Asamblari nedemontabile

Ministrul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si

Sportului
Colegiul Tehnic ,,Alexandru Ioan Cuza Barlad

PROIECT TEHNIC DE
SPECIALITATE
In vederea sustinerii examenului de certificarea
competentelor nivel 3, specializarea:
Tehnician mecanic de intretinere si reparatii

Indrumator:
Prof. Pais Mihaela
Elena

Candidat:
Enache RoxanaXIII M
2011

TEMA PROIECTULUI

Asamblari nedemontabile

Cuprins
Argument...4.
Capitolul I.Asamblari nedemontabile5.
I.1 Tipuri de asamblari nedemontabile......5.
Capitolul II.Asamblari nituite6.

II.2 Tipuri de nituri8.

II.3 Nituirea mecanica....9.
II.4 Nituirea metalelor si aliajelor usoare11.
II.5 Conditii tehnice impuse imbinarilor nituite...11.
Capitolul III.Asamblari sudate.12.
III.2
Metode
productive
la
sudarea
cu
gaze.12.
III.3
Scule
si
dispozitive
pentru
operatiile
de
sudare...13.
III.4 Asamblarea generala a constructiilor sudate
15.
III.5 Tratamentul termic al imbinarilor sudate.16.
III.6
Controlul
si
receptia
asamblarilor
sudate.18.
Capitolul IV.Asamblari prin lipire...18.
IV.2 Lipirea metalelor..20.
IV.3 Asamblari prin incleiere...20.
Capitolul V.Asamblari prin presare.23.
Capitolul
VI.Norme
de
tehnica
securitatii
si
igiena
a
muncii..24.
Anexe...25.
Bibliografie..30.

Argument

Pentru sustinerea examenului de certificare a competentelor nivelul 3

am ales tema Ansamblari nedemontabile.
Asamblarile nedemontabile sunt acele asamblari la care,pentru
desfacerea pieselor este necesar sa se distruga partial sau total organul
de asamblare sau piesele ce alcatuiesc asamblarea.
Am abordat aceasta tema respectnd condiiile de aplicabilitate
cuprinse n Standardele de Pregtire Profesional.
Din categoria asamblarilor nedemontabile cele mai uzuale sunt
asamblarile nituite, asamblarile sudate, asamblarile prin lipire si incleiere.
In cele ce urmeaza se vor prezenta notiuni referitoare la asamblarile prin
nituire, asamblarile sudate si asamblarile prin lipire si incleiere.
Procedeele de obtinere a asamblarilor fixe nedemontabile se pot
imparti in doua grupe :
-procedee la care asamblarea se realizeaza fara un organ de
asamblare ;
-procedee la care asamblarea se realizeaza cu ajutorul unui organ de
asamblare.
Din prima grupa fac parte procedeele de asamblare prin presare,iar
din a doua, cele prin nituire,sudare,lipire.
In general una din piesele care se asambleaza prin presare are un
alezaj sau face parte din cat. inelelor,iar cealalta este un arbore plin sau
gol la int.
Presarea poate fi:
Presarea transversala se poate obtine prin :
-presare cu incalzirea piesei exterioare
-presare prin racirea piesei int.
-presare prin def plastica
-presarea unei piese elastice
Presarea longitudinala care se realizeaza prin introd.fortata a piesei
interioare in piesa exterioara.Aceasta metoda constituie una din cele mai

simple met. de asamblare .Pentru micsorarea fortei de presare se poate

apela la una din urmatoarele solutii :
- ungerea suprafetelor care vin in contact
- amplasarea pe piesele asamblate a unor tesituri sau a unor portiuni cu
ajustaj liber.

Capitolul I.
Asamblari nedemontabile
I.1 Tipuri de asamblari nedemontabile

ASAMBLRI

NEDEMONTABILE

PRIN
PRESARE

PRIN
NITUIRE

PRIN
LIPIRE

PRIN
SUDARE

Capitolul II.
Asamblari nituite

OPERATIA

Pregtirea
nituirii

Trasarea
centrelor
gurilor

Gurirea
tablelor

Montarea
pieselor
pentru
nituire

Nituirea

Controlul
operaiei

LUCRARI

S.D.V. -uri folosite

Curirea
suprafeelor
Aplicarea unui
start de miniu
de plumb
Punctarea
centrelor
viitoarelor guri

Punctator

Suprapunerea
pieselor
Executarea
guriri

Poansoane, scule speciale sau maini de gurit

Tablele se prind
si ce centreaz

Dornuri sau uruburi

Manuala
Introducerea
nitului
Strngerea
pieselor
Refularea
capului
tijei
nitului
prin
batere
Montarea
cpuitorului pe
capul
de
nchidere
Mecanica

Se verifica sa
nu
apar
urmtoarele
defecte
Capul de nit
prezint bavuri
Piesele prezint
tieturi in jurul
nitului
Capul
de
nchidere
a
nitului prezint
fisuri
Capul de nit nu

Maini specializate - pentru nituirea mecanica

- ciocane de nituit portabile
- prese de nituit
- maini de nituit prin rulare

In
functie
de tipul

productiei, nituirea poate fi executata manual sau mecanic, iat in functie

de diametrul tijei nitului, ea se poate executa la cald sau la rece. In
general, la otel, cand tija nitului are un diametru sub 6 mm, nituirea se
poate face la rece, iar cand are un diametru mai mare, la cald.
Nituirea manuala in general este o operatie costisitoare care cere
un volum mare de munca avand totodata o productivitate mica.
Pentru acest motiv se recomanda ca oriunde este posibil, ea sa se
execute mecanizat, folosind dispozitive si utilaje speciale care usureaza
munca si maresc productivitatea (ciocane pneumatice, electrice, prese
etc.)
Nituirea continua sa ramana un procedeu destul de raspandit
pentru realizarea imbinarilor supuse unor eforturi dinamice mari, precum
si acolo unde nu se poate aplica sudura datorita dificultatilor ce o
insotesc. Astfel, nituirea ramane inca principalul procedeu de asamblare
in constructia de avioane precum si in unele constructii metalice etc.
In plus, trebuie adaugat ca elementele imbinate prin nituire pot fi
demontate prin distrugerea niturilor, transportate si asamblate din nou in
timp ce constructiile sudate nu permit acest lucru decat in unele cazuri
izolate date fiind transformarile care au loc in material la locul taierii si
sudurii ulterioare.

II.2 Tipuri de nituri

Inbinarile nituite se pot imparti in mai multe categorii dupa diferite
criterii si anume:
Imbinari nituite-dupa modul de executie(manuala, mecenizata)
-dupa starea tijei(la cald, la rece)
-dupa modul de asezare a tablelor(prin suprapunere
sau cu clipse/cap la cap/pe o singura parte-pe
ambele parti)
-dupa numarul randurilor de nituri(cu un singur rand
sau cu mai multe randuri; paralele, in zigzag)
-dupa numarul sectiunile de forfecare(cu o singura
sectiune, cu mai multe sectiuni)

-dupa destinatia asamblarii(de rezistenta, de

etansare, de rezistenta-etansare)
-dupa modul de formare a capului nitului(directa,
indirecta
- Niturile de rezistenta se aplica la constructiile metalice, unde
conditia principala care se cere este transmiterea fortelor intre
elementele respective.
- Niturile de etansare se aplica la constructia bazinelor, rezervoarelor
sau diferitelor alte asemenea constructii, care nu sunt supuse unor
eforturi deosebite. Avand in vedere scopul acestor nituri, ea se poate
executa cu nituri mai subtiri decat cele folosite la nituirea de rezistenta
insa ele trebuie dispuse mai des.
- Nituirea de rezistenta-etansare trebuie sa corespunda ambelor
conditii. Asa cum s-a aratat si anterior insa;indiferent de tipul nituirii, este
recomandabil ca nituirea sa fie inlocuita prin sudura ori de cate ori este
posibil.

II.3 Nituirea mecanica

Ca si in alte operatii tehnologice din domeniul constructiilor de masini;
tehnologia nituirii si utilajelor folosite sunt conditionate de tipul productiei.
Astfel la productia individuala si in atelierele de intretinere si reparatii, se
aplica nituirea manuala pentru realizarea unor imbinari care nu se pot
efectua prin sudura din diferite motive. Nituirea se realizeaza manual sau
mecanic, la cald sau la rece.
La capitolul 11s-a prezentat in mod detaliat tehnologia operatiei de
asamblare prin nituire, urmand ca in continuare sa se prezinte modul de
lucru la masinile de nituit.
Nituirea mecanica se executa la masinile de nituit obtinandu-se
marirea productivitatii si imbunatatirea calitatii nituirii. Forta de nituire
realizata cu astfel de masini este de 2000-8000 daN.
Masinile de nituit pot fi clasificate astfel:
Dupa procedeul de formare a capului de nit, in:

-masini de nituit prin ciocanire (ciocane de nituit), care pot fi

fixe si transportabile;
-masini de nituit prin presare (prese de nituit), care pot fi in
potcoava (fixe si amovibile) sau in cleste (fixe sau amovibile);
-masini de nituit prin rulare.

Dupa posibilitatea de deplasare,in:

-masini de nituit fixe;
-masini de nituit transportabile, care pot fi portative,
carosabile sau suspendate.
Dupa modul de actionare,in:
-masini de nituit hidraulice;
-masini de nituit pneumatice;
-masini de nituit hidropneumatice;
-masini de nituit electromecanice;
-masini de nituit electrohidraulice.
Dupa felul comenzii de functionare,in:
-masini de nituit cu comanda manuala;
-masini de nituit cu comanda semiautomata;
-masini de nituit cu comanda automata.
Masina de nituit prin ciocanire.Se foloseste la nituri cu diametrul
pana la 42 mm. Aceste masini pot fi actionate cu aer comprimat sau prin
transmisii mecanice. In figura 20.1 este reprezentat schematic sistemul

de parghii al unei masini pneumatice cu parghie. Aerul comprimat

actioneaza pistonul 1. Pe tija pistonului este fixata pana 2, care, la
deplasarea pistonului, impinge rola 3, transmitand printr-un sistem de
parghii efortul asupra capuitorului 4.Contracapuitorul 5 face corp comun
cu batiul masinii.
Masina de nituit prin presare.Formeaza capul nitului dintr-o singura
miscare a capuitorului, iar presiunea asupra nitului creste in mod treptat.
Nituirea cu astfel de masini face ca refularea sa fie foarte puternica, ceea
ce elimina operatia de stemuire. In figura 20.2 este reprezentat modul de
lucru la o astfel de masina. Masina se apropie de piesele ce trebuie sa
fie nituite pana cand capul de asezare al nitului vine in contact cu
contracapuitorul fix. Apoi se aplica presiunea asupra capuitorului si se
formeaza
capul
de
inchidere
al
nitului.

Masina de nituit prin rulare (fig. 20.3) Formeaza capul de nit printr-o
presare rotativa care creste treptat. Constructia acestor masini de gaurit
cu reglare manuala prin maneta cu maner. In locul burghiului se folosesc
doua role profilate 2a si 2b ,care la rotirea si avansul arborelui 3
formeaza capul de inchidere al nitului 1. Nituirea cu aceste masini este
folosita numai pentru nituri de dimensiuni mici si din materiale moi.
Masina de nituit hidraulic. Are un cilindru cu apa sub presiune si un
piston care este legat direct cu capuitorul. Apa care formeaza agentul
motor al masiniieste adusa la cilindru prin conducta de la o pompa sau
de la un acumulatorde presiune.

II.4 Nituirea metalelor si aliajelor usoare

Dupa cum s-a precizat in partea introductiva a acestui subcapitol,
nituirea are inca o larga aplicabilitate intr-o serie de domenii unde nu se
poate executa sudarea. Printre principalele constructii nituite se numara
si cele aernautice, unde se folosesc in general aliaje de aluminiu. La
asemenea constructii se aplica numai nituirea la rece, deoarece prin
incalzire tablele respective din cauza modificari structurii isi micsoreaza
rezistenta. Pentru acest motiv nu se pot folosi nituri cu diametrul mai
mare de 13 mm.
De asemenea, trebuie avut in vedere faptul ca nituirea
executandu-se la rece, Strangerea puternica a tablelor nu este asigurata
prin contractia ulterioara a tijei nitului si eforturile se transmit numai prin
contactul direct dintre tija si peretele gauri.
Deci, pericolul de forfecare a tijei nitului este mult mai mare decat
in celelalte cazuri, motiv pentru care la nituirea acestor aliaje se cere o
atentie cu totul deosebita.

II.5 Conditii tehnice impuse imbinarilor nituite

Obtinerea unei bune calitati a imbinarilor nituite este conditionata

de urmatorii factori:
- presiunea executata asupra nitului si a tablelor ce se imbina trebuie sa
fie suficienta pentru a impiedica deplasarea dintre piese si a evita
forfecarea;
- temperatura de incalzire a nitului trebuie sa fie intre limitele prescrise,
iar niturile sa nu stea timp indelungat la aceste temperaturi, pentru ca
materialul sa nu-si schimbe proprietatile tehnologice;
-niturile sa fie astfel alese incat sa existe un raport intre diametrul si tija
nitului suficient pentru formarea capului de inchidere;
-piesele care se imbina sa aibe suprafete bine curatate si indreptate;
-niturile se distribuie astfelincat sa se realizeze o buna rezistenta si
etanseitate a imbinarii.
Imbinarile nituite se considera de buna calitate daca indeplinesc
urmatoarele conditii:
-gaura este umpluta complet de corpul nitului;
-nitul asigura o strangere corespunzatoare a pieselor imbinate.

Capitolul III.
Asamblari sudate
Sudarea procedeu tehnologic de asamblare nedemontabil a
dou
sau mai multe
piese, cu aceeai compoziie sau compoziii apropiate realizat prin
topire sau presare.
Materialul suplimentar introdus n zona de mbinare se numete
material de adaos sau metal de adaos.
Cordonul de sudur se numete zona mbinrii sudate n care au
acionat forele de legtur dintre atomii marginali.
Scule, dispozitive i materiale folosite. Sursa de curent : surs de
curent continuu - generatoare de curent continuu surs de curent
alternativ - transformatoarele de curent mono i trifazate.

Cabluri pentru sudare, portelectrod, clema de contact, ciocan special

pentru spargerea crustei de zgur ce se formeaz n timpul sudrii, perie
de srm pentru curirea marginilor tablelor de mbinat i a custurii.
Elemente de baz electrozii vergele metalice acoperite cu un
nveli fuzibil, ce are rolul de a amorsa arcul electric, de a asigura
arderea stabil a acestuia i de a proteja baia de sudare mpotriva
oxidrii.
Alegerea electrozilor are o importan deosebit n realizarea unei
custuri de calitate.
nveliul electrodului poate fi: acid (A), bazic (B), celulozic (C), oxidant
(O), rutilic (R), titanic (T).

III.2 Metodele productive la sudarea cu gaze

Una din metodele cele mai productive este cusatura dubla care se poate
aplica atat la sudarea otelului cat si la sudarea metalelor neferoase.
Tablele de imbinat se asaza in pozitie verticala, iar sudarea se executa
simultan de catre doi sudori asezati de o parte si de cealalta. Prin
aplicarea acestei metode, viteza de sudare poate fi marita pana la 80%
fata de metoda spre dreapta, iar consumul de gaze se micsoreza cu
40%.
O alta metoda productiva este sudarea cu suflaiul
multiplu. Becurile au doua sau mai multe ajutaje: una din flacari
preincalzeste piesa, iar cealalta incalzeste metalul. Consumul de oxigen
si de acetilena se micsoreaza cu 15-20%, iar viteza de sudare creste cu
30% fata de sudarea spre dreapta si cu 50% fata de sudarea spre
stanga.
O alta metoda este sudarea automata cu gaze care se aplica la
productia de serie pentru sudare cusaturilor longitudinale fara metal de
adaos si a tevilor cu pereti subtiri. Suflaiurile folosite sunt cu mai multe
flacari si se racesc cu apa. Amestecul gazos folosit este cu exces de
oxigen, ceea ce asigura o temperatura inalta a flacarii.

III.3 Scule si dispozitive pentru operatiile de sudare

asamblarea prin sudare a constructiilor metalice, sculele si dispozitivele difera in mare masura
daca sudarea se executa manual sau automat. Sculele comune pentru ambele metode sunt
numai masca de sudura, peria de sarma, si ciocanul.
La sudarea manuala se folosesc urmatoarele scule si dispozitive:

- panourile de protectie se folosesc pentru a izola pe cat se poate

locul, unde se sudeaza, de restul spatiilor de lucru, intrucat arcul electric
da iritatii periculoase ochilor. Nu intotdeauna este posibila utilizarea
panourilor, intrucat sudurile se executa si la inaltime. In aceste cazuri,
pentru a feri lucratorii de inflamarea ochilor, datorita razelor generate de
arcul electric, trebuie facut un instructaj special;
- dispozitivele de asamblare in functie de zona de aplicare pot fi
generale sau speciale. Cele generale sau universale se folosesc la
asamblarea unui mare numar de piese care nu sunt identice, la productia
de unicate sau de serii mici.
Dispozitivele speciale, numite si conductoare, se folosesc pentru
asamblarea pieselor de acelasi tip, cu dimensiuni apropiate sau identice.
Ele se folosesc la productia in serie.
Dupa felul operatiilor, dispozitivele se clasifica stelaje, conductoare,
dispozitive de fixare, de prindere, de intindere, de distantare si de rotire.
In anumite cazuri, intr-un dispozitiv complex se combina doua sau mai
multe categorii de dispozitive, ceea ce permite executarea a doua sau a
mai multor operatii de asamblare sau sudare.
Stelajele sau dispozitivele de sustinere sunt suprafete fixe si plane de
sustinere, pe care se executa asamblarea si sudarea pieselor.
Constructia lor este variata : din profil, din beton armat etc.
Ele trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:
- sa fie rezistente, rigide si sa asigure fixarea in pozitia necesara a
pieselor de sudat;
- piesele sa poata fi asezate si scoase dupa sudare usor si repede;
- dispozitivele de conducere sunt destinate asigurarii pozitiei precise
a pieselor sau a subansamblurilor si se folosesc in productia in serie sau
de masa;
- dispozitivele de fixare sunt opritoarele si limitatoarele care se
fixeaza pe stelaje, pe placile de fixare sau pe sabloane ;

- dispozitivele de prindere au forme foarte variate si se utilizeaza

pentru fixarea pieselor se sudeaza in pozitiile convenabile si pentru a
impiedica deplasarea pieselor in timpul sudarii ;
- dispozitivele de strangere se folosesc la fixarea a doua piese in
cadrul asamblarii. Ele se prind de piesele de baza prin puncte de sudura
si dupa terminarea asamblarii se desprind cu dalta;
-dispozitivele de intoarcere permit sudarea in pozitie orizontala a
majoritatii cordoanelor de sudura de la o constructie. Dispozitivul pentru
intoarcerea cilindrilor este compus din doua siruri de role, din care unul
este antrenat de un motor electric cu reductor. Reductorul sau variatorul
de viteza poate fi astfel reglat incat, in functie de diametrul rezervorului
sau al recipientului de sudat, sa imprime rolei de antrenare o astfel de
miscare incat sa realizeze viteza periferica caracteristica pentru regimul
de lucru respectiv. Pentru rotirea stalpilor sau a grinzilor compuse se
foloseste un suport cu lanturi cu care se poate manevra cu usurinta
grinda de sudat, astfel incat in totdeauna sudurile sa se realizeze in
pozitie orizontala.
Sudarea automata si sudarea semiautomata asigura o productivitate
marita. Dispozitivele constau in instalatii pentru asigurarea executiei
cordoanelor in pozitie orizontala, precum si pentru mentinerea marginilor
de sudat intr-o pozitie bine stabilita.
Pozitia orizontala de sudare se asigura prin dispozitive de poizitionare
care se rotesc in jurul uneia sau a doua axe perpendiculare, realizand
orizontalitatea oricarei suduri dintr-o sectiune plana sau de volum.In
acest caz, aparatul automat se sprijina pe un suport convenabil sau se
foloseste un aparat semiautomat la care capul de sudare se conduce
manual.
Pentru fixarea marginilor tablelor in timpul sudarii se foloseste atat
prinderea acestora prin puncte de sudura cat si fixarea pe platou
magnetic.
Pentru a se mari posibilitatea de executare a cordoanelor dintr-o
singura trecere, in partea opusa arcului electric se aseaza o garnitura de
cupru continua. Cum operatia in sine nu este simpla se recurge la
inlocuirea garniturii cu un pat de flux. Un dispozitiv pneumatic ajuta la

formarea patului de flux cu ajutorul unei perne pneumatice. Din doua

corniere si un profil semirotund se realizeaza un jgheab in care se
creeaza, cu ajutorul unei benzi de azbest, doua zone: una superioara,
care se umple cu flux si constituie perna de flux, si una inferioara, in care
se instaleza un tub flexibil. Dupa asezarea tablelor si instalarea lor in
pozitie de sudare in tubul flexibil se introduce aer comprimat, care
preseaza perna de flux pe piesa de sudat.
Intrucat platourile magnetice nu reusesc intotdeauna sa mentina
marginile tablelor intr-o pozitie corecta, sudirii de la Santierul naval Galati
au creat un dispozitiv magnetic flexibil care prezinta avantajul ca pentru o
energie consumata mai mica, reuseste sa tina fata in fata muchiile celor
doua table care se sudeaza cap la cap, mulandu-se dupa ondulatiile mici
ale tablelor.

III.4 Asamblarea generala a constructiilor sudate

Inainte de a se trece la asamblare, asa cum s-a aratat, piesele trebuie
curatatre de bavuri, de impuritati, de pete de grasime si de vopsea.
Asamblarea propriu-zisa necesita un volum mare de munca si este o
operatie de raspundere, deoarece in acest caz lipsesc gaurile de nit care
sa ajute la prinderea pieselor unele de altele. Pentru aceasta este
necesar sa se foloseasca dispozitivele de prindere, de strangere,
opritoarele, precum si gabaritele de asamblare.
Sudarea incepe prin prinderea in cateva puncte de sudura a marginilor
de asamblat. Punctele de sudura se executa atat la sudarea manuala cat
si la sudarea automata. Este necesar sa se stabileasca regimul de
sudare in functie de grosimea tablei, de poizitia de lucru si de calitatea
electrodului.
Aplicarea sudurii automate, desi prezinta avantaje importante din
punctul de vedere al productivitatii si al calitatii, este inca limitata,
deoarece nu se poate suda in orice pozitie, iar sudarea cordoanelor
scurte si raspandite nu este rezolvata pana in prezent sub aspectul
executarii rentabile. Consumul de electrozi de metal este mai mic,
datorita faptului ca marginile se prelucreaza mai putin, iar pierderile prin
stropi mai mici.De asemenea, consumul de energie este mai redus,

intrucat sub protectia fluxului de sudura, caldura arcului electric este mai
bine utilizata.
Pentru a se extinde sudarea automata s-au creat o serie de instalatii
care sa elimine unele dificultati pentru care aparatul de sudare automata
nu poate fi utilizat. Acestea sunt:
- instalatia de sudare automata pentru grinzi. Aceasta consta intr-o
macara de perete, care se poate deplasa de-a lungul unor grinzi de
conducere Aparatul de sudare este suspendat pe traversa imobila 4,
iar capul de sudare este fixat pe o brosa verticala cu inaltimea reglabila.
In functie de caracteristicele tehnice ale cordonului de sudura se
stabileste regimul de sudare, inclusiv viteza care se imprima macaraleiportal.
Aceasta instalatie combinata cu dispozitivul de intoarcere cu lant
asigura o usoara manipulare si sudare a grinzilor si stalpilor cu sectiuni
compuse;
- instalatia de sudare automata pentru cazane si rezervoare este
compusa dintr-o instalatie similara celei aratate, cu deosebirea ca in locul
dispozitivului de intoarcere cu lant se adapteaza dispozitivul de
intoarcere cu role. In acest fel se rezolva sudarea automata atat a
cusaturilor transversale cat si a celor longitudinale.
S-au creat dispozitive si pentru sudarea automata a cusaturilor
verticale, care desi prezinta dificultati in aplicare, este totusi rentabila in
cazul cordoanelor de dimensiuni mari, care se intanlesc in general la
constructii de furnale.
Din cele de mai sus rezulta ca dispozitivele de sudare in majoritatea lor
sunt destinate executarii pieselor similare. Din aceasta cauza trebuie
combatuta tendinta utilizarii numai a aparatelor manuale care au ca
rezultat o productivitate redusa si necesita un personal cu calificare
superioara. Aplicarea sudarii si in special introducerea de noi metode
este in plina desfasurare tinandu-se seama ca toate perfectionarile tind
spre o productivitate cat mai ridicata si un pret de cost cat mai redus si
ca in prezent s-au realizat viteze de sudare pana la 200m/h, la otelurile
cu grosimea pana la 10 mm, si de 300m/h la otelurile cu grosimea pana
la 4 mm.

III.5 Tratamentul termic al imbinarilor sudate

La sudare tensiunile interne si deformatiile care apar sunt cauzate
in special de: repartizarea neuniforma a caldurii in campul termic,
dilatarile inegale, rigiditatea piesei sudate, transformarile de ordin
structural din material etc. iar marimea lor poate varia in functie de
caracteristicile constructive ale piesei, tehnologia sudarii, compozitia
otelului etc.La incalzire, in piesa apar tensiuni de compresiunesi
deformatii elastico-plastice;la racirea sub punctul de transformare se
creeaza tensiuni de intindere care se maresc cu scaderea temperaturii
peretilor piesei. Rigiditatea marita a piesei fata de dilatari duce la
deformari plastice, in urma scaderii limitei de curgere a materialului
incalzit la sudura. In anumite conditii de rigiditate a constructiei, tensiunile
interne pot provoca fisuri si crapaturi in material. Contractiile tipice care
apar la sudare sunt reprezentate in Tensiunile interne si deformatiile sunt
diminuate prin tratamente termice.
Principalele tratamente termice aplicate imbinarilor sudate sunt:
a.Recoacerea. Prin recoacere se intelege tratamentul termic de
incalzire a pieselor la temperaturi de peste 850-900 grade C si
mentinerea la aceasta temperatura un timp determinat in functie de
grosimea tablelor dupa care piesa se lasa sa se raceasca in cuptor pana
la 350 gradeC. Durata de mentinere la temperatura de recoacere se ia
de 1-2 min pentru fiecare milimetru grosime a metalului piesei supus
sudarii. La mentinerea in cuptor, racirea nu trebuie sa depaseasca viteza
de 100 grade C/h. Mentinerea mai indelungata a piesei la temperatura
prescrisa daunatoare deoarece granulatia care rezulta dupa racire este
prea mare. Prin recoacere se obtine o structura cu graunti mai fini,
imbunatatindu-se plasticitatea materialului si totodata micsorandu-se
duritatea.
b.Normalizarea.Acesta este un tratament termic asemanator
recoacerii, cu deosebirea ca viteza de racire este mult mai mare si
racirea se face in aer liber. In general, pentru otelurile cu continut mic de
carbon, piesele se supun tratamentului de normalizare.
Apreciind tensiunile care pot aparea , se recomanda o incalzire
lenta pana sub linia PSK(linia perlitica din diagrama FeC) urmata de o

incalzire mai rapida pana la temperatura necesara, mentinerea la

aceasta temperatura un timp determinat in functie de grosimea peretelui
de sudat, racirea rapida pana la PSK, iar apoi o racire lenta.
Pentru eliminarea tensiunilor interne se recurge la recoacerea de
detensionare, a carei temperatura nu influenteaza structura obtinuta la
normalizare.
c.Recoacerea pentru detensionare. In cazul cand piesele nu sunt
supuse recoacerii sau normalizarii, pentru inlaturarea tensiunilor interne
este absolut necesara aplicarea unei recoaceri de detensionare prin
incalzirea piesei la o temperatura de 600-650 grade C cu o durata de
aproximativ 2min pentru fiecare milimetru grosime. Acest tratament
termic nu modifica structura metalului si se aplica, in general la otelurile
cu continut mare de carbon sau la otelurile aliate.
Cuptoarele pentru tratamentul termic al sudurilor, cele mai raspandite,
sunt cuptoarele cu propulsie. La aceste cuptoare, piesele se aseaza pe o
platforma de lucru si se imping in cuptor, descarcarea lor facandu-se la
celalalt capat al cuptorului. In este reprezentat un cuptor dintr-o camera
de lucru in forma de tunel, prin care piesele sunt impinse pe vatra
cuptorului de impingatorul cu ajutorul surubului actionat de mecanismul.
Combustibilul este ars in camerele de ardere, iar gazele arse se
evacueaza prin canalele de fum. Cuptorul are doua usi iar arzatoarele
sunt montate lateral.

III.6 Controlul si receptia asamblarilor sudate

La constructiile metalice sudate se fac urmatoarele operatii de
verificare si de control:
-verficarea dimensiunilor fiecarei piese sudate si a pozitiei ei
relative in ansamblul imbinarii;
-examinarea si verificarea cordoanelor de sudura;
-verificarea calitatii sudurii.

Dimensiunile si pozitia relativa se verifica prin masurari, verificari cu

sabloane si examinarea exterioara.
Cordoanele de sudura se verifica prin masurari cu sabloane de
control si se examineaza la exterior cu ochiul liber si cu lupa.

Capitolul IV.
Asamblari prin lipire
Procedeu de mbinare nedemontabil pentru piese metalice
folosind un material de adaos
LIPITURI

MOI
TABELUL
1

TARI
TABELUL 2

TABELUL 1
METODE
Cu ciocane
de lipit

S.D.V.

ETAPE
Ajustarea
pieselor
Acoperirea cu
strat de flux
nclzirea

ciocanului
Scufundarea
ciocanului
n
soluii
de
clorur de zinc
i apoi clorur
de amoniu
nclzirea
local folosind
efectul termic

Prin
rezisten de
contact

Topirea aliajului
de lipit ntre
piese
Presarea
pieselor

UTILIZRI : Piese supuse la presiuni mici - aparate de laborator,

radiatoare, tehnic de calcul etc.

TABELUL 2
Operaii
Pregtirea pieselor

Etape
ndeprtarea petele de grsime, vopsea, lac
n tipul lipirii piesele s vin n contact, solidarizate
prin menghine sau dispozitive speciale
Asigurarea unor jocuri astfel nct s se obin
spaii n care va ptrunde aliajul de lipit

Metode de realizare
I. Lipirea cu flacr
nclzirea pieselor - aezarea pieselor

i
depunerea - acoperirea locului de lipit cu flux
aliajului de lipit
- nclzirea pieselor cu ajutorul unui arztor
- metalul de adaos se aduce la locul mbinrii dup
ce piesele au atins temperatura optim
II. Lipirea n cuptor
- introducerea n cuptor a pieselor n poziia de
mbinat
- se aeaz metalul de adaos n rostul mbinrii
- acoperirea locului mbinrii cu un strat de flux
III. Lipirea cu nclzire prin inducie
- asemntoare cu lipirea moale numai c
temperaturile atinse sunt mai mari

IV.2 Lipirea metalelor

Lipirea este un procedeu de imbinare nedemontabila a pieselor
metalice in stare solida cu ajutorul unui aliaj de lipit topit numit aliaj de
lipit, avand temperatura de topire mai joasa decat a metalului de baza.
Aliajul pentru lipit trebuie sa faca o priza buna cu metalul de baza sa se
raspandeasca usor pe suprafata lui sa fie ieftin si nedeficitar.
Imbinarea prin lipire prezinta unele avantaje si anume:
-la lipire nu este necesara topirea materialelor de baza;
-tensiunile, deformatiile si modificarile care apar in componentele
imbinate prin lipire sunt mai mici ca la sudare;
-tehnologia lipirii este mai simpla decat tehnologia sudarii.
Lipirea se poate efectua cu material de adaos metalic sau cu
material de adaos nemetalic (lipire cu adeziv)
Aliajele metalice pentru lipit au in componenta lor in general metale
neferoase (Sn, Pb, Cu, Ag etc). Proportia acestora determina atat
temperatura de topire cat si rezistenta mecanica a aliajelor de lipit. In
functie de aceste considerente aliajele de lipit se clasifica in aliaje moi si
si aliaje tari.

IV.3 Asamblari prin incleiere

Asamblarile prin incleiere se realizeaza cu ajutorul unui strat foarte

subtire de 0,01...0,1 mm, de adeziv interpus intre suprafetele pieselor.
Stratul de adeziv (cleiul) adera puternic la suprafata pieselor pe baza
absortiei si orientarii moleculelor, realizandu-se in acest fel legatura.
Incleierea se utilizeaza de regula acolo unde metodele mecanice
de asamblat nu sunt de dorit sau nu sunt posibile.
Avantajele acestui procedeu sunt: este universal, in sensul ca
poate asambla materiale diferite (metale, sticla, materiale ceramice,
materiale plastice, lemn, carton, piele) sau combinatii de astfel de
materiale; temperatura la care se efectueaza legatura este foarte mica in
comparatie cu sudarea si lipirea.
Adezivul este format dintr-un liant, ca material de baza, solventi,
material de umplutura si catalizatori. Aceste substante concura fie la
asigurarea mai rapida a legaturii fie la marirea rezistentei asamblarii.
Adezivii (cleiurile)pot fi reci sau calzi dupa cum se realizeaza la
temperatura mediului inconjurator sau la 100...200 grade C.
Ca adezivi, la incleierea pieselor metalice se foloseste lacul in
solutie de alcool incalzita, pana la evaporarea solventului lichid. Se
folosesc de asemenea ca substante de incleiere rasinile sintetice. Dintre
acestea, rasinile epoxidice dau rezultate bune, asigurand o rezistenta
corespunzatoare a asamblarilor (pana la 600 daN/cm2), in functie de
temperatura si timpul de intarire a sortimentului de rasina. Se folosesc
deasemenea ca adezivi cauciucurile sintetice sub forma de latexuri sau
cauciucurile modificate, precum si unii copolimeri ca clorura de
vinilacetat de vinil si policlorura de vinil clorurata, care au o buna
aderenta pe metale. Rasinile fenol-formaldehidice folosite ca rezultate
bune pentru incleierea lemnului, hartiei si a tesaturilor textile sunt utilizate
si pentru metale, dar rezistenta asamblarii este inferioara rasinilor
epoxidice si cauciucurilor.
Rezistenta asamblarilor prin incleiere depinde de o serie de factori
ca: proprietatile fizico-chimico-mecanice ale adezivului,(componenta
adezivului, modului de elasticitate stabilitatea chimica) si a materialelor
pieselor de asamblat; modul in care se realizeaza operatiile pentru

efectuarea imbinarii; temperatura, presiunea si umiditatea mediului in

care lucreaza asamblarea; grosimea pieselor, grosimea stratului de clei,
lungimea de suprapunere.
Cercetarile experimentale au aratat ca exista o grosime si o
lungime de suprapunere optima, la care, pentru o anumita asamblare, se
obtine rezistenta cea mai buna. De asemenea, natura mediului
inconjurator influenteaza sensibil rezistenta imbinarii.
Luand in considerare multitudinea parametrilor ce influenteaza
tensiunile este rational sa se vorbeasca despre o rezistenta ( de rupere
sau efectiva)momentana, deci despre o rezistenta care nu poate avea
valabilitate decat in anumite conditii.
In figura 20.20 sunt prezentate unele exemple de asamblari prin
incleiere pentru piese din diferite materiale. In fig. 20.20 a este aratata
prinderea varfului metalic al unui lagar cu cuzinet din piatra. In fig. 20.20
b se arata asamblarea intre doua piese din lemn la care in zona de
incleie este indicat sa se asigure un efect de pana, lemnul fiind
absorbant de umezeala. In fig. 20.20 c si d este aratat incleierea unor
straturi de hartie, confectionandu-se astfel elemente constructive dintr-o
singura bucata sau mai multe bucati care servesc pentru a purta pe ele
infasurari de sarma care sa le izoleze de miezul sau carcasa metalica
(bobinele de la aparatele de radio, contuarele elctrice, aparate de
masurat). Se pot realiza incleieri de tesaturi si din piele cu piese metalice
intre ele (fig. 20.20 e,f) de regula pentru acoperirea suprafetelor metalice.
Incleierea se poate folosi si la asamblarea sticlei pentru lentile sau
sisteme optice.

Capitolul V.
Asamblari prin presare
Asamblarea prin presare este operatia prin care doua piese una de tip
arbore iar cealalta de tip alezaj, sunt aduse in starea fizica in care intre
ele sa para forte de strangere care sa duca la blocarea lor.
Clasificare: Presarea transversala se poate obtine prin :
- presare cu incalzirea piesei exterioare
- presare prin racirea piesei int.
- presare prin def plastica
- presarea unei piese elastice

Presarea longitudinala care se realizeaza prin introd.fortata a piesei

interioare in piesa exterioara.Aceasta metoda constituie una din cele mai
simple met. de asamblare .Pentru micsorarea fortei de presare se poate
apela la una din urmatoarele solutii :
- ungerea suprafetelor care vin in contact;
- amplasarea pe piesele asamblate a unor tesituri sau a unor portiuni cu
ajustaj liber;
Avantaje: Transmite momente de rasucire mari;
- Asigura centrare precisa;
- Are cost redus;
Dezavantaje: Necesita tehnologie la montare si demontare;
- Suprafetele de contact sunt sensibile la demontare;
- Necista prelucrare precisa pentru asigurarea ajustajului;
Domenii de utilizare: Montarea rulmentilor;
- Montarea coroanei volantei;
- Montarea rotilor dintate pe ax;
- Montarea rotilor de curea sau de lant;
- Asamblarea pistonului cu biela prin bolt;
- Montarea scaunelor supapelor;

Capitolul VI.
Norme de tehnica securitatii si igiena a muncii
Pentru imbunatatirea conditiilor de munca si inlaturarea cauzelor care pot
provoca accidente de munca si imbolnaviri profesionale trebuie luate o
serie de ma suri, sarcini ce revin atat conducatorului locului de munca
dar si lucratorilor.

Acestea sunt: - asigurarea iluminatului, incalzirii si ventilatiei in atelier;

- masinile si instalatiile sa fie echipate cu instructiuni de folosire;
- sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor actionate
electric;
- masinile sa fie echipate cu ecrane de protectie conform normelor de
protectie a muncii;
- atelierele sa fie echipate in locuri vizibile cu mijloace de combatere a
incendiilor;
- atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru manipularea pieselor
mai mari de 20 kg;
- muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu manecile
incheiate iar parul sa fie acoperit sau legat;
- inainte de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor, a
dispozitivelor de pornire-oprire si inversare a sensului de miscare;
- se va verifica inaintea lucrului daca atmos fera nu este incarcata cu
vapori de benzina sau alte gaze inflamabile sau toxice;
- la terminarea lucrului se deconecteaza legaturile electrice de la prize,
masinile vor fi oprite, sculele se vor aseza la locul lor iar materialele si
piesele vor fi stivuite in locuri indicate;
- muncitorii nu se vor spala pe maini cu emul sie de racire si nu se vor
sterge pe maini cu bumbacul utilizat la curatirea masinii. Daca pentru
spalarea mai
nilor a fost necesara utilizarea produselor usor infla mabile se va folosi
imediat apa si sapun;
- ciocanele trebuie sa aiba cozi din lemn de esenta tare, fara noduri sau
crapaturi; este interzis lucrul cu ciocane, nicovale care au fisuri, stirbituri,
sparturi sau deformari in forma de floare;
- la folosirea trasatoarelor se cere atentie pentru a nu produce intepaturi
iar dupa utilizare vor fi asezate in truse speciale;
- daca in timpul realizarii unei operatii mecanice sar aschii vor fi purtati
ochelari de protectie;
-in cazul polizarii cu ajutorul masinii vor fi verificate cu atentie pietrele de
polizat sa nu prezinte fisuri sau sparturi precum si prinderea piesei pe ma
sina. Polizorul trebuie sa aiba prevazut ecran de pro tectie.

Anexe

Fig. 1. Asamblarea tevilor prin lipire

Fig.21 Asamblari presate

Fig.22 Asamblari lipite

Fig.23.Nit cu cap semiinecat pentru rezistenta-etansare

Fig 24. Imbinarea nituita in zigzag

Bibliografie
1. Pavelescu, D., Radulescu, Gh., Gafitanu, M., Gheorghiu, N., Organe
de masini,
Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1985.
2. Manolescu, N., Andrian, A., Costinescu, V., Manualul inginerului
mecanic, Editura
tehnica, Bucuresti, 1976.
3. Manea, Gh., Organe de masini, Vol. I, Editura Tehnica, Bucuresti,
1970.
4. Decker, K. H., Machienenelemente, Carl Hanser Verlag Mnchen
Wien, 1997.
5. Shigley, J. E., Mechanical Engineering Design, McGraw-Hill Book
Company, New

York, 1986.
6. Organe de masini si organe de asamblare, editura Mirton,Timisoara
2001 Autori: Mikos.I.
7. Organe de masini si transmisii mecanice, editura Mirton,Timisoara
2005 Autori: Mikos.I.
8. Organe de masini si mecanisme,Craiova 1993 Autori: Drobota .V