Misteriosul artefact antic care infatiseaza o zeitate antica ,,imprumutata" ulterior

de crestinism. Cine a fost Cavalerul Trac si cum a influentat el religia

Costel Crangan,

Modelul Cavalerului Trac este regasit in artefactele arheologice pre-crestine, iar numeroase elemente ale zeitatii
pagane au fost apoi ,,transferate" catre mai multi sfinti, dar in special catre Sfantul Gheorghe. Un artefact gasit
langa castrul Barbosi il reprezinta pe zeul razboinic, surprinzator, intr-o atitudine pasnica ce iese din standardele
stiute.
Chiar daca ne place sa credem ca religia crestina este cu totul si cu totul originala, intre teoria teologica si
practica arheologica exista o oarecare diferenta. Mai exact, de-a lungul vremii au fost gasite numeroase marturii
materiale care atesta ca nu doar filosofia crestina a influentat major alte curente teologice, ci s-a inspirat, la
randul ei, din alte credinte.
Un exemplu la indemana este Cavalerul Trac (cunoscut in unele zone est-europene si sub denumirea de
Cavalerul Danubian) care a patruns in crestinism in mod discret, imprumutand o parte dintre caracteristicile sale
unuia dintre cei mai importanti sfinti crestini: Sfantul Gheorghe.
Dovezi arheologice la umbra furnalelor
Una dintre cele mai interesante astfel de dovezi a fost descoperita in sudul Moldovei, aproape de varsarea
Siretului in Dunare, cu prilejul unor lucrari de excavatie facute pentru construirea Combinatul Siderurgic

,,Gheorghe Gheorghiu-Dej" (actualmente ArcelorMittal) de la Galati.

,,In imediata apropiere a castrului roman de la Barbosi, pe latura de sud a dealului Tirighina, la piciorul pantei, sa descoperit o placa de marmura sculptata, infatisandu-l pe Cavalerul Trac. Monumentul a fost salvat prin grija
maestrului Chiriac Clement din Galati, in toamna anului 1963. Dupa multe tatonari, piesa a intrat in petrimoniul
Muzeului de istorie Galati, abia in primavara anului 1965", noteaza eminentul profesor universitar doctor Ion T.
Dragomir, in lucrarea ,,Cavalerul trac de la TirighinaBarbosi", publicata de Muzeul de Istorie din Galati in anul
1969.

Amplasamentul sitului Barbosi. INFOGRAFIE: Muzeul de Istorie Galati

Tablita votiva antica este din marmura (s-a concluzionat ca marmura era adusa din Italia), sculptata in altorelief.
Are o forma dreptunghiulara si dimensiunile de 29,5 pe 23 de centimetri, cu o grosime de patru centimetri,
vechimea ei fiind estimata la aproape doua milenii, respectiv din secolul II dHr.
Interesant este ca pentru analiza materialului s-a apelat la unul dintre cei mai cunoscuti maestri pietrari
interbelici: italianul Giuseppe Vinante, pe care instaurarea puterii comuniste l-a gasit (si l-a transformat in
captiv) la Galati, unde avea un atelier de sculpura ornamentala celebru in toata Europa.
In paranteza fie spus, maestrul a trebuie sa se multumeasca, sub comunisti, sa fie un simplu cioplitor de
monumente funerare si, ocazional, consultant al arheologilor de la Galati.
Artefactul a fost partial distrus la excavatie
Extraordinarul artefact se pastreaza din pacate in stare fragmentara, avand latura dreapta distrusa aproape in
intregime. Expertii au concluzionat ca deteriorarea coltului din dreapta jos este foarte veche (probabil din
secolele III-IV d.Hr) .

Artefactul Cavalerului Trac. FOTO Muzeul de Istorie din Galati

Coltul de sus a fost spart, dupa cate afirma Ion T. Dragomir, in timpul descoperirii, mai ales ca, asa cum
spuneam, tablita nu a fost scoasa la lumina de specialisti, ci de muncitorii care amenajau un depozit de materiale
destinate construirii combinatului siderurgic.
Din pacate, imprejurarile descoperirii a fascut ca obiectul sa fie ciuntit, atat altarul, arborele, sarpele, cat si
piciorul drept al calaretului fiind partial rupte, faramitate, facand imposibila descifrarea unor detalii importante.
,,In primul plan al placutei se afla figura impunatoare a Cavalerului Trac, calare. Are chipul tanar, bustul usor
intors, priveste spre dreapta. Capul este vazut din fata, incadrat de par buclat. Are fata conturata, cu detalii
expresive. E imbracat cu tunica scurta, cu pliuri verticale, incinsa la mijloc, avand manecile pana la cot, si
hlamida, prinsa in fata, la gat, ce flutura in spate ca un evantai cu patru falduri. Cu mana stinga ridicata la
inaltimea umarului, tine darlogii fraului, iar cu dreapta adusa in regiunea abdomenului tine un vas, probabil o
patera (N.R.: un vas ca o farfurie, folosit pentru libatie, adica pentru aducerea unei ofrande de vin) ", descrie Ion
T. Dragomir artefactul.
Dincolo de excelenta calitate a detaliilor legate de calaret si de cal, merita acordata o atentie deosebita partea
dreapta a sculpturii, care contine evidente trimiteri biblice (catre Vechiul Testament de origine mozaica).

Sapaturi in situl Barbosi (1963). FOTO Muzeul de IStorie Galati

,,Pe latura dreapta a sculpturii se afla daltuit schematic arborele cu frunze si fructe si sarpele de proportii mari
incolacit. Frunzele si fructele, cat si sarpele, nu mai sunt insa realizate cu aceeasi atentie cu care au fost lucrati
Cavalerul si calul. In coltul din dreapta jos este infatisat un mic altar paralelipipedic fatetat, cu dublu
coronament, pe care arde faclia sacra", scrie profesorul Dragomir in lucrarea citata.
Un razboinic... pasnic, ce iese din tipare
Absolut ciudat, din campul sculptural al tablitei descoperite la Barbosi lipsesc elementele caracteristice ale
cultului Cavalerului Trac, respectiv lancea, cainele si mistretul, lucru care i-a facut pe specialisti sa ia in calcul
si ipoteza ca asistau deja ,,la o crestinizare" a zeitatii, dupa mai bine de un mileniu de existenta razboinica, bine
delimitata.
De altfel, pe baza trasaturilor esentiale existente in cadrul acestui altorelief, precum si a literaturii de specialitate
(mai ales C. Scorpan, ,,Cavalerui trac", l967, paginile 13-84), s-a concluzionat ca artefactul era in mod cert
dedicat Cavalerului Erou Trac, dar un erou pasnic, dezarmat, in ipostaza de zeu pamantean.
,,Sub aspect religios, cultul Cavalerului Trac exprima credinta in victoria binelui, a adevarului si dreptatii
impotriva raului, conceptie dogmatic-religioasa care, de fap, isi gaseste izvorul sau obarsia in sincretismul
religiilor antice, din Asia, Orientul mijlociu si apropiat, Africa de Nord, Egipt. Se stie ca antiteza dintre bine si
rau, ca si concept teologic, are un caracter multimilenar, fiind adoptata ulterior si de catre crestinism aproape in
aceeasi forma", mai noteaza profesorul Dragomir.
Interesant este ca, vreme de aproape un mileniu, Cavalerul Trac nu a fost reprezentat in forma materiala, fiind o
zeitate abstracta, omniprezenta. Cultul acestei divinitati s-a concretizat in forme plastice incepand abia din
epoca elenistica, sub puternica influenta a acesteia
,,Cele mai vechi reprezentari figurative ale divinitatii apar in secolul IV iHr., destul de rar intalnite, mai ales in

jurul oraselor grecesti de pe tarmul egeean si pontic. In vremurile indepartate, triburile tracice vechi nu l-au
reprezentat iconografic pe Cavalerul Trac, ci acestia il adorau numai in mod imaterial, pornind, bineinteles, de
la ideea omniprezentei sale, asa cum de altfel era adorat si marele zeu dacic Zamolxis", scrie profesorul Ion T.
Dragomir, in lucrarea ,,Cavalerul trac de la TirighinaBarbosi", publicata de Muzeul de Istorie din Galati in anul
1969.
Specialistii nu exclud nici varianta ca aceasta divinitate sa aiba legaturi macar din punct de vedere figurativ,
daca nu si de fond, cu o alta categorie de zeitati, cunoscuta in literatura arheologiei clasice sub denumirea de
,,Cavaleri dunareni (danubieni; Cabiri)" - ca un fel de dedublare a Cavalerului Trac - intalniti in provinciile
balcanice si in Dacia, care ar putea sa fie de origina geto-dacica sau moesica.
De la zeul trac la Sfantul Gheorghe
Absolut interesant, cultul Sfantului Mare Mucenic Gheorghe (unul dintre cei mai importanti sfinti crestine) se
impleteste cumva cu cel al Cavalerului Trac, nu putini fiind specialistii care cred ca exista un soi de continuitate
intre cei doi.
Esye de remarcat ca Sfantul Gheorghe era nascut in Capadadocia, dar la origine era trac, fiind clara sorgintea
egeeana a familiei lui. Intrat in armata romana, la trupele calare, se remarca prin nemaipomenita lui vitejie in
lupta, ajungand comandant de osti si fiind considerat, spre sfarsitul secolului al II-lea dHr, un mare erou.

Icoana Sfantului Gheorghe. FOTO Centrul Cultural Dunarea de Jos

In anul 303, insa, pe fondul prigoanei crestinilor de catre imparatul Diocletian, Sfantul isi recunoaste
apartenenta la crestinism si, pentru ca refuza sa se dezica, este condamnat la moarte. Este decapitat pe 23 aprilie
304, data care figureaza in calendarele crestine ca zi a praznuirii lui.

Foarte interesant este ca reprezentarea iconografica a Sfantului Gheorghe, calare pe cal, inarmat, invingand raul,
seamana izbitor cu reprezentarea standard a Cavalerului Trac.
Mai mult decat atat, inclusiv elemente dintre cele ce figureaza pe tablita descoperita la Barbosi (mai ales pomul
cunoasterii si sarpele ispitei) ajung sa apara, in diverse forme, in icoanele Sfantului Gheorghe, intarind
concluzia ca asistam la un transfer de identitate la nivel artistic.
Fara indoiala, nu latura teologica este de discutat aici - este evident ca sfantul crestin este o entitate distincta - ci
faptul ca reprezentarea artistica a acestuia a preluat pana la imitatie elementele figurative ale Cavalerului Trac.
Va mai recomandam si:
Scheletul misterios gasit la Galati: vechi de 1.800 de ani, ar putea fi printre primii crestini ingropati pe
teritoriul romanesc
Misterul celor patru femei goale prinse in hora. Artefactul 5.000 de ani a fost descoperit in Romania
acum trei decenii
Misterul relicvelor egiptene gasite in sudul Moldovei. Au fost aduse de romani sau dacii faceau troc cu
faraonii