Sunteți pe pagina 1din 6

Paradisul olandez de la Sibiu.

Un cuplu strain a dat tot pentru Ardeal: ,,Romania


nu e nici pe departe cum se aude"
Ramona Gaina,

Image not found


http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2016/03/18/56ebb72a5ab6550cb8f8bf20/646x404.jpg41

Olandezii Martin si Elaine Engbrenghof si-au cumparat in urma cu 18 ani o casa de vacanta in Romania, la
Richis, in judetul Sibiu. S-au indragostit atat de mult de aceste locuri, incat si-au vandut locuinta din Olanda si sau mutat definitiv in acest sat pitoresc din Transilvania.
In curtea larga a unei vechi case sasesti, splendid reabilitata, Martin Engbrenghof ne primeste zambind,
Chiar la intrare, Elaine, sotia lui, a amenajat un mic muzeu cu obiecte traditionale romanesti si sasesti, pot fi
apoi vazute ciubarul din lemn, atractia tuturor vizitatorilor care le trec pragul, bucataria de vara, camera de
oaspeti renovata in cel mai pur stil sasesc si casa propriu-zisa, ea insasi o poveste, scrisa cu mare atentie la
detalii si la tot ce inseamna traditie.
In living, masa e facuta dintr-o usa veche de lemn, mobilierul din casa e tot vechi, restaurat, la fel si ferestrele de
lemn, iar pe pereti sunt prinse tesaturi romanesti si sasesti. In ultima incapere sta la loc de cinste un razboi vechi
de mai bine de 100 de ani. Locul pare rupt din cartile de povesti cu bunici frumosi, iar Martin si Elaine, ambii in
varsta de 65 de ani, spun ca au gasit aici, la Richis, cel mai frumos ,,acasa".

,,Voiam sa vin aici cat de des se putea"


Fosti asistenti medicali, acum pensionari, sotii Engbrenghof au ajuns prima oara in Romania imediat dupa
Revolutie, cu ajutoare. Apoi au continuat sa vina, sa descopere locuri si oameni si le-a placut din ce in ce mai
mult. La Richis au ajuns prima data in 1993, in casa de vacanta a unor prieteni, si a fost dragoste la prima
vedere. Asa ca, dupa alte cateva concedii petrecute aici, in care si-au facut numerosi prieteni, pasul urmator a
venit firesc: s-au hotarat sa-si cumpere aici o casa de vacanta. In urma cu 18 ani, au cumparat, cu 12.500 de
marci germane, casa unor sasi plecati in Germania si asa a inceput povestea. Elaine isi aminteste amuzata ca ea
a fost mult mai hotarata decat sotul ei in a cumpara o casa in Romania.
,,Martin nu a vrut initial sa cumparam casa, spunea: <<Ce sa facem, in fiecare vara va trebui sa mergem in
vacanta in Romanias>>. Insa eu mi-am dorit atat de mult sa luam locuinta, pretul fiind unul foarte mic. I-am
spus ca banii pe care ii dam pe casa sunt cat o masina second-hand in Olanda si ca merita sa facem investitia. Eu
voiam sa vin aici cat de des se putea", povesteste Elaine, zambind.

Restaurare ca la carte
La inceput, au venit la Richis in fiecare an, in vacante, si au inceput pas cu pas sa restaureze locuinta, fara sa
poata face insa mare lucru in cele cateva saptamani pe an petrecute in Romania. Acum cativa ani, au decis sa
faca o renovare completa, in care au pastrat tot ce se putea de la ferestrele de lemn la mobilierul vechi, lada de
zestre, tesaturi si sticlarie.
,,Cand am cumparat casa, cea mai mare parte a mobilei era aici. Fostii proprietari au lasat atatea lucruri in urma,
de la textile la pahare si farfurii. O parte din mobila aflata acum in casa era aici, o parte am cumparat-o, si am
restaurat-o. In casa erau 12 dulapuri pe care le-am curatat, iar acum arata atat de frumos. Avem obloane si
ferestre vechi de lemn, toate restaurate. Doar usa de la intrare este noua. Am vrut sa pastram casa asa, cu toate
lucrurile astea vechi care au atat de mult farmec", povesteste Martin. Elaine isi aminteste, zambind, cum si-a
regasit casa, venind in vizita din Germania, fiul fostului proprietar: ,,Acum doi ani a fost aici si vorbeam despre
faptul ca au lasat tot cand au plecat, nu au luat nimic cu ei in Germania, decat strictul necesar. A vazut mai
multe pahare frumoase si a spus cu regret: <<O, astea au fost cadoul meu de nunta, nu le-am putut lua cu mine
cand am plecat>>, asa ca, impresionata de tristetea lui, i-am dat cateva pahare si a fost foarte fericit", povesteste
Elaine.

Elaine si cazanul de tuica


Cu siguranta, una dintre atractiile casei pentru cei care ii trec pragul este splendidul razboi de tesut, vechi de mai
bine de 100 de ani. Martin povesteste amuzat ca, initial, nu stiau de unde provin piesele vechi imprastiate prin
sura. Astazi, Elaine tese la razboi prosoapt de canepa si fete de masa. ,,Erau doua bucati de lemn in sura, habar
nu aveam de la ce proveneau. Apoi, cineva ne-a spus ca sunt parti ale razboiului. Am cautat imediat pe internet
sa vad despre ce este vorba, dupa care am intrebat doua batrane din sat daca stiu cum sa-l refacem si cu ajutorul
lor am reusit sa-l asamblam. Apoi, sotia mea a devenit interesata si cele doua batrane din sat i-au aratat cum se
lucreaza la razboi. Au facut o treaba foarte faina, fara ele nu am fi reusit", povesteste Martin. ,,E incredibil de
relaxant cand lucrez la razboi", completeaza Elaine.
Tot ea este cea care a deprins un alt mestesug vechi, acela al produsului tuicii in gospodaria proprie. La inceput,
satenii au privit-o pe Elaine usor nedumeriti.
,,Mi s-a spus: <<Nu este posibil ca o femeie sa faca tuica, un barbat trebuie sa faca tuica>>, spuneau ei. Apoi au
gustat-o si au recunoscut ca e o tuica foarte buna. Avem foarte multe fructe - pere, prune, n-ar fi pacat sa nu le
folosim.", spune Elaine.
Vand mobila restaurata
In urma cu trei ani, sotii Engbrenghof si-au vandut casa din Olanda si s-au mutat definitiv in Romania.
Pasionati de tot ce inseamna vechi si traditional, au inceput sa cumpere mobila veche, pe care o restaureaza si,
daca gasesc persoane interesate, o vand. ,,Multi straini cumpara case si cateodata nu au nimic in ele, si asa
pasiunea noastra de a restaura mobila a devenit afacere. Uneori ne e greu sa le vindem, sunt atat de frumoase",
spune Martin.

In muzeul mic de la intrare, Elaine are la vanzare si tesaturi vechi, dar si textile facute de ea la razboiul de tesut.
,,Am cumparat multe textile, in special prosoape si fete de masa, pe care le vand in muzeul meu. Vand lucruri pe
care le-am cumparat, dar si lucruri pe care le fac eu la razboi. Prosoapele facute din canepa sunt incredibil de
frumoase. Cumpara mai ales turistii straini, am avut vizitatori americani, canadieni, japonezi", povesteste Elaine.
Tot ea face gemuri dupa retete inedite, combina ingenios fructele cu ceapa, curry, zahar si condimente, iar
rezultatul este delicios, preparatul mergand de minune combinat cu fripturi sau cu branzeturi.

Richis, satul cu 12 nationalitati


Sotii Martin si Elaine Engbrenghof au doi copii, care la inceput le-au privit mutarea cu destul de mult
scepticism. Astazi insa, dupa ce au constatat cat sunt de fericiti aici, vad lucrurile un pic altfel si vin in vizita la
Richis, impreuna cu cei trei nepoti. ,,Nu au fost foarte fericiti cand le-am spus ca vrem sa ne mutam definitiv
aici, dar au spus: <<Daca asta va doriti, duceti-va>>. Apoi, incet-incet au devenit si ei interesati, iar anul trecut
au venit cu intreaga familie. A fost foarte frumos, nepotii au fost foarte fericiti, iubesc locul acesta pentru ca au
foarte multa libertate", povesteste Martin. Olandezul spune ca au avut noroc pentru ca au ajuns intr-un loc
special, iar oamenii de aici i-au primit cu bratele deschise.
Nu sunt singurii straini care stau aici, oameni de 12 nationalitati si-au luat aici case de vacanta sau resedinte
permanente. Locul, spune Martin, are ceva special, ce nu poate fi descris in cuvinte.
,,Toata aceasta atmosfera, toata Romania, tine de inima, cred, si Richis e un loc special. Avem 12 nationalitati
aici, e ceva ce nu pot sa descriu.

Oamenii din Richis sunt draguti, calzi si amabili. Toata lumea incearca sa te ajute, nu am avut niciodata
probleme. Aveti o tara foarte frumoasa, cred ca romanii nu au suficienta stima de sine, ar trebui sa fie mandri de
tara lor, uitati-va ce frumoasa e! Sa apreciati ceea ce aveti aici e foarte important", spune Martin.
,,Copiii sunt in Olanda, inima e aici, la Richis"
Mai sunt, cu siguranta, multe de facut. Martin nu s-a obisnuit nici acum cu stilul de sofat periculos de-a dreptul
al multor romani. La fel, nu intelege de ce nu sunt apreciati la adevarata lor valoare micii producatori si hrana
sanatoasa pe care o cultiva, si de ce lumea se inghesuie la supermarketuri si nu la tarabele lor.
,,Romanii trebuie sa-si schimbe mentalitatea", explica Elaine.
Ea a descoperit cu bucurie in anii petrecuti aici ca tara noastra nu e nici pe departe asa cum e prezentata in unele
povesti, de multe ori ale unor romani plecati peste granite: ,,Romania nu e nici pe departe cum se aude, tine de
cum stii sa te integrezi, cum te deschizi in fata oamenilor, pentru noi toata lumea e la fel. Aici este o comunitate
mica de straini, dar suntem foarte apropiati unii de altii. E mai mult decat prietenie, suntem ca o familie".
Priveste pe geamul casei, peste dealurile pline de povesti de la Richis, si zambeste. Isi cheama sotul zambind,
intr-o limba romana pe care inca si-o perfectioneaza, ,,Martin, hai aici, draga", dupa care spune apasat: ,,Casa e
acolo unde iti e inima, radacinile noastre sunt in Olanda, copiii nostri sunt acolo, dar Romania e acasa, inima e
aici".
Mai puteti citi:
Un tata din Sibiu isi creste singur cele cinci fete recuperate dintr-un orfelinat: ,,Nu ma pot misca de langa
ele. Tot ce fac pentru ele fac"
Un barbat in varsta de 42 de ani din localitatea Ighisu Nou, judetul Sibiu, isi creste singur cele cinci fete, pe care
mama le-a abandonat intr-un centru de plasament.
Afacere de succes cu bunatati de Avrig: dulceturile si fursecurile delicioase ale bunicii, reinventate alaturi
de decoratiuni handmade
Bianca Cotora (39 de ani), din localitatea Avrig, judetul Sibiu, a reinventat, impreuna cu mama ei, dulceturile si
fursecurile bunicii, transformandu-le intr-un mic business.
Un sibian a construit o casa pentru o familie saraca din satul lui: ,,E o multumire foare mare cand te
gandesti ca ai schimbat viata unor oameni"
Toma Stupu, un barbat din comuna Vurpar, judetul Sibiu, si-a mobilizat prietenii si impreuna au ridicat o casa
noua pentru o familie cu noua copii a carei locuinta s-a prabusit.