark. E un urcu[
destul de dificil.
Nu prea cred c` pe nepoata mea o s-o ia vntul, Mark. E mai
puternic` dect voi or`[enii n`scu]i \n ma[in`, rse b`trnul domn
Arnold, ridicndu-se de pe fotoliu. Dac` nu e[ti preg`tit s` te duci cu
ea, o voi \nso]i eu.

104

NANY HERBERT

Catherine cl`tin` din cap.


Bunicule, nu voiam un \nso]itor. Te rog s` stai [i s` termini jocul
de c`r]i cu bunica. Nu e nimic mai pl`cut dect s` te plimbi singur, sub
clar de lun`.
Or`[ean? Catherine, mi-ar face pl`cere s` vin cu tine, dac` nu te
deranjeaz`. Poate preferi singur`tatea
Nu, desigur! S` mergem! \ntinse ea o mn` spre Mark, dup` ce o
s`rutase pe bunica ei pe obraz. Noapte bun`, buni! Cred c` tu [i
bunicul ve]i fi deja \n pat, cnd ne vom \ntoarce.
Aerul era foarte rece, dar panta dealului, destul de abrupt`, \i f`cu
s` se \nc`lzeasc` destul de repede. Vederea luminii argintii care sc`lda
toat` valea merita \ns` efortul, iar Catherine se \nfior` de \ncntare.
|]i e frig?
Nu, sunt doar \ncntat`. N-am mai v`zut acest peisaj. Vezi acea
zon` \ntunecat`, \n centrul c`reia str`luce[te o lumini]`? S` mergem
pn` la ea.
Cred c` este o ferm`, a[ezat` \ntr-o vale. Sunt sigur c` e destul de
mult de mers pn` acolo.
Cui \i pas`? E att de frumos, \nct voi \ncepe \n curnd s` dansez!
Ai grij` s` nu cazi! E destul de accidentat. Parc` o zon` din aceast`
vale este ml`[tinoas`, dac` nu m` \n[el.
|n nord, poate c` este, dar aici este partea de vest. E [i un drum
pe undeva. Am mers cu mama pe acolo.
Aceasta este partea cu ferma?
|n aceast` clip`, n-am nici o idee. Totul arat` diferit \n lumina
lunii. Cred c` pare \ntr-un fel ireal.
Aproape o or` mai trziu, coborr` mn` \n mn` pe coasta
dealului, dar ferma nu p`rea mai aproape.
Sunt obosit, se plnse Mark. S` st`m aici o vreme. Credeam c`
dealul e mai u[or de cobort.
Catherine rse.

VIITORUL NE ZMBE{TE

105

Acum se vede ct de mult mergi pe jos. Nu e de mirare c`


obose[ti att de repede. Eu am fost aici de mai multe ori \n ultimul
timp.
Singur`?
Da, [i pe jos.
Se a[ezar` pe marginea drumului, sprijinindu-se de panta acoperit`
de iarb`.
Nu trebuie s` st`m prea mult, altfel ni se va face frig, murmur`
Mark, cuprinzndu-i umerii cu bra]ul.
Mm! Gulerul de oaie e foarte pl`cut [i c`lduros, spuse ea,
a[ezndu-se mai bine. Uite ce frumos str`luce[te luna
R`maser` t`cu]i, admirnd peisajul din fa]a ochilor. Mark p`rea
fermecat de str`lucirea din ochii ei. O ma[in` trecu \ncet pe drum, dar
\ncepuser` deja s` recite poezii din copil`rie despre t`rmuri
fermecate [i nu-i d`dur` nici o aten]ie. Dar nu dur` foarte mult, pentru
c` p`mntul \nghe]at \i f`cu \n cele din urm` s` se ridice. Pentru c` nu
p`reau s` se apropie de ferm`, hot`rr` s` se \ntoarc` spre cas`.
Dac` ai fi insistat s` c`ut`m ferma, am fi r`mas toat` noaptea afar`
din cas`, spuse Mark.
Adic` ai fi fost deja mort de oboseal`, \l tachin` ea.
|nainte s` aib` timp s` reac]ioneze, bra]ele lui o cuprinser`, iar gura
lui \i lu` \n st`pnire buzele. La \nceput rezist`, cu toate c` r`ceala de
afar` f`cea c`ldura corpului lui foarte atr`g`toare. Dar curnd o
cuprinse un acces de tandre]e, [tiind ct` nevoie avea s` fie consolat,
astfel \nct ced`, sim]ind imediat r`spunsul lui. Con[tient` de propria
reac]ie, tn`ra \ncerc` s` se retrag`, dar el o re]inu, aproape cu for]a.
Dup` ce s`rutul lung lu` sfr[it, b`rbatul ar fi vrut s` o ]in` \n bra]e
[i s` o s`rute din nou, dar ea \l \mpinse cu violen]`. Era con[tient` de
r`spunsul ei fizic la atingerea lui, dar inima \i spunea c` lipse[te ceva.
Nu era dragoste. Nu felul de dragoste la care se gndea din cnd \n
cnd. Con[tiin]a ei [i tot ce \nv`]ase de la p`rin]i \i venir` \n ajutor.

106

NANY HERBERT

Ne purt`m copil`re[te, Mark. Ar fi timpul s` ne \ndrept`m spre cas`.


Dar este timpul potrivit pentru dragoste, Catherine. Nu numai
timpul, dar [i locul, cu luna singurul martor al iubirii noastre. {tiu c`
m` iube[ti, [opti el fierbinte. Am observat din clipa \n care m-ai s`rutat.
Te \n[eli, Mark. Ca s` fiu foarte sincer`, nu a fost dect o clip` de
pasiune fizic`, f`r` nici o leg`tur` cu dragostea. Nu vreau s` m` implic
\n a[a ceva. Transform` dragostea adev`rat` \n ceva ieftin, care nu mai
este demn` de laud`.
Catherine, iubita mea, dac` ai [ti ct de mult tnjesc dup`
dragostea ta!
|mi pare r`u, Mark. Sincer. Te rog s` m` crezi. Nu e numai faptul
c` nu e[ti liber. Dac` ar fi fost doar aceasta, a[ fi putut s` te a[tept.
Dar nu sunt \ndr`gostit` de tine. Sunt sigur` de acest lucru.
F`r` s` mai a[tepte protestele lui, se \ndrept` spre cas`. |n cele din
urm`, el o ajunse [i i se al`tur` pe drum, f`r` s` spun` nimic. Nu [tia
dac` era sup`rat sau gnditor.
***
|ntre timp, Stephen \[i redusese vizitele profesionale la Creston
Hall la una pe s`pt`mn`, de[i credea c` nu este necesar nici att.
Nu putuse \ns` s` reziste insisten]elor domnului Arnold.
Nu ave]i nevoie de un medic, \i spuse el doamnei Arnold.
Sunte]i o cu totul alt` persoan`, fa]` de cea care a \ntlnit-o pe
Catherine \n urm` cu [ase luni. M` \ntreb dac` v` da]i seama.
Cred c` da, doctore. M` simt altfel. |ntr-un fel, cred c` sunt mai
sigur` de mine. Oricum, sper c` nu-]i propui s` stai departe? \ntreb` ea
zmbind. Dac` trebuie s` vorbim despre schimb`ri, nu sunt singura
persoan` care s-a schimbat de la venirea ei. {i tu ai f`cut-o.

VIITORUL NE ZMBE{TE

107

El o privi nedumerit.
Oh! |n ce fel m-am schimbat?
E[ti mai prietenos. Chiar mai uman. Te rog s` nu te \ntorci la
obi[nuita vizit` de rutin` o dat` pe lun`. Sau, cel pu]in, accept` s` vii
o dat` pe s`pt`mn` la cin`.
Sunte]i foarte amabil`, dar nu prea am timp de activit`]i sociale,
r`spunse el, p`rnd \ns` foarte \ncntat.
Am \nceput s` te v`d ca pe un prieten, chiar ca pe un vechi [i bun
prieten, sper c`-]i dai seama. Nu mai e[ti "doctorul Welbeck", ci
Stephen, \nc` de la sosirea nepoatei mele, declar` ea, apoi se \ntoarse
spre nepoata ei: draga mea, \ncearc` s`-l convingi tu. Sunt sigur` c`
bunicul t`u ar face-o, dac` ar fi acas`. Spune-i c` vrem s` fie mai
sociabil. Nu-i a[a?
Catherine nu o putea contrazice, f`r` s` par` extrem de
nepoliticoas`. |l privi nesigur`, apoi se str`dui s` ascund` sentimentele
care o cople[eau.
Desigur, vrem s` te vedem mai des, Stephen. {tim c` [i medicii
au dreptul la o perioad` liber`.
Bine, r`spunse el rznd. Cedez.
Mai trziu, cnd tn`ra \l conduse la u[`, o \ntreb`:
E[ti sigur` c` vrei s` vin mai des, ca vizitator? Nu [tiam c` bunicii
t`i au \nceput s` primeasc` vizite.
N-au \nceput, cu excep]ia prietenilor celor trei nepo]i.
A[adar, trebuie s` te sim]i onorat.
{i tu vrei s` vin?
Cred c` ai uitat c` am hot`rt s` l`s`m armele deoparte din cnd
\n cnd.
N-am uitat, dar m` \ntrebam dac` tu ai f`cut-o.
Stephen, cred c` \ncerci s` m` superi cu inten]ie.
El oft` r`bd`tor.
Bine. Vrei s` vin \n vizit`?

108

NANY HERBERT

Desigur. Ai g`sit deseori timp s` o vizitezi pe mama [i nu toate


vizitele erau profesionale. O s` vezi c` [i buni apreciaz` prezen]a ta.
Ca [i bunicul, de altfel.
|n ciuda aranjamentului despre care vorbeai, tot reu[esc s` te irit.
Ea chicoti.
Consider` c` de vin` e dispozi]ia mea agresiv`, mo[tenit` de la
bunicul. Dar, dac` sem`n att de mult, cred c` nu ne vom \n]elege
niciodat`. Cu toate acestea, nu voi fi aici destul de mult timp, ca s`
avem motive de ceart`.
Mi se pare c` te bucuri de compania v`rului t`u.
Catherine \l privi cercet`tor.
De unde [tii? Mark este rareori acas`, cnd vii \n vizit`.
V-am v`zut seara trecut` pe deal.
Spre uimirea ei, tn`ra se \mbujor`.
Nu te-am v`zut. Unde erai?
Eram \n ma[in`, m` \ntorceam de la o vizit` la domiciliu.
P`reai s` te sim]i foarte bine cu capul pe um`rul lui.
De ce nu m-a[ sim]i? replic` ea cu agresivitate. Un guler de oaie
e o pern` foarte confortabil`, cnd este frig.
De ce nu \l \ncerci [i pe al meu? r`spunse el cu r`ceal`, de[i \n
ochi \i str`lucea o sclipire de amuzament.
Nu o voi face, mul]umesc!
Se \ntoarse pe c`lcie [i \l p`r`si, sup`rat` pe el c` era capabil s` o
irite att de mult, dar [i pe ea, c` permisese s` fie surprins` \ntr-o
pozi]ie compromi]`toare. Nu voia s`-l anun]e c` nu se s`rutase pn`
seara trecut` cu v`rul ei, sau c` nu inten]iona s` o mai fac` vreodat`.
Dac` voia s`-[i foloseasc` imagina]ia, nu avea dect. Oricum, amintirea
s`rutului era jenant`. N-ar fi trebuit niciodat` s`-i permit` lui Mark s`
ajung` att de departe.
De ce Stephen era att de reticent la invita]iile bunicii ei? se \ntreb`
Catherine. P`ruse \ntotdeauna \ncntat s` petreac` timpul liber cu

VIITORUL NE ZMBE{TE

109

Rene. Poate c` fusese \ndr`gostit de ea, \n ciuda asigur`rii mamei ei


vitrege c` nu era cazul. Bietul Stephen! Pentru prima dat`, \[i d`du
seama \n ce situa]ie nefericit` s-ar fi aflat medicul, dac` era adev`rat.
S` iube[ti pe cineva care [tii sigur c` mai are foarte pu]in de tr`it [i nici
m`car s` nu fii iubit \n schimb. Dac` o s` mai vin` \n vizit` pn` la
plecarea ei, ar trebui s` se str`duiasc` s` fie mai r`bd`toare, mai
\n]eleg`toare. |n inima ei, \l pl`cea [i \l respecta, orict de mult i-ar fi
displ`cut amestecul \n treburile ei, dar ]inea la p`rerea lui despre ea,
dintr-un motiv necunoscut. I-ar fi displ`cut profund s` [tie care fusese
reac]ia ei la s`rutul lui Mark, [tiind c` nu era \ndr`gostit` de el.

***

Buni, de ce stai mereu \n spatele bisericii? M-a[ fi a[teptat s` stai


\n fa]`, unde sunt stranele familiei.
St`tuser`, ca de obicei, aproape de u[`, iar acum se \ndreptau spre
cas`.
Am stat \n strana din fa]` mai mult de dou`zeci de ani, r`spunse
b`trna doamn`, pn` cnd m-am f`cut de rs. Au trecut mul]i ani
pn` cnd mi-am f`cut curaj s` m` \ntorc \n biseric`. Eram prea
ru[inat`.
Ce s-a \ntmplat, draga mea?
Bunica ei \i povesti c` Gwen, fiica ei, f`cuse parte din corul bisericii
pn` la c`s`torie. La pu]in timp dup` moartea ei, doamna Arnold \[i
imaginase c` o vede \n cor [i f`cuse o criz` violent` de isterie.
Aceasta fusese urmat` de o c`dere nervoas` [i de atacul de pneumonie
de care Catherine aflase deja. Fusese a doua criz` sever` de la
c`s`torie.

110

NANY HERBERT

Ce p`cat! Presupun c` era cineva care sem`na cu mama [i, cum


te gndeai mereu la ea
Da, cred c` a[a era. De[i bunicul t`u spune c` nu e cazul, pentru
c` \ntre timp coristele primiser` o nou` \mbr`c`minte, deci nu putea
s` semene chiar att de mult. Tu ai f`cut parte din cor, draga mea?
Niciodat`! Nu ]i-am spus c` nu am voce deloc?
|n bisericile mici de la ]ar`, nu conteaz` foarte mult. Am avut o
coleg` care avea o voce \ngrozitoare, \nct era un calvar s` stai lng`
ea Ce vei purta la petrecerea de logodn` a Cynthiei?
Rochia pe care mi-ai dat-o de ziua mea, buni. N-am purtat-o dect
o dat`.
Nu primiser` nici o veste despre o persoan` potrivit` pentru a fi
\nso]itoarea bunicii ei. Nici una dintre femeile care ar fi fost potrivite
nu voia s` vin` \ntr-o cas` de ]ar`, \i explicase bunicul ei. Cu toate
acestea, tn`ra era con[tient` c` el n-ar fi f`cut nici un efort pentru a
g`si pe cineva, dac` nu l-ar fi presat permanent. Se \ndoia c`
men]ionase \n scrisoarea trimis` la agen]ie c` este o urgen]`.
Poate c` ar fi mai bine s` \ncerci la o alt` agen]ie, suger` ea,
\nainte de petrecere. Cred c` este una la Manchester.
Catherine, cred c` te-ai s`turat deja s` stai cu noi, \i repro[` el.
Nu v` \n]eleg pe voi, tinerii ace[tia nelini[ti]i.
P`rea descurajat, iar ochii lui aveau o privire trist`.
Bunicule, \ncerci din nou s` m` faci s` m` r`zgndesc, \l acuz`
ea. Ai din nou expresia aceea de copil dezam`git. Cred c` e[ti un actor
des`vr[it.
El rse amuzat.
Ce descriere potrivit` pentru un octogenar! Nu m` po]i
\nvinov`]i c` \ncerc, pentru c` [tii ce mult \nsemni pentru noi.
Te-ai s`turat deja de noi?
Nu, desigur! Oricum, nu \nc`. Dar s` nu \n]elegi c` hot`rrea mea
se clatin`.

VIITORUL NE ZMBE{TE

111

Poate c` e[ti \n]eleapt`, draga mea. Aici este plictisitor [i, odat`
cu trecera anilor, ai deveni la fel de plictisitoare ca [i noi.
B`trnul oft` adnc, iar tn`ra \l privi lung, suspicioas` c` \ncearc`
din nou s` o conving` folosind una dintre tacticile lui.
Doctorului o s`-i fie dor de tine, continu` el. Mereu p`re]i s` ave]i
multe de spus unul altuia.
Lui Stephen n-o s`-i fie dor de mine! replic` ea hot`rt`.
Abia reu[im s` nu ne cert`m mereu.
Nu-]i place?
Nu [tiu nici eu. Uneori cred c` da, apoi m` enerveaz` [i m` simt
ca o ca o pisic` s`lbatic`. L-a[ zgria cu mare pl`cere.
Copil`, se spune c` linia care desparte ura de dragoste este foarte
sub]ire.
|n ceea ce ne prive[te pe noi, nu e deloc a[a. Nu e vorba despre
dragoste \ntre noi.
Bunicul ei ridic` din umeri.
Nu sunt att de sigur. Dar cum stau lucrurile cu v`rul t`u?
Mark o s` fie la fel de trist ca noi.
A[a crezi? Nu-l v`d dect serile [i la sfr[itul s`pt`mnii
Asta nu l-a \mpiedicat s` se ata[eze prea tare de tine, o \ntrerupse
el, t`ios. Se vede pe figura lui. Privirile lui te urm`resc peste tot, apoi
se uit` \n alt` parte, ca un copil vinovat.
Tn`ra se \mbujor` imediat, dar neg` cu vehemen]`.
Nu e adev`rat, bunicule! E adev`rat c` \mi pare r`u pentru el, dar
nu am nici o inten]ie s` fim mai mult dect prieteni.
Poate c` ai dreptate \n ce te prive[te. Eu vorbeam despre reac]iile
lui, care seam`n` cam mult cu dragostea.
Ce romantic era bunicul ei, sub aparen]a aceasta de duritate! \[i
spuse ea. Mai \nti, vorbise despre rela]ia de dragoste [i ur` dintre ea
[i Stephen, apoi despre cea de mil` [i dragoste, dintre ea [i Mark.
Ridic` din umeri, zmbind.

112

NANY HERBERT

Catherine! o cert` bunicul ei, nu m` ascul]i.


|mi pare r`u, bunicule. Ce spuneai?
Spuneam c` nu-]i po]i permite s` te m`ri]i cu Mark, chiar dac` ar
fi liber.
Nu vreau s` m` m`rit cu el, de[i nu cred c` mai exist` [i alte
obstacole. Nu suntem rude chiar att de apropiate.
El cl`tin` din cap.
Te \n[eli. |n circumstan]e obi[nuite, nu ar conta. Avem o familie
s`n`toas`. Cu toate acestea, ]innd cont de istoria familiei tale
Domnul Arnold ridic` din umeri, l`snd restul pe seama
imagina]iei ei.
Nu e nimic \n neregul` cu familia tat`lui meu, neg` ea cu
fermitate. Sunt sigur` c` sunt perfect s`n`to[i.
Probabil ai dreptate. M` refeream la familia din partea mamei [i
bunicii tale.
Vorbe[ti prostii! Dac` vrei s` spui c` buni este dezechilibrat` sau
ceva asem`n`tor, s` [tii c` te \n[eli. Dou` c`deri nervoase [i cteva
atacuri de isterie nu \nseamn` nebunie. Po]i s`-l \ntrebi [i pe Stephen.
Era rndul lui s` o priveasc` agresiv.
Ai vorbit cu el despre familia noastr`?
Nu, desigur. N-am vorbit nici m`car cu Mark.
Expresia lui u[urat` o uimi.
Nu v`d de ce ar fi att de r`u s` vorbesc despre a[a-zisa problem`
nervoas` a bunicii cu Stephen. Este un medic excelent [i o persoan`
foarte discret`.
Pentru c` sunt de p`rere c` nu e bine s` treze[ti fantomele
trecutului, draga mea. Mama so]iei mele a murit \ntr-un sanatoriu de
boli psihice.
B`rbatul f`cu o pauz`, l`snd informa]ia s` fie digerat`.
Crezi c` a[ min]i \n leg`tur` cu o problem` att de important`?
\ntreb` el, v`znd c` nepoata lui \l privea ne\ncrez`toare. A[ vrea s`

VIITORUL NE ZMBE{TE

113

cred c` e de vin` doar imagina]ia mea, dar biata doamn` a r`mas acolo
att de mult, \nct toat` lumea credea c` a murit. To]i cei din Foulbeck
[tiau.
{i ce p`rere aveau?
Se spunea c` a avut un accident mortal cu mult \nainte de a
ajunge eu \n acea localitate. De fapt, biata de ea era nebun`.
|n]eleg, d`du ea din cap cu gravitate. Cnd a murit?
La ceva timp dup` ce m-am c`s`torit cu fiica ei. Acum [tii de ce
n-am riscat niciodat` s` \ncerc s` mai fac un copil, de[i mi-a[ fi dorit un
fiu.
Bunicule, ce \ngrozitor!
A[adar, acesta era secretul la care bunica ei refuza s` se gndeasc`.
Era violent`? \ntreb` ea.
Foarte des. Dar cred c` n-a fost niciodat` prea s`n`toas`.
Se spunea c` nici m`car nu-[i recuno[tea so]ul [i fiica.
Sunt sigur` c` nu [tiai aceste lucruri cnd te-ai c`s`torit.
Mi-ai spus ceva odat`, \mi amintesc
{tiu, o \ntrerupse el cu voce r`gu[it`, ]i-am spus c` nu m-a[ fi l`sat
p`c`lit ca Mark, cnd eram de vrsta lui. Dar am fost p`c`lit mai r`u
dect el, de[i eram mai mare.
R`mase o vreme t`cut, iar Catherine \[i imagin` c` nu voia s` mai
vorbeasc` despre trecut. Se ridic` \ncet [i se \ndrept` spre u[`, dar el
o opri, spunnd c` vrea s` asculte toat` povestea.
Se \ndr`gostise foarte mult de so]ia lui, \i explic` el, f`r` s` [tie
nimic despre istoria familiei ei. Era singur` la p`rin]i [i avea
optsprezece ani. Ca [i el, credea c` mama ei era moart`, iar tat`l ei nu
le spusese adev`rul. Cnd a aflat de moartea ei, a avut o c`dere
nervoas`, din care [i-a revenit cu greu.
Nu m` mir`, fu de acord Catherine. |n afar` de circumstan]ele
mor]ii ei, trebuie s` fi fost un [oc foarte puternic s` afle c`, de fapt, \n
to]i ace[ti ani, mama ei tr`ise.

114

NANY HERBERT

Desigur. Dar ceea ce vreau s` \n]elegi e c` nu e foarte echilibrat`.


Nu e adev`rat, bunicule. E la fel de echilibrat` ca mine sau ca tine,
dar nu e att de ferm`. Ceea ce vrei s`-mi spui cu adev`rat e c` s-ar
putea s` fi mo[tenit un oarecare dezechilibru mental prin intermediul
mamei mele. Nu cred acest lucru.
De ce nu? Este posibil.
Pentru c` mama era perfect s`n`toas`.
Acesta este un lucru pe care \l consideri de la sine \n]eles, pentru
c` nu ai avut ocazia s` discu]i despre s`n`tatea ei mental` cu tat`l t`u.
Am dreptate?
Da, r`spunse ea \ncet, \ncercnd s`-[i aduc` aminte dac` tat`l ei
spusese m`car ceva \n treac`t despre acest subiect.
Dar era sigur` c` nu spusese absolut nimic. Pentru c` nu-[i amintea
figura mamei ei, iar Rene fusese o mam` perfect`, nici m`car nu fusese
curioas`. Murise la na[terea fiicei ei, iar aceast` informa]ie p`ruse
de-ajuns.
Nu a murit la na[tere?
Draga mea, dac` vii \n bibliotec`, o s`-]i ar`t ceva.
Oare de ce era necesar s` o conving` c` nu e bine s` fie so]ia lui
Mark? Nu voia s` se m`rite cu el. Cu mintea plin` de \ntreb`ri, dar [i
\ntr-un fel speriat`, \l urm` \n bibliotec`. Privea mereu spre viitor cu
speran]`, dar acum avea \ntlnire cu un trecut care \ncepuse s` o
sperie.
Bunicul ei scoase un plic din sertarul biroului lui. Din el scoase o
hrtie \mp`turit`, pe care o \ntinse nepoatei ei. Ea o lu` ezitnd,
privind-o \ntreb`tor.
Draga mea, cred c` e mai bine s` stai jos.
B`rbatul o lu` de bra] [i o conduse spre fotoliu.
M` simt bine, bunicule! \[i retrase ea bra]ul iritat`, dar se a[ez`.
Acesta este ultimul mesaj pe care l-am primit de la mama ta,
explic` el.

VIITORUL NE ZMBE{TE

115

"Drag` tat`, citi ea, mintea mea este confuz` [i sunt disperat de
nefericit`. Tocmai am descoperit c` bunica mea era nebun`. {tiu c`
mama a fost mereu iritabil` [i instabil`, dar acum sunt convins` c` e
mai mult dect att. Mult mai r`u! Cred c` [i ea va deveni nebun`.
Pentru c` a mo[tenit nebunia de la mama ei, sunt sigur` c` mi-a
transmis-o [i mie. N-ar fi trebuit s`-mi dai voie s` m` c`s`toresc, [tiind
posibilele consecin]e. Acum, nu m` pot gndi dect la copilul meu [i
la mo[tenirea pe care i-o las. Ar trebui s` a[tept ca Andrew s` se
\ntoarc`, dar nu pot."
Catherine ridic` o privire bntuit` spre bunicul ei.
Ea s-a sinucis?
El d`du din cap aprobator.
Nimeni nu mi-a spus.
Catherine se sim]ea amor]it`, incapabil` s` \n]eleag` adev`rata
\nc`rc`tur` a nout`]ilor pe care le aflase.
Mi-am dat seama.
Privirea ei c`zu din nou pe hrtie.
Nu e semnat`.
A mai fost o foaie, dar cred c` am distrus-o. Nu [tiu nici eu de ce
am p`strat-o pe asta.
Dar de ce ]i-a scris? Unde era tata? |n plus, am \n]eles c` a murit aici.
Era pe punctul s` \ntoarc` scrisoarea, dar el i-o lu` din mn`.
A murit \ntr-adev`r aici. Aceasta este scrisoarea de explica]ie.
Tat`l t`u a trebuit s` plece undeva.
Desigur, murmur` ea, trecndu-[i degetele prin p`r. Nu mai
gndesc limpede. Poatepoate c` deja lucreaz` [i \n mine
Se uit` la el, apoi \[i acoperi fa]a cu minile.
Copil`, nu fi ridicol`! Acum cinci minute te sim]eai perfect!
Este rezultatul [ocului, dar m-am sim]it obligat s` \]i spun \n caz c`
|mi pare r`u, draga mea. Sunt o brut` \ngrozitoare, dar tat`l t`u ar fi
trebuit s` preia aceast` sarcin`, nu s` m` lase pe mine s`-]i spun.

116

NANY HERBERT

Mi-ar fi spus, dac` n-ar fi murit att de repede, \l ap`r` ea, dar mai
trziu se \ntreb` de ce evitase s`-i spun`.
Era destul de mare s` primeasc` o asemenea veste de la tat`l ei.
Bunicul ei st`tea \n fotoliu \n fa]a ei, cu umerii pleca]i, iar lacrimile
\i curgeau \ncet pe obrajii rida]i.
Catherine \ngenunche lng` el.
Drag` bunicule! Ai p`strat povara acestui adev`r atta vreme, dar
n-a fost vina ta. Ai f`cut bine c` mi-ai spus. S` fii sigur c` nu voi avea
vreodat` copii. Este un risc prea mare.
Ar fi trebuit s`-i spun mamei tale.
Poate ar fi insistat s` se c`s`toreasc`.
|n acest caz, a[ fi putut s`-i spun tat`lui t`u [i s` hot`rasc`
\mpreun` dac` vor s` aib` o familie.
Ce rost mai are s` regre]i acum? \l cert` ea. Sunt aici ca rezultat al
ne[tiin]ei lor, iar acum este timpul s` decid eu. Nu po]i face asta \n
locul meu.
L-am \nvinov`]it mereu pe tat`l t`u c` nu ]i-a spus. Dac` ai fi
crescut aici, cu noi, ai fi aflat de mult.
{tiu c` nu l-ai iertat niciodat` c` m-a luat de aici, dar acesta era
motivul?
Nu. Voiam s` stai cu noi pentru c` te iubeam. El putea avea al]i
copii.
|n]eleg.
Catherine se str`duia s`-[i pun` ordine \n gnduri.
Nu trebuie s` o \nvinov`]e[ti pe bunica ta, Catherine. {i ea este o
victim` inocent`. M-a l`sat mereu pe mine s` iau decizii [i nu cred c`
s-a gndit vreodat` c` tu po]i fi afectat`.
Nu m` gndeam s` o \nvinov`]esc.
Se simte mult mai bine. Poate c`, \n felul ei, chiar a uitat de mama
ta.

VIITORUL NE ZMBE{TE

117

Nu a uitat. |mi poveste[te mereu despre copil`ria ei [i despre ct


de mult i-a luat s`-[i revin` dup` moartea ei.
Voiam s` spun c` a uitat modul \n care a murit. Am sf`tuit-o s`
lase \n urm` toate amintirile nepl`cute. Nu trebuie s`-i spui ce ai aflat,
altfel ar fi foarte afectat`. Poate ar distruge toate progresele de pn`
acum.
|mi dau seama. S-ar gndi numai la asta. Cum cum s-a sinucis
mama?
Vrei s` [tii acest lucru? \ntreb` el, p`rnd foarte b`trn [i obosit.
Nu i-ar fi nim`nui de folos s` afli, numai ]i-ar bntui imagina]ia.
Ea \[i d`du seama c` l-ar fi durut foarte tare s` spun`.
Nu trebuie s`-mi spui, bunicule. Nu poate face nici o diferen]`,
\n acest moment al vie]ii mele.
Oricum, ar fi preferat s` [tie. |n plus, imagina]ia ei lucra mai mult
pentru c` nu [tia, dar el p`rea s` nu fie con[tient de acest lucru.
A[ vrea s` nu avem aceast` petrecere de logodn` mine.
Nu o putem contramanda, f`r` s` d`m un motiv bun, o
\ntrerupse el cu fermitate. N-am p`strat secretul at]i ani, doar pentru
a-l anun]a acum tuturor.
Nu putem, desigur. Numai dac` nu ne vine \n minte o minciun`
foarte bun`, iar eu nu m` pricep la minciuni. Spune-mi, cum ai reu[it
s` p`strezi secretul? Sinuciderea mamei mele, adic`. Un astfel de lucru
se \ntinde mai repede dect un incendiu. Ar fi trebuit s` fie o anchet`.
Nici unul dintre servitori nu a [tiut, explic` el. Fiica mea a murit
brusc, asta e tot. Pentru c` abia n`scuse, nu era nevoie de nici o alt`
explica]ie. Doctorii [i asistentele sunt persoane discrete, iar medicul
legist a \n]eles problema.
Dar presa?
Singurul ziar care a tip`rit o [tire nu a dat nume.
|ncetul cu \ncetul, b`trnul \[i revenea. Umerii i se \ndreptau [i
ochii i se limpezeau. Ct` hot`rre [i st`pnire de sine poseda! Ct de

118

NANY HERBERT

mult \i luase s` construiasc` o fa]ad`! Era necesar, desigur, ca s`-[i


ascund` propria nefericire.
Ct de gre[it \l judecase! Timp de patruzeci de ani, tr`ise cu teama
unei posibile nebunii \n familie, ascunznd-o fa]` de lume.
N-ar trebui s` existe un stigmat ata[at bolii psihice, spuse ea.
Se poate vindeca la fel de u[or ca bolile fizice.
Catherine, propui s` spunem tuturor?
Nu, dar ceea ce am spus e adev`rat.
Nu cred c` exist` un tratament care s` garanteze c` bolile psihice
nu se transmit ereditar. Ai aflat de un astfel de tratament?
Nu, dar nu am studiat aceast` problem`.
Draga mea, stigmatul \nc` r`mne, oricte tratamente ar ap`rea.
Tn`ra oft`.
Mi-a[ dori s` stau de vorb` cu cineva. E[ti sigur c` Stephen nu
[tie? Doctorii ]in dosare ale pacien]ilor lor.
Nu e aici de prea mult timp. Era [colar cnd mama ta a murit.
Nu prea cred c` a avut timpul sau \nclina]ia s` scotoceasc` \n arhive.
Poate c` a aflat de la tat`l lui Peter, insist` ea.
El cl`tin` din cap ner`bd`tor. Se \ntmplase de mult, apoi
comportamentul bunicii ei nu l`sase loc de vreo suspiciune. Era sigur
c` se putea baza pe ea s` p`streze \n continuare secretul.
Avea de ce s` fie sigur, \[i spuse ea dezam`git`. Acum, era nevoit`
s`-[i construiasc` [i ea o fa]ad`, destul de repede. Bunica ei va sim]i
foarte repede c` are ceva pe suflet, apoi va trebui s` dea ochii cu Mark
[i mai urma [i petrecerea. {i Stephen, desigur. |n aceast` clip`, nu
credea c` ar fi fost ceva mai consolator dect s`-i poat` spune.
Era ciudat, dac` ]inea cont de rela]ia lor. Poate c` reprezenta o figur`
patern` \n mintea ei deja atins` de boal`, \[i spuse ea cu triste]e.
Cum va putea s` ]in` a[a ceva secret, f`r` s` se tr`deze? |n afar` de
fuga de adev`r, nu putea dect s`-l \nfrunte, cum f`cuse bunicul ei.
Acum se \ndoia cu adev`rat c` este la fel de puternic`. Desigur, prin

VIITORUL NE ZMBE{TE

119

venele ei curgea [i sngele bunicii ei, purtnd cu el pericolul unei boli


psihice. Cel pu]in aflase, se consol` ea, ceea ce era mult mai bine dect
situa]ia \n care se aflase mama ei. Dac` mama ei ar fi [tiut, poate ar fi
f`cut ca bunica ei, l`sndu-[i so]ul s` decid` \n privin]a unei eventuale
familii. Dar Catherine nu voia s` ri[te. O s`-[i poarte povara ct mai
vesel` cu putin]` [i nu va perpetua acest pericol. Blestemul familiei va
lua sfr[it cu ea.
Oare o s` poarte povara cu veselie? se \ntreb` ea. |n aceast` clip`,
nu putea sim]i nimic. Oare aceasta era Catherine Maitland, cea care
asculta cu atta calm o poveste care \i va schimba cursul \ntregii vie]i?
|n timpul povestirii, sim]ise o oarecare curiozitate. Acum nu era nici
[ocat`, nici \ngrozit`. Repeta doar: "o s` se termine cu mine".

Capitolul 9
Fotografia mare de pe masa din salonul bunicii ei i-ar fi putut
apar]ine, dac` b`rbia ar fi fost mai fin` [i mai ascu]it`, \[i spuse
Catherine. Astfel femeia din fotografie era mai frumoas`, mai
interesant`. Acum, ace[ti ochi zmbitori p`reau c`-i caut` privirea, de
fiecare dat` cnd intra \n camer`.
Gwen avea optsprezece ani cnd a fost f`cut` aceast` fotografie, \i
spusese bunica ei. De[i mai erau multe fotografii, mari [i mici, aceasta
p`rea s` fie cea care o atr`gea cel mai mult, de cnd aflase istoria
familiei. Sau poate de cnd cunoscuse cel mai mare secret al familiei,
scheletul din dulapul bine \nchis. Aceast` fotografie era [i cea preferat`
a bunicii ei. Ciudat era c` \ncepuse s` prind` via]` odat` cu
descoperirea trecutului. Pn` atunci, fusese doar fotografia fiicei
bunicii, Gwen. Nu p`ruse o persoan` real`.
Catherine, mi se pare c`-]i face pl`cere s` te ui]i la aceast`
fotografie.
Da, buni. Mi se pare att de deschis`, de parc` ar vrea ca toat`
lumea s`-i \mp`rt`[easc` bucuria. |n afar` de asem`narea fizic`, nu
cred c` am mo[tenit foarte mult de la ea.
Ba da, chiar \n mai multe feluri. Nu te cunosc altfel dect
deschis`.

VIITORUL NE ZMBE{TE

121

Nici Stephen, nici bunicul nu ar fi de acord cu tine.


Doar \ntreab`-i.
|mi place s`-mi formez propriile p`reri, draga mea. Bunicului t`u
\i face pl`cere s` te provoace, pentru c` are impresia c` sunte]i foarte
asem`n`tori. Nu [tiu de ce o face Stephen.
Catherine ridic` din umeri, privind din nou fotografia mamei ei.
Era doar o copil`, tn`r` [i f`r` griji, murmur` ea. Poate ]i se pare
ciudat, dar pn` de curnd mi se p`rea imposibil s` m` gndesc la ea
ca fiind mama mea.
De curnd \nsemna \n urm` cu dou` zile, se gndi ea, dar avea
impresia c` trecuser` luni \ntregi de cnd aflase secretul care o ap`sa
att de tare.
A fost mereu a[a, Catherine. Nimic nu o sup`ra prea tare [i nu
putea s` poarte pic`.
Dar \i purtase pic` tat`lui ei. Murise \nvinov`]indu-l c` nu-i spusese
ceea ce fiica ei acum [tia. Cine ar fi considerat-o vinovat` pentru acest
lucru?
Catherinei i se vorbise despre firea vesel` a mamei ei de multe ori,
iar fotografiile din cas` demonstrau acest lucru. Nu era nici urm` de
melancolie \n ace[ti ochi senini, nimic \n stare s`-i avertizeze pe p`rin]ii
[i pe so]ul ei c`-[i va lua via]a.
Spuneai c` era mereu deschis`, buni. Era cumva [i agitat`?
B`trna doamn` cl`tin` din cap.
Nu mai mult ca orice alt` tn`r`. Putea valsa prin camer`, dac`
era foarte mul]umit` de ceva. Bucurie tinereasc`, fireasc`. De ce m`
\ntrebi?
F`r` nici un motiv, r`spunse Catherine cu o ridicare din umeri,
spernd c` o va p`c`li pe bunica ei. Oamenii agita]i sunt uneori cu
toane. Fie foarte sus, fie foarte jos, ca o barc` pe valuri.
Am \ntlnit astfel de oameni, dar Gwen era foarte echilibrat`.

122

NANY HERBERT

Tn`ra nu avusese ocazia s` \ntlneasc` bolnavi psihic \n practica


f`cut` \n spital [i nici nu asistase la cursuri de moa[e. Cu toate acestea,
Rene fusese specializat` \n \ngrijirea l`uzelor, iar din manualele ei
aflase c` uneori apar cazuri foarte rare de nebunie imediat dup`
na[tere, cauzate de epuizarea din timpul travaliului. |n cazul lui Gwen,
criza de nebunie putea s` fi fost cauzat` de [ocul afl`rii bolii de care
suferise bunica ei, de[i tat`l ei nu [tia de unde putuse afla.
Spre deosebire de ea, \n cazul doamnei Arnold, crizele de isterie nu
puteau fi cauzate dect de instabilitatea mental` transmis` genetic.
Catherine oft` f`r` s`-[i dea seama. Nu p`rea s` g`seasc` nici o
informa]ie care s`-i dea speran]e pentru viitor. Cursul evenimentelor
indica destul de clar nebunia ereditar`.
De ce oftezi, draga mea?
Cred c` sunt obosit`, buni.
Nu m` mir`. Ai muncit foarte mult pentru preg`tirea acestei
petreceri.
Muncise foarte mult ca s`-[i ]in` mintea ocupat`, \[i spuse tn`ra.
Asigurase parteneri de dans pentru cei care st`teau pe margine, se
asigurase c` nimeni nu era neglijat [i c` totul mergea de minune.
|n plus, nu ratase nici un dans.
Mi-a f`cut mare pl`cere s` m` ocup de ea, declar` ea, min]ind f`r`
s` clipeasc`.
Cu to]ii s-au sim]it minunat. Cynthia este foarte recunosc`toare.
Forma]ia pe care ai ales-o a fost foarte bun`.
|mi dau seama c` Cynthia ]i-a influen]at gusturile muzicale, glumi
Catherine. Te pricepi din ce \n ce mai bine.
Vreau s`-l impresionez pe bunicul t`u, draga mea. |n plus, verii
t`i ne-au invitat s` facem o c`l`torie \n Canada. Fratele lui John se
roag` de el de ani buni. La fel [i restul familiei.
V` ve]i duce?

VIITORUL NE ZMBE{TE

123

Dac` nu vrea s` mearg`, m` voi duce singur`, declar` b`trna


doamn`. I-am spus deja acest lucru. |nainte insista c` nu sunt destul
de puternic`, dar acum nu mai este adev`rat. {tii, draga mea, m`rturisi
ea \n [oapt`, mi-am recucerit toat` \ncrederea \n mine dup` discu]ia pe
care am avut-o mai de mult. M-ai convins c` sunt la fel de s`n`toas` ca
toat` lumea. Nimeni nu m` mai poate convinge acum de contrariu.
M` bucur foarte mult, buni.
}i-ar pl`cea s` vii cu mine, draga mea? Ai fost inclus` \n invita]ie,
a[a c` po]i veni cu noi.
Nu te-a[ l`sa niciodat` s` c`l`tore[ti singur`, buni, dar sunt sigur`
c` bunicul arde de ner`bdare s`-[i vad` fratele. L-am auzit spunndu-i
acest lucru lui Mark, seara trecut`.
Bunica ei \[i c`p`tase \ncrederea \n sine, f`r` \ndoial`. |n urm` cu
cteva luni, n-ar fi ie[it nici pe dealul din apropiere singur`, iar acum
era preg`tit` pentru o c`l`torie \n Canada, singur` dac` era cazul.
Domni[oara Pringle n-ar crede niciodat` acest lucru. A[adar, oamenii
\[i pot dep`[i propriile \nclina]ii, se gndi Catherine. Deoarece nu
avusese niciodat` astfel de \nclina]ii spre instabilitate, poate c` e
posibil s` nu fi mo[tenit instabilitatea mental`.
De ce nu te duci mai devreme la culcare, draga mea? Nu-mi face
pl`cere s` te v`d att de obosit`.
Nu-]i face probleme, buni. Ce s-a \ntmplat cu jocul de [ah \n
aceast` sear`?
John o s` coboare \n cteva minute. Mai are o scrisoare de scris.
|n acest caz, o s` m` duc s` fac o plimbare. O s` dorm mai bine,
dup` pu]in exerci]iu fizic.
Avea nevoie de un exerci]iu foarte obositor, ca s` fie destul de
epuizat` [i s` doarm` lini[tit`. N-ar fi suportat s` urm`reasc` jocul de
[ah al bunicilor ei. Nici n-ar fi avut destul` r`bdare s` citeasc`. {tia spre
ce s-ar \ndrepta mintea ei, dac` n-ar fi destul de obosit`. O s` vad` din
nou, iar [i iar, fragmente din scrisoarea mamei ei, apoi o s` se \ntrebe:

124

NANY HERBERT

cum? Ca [i cum ar fi avut vreo importan]`! Dac` e destul de obosit`, o


s` doarm` lini[tit`, uitnd de acest lucru. Uitnd? Oare va mai fi
vreodat` absent din mintea ei?
Mark o \ntlni la ie[ire.
Te duci din nou la plimbare? o \ntreb` el.
Ea d`du din cap, zmbind.
Mi-a pl`cut mereu s` m` plimb, mai ales noaptea.
E[ti o fat` ciudat`. Pare s`-]i fac` pl`cere s` te plimbi singur`.
E adev`rat. |nainte s` plec la spital, obi[nuiam s` ies din cas` cnd
toat` lumea dormea, apoi s` m` plimb. Poate m` atr`gea lumina lunii,
sau poate peisajul. Nu [tiu ce anume. Oricum, mergeam destul de
mult, astfel \nct ajungeam la dealul din apropiere f`r` s`-mi dau
seama.
Cred c` e[ti dependent` de exerci]iul fizic. Credeam c` vei fi
obosit`, dup` seara trecut`. Nu cred c` ai stat dou` minute jos.
M-am sim]it prea bine.
Nu sunt sigur c` te cred, draga mea var`, declar` el, privind-o
gnditor. Mie mi s-a p`rut c` e[ti pu]in distrat`.
Nu [tiu ce vrei s` spui, Mark.
S` nu crezi c` vreau s` m` amestec \n treburile tale, Catherine,
dar m` \ntrebam dac` nu te nelini[te[te ceva anume. De obicei e[ti
foarte vesel`, \ntr-un mod firesc, dar asear` mi s-a p`rut c` te
str`duie[ti prea mult. Mi s-a p`rut o veselie for]at`.
Oh, doamne! oft` ea. Crezi c` a mai observat cineva?
N-a[ crede. Cu to]ii erau ocupa]i s` se simt` ct mai bine, cu
excep]ia poate a bunicului t`u. Te urm`rea cu mare aten]ie, dup` cum
am observat. Oh, la naiba! {tii ce simt pentru tine. Presupun c` de
aceea am observat.
|mi pare r`u, Mark.
Ce te nelini[te[te, Catherine? Pot s` te ajut cu ceva?

VIITORUL NE ZMBE{TE

125

Nu e nimic nou: bunicul vrea s` r`mn, iar eu vreau s`-mi g`sesc


ceva de lucru. Nu vreau s` tr`iesc aici ca un parazit. Ne-am certat cu o
sear` \nainte, asta e tot.
Tn`ra se sim]ea obligat` s` ofere o explica]ie, orict de fals` ar fi
p`rut.
Credeam c` a luat leg`tura cu o agen]ie.
Se presupune c` a f`cut-o, iar eu am promis s` r`mn cteva
s`pt`mni pn` cnd va g`si o \nso]itoare pentru buni.
De ce te nelini[te[ti? Nu v`d nici un motiv.
Nu te-ai s`turat niciodat` de lucrurile prea planificate? N-ai sim]it
nevoia de a face o schimbare?
{tii foarte bine c` am f`cut-o. Las`-m` s` te \nso]esc. Nu po]i ie[i
singur` la aceast` or`. O s`-mi iau haina.
Catherine \ntinse mna s`-l opreasc`.
Nu m` va r`pi nimeni \ntr-un loc att de lini[tit. |n plus, nu sunt
sigur` c` vreau s` vii, spuse ea cu sinceritate.
Vrei s` spui c` preferi s` te duci singur`?
Nu e asta, dar ultima oar` cnd m-ai \nso]it
|n]eleg, o privi el \n fa]`. Promit c` nu te mai sup`r. E bine?
Ea d`du din cap aprobator. Poate ar fi mai bine s` aib` un \nso]itor.
S` mearg` singur` nu era suficient pentru a ]ine departe gndurile
nepl`cute, \n timp ce o persoan` cu care s` stea de vorb` putea fi un
sprijin considerabil.
Luna era \n al doilea p`trar [i lumina slab. Aveau amndoi lanterne
pentru urgen]e, de[i cerul era destul de luminos.
M` \ntreb ce se spune despre cei n`scu]i \n zodia balan]ei, spuse
Catherine \ncet, dup` ce c`utaser` constela]iile pe care le cuno[teau.
Crezi toate acele prostii despre zodii?
Nu neap`rat, dar m-am amuzat destul de des citind horoscopul.
Urcar` panta dealului \n t`cere, apoi Mark spuse brusc:

126

NANY HERBERT

M` \ntreb dac` exist` ceva adev`r \n astrologie. M` gndesc


adesea c` tot ce ni se \ntmpl` este predestinat.
Crezi c` nu avem nici un control asupra destinului nostru?
Cu excep]ia unor limite foarte strnse, nu.
Nu sunt de acord, Mark. De ce ni s-a d`ruit liberul arbitru, dac`
nu pentru a lua decizii libere?
Nu po]i alege culoarea pielii tale sau pozi]ia satului \n care te
na[ti, nu?
Nu, dar sunt multe alte lucruri \ntre care po]i alege. Binele [i r`ul,
drumul cel u[or sau cel greu. S` faci sau nu sacrificii [i a[a mai departe.
Dac` facem alegerea gre[it`, nu putem da vina pe al]ii, chiar dac` ne
pare r`u de noi.
Presupun c` acum te referi la mine.
Nu m` gndeam la tine, Mark, [i nici la cineva anume.
Dac` ajungem la acest nivel, eu sunt cea care am ales s` vin aici. A[ fi
putut refuza invita]ia bunicului.
|mi pare bine c` n-ai f`cut-o, Catherine. Chiar regre]i c` ai venit?
Nu neap`rat. {i nu sunt for]at` s` stau, chiar dac` ar trebui,
deoarece simt anumite obliga]ii legate de buni.
Chiar sim]i?
Nu [tiu, de aici apare nemul]umirea mea. La fel [i cu tine, Mark.
Ai ales s` te c`s`tore[ti, apoi ai fost \n[elat. Ai ales s` nu divor]ezi.
Chiar crezi c` era predestinat?
Ar fi putut fi, pentru binele b`ie]ilor.
Dar este \n continuare alegerea ta.
Dar ce p`rere ai despre bolile ereditare? \ntreb` el, dup` cteva
clipe de gndire. P`catele p`rin]ilor, [tii bine. Bolile venerice, nebunia,
ca [i toate celelalte.
Nu [tiu, r`spunse Catherine \ncet. A[ vrea s` fi [tiut, dar nimeni
nu de]ine toate r`spunsurile. Am att de pu]in` \n]elepciune pe care
s` m` bazez, dar am credin]`. Sau cel pu]in sper c` am, ad`ug` ea

VIITORUL NE ZMBE{TE

127

repede. Credeam c` ai venit s` m` \nvesele[ti, Mark, dar v`d c` vorbim


despre subiecte sumbre.
Tu ai \nceput, \i aminti el, cu \ntreb`rile despre horoscop.
Avea dreptate, se gndi ea iritat`, dar \n nici un caz nu inten]ionase
s` ajung` la subiectul eredit`]ii. La \nceput, \[i spusese c` nu mo[tenise
nimic de la bunica ei [i \[i dorise s`-i fi transmis o parte din talentul
muzical. Dar acum era \nsp`imntat` de orice alt` mo[tenire ar fi
primit.
Pentru c` nu reu[ea deloc s` adoarm` noaptea urm`toare,
Catherine se strecur` \ncet afar` din cas`. Se sim]ea plin` de energie [i
destul de bine dispus`, bucuroas` s` reia acest obicei pe care \l avusese
din copil`rie. Cum ar fi fost de uimit bunicul ei dac` ar fi \ntlnit-o.
Bunica ei era deja la culcare, dar domnul Arnold r`m`sese \n
bibliotec`, se vedea dup` lumina de sub u[`. Nu [i-l putea imagina
plimbndu-se sub stelele sclipitoare, sau pierznd somn pre]ios
gndindu-se la viitor. Chiar azi o certase pentru solemnitatea ei.
Pentru numele lui Dumnezeu, copil`, \nvesele[te-te.
Dac` bunica ta o s` te vad` astfel, va ghici c` [tii ceva.
Dar [tiu ceva, bunicule, [i nu e ceva care poate fi l`sat deoparte
att de u[or. N-ar fi trebuit s`-mi spui, dac` voiai s` nu m` gndesc [i
s` m` \ngrijorez.
Nu ]i-am spus ca s` te \ngrijorezi, o asigurase el cu blnde]e.
Te rog s` te str`duie[ti s`-]i aduci aminte: ast`zi este ziua de care ieri
]i-a fost team`.
E un b`trn ipocrit, \[i spuse ea acum, \ncepnd deja s` se
\ndoiasc` de motivele pe care le invocase. Dac` ar fi inten]ionat cu
adev`rat s` se c`s`toreasc`, ar fi fost de \n]eles. Poate c` era doar
r`zbun`tor, \ncercnd s`-[i ia revan[a \n fa]a tat`lui ei, pentru c` o
dusese departe de el. Oare oamenii pot purta pic` unul altuia timp de
dou`zeci de ani? Pe de alt` parte, era posibil ca suspiciunile fa]` de
motivele lui s` apar` \n mintea ei deja atins` de boal`. Ar [ti dac` ar fi

128

NANY HERBERT

a[a? Nu se spune c` nebunii se cred s`n`to[i [i-i b`nuiesc de nebunie


pe cei din jur?
Starea de spirit pozitiv` o p`r`si, cnd \ncepu s` se gndeasc` la
viitor. O persoan` nebun` cel pu]in nu-[i d` seama c` este bolnav` [i
nu tr`ie[te cu teama c` va \nnebuni \ntr-o zi. Oare este posibil s` te
men]ii sub control? Catherine hot`r\ c` e posibil, iar ea va face exact
acest lucru. S` stea degeaba, temndu-se de o viitoare criz`, nu e dect
cea mai bun` cale s` o provoace. Singura alternativ` era s` fie att de
absorbit` de ceea ce face, \nct s` nu mai aib` timp s` se gndeasc`.
Aceasta \nsemna s` \l oblige pe bunicul ei s` g`seasc` o \nso]itoare
pentru bunica ei, iar ea s`-[i g`seasc` de lucru.
Oare e ceva ciudat \n leg`tur` cu ea? se \ntreb` tn`ra,
amintindu-[i plimbarea din seara trecut`. Era ciudat s` se bucure de
plimb`rile nocturne pe care le f`cea singur`, a[a cum sugerase v`rul ei?
Nimeni n-ar fi considerat-o pustnic`, pentru c` \i f`cea pl`cere s` fie cu
al]i oameni.
Ajunse \n vrful dealului f`r` s`-[i dea seama, cufundat` \n gnduri.
F`r` s` fie con[tient` de acest lucru, ajunsese pe drumul care \nconjura
dealul, privind doar rareori cerul pres`rat cu stele. O ma[in` se
apropie din spate, oprind aproape de ea, dar n-o observ`.
Catherine!
Se opri brusc, auzindu-se strigat`.
Ce faci aici la ora asta? \ntreb` Stephen, cobornd din ma[in` [i
apropiindu-se de ea.
Am ie[it s` m` plimb. Nu pot s` dorm.
Dar e trei diminea]a! protest` el, [i e[ti la mile dep`rtare de cas`.
Nu vrei s` mergi spre cas`?
Abia acum tn`ra deveni con[tient` de locul \n care se afla.
Nu mi-am dat seama c` am ajuns att de departe, murmur` ea,
vocea ei p`rnd c` vine de la mare dep`rtare.
El o privi cu aten]ie \n lumina slab`. Vorbea ca o somnambul`.

VIITORUL NE ZMBE{TE

129

{tii unde te afli?


Desigur. Am pornit spre deal din gr`din`. Cred c` am ajuns pe
acest drum f`r` s` fiu atent`, explic` ea, ar`tnd drumul cu un semn
vag.
Mergea probabil de mult timp, pentru c` era destul de departe de
cas`, \[i spuse Stephen. Probabil c` era deja epuizat`. Puse un bra] \n
jurul umerilor ei [i o trase spre ma[in`.
Urc`, Catherine.
Dar am ie[it la o plimbare, Stephen, protest` ea, l`sndu-se
\mpins` u[or pe scaunul din dreapta, \n timp ce el \i aranja picioarele.
A[ prefera s` m` \ntorc la fel cum am venit.
De ce nu \mi faci pl`cerea s` accep]i s` te duc acas`? suger` el cu
blnde]e. Cred c` ai ajuns mai departe dect inten]ionai. E u[or s` faci
gre[eli pe \ntuneric.
B`rbatul \nchise portiera [i se a[ez` la volan.
Stephen, nu poate fi ora trei. Nu sunt afar` din cas` de patru ore.
Cred c` ai gre[it.
V`zndu-i ceasul de la \ncheietur`, Stephen \l puse [i pe al lui lng`
el [i \i atrase aten]ia asupra lor. Ar`tau amndou` aceea[i or`: trei [i
cinci.
|nainte s` porneasc` ma[ina, privirea lui trecu peste ochii ei pe
jum`tate \nchi[i [i peste umerii c`zu]i.
Biata copil`! murmur` el.
Ce ai spus, Stephen?
Nimic important. Gndeam cu voce tare.
Mi-a spus "biata copil`" spuse ea cu repro[, dar f`r` sup`rarea ei
obi[nuit`.
Ar`]i att de obosit`, \ncerc` el s` explice. De ce nu te la[i pe
spate \n scaun [i s` \ncerci s` dormi? Avem de mers o jum`tate de or`.
Nu se poate merge mai repede pe aceste drumuri.
Nu cred c` vreau s` dorm, dar \]i mul]umesc pentru ofert`.

130

NANY HERBERT

Oare ce se \ntmplase de ar`ta att de fragil`? Nu putea fi vorba


doar de oboseal`. Era sigur c` avea leg`tur` cu arogantul ei bunic.
|i lu` mna cu degete lungi [i sub]iri. Spre surprinderea lui, nu
[i-o retrase ci, dimpotriv`, \[i odihni capul pe um`rul lui. Cu mare
\ndr`zneal`, f`r` s`-i dea drumul la mn`, b`rbatul \i cuprinse umerii
cu bra]ul.
F`r` s` respire aproape, de team` s` nu o deranjeze, savur` aceast`
clip` nesperat`. Ct de des \[i dorise s` o ]in` \n bra]e! Dar nu p`ruse
niciodat` posibil. Mereu se lovise de barierele suspiciunii [i a tensiunii
dintre ei. Nu avea nici o iluzie nici acum. Ceva se \ntmplase care o
tulburase foarte profund, cobornd barierele, dar vor fi ridicate la loc,
destul de repede.
De ce nu po]i s` dormi? \ntreb` el.
Din cauza gndurilor.
Bunicul t`u a spus ceva care te-a sup`rat?
Ai ghicit.
Acum trebuie s` am grij`, \[i spuse el. De obicei, acesta era
subiectul care \i f`cea s` se certe.
M` a[tept s` ai deja cteva posturi \n vedere.
Mi-a[ dori s` fie a[a. Bunicul nu reu[e[te s` g`seasc` o \nso]itoare
pentru bunica.
Dar nu are nevoie.
Eu cred c` are, Stephen. E mereu singur`, cnd el este plecat de
acas`. E cam prea b`trn` s` se poat` descurca singur`.
Cred c` o subestimezi. Am fost surprins de \ncrederea de care d`
dovad` \n ultimul timp. Domni[oara Pringle a avut probabil un efect
foarte deprimant asupra ei.
Era foarte uimit [i \ncntat s` o aud` rznd.
Nu cred c` ai fost mai surprins dect mine.
|i povesti apoi despre inten]ia bunicii ei s` plece \n Canada,
singur`, dac` so]ul ei refuza s` o \nso]easc`.

VIITORUL NE ZMBE{TE

131

Stephen rse [i el.


Iar tu ai \ndr`zneala s`-mi spui c` are nevoie de o \nso]itoare!
Nu ar p`]i nimic nici dac` ai pleca mine.
Poate ai dreptate, dar am promis s` stau pn` la sosirea
\nso]itoarei. |l [tii foarte bine pe bunicul. O s` se foloseasc` de
afec]iunea pe care o am pentru ea, f`cndu-m` s` m` simt vinovat`.
El aproape spuse din nou "biata Catherine", dar se opri la timp.
A[a este, r`spunse doctorul \n cele din urm`. E un b`rbat hot`rt.
Nu cred c` am avut vreodat` \ncredere deplin` \n el.
Ai dreptate, spuse ea, la fel credea [i mama. Dar am fost prea
\nc`p`]nat` ca s` v` ascult.
Bra]ul lui se crisp` imperceptibil.
Dac` se hot`r`sc s` fac` acea excursie \n Canada, vrei s` te duci
cu ei?
Nu, dac` se duce [i el.
Ai putea g`si ceva de lucru \n acest timp.
M` \ndoiesc. O s` m` fac` \n vreun fel s` promit c` voi a[tepta
\ntoarcerea lor.
B`rbatul p`ru s` aud` o not` de am`r`ciune \n vocea ei. De ce
oare? se \ntreb` el. B`trnul o avea cu ceva la mn`? P`rea aproape
imposibil, dar aceast` femeie nu sem`na cu Catherine, cea pe care
\nv`]ase s` o cunoasc` [i s` o iubeasc`.
De ce nu-]i iei o slujb` cu jum`tate de norm`, Catherine? S` fii
voluntar`, dac` vrei. O s` po]i avea grij` de bunica ta [i s`-]i vezi [i de
propria via]`.
Figura tinerei se lumin` imediat.
E o idee minunat`! Nu-mi vine s` cred c` nu m-am gndit la
aceast` solu]ie.
Se ridic` s`-l priveasc`, apoi se l`s` din nou pe spate,
sprijinindu-se de el.

132

NANY HERBERT

Dar nu sunt destule spitale \n apropiere care s` aib` posturi cu


jum`tate de norm`.
Ce p`rere ai despre cel mic din Overdale? |ntr-adev`r, este un
spital geriatric, dar au mereu nevoie de personal.
Desigur, se \ntoarse ea s`-l priveasc`. Uitasem de spitalul acesta.
Nu-mi vine s` cred c` nu m-am gndit pn` acum. Ar fi trebuit s`-mi
sugerezi mai de mult.
El ar fi putut r`spunde c`, \n urm` cu foarte pu]in timp, i-ar fi spus
s` nu se amestece \n treburile ei. |n schimb, se aplec` spre ea [i o
s`rut`, \nti cu blnde]e, apoi cu pasiune crescnd`, pe m`sur` ce
sim]i r`spunsul ei.
Cnd se desprinse cu greu, o auzi [optind:
Oh, Stephen!
Catherine, draga mea!
|i mngie cu un deget linia maxilarului, apoi \i ridic` fa]a spre el.
Buzele lor se unir` din nou, iar doctorul se sim]i cuprins de un val de
tandre]e care \l cople[i.
De mai mult de un an, visez s` fac asta, m`rturisi el.
Iar eu credeam e[ti \ndr`gostit de mama. Ce ciudat s`-mi dau
seama c` m` plngeam c` te amesteci \n treburile mele, [opti ea.
Credeai c` sunt \ndr`gostit de Rene? tres`ri el, foarte surprins.
Da. Nici m`car nu-mi pl`ceai foarte mult. Abia acum \ncep s`-mi
dau seama c` de fapt eram geloas` pe ea. Nu \n mod con[tient,
desigur, [i de aceea m` r`zbunam [i pe tine.
Eu credeam c` e[ti \ndr`gostit` de Peter.
M-am convins singur` c` sunt, recunoscu tn`ra cu nepl`cere,
dar dup` acel [oc, v`zndu-l \mpreun` cu Cynthia, mi-am dat seama c`
m` \n[elam. Nu \nsemna nimic pentru mine. Poate c` m-am \ndreptat
spre el pentru c` te credeam \ndr`gostit de mama, ad`ug` ea dup` o
clip` de t`cere.
Se poate s` fi fost.

VIITORUL NE ZMBE{TE

133

Brusc, Catherine \n]epeni \n bra]ele lui [i murmur`:


Mama! Oh, doamne, propria mea mam`!
Se ridic` repede, iar cnd el \ncerc` s` o prind` din nou \n bra]e, \l
\mpinse, evitndu-i privirea.
Catherine, n-a existat nimic \ntre mine [i mama ta. Eram doar
prieteni.
Tn`ra r`mase \n aceea[i pozi]ie, respirnd adnc, \ncercnd s`-[i
recapete controlul. Stephen \ncerc` s`-i ia mna, dar ea \l respinse.
Trebuie s` m` crezi, insist` el.
Catherine se \ntoarse spre el [i [opti:
Te cred
Apoi \i \ntoarse din nou spatele.
Atunci, de ce?
Nu m` \ntreba, te rog. Nu pot s`-]i spun
B`rbatul o \ntoarse spre el cu blnde]e [i, cnd obrajii lor se
atinser`, sim]i c` ai ei erau uzi de lacrimi.
Catherine! Iubita mea, ce s-a \ntmplat?
Tn`ra \[i lu` fa]a \n mini [i \ncepu s` plng`.
Spune-mi, te rog, o implor` el.
Ea [opti printre suspine:
Nu pot. Nu m` \ntreba.
O ]inu \n bra]e cu tandre]e, ca pe un copil, \ntrebndu-se dac` mai
plnsese vreodat` att de amar. B`trnul acela \ngrozitor, \[i spuse el,
cl`tinnd din cap, numai el putea fi de vin`. Oare ce putuse s`-i spun`
de o sup`rase att de tare?
"Mama mea" murmurase ea, cu atta intensitate. La care mam` se
referise? La Rene, sau la cea care zmbea \n fotografiile \ncadrate \n
rame scumpe \n Creston Hall? Desigur, era vorba despre mama ei
adev`rat`. Era sigur. Ce [tia despre iubita fiic` a doamnei Arnold,
Gwen? B`trnul nu vorbea niciodat` despre ea, \[i aminti el cu
sup`rare. Parc` nici n-ar fi fost fiica lui, ipocritul cu dou` fe]e.

134

NANY HERBERT

B`trna doamn` o pomenea des, uneori de fa]` cu so]ul ei, dar acesta
r`mnea impasibil.
|mi amintea c` auzise c` murise la na[tere. Avusese hemoragie
dup` ce n`scuse? se \ntreb` medicul. Probabil. Sau f`cuse o embolie.
Avea mai pu]in de dou`zeci de ani, \i spusese doamna Arnold cu
regret. Biata fat`, cl`tin` din cap Stephen, bra]ele lui cuprinznd
protector silueta fragil` din bra]e.
Suspinele ei deveneau mai rare, iar \n cele din urm` se \ndrept`,
\ntinzndu-i batista ud`, lumina din ma[in` dezv`luind privirea plin`
de regret.
|mi pare r`u, Stephen, oft` Catherine. Nu m-am mai f`cut
niciodat` de rs \n asemenea hal. Cred c` te-am \necat \n lacrimi.
Mul]umesc, f`cu el o grimas`, recuperndu-[i batista. E[ti gata de
plecare?
Ea d`du din cap cu gravitate, iar Stephen porni ma[ina.
R`maser` t`cu]i restul drumului, pn` \n apropiere de Creston Hall.
Las`-m` la poart`, te rog. Nu vreau s`-mi deranjez bunicii.
Ai vrea s`-mi spui despre ce este vorba? \ntreb` el din nou, cnd
oprir` \n fa]a por]ii.
Ea cl`tin` din cap.
Te rog s` nu m` presezi. Poate o s`-]i spun, la un moment dat,
r`spunse tn`ra cu voce tremur`toare. Dar nu acum
Cum r`mne cu slujba cu jum`tate de norm`? Ar fi o mi[care
foarte bun` din partea ta. Ar fi bine [i pentru tine, dar [i pentru b`trnii
din spital.
Mna ei deschise portiera, iar lumina se r`spndi din nou \n
interior.
Da, da, d`du ea din cap cu ner`bdare, deja cu spatele la el. O s`
m` ocup ct de curnd. Mine diminea]`.
Azi-diminea]`, draga mea, o corect` el. |mi promi]i c` nu vei
amna?

VIITORUL NE ZMBE{TE

135

Promit, se \ntoarse ea spre el. Tu \mi promi]i ceva?


Dac` pot.
Po]i. Te rog s` nu vii \n vizit` mai devreme dect \n ziua \n care
obi[nuie[ti s` vii. Nu vreau ca bunicul s` afle c` am fost cu tine \n
aceast` noapte. O s` cread` c` e ciudat.
A[ putea veni dac` nu este acas`.
Buni i-ar spune, iar acest lucru i-ar p`rea suspicios.
B`rbatul se \ncrunt`.
Nu te pot convinge \n nici un fel. Bine. Vino pu]in.
|ntinse mna [i o trase spre el, s`rutnd-o cu blnde]e.
Te iubesc, Catherine, spuse el. N-am sim]it pentru nimeni ce simt
pentru tine. Am crezut c` nu voi avea vreodat` [ansa s` \]i spun.
{i eu te iubesc, Stephen, replic` ea cu gravitate.
Vocea ei era r`gu[it` [i ochii aveau o privire pierdut`. B`rbatul ar fi
vrut s` o ia din nou \n bra]e [i s` o consoleze, pentru c` p`rea foarte
nefericit`. Dar era clar c` vrea s` plece. E foarte trziu, \[i spuse el cu
un oftat. Curnd va veni timpul pentru consulta]iile de diminea]`.
Noapte bun`, draga mea, [opti el \n cele din urm`, urm`rind-o
cu ochi \ntreb`tori.

Capitolul 10
Catherine abia putu s` ridice capul diminea]a urm`toare, cnd
menajera \i aduse ceaiul de diminea]`. |[i umbri ochii cu mna [i privi
\n sus la ea.
Eh, domni[oar`, mai bine mai sta]i \n pat, altfel doamna o s`
cread` c` a]i avut o noapte de petrecere, chiar dac` e sau nu a[a.
Nu-]i face probleme, Nelly. O s` fiu gata pentru micul dejun, cu
toate c` m-am culcat foarte trziu.
Da, mi-am dat eu seama. Dac` a[ fi \n locul dumneavoastr`, o
sf`tui femeia, mi-a[ preg`ti o minciun` bun`.
Evenimentele din noaptea trecut` \i trecur` repede prin minte.
Plimbarea pe deal \i ap`ru ca un co[mar, \mpreun` cu toate gndurile
sumbre care \i trecuser` prin minte, referitoare la instabilitatea
mental`. Nu avusese niciodat` de-a face cu bolnavii mental, dar auzise
multe pove[ti de la asistentele care \ngrijiser` astfel de bolnavi.
Unele erau \nduio[`toare, altele de-a dreptul \ngrozitoare. Acum, la
lumina zilei, era convins` c` exagerase. Pe deal \ns`, singur` sub
lumina argintie a lunii, mai ales \n starea de spirit pesimist` care o
cople[ise, fusese gata s` cread` orice poveste fantastic`.
Cnd Stephen ap`ruse lng` ea, co[marul \ncetase. Nu cu mult
timp \n urm` se gndise la el ca la un tat`, dorindu-[i s`-i poat` povesti

VIITORUL NE ZMBE{TE

137

totul. Ar fi vrut s`-i \mp`rt`[easc` grijile ei [i s` fie consolat`.


Ce contrast cu atitudinea ei trecut`! Cnd ap`ruse pe nea[teptate,
\ncercnd s` o calmeze, plnsese pe um`rul lui. |[i aminti cu claritate
siguran]a care o cople[ise \n bra]ele lui, puterea calm` pe care i-o
transmisese. |[i d`duse atunci seama c` \l iube[te, chiar \nainte s` o
s`rute.
|nchise ochii strns, sim]ind din nou \mbr`]i[area lui [i uitnd de
cea[ca de ceai. Ce blnd era! Nu avea nici cea mai mic` \ndoial` c` o
iubea la fel de mult. Dragul ei Stephen! De ce nu-[i d`duse seama mai
demult c` este \ndr`gostit` de el? Probabil c` aceast` cunoa[tere n-ar fi
\mpiedicat revela]iile bunicului ei. Mai degrab` le-ar fi precipitat.
Dar nu poate s` renun]e la dragostea ei, nu poate!
Se \ntoarse cu fa]a \n jos, lovind perna cu disperare, mu[cndu-[i
buzele s` le \mpiedice s` tremure [i \ncercnd s` opreasc` lacrimile
stupide [i inutile care \ncepuser` s`-i curg` pe obraji. Nu mai trebuie
s` plng`, hot`r\ ea. Lacrimile sunt pentru cei slabi. Trebuie s` fie
puternic`. Trebuie s` reziste tenta]iei de a iubi [i a fi iubit` [i s` lase
tara familiei s` fie [tears`.
Nimic nu trebuie s` rezulte din dragostea pentru Stephen.
Trebuie s` \nfrunte acest adev`r. Pacea nu poate rezulta dect din
acceptarea adev`rului.
Se ridic` [i se \mbr`c` repede, \ntrebndu-se cum \l va privi pe
Stephen data viitoare cnd vor fi fa]` \n fa]`. Cum ar putea s` nege
dragostea dintre ei, dup` ce se \ntmplase noaptea trecut`? N-ar fi
trebuit s` recunoasc` niciodat`. Acum, va trebui s` nege, f`r` s`-i spun`
adev`rul. Oricum, cine ar vrea s` ia de so]ie o femeie care se teme s`
aib` copii? Dar trebuia s` fie con[tient` c` Stephen putea fi un astfel de
b`rbat. E foarte capabil s` fac` sacrificii, dar ea nu-i va permite.
Observ` cea[ca de ceai uitat` [i o ridic` spre buze, gustnd din ceai.
Era oribil, amar. A[a p`rea s` fie via]a ei \n ultimele zile, amar` [i dur`.
Dar nu putea dect s` o accepte a[a cum e.

138

NANY HERBERT

Nu o poate respinge, a[a cum f`cuse mama ei.


Ridic` fotografia lui Gwen, care se afla pe m`su]a de toalet`.
P`rea mai grav` dect \n cea care-i pl`cea foarte mult bunicii ei.
Privirea ei p`rea \ntreb`toare, iar fiica ei r`spunse de asemenea cu o
\ntrebare. De ce ai f`cut-o? Dup` ce mi-ai dat na[tere, r`ul era deja
f`cut. De ce n-ai r`mas [i s` prive[ti adev`rul \n fa]`, \mpreun` cu
mine? R`spunsul era clar. Nu fusese responsabil` de propriile ac]iuni.
{ocul \i tulburase mintea.
Fotografia lui Rene era de asemenea acolo, \mpreun` cu cea a
tat`lui ei. |n trecut, n-ar fi acceptat nici o urm` de sentimentalism.
Dar acum s`rut` cu blnde]e fotografia mamei ei vitrege. Cel pu]in
nelini[tile lui Rene luaser` sfr[it. Oare ar trebui s` \l \nvinov`]easc` pe
tat`l ei pentru c` nu-i spusese adev`rul? N-ar fi schimbat nimic.
Mngie cu un deget geamul fotografiei, privind lung figura lui.
Tres`ri brusc, amintindu-[i c` nu se rugase seara trecut`. De fapt, nu
se rugase de dou` zile. Adncindu-se \n autocomp`timire, uitase s` se
roage pentru binele lumii, a[a cum fusese \nv`]at` toat` via]a ei.
La urma urmei, problemele ei erau microscopice, dac` se gndea la
toate nenorocirile din lume. Poate c` \i va fi mai u[or s` se deta[eze de
problemele ei, dup` o vreme.
Se l`s` \n genunchi, \ncepnd s` se roage. De acest` dat`, \l incluse
[i pe Stephen \n rug`ciunile ei.
Bunicul ei ridic` privirea cnd o v`zu intrnd, \ntmpinnd-o cu un
zmbet.
Ai \ntrziat, copil`. Ar fi trebuit s` te treze[ti mai devreme.
Am f`cut o plimbare destul de lung` noaptea trecut`, r`spunse
ea.
{tiu. Te-am auzit cnd ai plecat, apoi te-am a[teptat pn` la
miezul nop]ii. La ce or` te-ai \ntors?
Nu-mi aduc aminte. Sper c` nu te-am deranjat.

VIITORUL NE ZMBE{TE

139

Ai fi aflat dac` m-ai fi deranjat, replic` el. M` duc la culcare s`


dorm, nu s` fiu deranjat de plimb`re]ii nocturni.
Mi-ar pl`cea s` pot dormi la fel de bine ca tine, declar` ea cu
calm. De aceea am ie[it la plimbare, ca s` obosesc [i s` pot adormi.
|mi repro[ezi ceva?
Ar fi o pierdere de timp. M` vezi cumva bntuind noaptea,
frngndu-mi minile [i plngndu-m`, ca Macbeth: "Bunicul a omort
somnul!"? Desigur, asta ai fi f`cut.
El o privi cu aten]ie, apoi plec` privirea. Oare avea con[tiin]a
\nc`rcat`? se \ntreb` ea. Cu toate acestea, nu a f`cut nimic gre[it.
E[ti palid`, observ` b`trnul. Ai plns.
Ea ridic` din umeri.
Majoritatea femeilor plng cel pu]in o dat` \n via]`, orict de dure
ar fi. Plng pentru speran]ele lor pierdute, pentru copiii nen`scu]i.
Chiar dac` \ncercase s`-[i ascund` am`r`ciunea, aceasta r`zb`tea
din cuvintele ei.
De ce m-ai a[teptat? \ncerc` ea s` schimbe subiectul.
Voiam s`-]i vorbesc. Eu [i bunica ta am hot`rt s` plec`m \n
Canada.
M` bucur. {tiu c` v` dorea]i acest lucru.
Ar fi bine s` vii cu noi.
Nu, bunicule, voi r`mne aici.
De unde [tiu c` te voi mai g`si acas` cnd m` \ntorc?
Nu ai de unde, din moment ce nu sunt prizonier` aici.
Catherine! Ce lucru crud ai putut spune! oft` el. Nu pot face
nimic s` te \mpiedic s` pleci \n c`utarea unui post. O s` te plictise[ti
aici, de una singur`.
Dar am promis s` stau pn` cnd vei g`si o \nso]itoare pentru
bunica. Ai uitat?
Nu, dar am crezut c` te-ai s`turat de a[teptat. Mi-a fost team` c`
vei fugi, date fiind ultimele lucruri pe care le-ai aflat.

140

NANY HERBERT

Po]i s` fugi de tine? Problema mea m` va urm`ri mereu.


A[ fi vrut s` vii cu mine, insist` el, sup`rat.
O s` iau o slujb` \n apropiere, \i explic` ea. Cred c` au probleme
de personal la spitalul din Overdale. O s`-mi pot uita nefericirea mai
u[or \ntr-un spital, dect c`l`torind \n jurul lumii [i \ntlnind o
mul]ime de str`ini.
E[ti foarte neiert`toare, amintindu-i mereu de problemele tale, se
cert` ea. Desigur, ai ajuns s` \i repro[ezi un lucru \n care nu are nici o
vin`.
Cred c` ai planificat acest lucru, \i repro[` b`trnul.
Nu am f`cut-o, bunicule. M-am gndit noaptea trecut`. Ca s` fiu
mai precis`, spre ora patru diminea]a. Cnd vre]i s` pleca]i?
Cu primul avion la care g`sim locuri libere, a[adar vei avea
destule de f`cut \ntre timp, ajutnd-o pe bunica ta s` se preg`teasc`.
{i nu am timp s` vorbesc despre astfel de prostii, cum ar fi
c`utarea unui loc de munc`, nu-i a[a, bunicule? \l tachin` Catherine,
rznd pentru prima oar` dup` aflarea [ocantelor adev`ruri.
Fu o s`pt`mn` foarte plin` [i care trecu repede, \nainte de a-l
vedea din nou pe Stephen. Pentru c` avusese multe de f`cut, nu se
putuse gndi la problemele ei. Mai pu]in noaptea, cnd \ncerca s` evite
s` se gndeasc`, citind povestiri poli]iste pn` cnd adormea cu cartea
\n mn`.
Bunica ei era foarte vesel`.
|mi pare r`u c` nepoata mea nu ne \nso]e[te, \i spuse ea lui
Stephen, dar m` voi bucura de aceast` excursie. Sunt sigur`, de data
asta.
Dar nu v-au pl`cut celelalte excursii \n str`in`tate?
Presupun c` da, recunoscu ea, dar am avut mereu o asistent` sau
o \nso]itoare cu mine. "Nu trebuie s` face]i asta, doamn` Arnold, o s`
v` obosi]i prea tare" sau "E timpul s` v` odihni]i", \mi spuneau mereu,
chiar \n clipa \n care speram c` au uitat. Ca [i cum a[ fi fost un copil.

VIITORUL NE ZMBE{TE

141

Dar v` sim]i]i mult mai bine acum, spuse Stephen, aruncnd o


privire furi[` spre Catherine.
Nu mai am nevoie de o \nso]itoare, nu-i a[a, Stephen? A[ vrea
s`-l conving [i pe John de acest lucru.
Alice, o \nso]itoare nu este o sor` medical`, \i spuse so]ul ei, iritat.
Nu m-a[ sim]i liber s` plec att de des de acas`, [tiind c` e[ti singur`.
Dac` ai fi bolnav sau neputincios, oricum n-ai putea s` pleci,
replic` so]ia lui. Nu \n]eleg de ce afacerile tale trebuie s` fie mai
importante dect via]a de familie, mai ales la vrsta ta?
Bravo, buni! o aplaud` Catherine \n gnd, plin` de admira]ie.
Dac` va continua a[a, p`rerea lui Stephen va fi deplin justificat`.
Draga mea, s` discut`m despre aceste lucruri la \ntoarcere,
suger` domnul Arnold cu blnde]e. Catherine va fi \n continuare aici,
ad`ug` el, aruncnd o privire sever` spre nepoata lui.
Repro[ul lui t`cut era evident, de fiecare dat` cnd i se adresa.
E un semn de egoism s` depindem mereu de ea, declar` bunica
ei. Nu mi-ar pl`cea nimic mai mult dect s` locuiasc` aici, \mpreun` cu
noi, dar are propria via]` de tr`it. John, cnd ne vom \ntoarce, sper c`
te voi fi convins s` fii rezonabil [i s` te retragi din afaceri. Nu mai vreau
s` lucrezi nici m`car cu jum`tate de norm`. Astfel, vom putea s` ie[im
\mpreun` [i s` ne bucur`m de via]`.
So]ul ei p`ru foarte surprins, dar r`spunse doar:
S` a[tept`m s` vedem
Cred c` ai dreptate \n ce o prive[te pe bunica, murmur`
Catherine cnd \l conduse pe Stephen.
El zmbi aprobator.
Acum, nu mai trebuie s` sim]i c` o ai pe con[tiin]`. Ai contactat
deja spitalul?
Catherine cl`tin` din cap.
Am fost prea ocupat` cu preg`tirile pentru plecarea bunicilor
mei. Cte lucruri vrea s` ia bunica! Nu-mi dau seama cum va reu[i.

142

NANY HERBERT

Tot felul de cadouri pentru rude despre care nu aveam nici cea mai
mic` idee c` exist`.
Ai intrat destul de trziu \n familie, \i aminti Stephen. Am auzit
despre plecarea \n Canada la banc`, zmbi el, privind-o cu aten]ie.
Draga mea, te sim]i mai bine? Am dorit att de mult s` vin s` te v`d, dar
m-ai f`cut s` promit c` voi sta departe.
Desigur. Nu se vede?
El f`cu un pas \napoi, ca [i cum ar fi vrut s` o vad` mai bine.
Nu v`d urme de lacrimi, recunoscu b`rbatul, dar nu-mi place
paloarea fe]ei tale. Ai sl`bit. Poate c` te face s` ar`]i mai frumoas` ca
niciodat`, chiar mai interesant`, dac` este posibil, dar nu e pe gustul
meu.
Stephen! exclam` ea, \mbujorndu-se la auzul complimentului
amestecat, m` for]ezi.
Nu spune prostii, r`spunse el, tr`gnd-o spre el, dar ea cl`tin`
din cap [i se retrase. Ce s-a \ntmplat, draga mea? Nu voiam dect s` te
s`rut de r`mas-bun.
Este vorba despre [tii, bunicul, murmur` ea ezitant.
El nu-i va face pl`cere.
Nu e treaba lui! exclam` Stephen aproape furios. Uite, o s` m`
\ntorc s`-i spun c` ne vom c`s`tori.
Nu po]i face a[a ceva, \l opri ea repede. Nu m-ai cerut \n c`s`torie.
Poftim? o privi b`rbatul uimit. Am crezut c` m` iube[ti, Catherine.
Pentru mine, aceasta \nseamn` c` ne vom c`s`tori.
|l iubea, desigur. Att de mult, \nct o durea. Cum ar putea nega?
Te iubesc, Stephen, recunoscu ea, dar
Dar ce? B`trnul a interzis aceast` c`s`torie, \nainte s` te \ntreb?
Nu, dar [tiu c` nu va fi de acord. El [i buni pleac` s`pt`mna
viitoare [i va fi mai bine s` ne desp`r]im \n rela]ii bune.
Stephen o privi cu suspiciune.
Catherine, e[ti evaziv`. Ascunzi ceva de mine?

VIITORUL NE ZMBE{TE

143

Ce a[ avea de ascuns? M` gndesc la buni. Bunicul poate fi foarte


nepl`cut [i ar face-o nefericit`. Ar fi p`cat s`-i stric`m vacan]a.
Medicul zmbi amar.
Mi-ar pl`cea s`-]i pot citi gndurile. Ce este aici, orfelinat?
B`trnul te are cu ceva la mn`? Nu te poate \mpiedica s` te m`ri]i.
{tiu, dar poate fi nepl`cut. Oh, Stephen! M` faci s` m` repet [i e
foarte plictisitor. S` l`s`m lucrurile a[a cum sunt, pn` la plecarea lor,
\l rug` ea.
Foarte bine.
P`rea la fel de \nc`p`]nat ca bunicul ei, \[i spuse Catherine, dar era
mai blnd [i mai bun [i avea de ce s` fie sup`rat. Oricum, nu-i putea
da voie s` o s`rute, ca nu cumva s` fie v`zu]i de bunicul ei. Nu avea nici
cea mai mic` idee cum \i va explica mai trziu c` nu vrea s` fie so]ia lui.
Dar mai avea o s`pt`mn` la dispozi]ie s` ajung` la o solu]ie
Catherine \[i \nso]i bunicii la aeroport. Ace[tia hot`rser` s`
petreac` o s`pt`mn` la New York, apoi s` plece spre Montreal.
Cnd se \ntoarse \n camera de hotel, se sim]i cuprins` de un sentiment
de singur`tate, dar \i era team` s` se \ntoarc` acas`. {tia c`-i va fi foarte
dor de bunica [i de bunicul ei, de[i fa]` de acesta avea sentimente
amestecate. Cu toate acestea, f`cuse ce crezuse c` e bine.
Nu fi proast`, se cert` ea cu voce tare. Cel pu]in pentru prezent,
e mai bine s` nu te gnde[ti.
Dar nu putea. Adev`rurile crude o bntuiau, ca [i cum aflase cu o
zi \n urm`. Era absolut necesar s`-[i g`seasc` de lucru, altfel \[i va
pierde min]ile. Ar putea g`si ceva de lucru la Londra, f`r` s` mai fie
nevoie s` se apropie de Overdale sau de Creston Hall vreodat`. O s`-i
scrie o scrisoare de explica]ie lui Stephen, spunndu-i c` e inutil s` o
caute.
Dar putea s` nu scrie nimic. Putea deveni pur [i simplu una dintre
persoanele care dispar din senin. N-ar fi oare mai simplu s` fac` astfel,
dect s`-i explice de ce nu poate fi so]ia lui? Dar asta ar \nsemna s`

144

NANY HERBERT

fug`, ceva ce n-a f`cut niciodat` \n via]`. Nici o problem` nu se rezolv`


fugind din calea ei. Nu a[a crezuse mama ei c` poate sc`pa de
probleme? |n plus, \i promisese bunicului ei c` va fi la Creston Hall la
\ntoarcerea lor din c`l`torie. Ar putea, desigur, s`-i scrie o scrisoare lui
Stephen, preg`tind ruptura definitiv`, dar ce rost ar avea? Nici m`car
nu [tia ce s`-i spun`. Nu, va trebui s` se \ntoarc` acas`.
Dup` ce lu` aceast` hot`rre, se lini[ti [i adormi repede.
|n cele din urm`, \i spuse lui Stephen adev`rul, sau cel pu]in o
parte din el.
Uite ce este, draga mea, \i spuse el cu fermitate, nu e suficient
s`-mi spui c` exist` o barier` de netrecut \n calea c`s`toriei noastre.
Trebuie s` [tiu care este acest obstacol. Este cauza nefericirii tale?
Ea d`du din cap aprobator.
|n acest caz, cu att mai mult ar trebui s`-mi spui.
Dar bunicul a spus
Nu po]i s`-l la[i afar`? {i pe el, [i pe bunica ta. O s` afecteze pe
altcineva ceea ce ai de spus?
Nu recunoscu ea, \n cele din urm`.
|n acest caz, s` te aud, draga mea.
Dar nu ar trebui s` discut cu tine despre asta. Mi s-a spus acest
lucru.
N-ar trebui s` discu]i despre s`n`tatea ta cu medicul care te
trateaz`? zmbi el \ncurajator. Orice te poate face att de nefericit`,
poate s`-]i pun` \n pericol s`n`tatea, nu uita. |]i este team` c` vei
expune unele secrete de familie?
Ai pus punctul pe i. E[ti sigur c` n-ai auzit nimic despre asta?
Nici un cuvnt. A[adar, este vorba despre un secret de familie!
B`rbatul a[tept` cu r`bdare, \n timp ce Catherine fix` peretele din
fa]a ei, gnditoare.
Bunicul t`u este un criminal \n serie care a sc`pat de la
\nchisoare? \ntreb` el, \n cele din urm`.

VIITORUL NE ZMBE{TE

145

Mai r`u dect att, spuse ea repede. Au fost cazuri de nebunie


mo[tenite \n familie, iar eu nu vreau s` fiu cea care va perpetua aceast`
boal`.
Asta era? \ntreb` el, f`r` s` par` [ocat. Cine este sau se presupune
c` a fost nebun?
Mama bunicii mele.
Cu pu]in ajutor din partea lui, curnd \i spuse toat` povestea.
Nu e de mirare c` a f`cut o criz` de isterie cnd a aflat, biata de
ea, spuse Stephen, vorbind despre bunica ei, dar asta nu \nseamn` c`
e nebun`. Se presupune c` avea aproape dou`zeci de ani atunci, dar
nu-[i amintea nimic despre mama ei, dup` cum spui.
Apoi \i povesti ce spusese domni[oara Pringle [i ct de team` \i era
bunicii ei c` este nebun`.
Toate acestea ca urmare a mor]ii mamei ei?
|ntr-adev`r. {i ea [i bunicul s-au speriat [i au hot`rt s` nu mai
ri[te s` fac` \nc` un copil.
Sunt sigur c` au luat aceast` decizie f`r` s` [tie tot adev`rul [i f`r`
s` cear` sfatul unui medic. Au ascuns adev`rul sub covor sau l-au
\ncuiat \ntr-un sertar, mai degrab` dect s`-l scoat` la lumina zilei.
Locuiau deja aici, dar nimeni dintre cei cunoscu]i nu trebuia s` aib`
vreo b`nuial`. Mi-a[ pune reputa]ia \n joc, sus]innd c` bunica ta e
perfect normal`, declar` el. A fost convins` \mpotriva propriei voin]e
c` poate fi altfel, apoi a tr`it toat` via]a cu aceast` team`, permi]nd s`
fie tratat` ca o invalid`.
N-ai nici o dovad` c` acesta este adev`rul.
Nu, dar m` pricep la oameni. Nebunia poate fi orice form` de
boal` mental`, dar pu]ini oameni accept` acest lucru, chiar acum.
|n urm` cu patruzeci de ani, era mai pu]in acceptabil` dect crima.
De unde ar putea [ti c` nu exist` nici un risc, dac` nimeni nu
le-a spus? Nu po]i da vina pe ei, Stephen. Au crezut c` fac ceea ce
trebuie f`cut. Ar putea avea dreptate, dac` nu dovede[ti contrariul.

146

NANY HERBERT

Eu cred c` au tras concluzii pripite. Bunica ta, care era tn`r` [i


docil`, poate chiar \nsp`imntat`, a f`cut ce i s-a spus.
Dar ce spui de mama ei, Stephen? Tat`l ei i-a scris \ntr-o scrisoare
bunicului c` era nebun` de mult` vreme, \nc` de la vrsta de doi ani a
fiicei ei. Uneori, era chiar violent`.
Ceva a declan[at aceast` boal`, explic` el. |mi imaginez c` era
perfect normal` la c`s`torie, ca [i c]iva ani dup`. Putem afla despre ce
este vorba.
Cum, Stephen?
Medicii p`streaz` dosarele bolnavilor, pe care le transmit
succesorilor lor. Detaliile bolii ei pot fi aflate.
Dar dac` pacien]ii sunt priva]i?
Sunt obliga]i s` le transmit` [i pe acelea. Noi avem dosare care
acoper` jum`tate de secol, de[i nu cred c` au fost vreodat` citite \n
\ntregime. Exist` [i posibilitatea s` fi fost distruse, desigur. Unde locuia
mama bunicii tale?
|n Foulbeck, un sat din Cumberland. Acum [tiu de ce bunica nu
voia s` mergem \n vizit`, cnd am fost \n apropiere. Este locul \n care
s-au c`s`torit, ea [i bunicul.
Draga mea, trebuie s` mergem acolo [i s` afl`m adev`rul, dac`
este posibil, pentru lini[tea ta sufleteasc`. Eu sunt deja convins c` nu
ai de ce s` te temi. Ne-am putea c`s`tori chiar [i mine.
N-a[ putea risca.
El oft`.
Draga mea Catherine, nu trebuie s` tragi concluzii pripite, f`r` s`
examinezi dovezile. O s` \mb`trnim \mpreun`, nu-]i fie team`.
Poate nu g`se[ti dovezile pe care le cau]i.
Eu cred c` le putem g`si. Medicii nu se gr`besc s` arunce
dosarele pacien]ilor lor. Nu pot fi mai mult de patruzeci de ani de la
moartea str`bunicii tale.
Sper c` ai dreptate. Vreau s` \mb`trnim \mpreun`, Stephen

VIITORUL NE ZMBE{TE

147

Nu-mi doresc \n aceast` clip` dect un viitor fericit pentru amndoi.


|n acest caz, draga mea, \]i promit c` vom avea acest viitor fericit.
Cum crezi c` vei afla despre dosarul medical?
O s` mergem la Foulbeck \mpreun`. Singura vacan]` pe care am
avut-o anul trecut a fost cnd am vizitat-o cteva zile pe mama.
E timpul s` fac o pauz`.
Vei putea g`si un \nlocuitor?
Cred c` John Smedley \mi va face din nou aceast` favoare. E liber
[i \nc` tn`r, de[i a ie[it la pensie.
Oare s`-i spun` despre sinuciderea mamei ei? se \ntreb` Catherine.
Nu credea c` va face vreo diferen]`, dat` fiind starea lui de spirit.
Dac` avea dreptate [i bunica ei nu avea de ce s` se team` de nebunie,
fiica ei nu mo[tenise nici o problem` psihic`. |n acest caz, temerile
mamei ei n-ar fi avut nici un motiv, iar sinuciderea ei s-ar datora
[ocului. Ce irosire a unei vie]i! Care ar fi putut fi \mpiedicat`!
Dar se gr`bea prea tare. Tr`gea din nou concluzii pripite, devenind
indignat` din cauza mor]ii mamei ei. Chiar dac` [tia c` nu trebuie s` se
molipseasc` de entuziasmul lui Stephen, se sim]ea foarte \ncurajat`.

Capitolul 11
Hanul \n care st`teau la Foulbeck nu era luxos, dar era confortabil.
Pentru c` proprietarul era tn`r [i destul de nou \n aceast` localitate,
nu auzise nimic despre familia Arnold. |ns` predecesorul lui tr`ise aici
mul]i ani [i era sigur c`-[i va aduce aminte de to]i din localitate.
E un fir bun de urmat, doar dac` nu cumva predecesorul lui e
prea b`trn ca s`-[i aminteasc`, spuse Stephen.
N-ar fi mai bine s` vizit`m \nti medicul local? Am putea scuti o
pierdere de timp.
O s`-i dau telefon [i s` fixez o \ntlnire. Nu putem s` ne
prezent`m la el din senin, mai ales \n timpul consulta]iilor.
Doctorul promise c`-i va a[tepta seara viitoare, a[adar aveau timp
la dispozi]ie. |ntre timp, puteau c`uta c`su]a care le fusese indicat` ca
locuin]` a persoanei c`utate.
Satul era izolat de altele din apropiere. Cea]a persista \nc` \n jurul
[emineelor \n spiral`, \n ciuda palidelor raze de soare, cnd pornir` la
plimbare.
Ce mult trebuie s` aib` de lucru medicul din zon` ca s`-[i
acopere cota de pacien]i, observ` Catherine, de[i era preocupat` doar
vag de problemele medicului.

VIITORUL NE ZMBE{TE

149

Din punct de vedere geografic, cred c` e greu, fu de acord


Stephen. Pentru c` satele sunt destul de mici [i la distan]e mari unele
de altele, cred c`-[i petrece o bun` parte din timp c`l`torind.
E un loc foarte ciudat, ca o vale uitat` sau moart`. M` \ntreb unde
este toat` lumea?
Presupun c` fermierii au grij` de vite, \i aminti el. Poate c`, dup`
ce soarele se va ridica, vom hot`r\ c` este un loc foarte pl`cut.
Cred c` \l v`d prin ochii bunicii mele, care nu avea o p`rere
grozav` despre locul ei de na[tere.
|nvesele[te-te, draga mea. Soarele se va ivi \n curnd, spuse
Stephen, cuprinznd-o cu bra]ul. Gnde[te-te la viitor.
Tn`ra refuz` s` \mp`rt`[easc` starea lui de spirit mai relaxat` [i se
retrase cnd obrajii lor se atinser`.
Mi-ar pl`cea s` fiu la fel de optimist` ca tine, Stephen. De fapt,
putem afla c` temerile bunicilor mei sunt \ntemeiate. Poate c` au
cercetat totul cu grij`.
Ce s-ar \ntmpla \n acest caz?
Nu m-a[ putea c`s`tori cu tine.
Figura ei era crispat`, iar sub ochii alba[tri se desenaser` cearc`ne
\ntunecate.
Chiar crezi c` dragostea mea este condi]ionat` de copiii care
oricum s-ar putea s` nu rezulte din c`s`torie? Catherine, vreau s` fii
so]ia mea.
Se opri [i o prinse de bra]e, privind-o \n ochi.
Pe tine te iubesc, acum [i pentru eternitate. |mi plac, desigur,
copiii, dar pot tr`i [i f`r` ei. Nu sunt o parte esen]ial` dintr-o c`snicie.
Dragul meu, poate a[a gnde[ti acum, dar \n zece ani vei ajunge
s` te sim]i frustrat. Orice b`rbat \[i dore[te s` aib` o familie \n jurul lui.
|mi e team` c` acestea sunt gndurile tale, Catherine. Am auzit
destule femei spunnd c`, pentru ele, c`s`toria nu \nseamn` nimic f`r`
copii.

150

NANY HERBERT

Poate c` ai dreptate, fu ea de acord, iar \n acest caz vom fi


amndoi frustra]i. Ar fi mai bine s` r`mnem separa]i.
El cl`tin` din cap cu hot`rre.
Multe c`snicii fondate pe dragoste au r`mas lipsite de copii, dar
au fost mai mult dect fericite. Doi oameni pot fi de-ajuns unul pentru
altul.
|n cele din urm`, b`rbatul \i d`du drumul [i se \ntoarse.
Nu [tiu de ce r`mnem \n mjilocul drumului, contrazicndu-ne
reciproc. E prea frig. Ai uitat de ce am venit aici?
Nu, desigur. Sper c` domnul Corby este acas`.
Continuar` drumul pe care \l urmau, \nti dep`[ind casele de
c`r`mid` ro[ie, apoi urcnd pe poteca \ngust`.
Cred c` b`trnul urc` pe acest drum doar cnd bate vntul mai
tare [i \i vine \n ajutor, se plnse Catherine, cu r`suflarea t`iat`.
Stephen rse.
Tu ai fost cea care a stabilit tempoul, eu doar te-am urmat.
Dar cred c` are o ma[in`, remarc` el, urm`rind drumul cu privirea.
Sunt destule urme de pneuri pe drum.
Oricum, are mare nevoie.
Fostul hangiu era \ntr-adev`r b`trn, dar nu-[i pierduse memoria.
Pentru c` avea pu]ini vizitatori, \i \ntmpin` ca pe ni[te vechi prieteni.
Le explic` imediat c` tocmai vorbise la telefon cu succesorului lui, care
\l anun]ase c` vor veni \n vizit`. Dup` ce \i trat` cu o b`utur`, se dovedi
\ncntat s` le vorbeasc` despre trecut.
Da, \[i amintea de b`trnul domn Arnold, care locuia de partea
cealalt` a v`ii. Le ar`t` casa mare, vopsit` \n verde, care era acum
cl`direa [colii din sat. |[i aducea aminte c` se c`s`torise cu mica
domni[oar` Pennistone din Manor.
Era]i aici \n acele vremuri? \ntreb` Catherine.
Nu cnd a avut loc nunta, dar am venit foarte curnd dup`.
Poate un an sau doi. Face parte din nobilime acum [i trebuie s` fie

VIITORUL NE ZMBE{TE

151

foarte mndr` c` micul domn Arnold a realizat att de multe. Poate c`


era doar un negustor din Yorkshire, dar era hot`rt [i mndru ca un
mic Napoleon.
Catherine zmbi, \ntorcndu-se spre Stephen. Bietul ei bunic!
Nu era de mirare c` aveau o asemenea p`rere despre el \n acest sat.
Ce s-a \ntmplat cu el? continu` ea s` \ntrebe.
Cu el? A plecat \mpreun` cu so]ia lui \n alt` parte. Nu l-am mai
v`zut de atunci, cred c` au trecut vreo patruzeci de ani. Cred c` aveau
[i o copil`.
Nu [tia prea multe despre familia Pennistone. Credea c` doamna
Pennistone era moart`, la sosirea lui \n sat. B`trnul o privi cu aten]ie
pe Catherine:
Vre]i s` scrie]i o carte despre satul nostru, domni[oar`?
Nu, zmbi ea. Suntem curio[i s` afl`m mai multe despre familia
Pennistone. Copila despre care vorbea]i era mama mea, iar domnul
Arnold \mi este bunic.
Da, d`du el din cap, privind-o cu aten]ie, asem`narea este
vizibil`, de[i el n-a fost niciodat` att de \nalt.
Nu aflar` prea multe lucruri interesante despre familia Pennistone.
Tat`l so]iei domnului Arnold p`r`sise satul la pu]in timp dup` plecarea
fiicei lui, iar casa fusese vndut`.
N-am aflat prea multe aici, constat` Catherine cu regret la
plecare. Speram c` ne poate da mai multe informa]ii.
Dac` ar fi fost zvonuri legate de nebunia doamnei Pennistone,
sunt sigur c` [i le-ar fi amintit, explic` Stephen. Este genul de lucruri
pe care oamenii [i-l aduc aminte cu u[urin]`. Oricum, e pu]in ciudat.
De ce? Dac` nimeni nu [tia c` este internat` \ntr-un ospiciu, ar fi
putut muri acolo f`r` ca restul lumii s` afle. Dup` cum spuneai [i tu,
foarte multe informa]ii au r`mas \n familie.
Stephen d`du din cap aprobator.

152

NANY HERBERT

Iar so]ul ei nu mai avea nici un motiv s` r`mn` aici, dup`


moartea ei.
Vizita la medic fu mult mai fructuoas`. Era aproape de vrsta de
pensionare [i \ncepuse deja s` caute prin dosarele pe care le primise,
cu inten]ia s` le distrug` pe cele care nu mai puteau fi de folos.
Doamna Pennistone fusese r`nit` \ntr-un accident de vn`toare,
descoperi el citind dosarul acesteia, apoi dus` la spital. Nu [i-a revenit
niciodat` \n urma unei r`ni foarte grele la cap, fiind transferat` la un
spital de boli mentale.
Doamne! exclam` medicul. A fost \n urm` cu [aizeci de ani!
Biata femeie. A fost lovit` la cap dup` ce a c`zut de pe cal.
Opera]iile pe creier abia \ncepuser` \n acea epoc`. Chiar dup` zeci de
ani, abia se f`ceau trepana]ii sau se \ndep`rtau fragmente de os.
Stephen fu de acord.
R`nile pe creier provocate de un os care a p`truns \n el pot
produce urm`ri foarte nepl`cute.
B`trnul medic d`du pagina.
Dup` notele de aici, a murit peste dou`zeci de ani \n ospiciu.
V` mul]umim, domnule doctor, spuse Stephen, \ntorcndu-se
spre Catherine cu un zmbet pe buze. Vezi, draga mea? Nu ai de ce s`
te temi. Bunicii t`i au tras concluzii gre[ite.
Ce p`cat! oft` gazda lor, dup` ce afl` adev`rul. Nu era nevoie de
aceste m`suri represive. Fiica ei ar fi trebuit s` duc` o via]` normal`.
Dup` ce r`maser` singuri, Stephen o lu` \n bra]e [i \i spuse cu
tandre]e:
Draga mea, de aceast` dat` o voi face a[a cum trebuie. Vrei s` fii
so]ia mea?
Vreau s` spun "da", Stephen, dar
Nici un "dar", iubito. Obstacolul de netrecut a fost \ndep`rtat,
[opti el, mngindu-i buzele. Cu toate acestea, nu te v`d zmbind.

VIITORUL NE ZMBE{TE

153

Catherine \i povesti despre sinuciderea mamei ei [i despre


scrisoarea pe care i-o trimisese bunicului ei.
Ce irosire inutil` a unei vie]i!
M`car dac` ar fi [tiut, Stephen! Cred c` a fost un [oc la fel de mare
pentru ea, ca [i pentru mama ei. Poate chiar mai mare, pentru c`
tocmai n`scuse.
Eram [colar la moartea ei, dar nu s-a auzit nimic despre
sinucidere.
Am v`zut scrisoarea, \i aminti ea.
Nu m` \ndoiesc, draga mea. Oamenii reu[esc uneori s` p`streze
astfel de secrete. Dar ce pierdere stupid`!
{tiu. Sunt la fel de indignat`, dar nu avem ce face. Poate doar s`
d`m vina pe bunicul. Nu e a[a de iste] precum crede.
Putem s` uit`m de el. Dar putem s`-i spunem adev`rul, chiar
dac` din cauza \ncrederii prea mari \n propria judecat` au avut de
suferit [i el [i so]ia lui.
{i p`rin]ii mei, ad`ug` Catherine.
Da. A fost momentul \n care a ap`rut Rene \n via]a lor. Dac` n-ar
fi fost att de \nc`p`]nat, poate n-ai fi cunoscut-o.
Nici pe tine, Stephen.
Nu. Nu m-am gndit la asta. Poate c` mi-ar fi schimbat \ntreaga
via]`.
Chiar crezi c` mama mea era s`n`toas`?
N-am nici cea mai mic` \ndoial`. Draga mea, te bucur` ce am
aflat?
Ea d`du din cap.
Mai mult dect pot spune. Chiar a[a, \mi vine s` plng. Ar fi fost
foarte bine pentru mama s` [tie adev`rul.
Dar po]i face mult bine chiar acum.
Cum adic`?
R`spunde la \ntrebare: vrei s` fii so]ia mea?

154

NANY HERBERT

O prinse strns \n bra]e, a[teptnd r`spunsul.


Stephen, dragul meu, desigur.
Restul cuvintelor pe care ar fi vrut s` le spun` disp`rur`, iar s`rutul
se prelungi la nesfr[it, purtndu-i \ntr-o alt` lume, numai a lor.
Toate \ndoielile Catherinei disp`rur` ca prin minune.
Cnd ne vom c`s`tori? \ntreb` Stephen, cnd revenir` cu
picioarele pe p`mnt.
Dac` buni ar fi aici, a[ spune: chiar acum. Dar pentru c` nu este,
te asigur c` o vom face imediat dup` \ntoarcerea lor.
Cnd o s`-i spui?
Cred c` nu imediat. O s` a[tept s` se \ntoarc`. Nu-i cunosc destul
de mult ca s` fiu \n stare s` le anticipez reac]iile. Poate ar vrea s`-[i
\ncheie vacan]a, ceea ce nu mi-ar face pl`cere.
|mi dau seama. Dar, pentru c` nu [tiu nici ei sigur ct vor r`mne,
va trebui s` l`s`m planurile \n aer.
M` bucur s` v`d c` e[ti att de rezonabil, dragul meu.
Nunta noastr` o s` o fac` fericit` pe buni. O s` r`mnem restul
s`pt`mnii aici, ca o vacan]`, apoi o s` m` angajez la spitalul Overdale.
***
Catherine fu surprins` cnd primi vizita lui Stephen \n prima sear`
de la \ntoarcerea din vacan]`. Era aproape ora de culcare.
Dragul meu! Nu te a[teptam. E ceva \n neregul`?
Nu, r`spunse el \ncet, dar e ceva ciudat pe care voiam s` ]i-l ar`t.
|n timp ce o urma \n salon, scoase din serviet` un dosar.
|mi pare r`u c` am venit att de trziu. Nu voiam s` vin deloc,
explic` el, deschiznd dosarul. O izbucnire de curiozitate m-a f`cut s`
caut \n registrele cu pacien]i. Aici este o \nsemnare referitoare la mama

VIITORUL NE ZMBE{TE

155

ta, f`cut` \n urm` cu dou`zeci [i doi de ani, \n octombrie.


Pe optsprezece a dat na[tere unui copil de sex feminin, iar zece zile
mai trziu a murit brusc, din cauza unei embolii pulmonare.
Catherine citi cuvintele din dosar, apoi ridic` sprncenele, uimit`.
Ce s-a \ntmplat cu acea scrisoare?
Bunicul a pus-o \napoi \n sertarul dulapului.
Se \ntoarser` \n acela[i timp [i se \ndreptar` spre bibliotec`.
Cu r`suflarea t`iat`, tn`ra \ncerc` s` deschid` sertarul \n care v`zuse
c` fusese pus` scrisoarea, dar \l g`si \ncuiat.
|ncearc`-l pe cel de deasupra.
Acesta se deschise imediat, iar dup` ce \l scoaser` descoperir` c`
pot ajunge cu u[urin]` la con]inutul sertarului de sub el. G`sir` repede
plicul care con]inea scrisoarea.
Acum erau dou` foi de hrtie, iar cnd Catherine citi antetul uneia
dintre ele descoperi c` nu fusese scris` la Creston Hall, ci \n casa
parohial` a tat`lui ei, iar data era cu [ase luni \nainte de moartea
mamei ei.
M-a min]it! exclam` ea. N-am v`zut adresa, dar mi-a spus c` a fost
scris` aici, \n aceast` cas`.
Ce este scris pe cea de-a doua foaie? E evident c` tat`l t`u nu era
acas`.
Sfr[itul primei foi con]inea fraza: "Ar trebui s`-l a[tept pe Andrew
s` se \ntoarc`, dar nu pot", dar pe cealalt` se continua cu:
"O s` fie plecat \nc` o lun`, iar eu nu vreau s`-l \ngrijorez.
Doctorul meu a aranjat s` v`d un specialist pe strada Harley, peste
dou` zile. Vreau s` vii cu mine."
Urmau apoi aranjamente legate de timpul [i locul \ntlnirii.
A fost asigurat` c` se teme degeaba, sunt sigur`, reflect`
Catherine, dar de ce m-a min]it bunicul?
S` se asigure c` vei r`mne aici, asta cred.
Nu crezi cumva c` [tia c` buni e s`n`toas`, \n tot acest timp?

156

NANY HERBERT

|n nici un caz! Cred c` el chiar credea aceast` poveste. |n felul lui,


o iube[te. Minciunile pe care ]i le-a spus pot fi datorate chiar grijii
pentru ea, ]innd cont de faptul c` e mai mare dect ea cu dou`zeci de
ani.
Dup` ce puser` la loc sertarul, Catherine declar` cu furie:
A[ putea s`-l omor! Dac` ar intra acum pe u[`, l-a[
Calmeaz`-te! rse Stephen. Dac` nu, o s` faci o criz` de
hipertensiune. S` mergem la o plimbare, \nainte s` te duci la culcare.
Totul se explic` acum, inclusiv moartea mamei tale.
Da, fu ea de acord. Totul este clar, mai pu]in motivele bunicului.
Ar trebui s` fiu u[urat`, nu furioas`. Desigur, ad`ug` ea, buni nu [tia
nimic despre a[a-zisa sinucidere a mamei mele. De aceea nu puteam
\n]elege de ce \mi vorbea mereu despre veselia ei.
|nainte de \ntoarcerea \n cas`, tn`ra aproape fu de acord cu
propunerea lui Stephen de explicare a motivelor domnului Arnold.
Nu era chiar att de egoist pe cum p`rea, dar fusese victima lui.

***

C`l`torii se \ntoarser`, p`rnd amndoi \n cea mai bun` form`.


St`teau amndoi pe canapea, \n timp ce Catherine [i Stephen vorbeau
cu ei.
Catherine, ar`]i minunat, observ` bunica ei, mult mai fericit`
dect erai cnd am plecat. E din cauz` c` te-ai \ntors la lucru? \ntreb`
ea, apoi se \ntoarse s`-l priveasc` pe Stephen. V`d c` sunte]i mai
prieteno[i.
Suntem mai mult dect att, doamn` Arnold, zmbi b`rbatul,
\ntinznd mna spre Catherine.

VIITORUL NE ZMBE{TE

157

Tn`ra \i lu` mna [i se a[ez` pe marginea fotoliului pe care st`tea


b`rbatul. B`trna doamn` se ridic` repede, \mbr`]i[ndu-i cu c`ldur`.
Sperase mereu c` se vor \ndr`gosti unul de altul, m`rturisi ea.
Primirea acestei ve[ti de c`tre so]ul ei era mai rece, iar privirea lui
era suspicioas` cnd Stephen le povesti despre c`l`toria lor la
Foulbeck.
|n acest anotimp? De ce v-a]i dus?
Ca s` clarific`m misterul din jurul mor]ii doamnei Pennistone.
B`trnul o privi mnios pe nepoata lui.
Mi-ai tr`dat \ncrederea! Nu e treaba ta s` vorbe[ti despre
problemele familiei str`inilor. Te-am avertizat s` nu o faci. Nu e nici un
mister, se \ntoarse el spre Stephen. Dar nu voiam s` [tie toat` lumea.
Nu-i a[a, Alice?
Doamna Arnold d`du din cap aprobator.
N-ar fi trebuit s` te amesteci, Stephen. Nu avea nici o leg`tur` cu
tine.
V` \n[ela]i, doamn` Arnold. Avea foarte mult de-a face cu
amndoi, cu Catherine [i cu mine. A]i avut o impresie gre[it` at]ia ani.
Le povesti apoi despre adev`ratul motiv al intern`rii mamei ei \n
spitalul de boli mentale, precum [i despre moartea ei.
E[ti sigur c` este adev`rat? \ntreb` b`trnul, privindu-l cercet`tor
[i suspicios.
Absolut. Am citit raportul accidentului de c`l`rie, precum [i
\ntreaga ei fi[` medical`.
Oh, John, plnse doamna Arnold, punndu-[i capul pe um`rul
so]ului ei. Am fi putut avea o familie Cnd tata mi-a scris s`-mi spun`
c` mama a murit \ntr-un ospiciu \n care era internat` de c]iva ani, n-a
explicat motivul bolii ei, se \ntoarse ea spre nepoata ei. N-am auzit
niciodat` de acest accident [i nu ne-am gndit s`-l \ntreb`m mai multe
pe doctor.

158

NANY HERBERT

O aveai \n continuare pe mama, \i aminti Catherine, \ncercnd s`


o consoleze. Nici un fel de [tire de acest gen nu o putea \ndep`rta.
Bunica ei ridic` repede privirea.
Dar un copil vitreg nu e la fel ca propriul t`u copil, spuse ea cu
simplitate, de[i o iubeam enorm pe Gwen.
Nu era copilul t`u, buni? \ntreb` tn`ra [ocat`.
E de-ajuns! strig` bunicul ei, de[i p`rea s` fi \mb`trnit brusc.
E destul pentru moment. O s` continu`m cu alt` ocazie.
Nu, nu o vom face, \l contrazise so]ia lui. O s` continu`m acum.
Mi-ai spus c` nepoata noastr` [tie c` nu sunt adev`rata ei bunic`.
Nu [tiam, buni, dar asta nu m` va \mpiedica s` te iubesc la fel de
mult, o asigur` Catherine. Ai cunoscut-o pe adev`rata mea bunic`?
Da. Era cea mai bun` prieten` a mea. Eu i-am prezentat-o lui
John, iar el s-a \ndr`gostit de ea. {i eu \l iubeam, chiar dac` nu [tia.
|n]eleg. Moartea ei trebuie s` fi fost acea mare triste]e despre care
vorbeai, cnd \l consolai cntndu-i.
A[a este. Gwen avea aproape doi ani cnd ne-am c`s`torit.
Am iubit-o att de mult, nu voiam s` [tie nimeni c` nu e adev`rata mea
fiic`. De aceea ne-am mutat aici, dup` o vreme. Nimeni nu [tia c` nu e
a mea, nici m`car Gwen, [opti ea, privind fotografia ei favorit`. A fost
chiar mai pre]ioas` pentru mine, cnd ne-am hot`rt s` nu avem copii
\mpreun`.
Catherine arunc` o privire furi[` spre bunicul ei, cl`tinnd aproape
imperceptibil din cap la vederea privirii lui rug`toare. Nu, \[i spuse ea,
nu va pomeni despre acea scrisoare \n fa]a bunicii ei, dar doar de
dragul ei. O s`-i cear` apoi socoteal` b`trnului, dar acum nu mai avea
nici o importan]`. Ce era important, era dragostea pentru bunica ei.
Era convins` c` motivul pentru care o min]ise era dorin]a de a se
asigura c` va avea grij` de ea [i dup` moartea lui.
Nici nu s-ar fi putut termina mai bine, \i spuse ea lui Stephen,
cnd se desp`r]ir` la ie[ire.

VIITORUL NE ZMBE{TE

159

Rochia de mireas` era gata, nu mai trebuia fixat` dect data


ceremoniei [i rezolvate problemele practice.
Am avut dreptate cnd i-am spus bunicii c` va fi din ce \n ce mai
puternic`, zmbi tn`ra.
Da, fu de acord Stephen. {i mai cred c` viitorul ne zmbe[te \n
aceast` sear`, mai mult dect oricnd.
Se s`rutar` \ndelung, sub cerul \nstelat.
Cel mai dificil lucru e s` te p`r`sesc \n aceast` sear`, murmur` el,
apoi se \ndrept` spre ma[in`.

Sfr[it