Citate din studiile/articolele lui Titu Maiorescu

Literatura
O cercetare critic asupra poeziei romne de la 1867
1.Poezia, ca toate artele, este chemat s exprime frumosul; n
deosebire de tiin, care se ocup de adevr.
Titu Maiorescu vrea sa spuna ca poezia arata partea
frumoasa si imaginara a lumii in timp ce stiinta arata adevarul, fie
el frumos sau urat.
2.Cu ct nainteaz ns limba, cu ct experiena se ntinde
peste mai multe sfere i cuprinde cunotina a tot mai multe
obiecte de acelai fel, cu att cuvntul ce le exprim devine mai
abstract, caut a se potrivi cu toat suma de obiecte ctigat
din nou, pierde una cte una din amintirile sensibile de mai nainte
i, devenind o noiune general, se ridic pe calea abstraciunii
spre sfera tiinei, ns se deprteaz n proporie egal de sfera
poeziei.
In acest citat Maiorescu incerca sa explice cum cuvintele, in
timp, isi schimba sensul, unele mai incet iar altele mai repede
astfel indepartandu-se de sfera poeziilor si apropiindu-se de sfera
stiintei.

3. i mai nti poezia este un product de lux al vieii intelectuale,

une noble inutilit, cum a zis aa de bine Mme de Stal.
Din fraza de mai sus putem intelege faptul ca abilitatea de a
scrie poezii este greu de obtinut si pentru cele mai intelgente
persoane.
4. Cu ct o rim este mai uoar, cu att este mai ieftin i mai
comun, i poetul trebuie s se gndeasc de dou ori pentru a o
ntrebuina.

Prin acestea Maiorescu vrea sa spuna ca este usor sa faci o

rima dar pentru a atinge perfectiunea trebuie pus mai mult timp
si gandire pentru a gasi variant cea mai buna.

5. Majoritatea poeilor nu merit numele ce i-l uzurp: din

produciunile lor se vede numai o fantezie seac de imagini
originale i o inim goal de simiri adevrate, i mai bine le-ar fi
fost lor i nou dac niciodat nu ar fi luat pana n mn i nu ar
fi lit n public produciunile lor nedemne de limbajul muzelor.
Titu Maiorescu este dereanjat de numarul destul de mare care
se cred poeti dar care nu pot realiza opere pe masura asteptarilor
si este de parere ca aceste persoane ar trebui sa se perfectioneze
inainte de a-si publica poeziile.

Direcia nou n poezia i proza romn

1. Va avea Romnia un viitor? Se mai afl n poporul ei destul
putere primitiv pentru a ridica i a purta sarcina culturei?
Prin aceste 2 intrebari retorice Maiorescu isi exprima
ingrijorarea asupra viitorului culturii tarii, nefiind sigur ca noile
generatii ce vor veni vor putea sa se ridice la inaltimea genratiei
actuale.
2. Tocmai spre deteptarea publicului romn din nepsarea lui
trebuie prezentate numai formele estetice cele mai curate, i, n
mijlocul agitrilor politice i sociale, arta este anume chemat a
ne da un liman de adpost.
Titu Maiorescu este de parere ca pentru a starni interesul
mai multor romani pentru literature ar trebuie prezentate mai
intai poeziile cele mai bune.
3. A nu cunoate lucrul de care vorbeti este un grad mic de
greal n comparare cu deprinderea de a ascunde adevrul, de a
rspndi cu intenie tiri false i de a nu le rectifica niciodat.

Din acest citat ne putem da seama ca este mai bine sa

admitem ca nu stim un lucru decat sa invetam ceva pentru a
umple golul.

4. Cei dinti care au simit trebuina de a ceti nainte de a osndi

au fost desigur cei mai drepi i cei mai cuminte dintre adversarii
nostrii.
In aceasta fraza Titu Maiorescu vrea sa ne invete ca trebuie sa
ne informam inainte de a trage concluzii.

Eminescu i poeziile lui

1.Ar fi fost crescut Eminescu n Romnia sau n Frana, i nu n
Austria i n Germania; ar fi motenit sau ar fi agonisit el mai
mult sau mai puin avere; ar fi fost aezat n ierarhia statului la
o poziie mai nalt; ar fi ntlnit n viaa lui sentimental orce alte
figuri omeneti - Eminescu rmnea acela, soarta lui nu s-ar fi
schimbat.
Maiorescu este de parere ca oriunde ar fi crescut, oricat de
multi bani ar fi avut, sub orice circumstanta eminescu tot un
geniu ar fi ramas.

2.Poetul e din natere, fr ndoial.

Pentru a fi poet bun, fata de alte activitati precum sportul, nu
este de ajuns doar antrenamentul, trebuie sa te nasti si cu un
anume talent.

3.Cu o aa natur, Eminescu gsea un element firesc pentru

activitatea lui n toate situaiile n care a fost pus.
Maiorescu, in cele spuse mai sus, vrea sa spuna ca Eminescu
a fost un geniu nu numai in scrierea de poezii ci si in viata de zi cu
zi.

4.Cnd venea n mijlocul nostru cu naivitatea sa ca de copil, care

i ctigase de mult inima tuturor, i ne aducea ultima poezie ce o
fcuse, o refcuse, o rafinase, cutnd mereu o form mai
perfect, o cetea parc ar fi fost o lucrare strin de el. Niciodat
nu s-ar fi gndit mcar s o publice; publicarea i era indiferent,
unul sau altul din noi trebuia s-i ia manuscrisul din mn i s-l
dea la Convorbiri literare.
Lui Eminescu nu ii pasa de popularitate sau de ce credea lumea
despre el. Acesta vroiam doar sa-si perfectioneze operele pentru a
devenit din ce in ce mai bun.

Comediile d-lui I.L. Caragiale

1.De meritat toate merit s fie cunoscute i, dup prerea
noastr, ludate - toate fr excepie.
Maiorescu ii lauda toate operele lu Caragiale si implicit pe
acesta.

2.i cu ct cineva va fi mai capabil prin dispoziia sa natural

sau prin educaie a avea asemenea momente de emoiune
impersonal, cu att va fi mai ntrit n el partea cea bun a
naturei omeneti.

3.Cci pentru orice om cu mintea sntoas este evident c o

comedie nu are nimic a face cu politica de partid; autorul i ia
persoanele sale din societatea contimporan cum este, pune n
eviden partea comic aa cum o gsete.
Titu Maiorescu il admira pe I L Caragiale pentru faptul ca
curajul pentru a scrie despre ce doreste fara a face
exceptii.Acesta isi alegele personajele de care are nevoie si le
foloseste cum doreste in operele sale.

4.arta a avut totdeauna o nalt misiune moral, i orce

adevrat oper artistic o ndeplinete..
Maiorescu subliniaza faptul ca orice opera artistica foarte bine
realizata poate fi cosiderata ca arta si are un rol important in
societate.

Limba
Beia de cuvinte
1.Exist ns un fel de beie deosebit ntre toate prin mijlocul
cel extraordinar al producerii ei, care se arat a fi privilegiul
exclusiv al omului, n ciuda celorlalte animale: este beia de
cuvinte.
Betia de cuvinte este si ea periculoasa in felul ei.
2.Cuvntul, ca i alte mijloace de beie, e, pn la un grad
oarecare, un stimulent al inteligenei.
Ca i celelate mijloace provocatoare de beie, consumul
cuvntului pn la o anumit limit are un grad de stimulare a
inteligenei. Consumat n cantiti mai mari duce la efectele
specifice oricrei beii."

Neologismele
1.Acolo unde pe lng cuvntul slavon exist n limba
romneasc popular un cuvnt romn, cuvntul slavon trebuie
s fie deprtat i cuvntul romn pstrat.

Desi cuvintele de origine slavona pot fi folosite este de

preferat sa fie folosite cele romanesti daca exista echivalentul
acestora.

2.Acolo unde astzi lipsete n limb un cuvnt, iar ideea trebuie

neaprat introdus, vom primi cuvntul ntrebuinat n celelalte
limbi romanice, mai ales n cea francez.
Se poate folosi un cuvant de origine straina numai daca
acesta nu poate fi tradus in limba romana.

3.Deprtarea tuturor cuvintelor slavone din limba romn i

nlocuirea lor cu neologisme ar fi o greeal i este cu neputin.
Nu trebuie sa fugin de neologisme. Acestea au un rol foarte
important in dezvoltarea limbii noastre.

4.Slavismele nrdcinate n limba popular nu se pot scoate

astzi din cursul vorbirii i scrierii romneti, nti fiindc sunt aa
de numeroase nct lipsete oarecum instrumentul cu care s se
fac aceast operaiune prea ntins, i al doilea, fiindc nu avem
astzi nici cea mai mic form de nelegere asupra cuvintelor cu
care s le nlocuim.
Desi unele persoane ar dori stergerea unor cuvinte din limba
noastra acest lucru nu este posibil. Cuvintele de origine slavona
sunt si vor exista in continuare. Indepartarea acestora ar fi
imposibila deoarece echivalentul acesotora ori a disparut in timp
ori nu a existat niciodata.

Cultura
n contra direciei de astzi n cultura romn

1.Cci fr cultur poate nc tri un popor cu ndejdea c n

momentul firesc al dezvoltrii sale se va ivi i aceast form
binefctoare a vieii omeneti; dar cu o cultur fals nu poate
tri un popor, i dac struiete n ea, atunci d un exemplu mai
mult pentru vechea lege a istoriei: c n lupta ntre civilizarea
adevrat i ntre o naiune rezistent se nimicete naiunea, dar
niciodat adevrul.
In viziunea lui Titu Maiorescu Cultura reprezinta educatia
unui popor

2. zidirea naionalitii romne nu se poate aeza pe un

fundament n mijlocul cruia zace neadevrul
Aici, Maiorescu vrea sa sublinieze importanta adevaralui.

3. Dac o foaie literar nu este n stare s scrie dup gramatic,

dac se declar incapabil de a avea ortografie i stil bun, atunci
de unde a luat curajul de a se mai prezenta pe arena publicitii?
Din fraza lui Maiorescu puteam extrage urmatoarea idee:
daca vrei sa faci ceva, trebuie sa il faci ca la carte. In cazule de
fata este inadmisibil ca o foaie literara sa nu respecte regulile de
ortografie si de gramatica.