Sunteți pe pagina 1din 2

Filosofia epocii moderne, Sarban Elena, gr 314K

Epoca moderna incepe in sec-XVI si dureaza pina in prima jumate a sec-XIX, ea incepe cu un sir de
revolutii sociale din olanda, in sec-XVI, care este un razboi(eliberarea nationala) impotriva spaniei,
revolutia din Anglia din sec-XVI 1642-189. Din franta sec-XVIII 1789-1794. Aceste evolutii au facut
ca aceste tari sa treaca de la feudalism la capitalism, dupa revolutii incepe sa dizvolte industria care
implica dezvoltarea stiintei, se dezvolta urmatoarele domenii stiintifice: mecanica, matematica,
astronomia, reprezentatii de baza in domeniul mecanicii sint:Galileo Galilei si Isac Newton.
Curentul Empiric va sustine ca cele mai folositoare sunt cercetarile experimentale, ca anume
expermentul permite sa se cerceteze fenomenele reale, in acelasi timp empirismul va nega puterea de
cunoastere a ratiunii si va sustine ca ratiunea poate produce iluzii, adica obiectul ei de cercetare nu
intotdeauna este clar.
Curentul Rationalist sustine in primul rind cercetarile logice si mai ales metodele matematicii de
cercetare, acest curent va di impotriva cercetarilor empirice, ei vor sustine ca senzatiile si perceptiile
noastre nu pot cunoaste generalul, nu pot cunoaste esenta, de aceea aceste cercetari nu sunt adecvate.
Empirismu se imparte in doua curente(categorii), empirismul materialist, din care fac parte primii trei,
si empirismul idealist fac parte ultimii doi, filosofia engleza incepe cu lucrarile lui BACON, toata
filosofia moderna si in primul rind BACON lupta cu filosofia medieval(scolastica), cu gindirea rupta
de realitate, ei nu vor sustine metodele de cercetare scolastica, vor neva logica lui Aristotel.
Empirismul Idialist-reprrezentantul principat este Berkeley in studiile sale el considera ca ratiunea
produce concept care nu au nici un obiect real. Notiunea de materii care este fundamental stiinte este
negate de acest ginditor, el spune ca nu este nici un obiect care ar fi putut fi numit materie. Ce este
materia? Spune el ca material este un ansamblu de senzatii, o totalitate de senzatii, mai spune el ca este
spatiu timpul si miscare, toate aceste sunt totalitati de senzatie.
Filozofia Rationalista-Reprezentantii de baza sunt: Decart, Spinoza, Leibniz, si majoritatea lor sunt
matimaticieni.
Decart-este el francez, deci este considerat cel mai mare ginditor epoca moderna, anume el
transforama gindirea medieval in gindire moderna(stiintifa), ca si Bacan este impotriva logicii lui
Aristotel, el va spune in felul urm dspr logica lui Aristotel: este bine so invete studientii, dar pentru
cercetare este buna matematica(rezultatele matematicii sunt clare si simple,) adevarul este evident,
celelalte stiinte dau cunostinte indoelnice. In cercetarile sale ajungem la conclzia ca si in matematica
sunt problem, ca in diferite parti ale matematicii se folosesc diferite metode, aceste trebue unificate. In
rezultat el scrie un sir de metode de cercetare si ajunge la concluzia, ca trebue sa existe anumite reguli
generale pentru cercetare:
Prima regula este regula evidentii
Regula analizii
Regula sintezei
Regula verificarii..
"Noua Atlantida" a lui Francis Bacon
Este ultima lucrare a lui Francis Bacon, rmas neterminat i publicat postum. A fost una dintre cele
mai de succes scrieri literar-filosofice ale modernitii.
A devenit chiar un tip de model ideal pentru toi cei care doreau s schimbe cunoaterea uman,
1

Filosofia epocii moderne, Sarban Elena, gr 314K


instituiile tiinifice sau de ce nu, i pe cele politice.
Aceasta utopie a lui Francis Bacon, dezvluie o societate fericit, guvernat de un invizibil dar
atotputernic colegiu savant, Casa lui Solomon, format din nelepi care dein roluri de organism
juridic, biserica de stat i institut de cercetare. Cartea pare la nceput s se dezvolte ca o scriere
utopic : descrierea obiceiurilor, vieii cotidiene sau structurii de guvernare a unei societi prefecte,
fericite sau drept ntemeiate, ns aceasta se transform destul de curnd ntr-o stranie descriere de
proceduri "tiinifice" i detalii despre organizarea, funcionarea i ierarhia Casei lui Solomon, o
instituie de cunoatere i putere; o instituie care colecteaz, organizeaz i glorifica descoperirea
secretelor naturii. Astfel, povestea prsete societatea insulei fericite i utopice pentru a se
metamorfoza ntr-un alt gen literar la mod n epoca respectiv: romanul esoteric al unei societi
secrete.
Discurs asupra metodei (de a cluzi bine raiunea i de a cuta adevrul n tiine) este una
dintre lucrrile fundamentale ale lui Ren Descartes(31martie 1596 11 februarie 1650), cel despre
care se poate considera c a pus bazele principiului nelegerii adevrului divin, prin raionament, pe
baz de dovezi i demonstraii. Lucrarea s-a nscut, se pare, din ncercarea de a completa cunotinele
nendestultoare pe care le furniza coala, de a gsi o cale proprie care, odat parcurs, ar duce la
dezvluirea adevrului.
Descartes reprezint un moment din istoria filosofiei. Aceast perioad, contemporan lui
Descartes, este caracterizat prin ntemeierea tiinei noi, n conflict flagrant cu oncepiile religioase,
retrograde, precum i cu filosofia lui Aristotel, care era considerat un mediator ntre tiin i religie i
care domina gndirea omeneasc de aproape 2000 de ani.

1.
2.
3.
4.
5.

6.

Lucrarea considerat drept cea mai important, Discours de la mthode pour bien conduire la
raison, et chercher la verit dans les sciences (Discurs despre metoda de a ne conduce bine raiunea
i a cuta adevrul n tiine), a aprut sub forma accesorie, ca un fel de prefa la o scriere de fizic
fragmentar, compus din mostre tiinifice savante. ntr-adevr, n 1637, Descartes se decisese s dea
publicului, n acelai timp, o privire general i cteva eantioane din opera sa. Titlul iniial era: Projet
dune science universelle qui puisse lever notre nature son plus haut degr de perfection.
(Proiectul unei tiina universale care s poat ridica natura uman la cel mai mare grad de
perfeciune).
Lucrarea are ase pri:
Consideraii privind tiinele
Principalele reguli ale metodei
Reguli ale moralei pe care le-a dedus din aceast metod
Argumentele prin care probeaz existena lui Dumnezeu i a sufletului uman, care sunt
fundamentele metafizicii
Probleme de fizic cercetate n particular, micarea inimii i alte dificulti aparinnd
medicinii; diferena dintre sufletul uman i cel al animalelor
Ce lucruri cred eu c trebuie reinute pentru a merge nainte n cercetarea naturii i ce
motive l-au determinat pe autor s scrie