Sunteți pe pagina 1din 19

Oceanul Arctic.

Lumea organic

Oceanul este sursa ntregii viei de pe Pmnt. Cu


fiecare pictur pe care o bei, cu fiecare rsuflare e ti
conectat cu oceanul indiferent unde te afli pe Pmnt.
Oceanele genereaz 70% din oxigen n aer, i absorb o
mare parte din dioxidul de carbon pe care acesta l con ine.
Ele conduc clima i vremea. Oceanele noastre ocup 2/3
din suprafaa planetei i reprezint casa a multor creaturi de
pe Pmnt. Din pcate, cunotinele noastre despre oceane,
n special cele despre Oceanul Arctic, snt pe departe
depite de impactul omului asupra acestora. Oricum,
timpul trece, nu este prea trziu s ne extindem cuno tin ele
n lumea oceanelor, i s le folosim crend o schimbare cu
efect pozitiv.

Lumea organic a Oceanului Arctic este mult


mai srac dect a celorlalte oceane. Acest lucru
este cauzat de:
condiiile naturale nefavorabile;
temperaturi sczute pe tot parcursul anului;
lipsa vegetaiei;
ntinderile mari de ghea i zpad.
Organismele, ns, s-au adaptat la clima foarte
rece, la ntinderile mari de ghea , la
succesiunea zilelor i a nopilor polare etc. Doar
n mrile mai calde lumea organic este mai
bogat.

Meduze
Cyanea capillata, dupa numele stiintific al speciei, este cea
mai mare meduza din lume, ajungand pana la un corp de 2,5
metri diametru si lungimi ale tentaculelor de pana la 37 metri,
meduzele avand 100 de tentacule intepatoare care ii asigura
hrana. Fiind atat de multe tentacule meduza isi pierde aspectul
transparent specific celorlalte specii, imaginea sa aducand cu
aceea a unei coame de leu, de aici venindu-i si numele. Aceste
meduze sunt cu atat mai mari cu cat mediul lor de viata se
gaseste mai aproape de nordul planetar, meduzele coama de
leu traind in apele reci ale Oceanului Arctic. La cei 37 de metri
ai celui mai mare exemplar de meduza descoperita, superiori
celor 30 metri la care pot ajunge balenele albastre, meduzele
coama de leu sunt astfel cele mai lungi animale de pe planeta.

Pescrui
Pescruii sunt psri acvatice care triesc pe
coasta mrilor. Pescruii sunt cam ntre mrimea unui
porumbel i a unui vultur (30 80 cm). Psrile au
aripi suple i ascuite, iar la vrf au un cioc ncovoiat i
puternic. Cele trei degete de la picior au o membran
interdigital care le nlesnete deplasarea pe ap.
Arealul de rspndire al pescruilor cuprinde mai ales
regiunile temperate i reci, ceea ce face Oceanul Arctic
cea mai bun cas pentru pescrui.

Foca
Foca este un mamifer acvatic. Triete n apele
mrilor i oceanelor polare, pe rmurile acestora,
precum i pe gheurile plutitoare. Corpul are o form
hidrodinamic i o lungime cuprins ntre 1,5 i 2 metri.
Blana deas, scurt, cu pr aspru i lucios o apr de
frig. Tot de frig o apr i stratul gros de grsime aflat
sub piele. Culoarea variaz de la negru la cenuiu, cu
pete. Uneori scot sunete asemntoare delfinilor, acesta
fiind un mijloc de comunicare ntre ele. Dup ce vneaz
se ntorc la mal i, n grupuri, se odihnesc. Se adapteaz
uor, putnd tri chiar i n apele dulci.

Ursul polar

Ursii polari sunt cunoscuti stiintific sub denumirea Ursus


Maritimus. Denumirea data de inuiti pentru ursii polari este "Nanook".
Astazi exista intre 20.000 si 25.000 de mii de exemplare raspandite in
lume. Snt, ns, multe lucruri despre urii polari pe care nu le tim:
Urii polari sunt campioni la inot! Pot inota cu o viteza de 10 km/h in
ape cu temperaturi mai mici de 0 grade. Nici un medaliat olimpic nu ar
putea face fata acestor conditii. Sunt cunoscuti pentru ca pot inota sute
de km.
Ursii polari au un simt al mirosului extrem de fin, acest lucru
ajutandu-i sa simta prada de la o distanta de 40 de km sau chiar
la o adancime de un metru sub gheata.
Blana lor nu este alba, desi asa pare. Fiecare fir de par este
transparent. Acesti ursi par albi deoarece pe blana reflecta culoarea
ghetii. Blana este uleioasa si impermeabila, astfel incat se poate
usca singura.

Alge
Mai muli cercettori finanai de NASA au descoperit o ntreag
populaie de alge sub un start gros de ghea, la Polul Nord.
CSMonitor compar aceast descoperire cu cea a unei "pduri
tropicale n mijlocul deertului" i spune c modul n care
percepem ecosistemele arctice s-ar putea schimba pentru
totdeauna.
n urma descoperirii, cercettorii au ajuns chiar s afirme c, n
Oceanul Arctic, fitoplanctonul este mai abundent dect n orice
alt ocean al planetei. "Dac mi spunea cineva, naintea
expediiei, ce o s gsesc sub ghea, i spuneam c este
imposibil. Aceast descoperire este o surpriz total", a declarat
liderul misiunii, Kevin Arrigo de la Universitatea Stanford.

Fitoplancton - Plancton format din plante acvatice


inferioare. Plancton - Totalitate a organismelor vii

Alge
Specialitii spun c descoperirea este o nou dovad a efectelor
nclzirii globale. Pe lng descoperire n sine, cercettorii au
fost surprini de ritmul n care se nmulesc algele sub ghea:
ntreaga populaie se dubleaz n mai puin de o zi. Spre
comparaie, n ap algele se nmulesc de dou-trei ori mai ncet.
nainte de aceast descoperire, se considera c algele nu pot
crete sub ghea, deoarece aceasta blocheaz lumina soarelui.
"Deocamdat, nu putem ti dac acest lucru se ntmpl de mult
timp, noi de-abia l-am observat. Dac stratul de ghea continu
s se subieze, acest proces s-ar putea accelera pe viitor,
perturbnd ciclul de via al speciilor migratoare", explic
Arrigo.

Echipa de oameni de stiinta condusa de Hadow a facut forari


in straturile de gheata arctica. Mostrele prelevate au fost
analizate de catre savantii Universitatii Cambridge, condusa
de catre profesorul Peter Wadhams. Rezultatul acestei
cercetari inseamna, printre altele, ca "oamenii vor putea
naviga nestingheriti apele Oceanului Arctic peste civa zeci
de ani. Gheata din timpul verii va disparea, incetul cu
incetul, de pe intreaga suprafata a Arcticului - in urmatorii
zece ani avand loc cea mai vizibila schimbare in acest sens.
Asta pentru ca in cel mult 20 de ani sa nu mai existe nicio
bucata de suprafata inghetata in acea zona. Viteza de
topire a ghetii din perioada verii a crescut dramatic din cauza
incalzirii apelor marilor si a temperaturii din aer.

Grosimea medie a straturilor de gheata, de 1,8 metri, arata ca aceasta


este mult prea subtire pentru a supravietui topirii din timpul verii,
formata fiind cu doar un an in urma si nefiind rezultatul unei
depuneri realizate pe o perioada de mai multi ani. De neinlocuit
vazut din spatiu, Pamantul din perioada verii va avea cat de curand
un petic albastru in "varf", si nu unul alb, ca in prezent. Aceasta este
cea mai clara schimbare vizibila momentan. Dar cu certitudine vor
urma si altele la rand. Efectul imediat va fi cresterea nivelului apei
marilor si micsorarea numarului de ursi polari si foci, pana la
extinctia acestora. Inainte de expeditia lui Pen Hadow, profesorul
Peter Wadhams
a ajutat la determinarea celor mai
potrivite locuri pentru
executarea forarilor in gheata - in
nordul marii Beaufort,
cunoscuta a fi una dintre regiunile
in care gheata
persista perioade mult mai
indelungate de timp,
inclusiv vara.

S-ar putea să vă placă și