Lucrrile solului n viticultura biologic

Se recomand aplicarea celor care perturb cel mai puin activitatea

microbian a solului i asigur meninerea structurii acestuia.
Principiile care stau la baza tehnicilor de lucrare a solului n viticultura
biologica sunt urmatoarele :
- mobilizarea i aerarea solului fr rsturnarea brazdelor, precum i
evitarea ncorporarii n profunzime a orizonturilor superficiale cu ocazia
araturilor, pentru a nu distruge humusul i a nu perturba activitatea
microbiologica la suprafata solului. n solurile bine mobilizate i aerate
rdcinile ptrund uor, fr a fi asfixiate;
- materia organic proaspat (reziduurile plantelor, ngrmintele verzi,
ngrmintele organice proaspete) s nu fie ncorporat n profunzime, ci
superficial, pentru a fi supuse unei humificri prealabile n mediu aerob;
- limitarea numrului de treceri cu maini grele pentru a evita tasarea
solului, cu efecte negative asupra structurii, aerrii i asupra activitii
sale biologice;
- lucrarea solului la momentul potrivit, adic atunci cnd nu este prea
umed. La trecerea utilajelor pe soluri cu un coninut prea mare n
umiditate pneurile patineaz, iar porozitatea de aeraie a solului este mult
diminuat.
Clasificarea lucrarilor solului
Dupa regularitatea cu care se aplica si adancimea la care se executa,
lucrarile solului se clasifica astfel:

Lucrari anuale

Superficiale

Adnci

Lucrari periodice

Adnci

Lucrari anuale
Adanci

-Aratura de toamna, fara rasturnarea brazdelor spre randul de vite;

-Aratura de primavara, fara rasturnarea brazdelor catre mijlocul

intervalelor dintre randuri;

-Afanarea adanca a solului pe rand (sapa mare)

Superficiale
Prasile mecanice:

-Afanarea solului cu cultivatorul;

-Afanarea solului si taierea buruienilor cu freza sau grapa cu discuri;

Prasile manuale

-Afanarea solului, pe randul de vita de vie

Lucrari periodice
Adanci

-Afanarea solului cu subsolier, odata la 2-3 ani, adancimea 35-45 cm;

-Afanarea solului cu organele active tip Cizel la 20-25 cm adancime,

in alternanta cu aratura de toamna;

-Lucrarea adanca a solului cu masina de sapat solul (freza cu harlet);

Lucrarile anuale care se aplica solului au ca scop urmatoarele:

mentinerea solului intr-o stare permanenta de afanare pe adancimea
de 0-15 cm, prevenirea pierderilor de apa din sol; distrugerea
buruienilor; activarea proceselor chimice si biologice din sol.

Lucrarile periodice urmaresc: reafanarea solului in straturi

adanci de 35-45 cm, explorate intens de sistemul radicular al vitelor;
regenerarea radacinilor si imbunatatirea conditiilor de nutritie;
distrugerea hartpanului care se formeaza in urma lucrarilor anuale,
repetate ale solului.

Lucrarile anuale ale solului in ordine cronologica:

1. Aratura de toamna este o lucrare agrotehnica de mare

importanta in viile roditoare prin care se asigura acumularea apei
provenite din ploi si zapezi in sol, incorporarea ingrasamintelor
organice, distrugerea unor daunatori care traiesc in sol si epuizarea
revervei de seminte de buruieni.

Pe intervalele lucrate ca ogor negru, lucrarea se executa dupa

caderea frunzelor, la adancimea de 15 cm, cu plugul PCV 2,2 echipat
cu o rarita si 4 trupite fara cormana, pentru a nu rasturna brazdele.

2. Aratura de primavara are ca scop mobilizarea solului pe

adancimea de 14-15 cm si combaterea buruienilor. Pe intervalele
lucrate ca ogor negru, lucrarea se executa in perioada martie
aprilie, cu PCV-2,2 echipat cu o rarita si 4 trupite fara cormana, la
care se ataseaza o grapa steleta pentru a nu rasturna brazdele si a
evita pierderile de apa din sol prin evaporare, un proces favorizat si
de vanturile frecvente.

Concomitent cu aratura de primavara, se introduc in sol si

ingasamintele verzi pe intervalele pe care acestea au fost cultivate.
Lucrarea se executa la sfarsitul lunii aprilie, cu PCV-2,2 echipat cu o
rarita si 4 trupite cu cormana, la care se ataseaza o bara nivelatoare.

3. Afanarea solului pe rand (sapa mare) intre butuci se face

imediat dupa executarea araturii de primavara. Lucrarea se executa
manual, pe toate randurile, indiferent de sistem, ogor negru, cultivat
cu ingrasaminte verzi sau inierbat, la adancimea de 10-12 cm.

4. Prasilele mecanice sunt lucrari superficiale, ce se executa pe

intervale mentinute ca ogor negru, pentru a mentine solul in stare
afanata si curat de buruieni. Prasilele mecanice se executa pe
intervale pe care s-au cultivat ingasaminte verzi dupa ce acestea au
fost pastrate o perioada ca mulci, atunci cand se constata aparitia
buruienilor din flora spontana. Astfel, numarul prasilelor mecanice
se reface. Sunt necesare 4-5 prasile mecanice in intervalul maiaugust, esalonate, in functie de regimul precipitatiilor si gradul de
imburuienare a solului.

Lucrarea se executa, de preferat cu plugul cultivator PCV echipat

cu organele active tip sageti, in agregat cu bara nivelatoare. Nu este
indicata lucrarea cu freza FV-1,5 datorita maruntirii exagerate a
solului si degradarii structurii acestuia, randamentul scazut in
combaterea buruienilor (sunt necesare doua treceri pe acelasi
interval) si ajutorul indirect pe care il primesc pentru inmultirea
buruienilor cu rizom, prin imprastierea acestora pe toata suprafata
intervalului dintre randuri.

5. Prasilele manuale, in numar de 3-4, mai multe (5) in conditii de

cand precipitatiile sunt abundente, se executa pe toate randurile,
indiferent de sistemul de intretinere, la adancimea de 5-9 cm, pentru
a mentine solul afanat si fara buruieni.

Lucrarile adanci, periodice ale solului

Dupa un numar de ani de la infiintarea plantatilor, datorita

lucrarilor mecanizate, solul se taseaza puternic in straturi adanci si
se inrautatesc conditiile de crestere a radacinilor si de nutritie.

De aceea sunt necesare lucrari periodice, prin care sa se refaca

starea de afanare a solului si sa fie regenerate radacinile butucilor.

Aceste lucrari sunt:

-Subsolajul, lucrarea se executa toamna, in sistem de ogor negru,

dupa recoltarea strugurilor, la o umiditate a solului U= 60-80 % IUA.
Sub aceasta umiditate, solul se disloca in bulgari mari si se rup
multe radacini ale vitelor.

Prin subsolaj se afaneaza solul intre randurile de vite, pe o

adancime de 35-45 cm si se distrug 10-20 % din radacinile vitelor,
insa refacerea lor se realizeaza repede prin formarea unui numar
sporit de radacini din zonele sectionate.

-Afanarea solului cu organele active tip,,Cizel la adancimea de 2025 cm, in alternanta cu aratura de toamna, se recomanda pe solurile
usoare.

Particularitile lucrrilor solului n viticultura ecologic. Lucrrile

solului aplicate n viticultur a ecologic prezint unele particulariti.

Astfel subsolajul, lucrare de mobilizare n profunzime a solului fr

amestecarea orizonturilor, se realizeaz la sfritul verii sau toamna,
fiind recomandat n special pe solurile slab drenate i slab aerate.

Este important s nu se intervin dect atunci cnd solul este drenat

la adncimea de executare a lucrrii.

Aratura nu trebuie sa fie profund, pentru a nu ngropa

orizonturile ,,vii" de la suprafaa, ceea ce ar duna activitii
biologice a solului.

Flora i fauna microbian a solului sunt de dou feluri: aerob i

anaerob.

Cele mai importante sunt microorganismele aerobe care triesc n

cea mai mare parte aproape de suprafaa solului, la mai puin de 15
cm i au nevoie de aer.

Microorganismele anaerobe sunt situate n profunzime i triesc fr

aer.

Artura adnc i rsturnarea brazdelor dauneaz activitii

biologice a solului, n sensul c microorganismele aerobe sunt
asfixiate n profunzime, iar cele anaerobe aduse la suprafa sunt
distruse n contact cu aerul.

Lucrrile superficiale ale solului aplicate la momentul potrivit permit

ptrunderea apei, aerarea necesar dezvoltrii rdcinilor i
microflorei, contribuind la distrugerea buruienilor.

Se evit folosirea mainilor ce farmieaza pronunat solul,

distrugnd agregatele structurale (freze, sape rotative etc.).

Lucrarea mecanic a solului este completat cu cea a organismelor

vii din sol, n special cu a rmelor care aereaz solul prin crearea a
numeroase galerii i amestecarea solului cu materia organic; de
aceea, este important pstrarea lor n sol.

Rdcinile plantelor, prin ramificaiile lor, multiple, ptrund i

exploreaz solul n toate direciile, completnd i ele lucrrile
solului.

MULCIREA SOLULUI

ntreinerea modern a plantaiilor viticole cu agregatele viticole,

implic puternice efecte negative.

Prin apsarea roilor se creeaz o presiune asupra solului, care duc

la tasarea acestuia pn la adncimi mari.

Chiar dac se ine seama c un sol umed nu trebuie parcurs cu

tractoare i utilaje, trecerile curente produc, cu timpul, tasri ale
solului i conduc prin aceasta, ndeosebi n solurile argiloase, la o
distrugere durabil a structurii acestuia, care cu greu poate fi
nlturat.

n plantaiile cu distane mici ntre rnduri, parcurse ntotdeauna pe

aceleai urme, tasrile solului sunt mai puternice.

Dup unele surse, un om cu greutatea de 75 kg i pe o suprafa de

contact de 400 cm2 provoac o presiune asupra solului de 0,19
kg/cm2, n timp ce un tractor cu greutatea proprie de 1200 kg i pe o
suprafa de 1500 cm2 produce o apsare de 0,80 kg/cm2.

Pentru a menaja solul i, pe de alt parte, pentru a restrnge

cheltuielile mari ocazionate de lucrarea acestuia, exist posibilitatea
acoperirii lui (mulcirea).

Mulcirea solului, se realizeaz prin acoperirea rndurilor dintre vie

(mulcire parial) sau pe ntreaga suprafa (mulcire total) cu
pleav, paie, scoar de copac, sau cu un strat vegetal obinut din
tocarea masei verzi format din secar, orz, rapi etc.

Drept rezultat, se mbuntete regimul termic i hidric din sol, se

evit fenomenele de eroziune i de apariie a buruienilor.

n viticultura modern se folosesc, n acest scop, benzi din folie de

polietilen biodegradabil, de culoare neagr, soluie ce poate fi
aplicat n arealele foarte secetoase, pe suprafee restrnse ns,
datorit costurilor.

Acoperirea solului cu polietilena determina ridicarea temperaturii lui

cu pana la 5C si a umiditatii cu 20%, comparativ cu varianta fara
mulci.

Mulciul din paie.

Se mprtie pe ntreaga suprafa a plantaiei, n cantitate de 8-10

t/ha.

Timpul optim de administrare este toamna, dup lucrarea adnc a

solului.

Creterea buruienilor prin stratul de paie va fi reprimat, iar vetrele

izolate de buruieni vor putea fi nlturate.

ngrmintele vor fi mprtiate peste paie, ploile le vor spla i

astfel vor ptrunde prin stratul de paie.

Dup 3 ani se vor mai aduga paie pentru acoperirea solului, iar
dup 10 ani ntreaga mas de paie va fi ncorporat cu ajutorul sapei
rotative, urmnd a se proceda la o nou acoperire.

Avantajele acoperirii cu paie:

- prevenirea eroziunii solului pe pante;

- reprimarea aparitiei buruienilor;

- pstrarea umiditii solului sub paie i n anii secetoi;

- repopularea solului cu rme;

- stimularea creterii vielor;

- diminuarea cheltuielilor pentru ntreinerea mecanic a

solului.

Dezavantajele acoperirii cu paie:

- la paiele proaspt administrate exist un oarecare pericol de

incendiu; paiele existente n plantaie de cteva luni ard mai
greu;

- se favorizeaz apariia oarecilor, viermilor-srm i altor

duntori.

Mulciul din ierburi

n viile nierbate, acoperirea solului pe rndurile de vie cu mulci de

ierburi s-a dovedit a fi avantajoas.

Masa de ierburi este aruncat pe solul de sub rndurile de butuci de

ctre cositoarea cu aparat de tiere de tip rotativ, cu ocazia cosirii
intervalului nierbat.

Acoperirea cu mulci de ierburi are aceleai avantaje ca i cea cu

paie.

Mulciul din scoar de copac

Scoara de copac s-a confirmat ca un material de acoperire

corespunztor.

Cantitile recomandate ajung la 3-5 m3/ar.

Scoara dezvolta o actiune erbicid si putrezete foarte incet, fiind

deci foarte durabil.

Incercri cu turb fibroas sau cu un strat gros de coarde tocate nu

au confirmat asteptrile.

Ele nu au reuit s realizeze dorita legatur cu solul si au constituit

un strat izolator, sub care solul se ntrete.

COMBATEREA BURUIENILOR

In viticultura ecologica se recomanda extinderea preocuparilor de

reglare a dezvoltarii buruienilor. Buruienile concureaza butucii din
plantatii si le afecteaza productivitatea.

Aceasta concurenta intervine in anumite perioade critice de

dezvoltare a vitei de vie, inainte de intrarea pe rod si cativa ani dupa
aceea, cand butucii au nevoie sa se fortifice, dar si anual, in
perioadele de maxim consum de apa pentru vite si de atac puternic
de mana.

In afara acestor perioade buruienile pot avea efecte favorabile,

asigurand protectia suprafetei solului si stimularea activitatii
biologice prin exudatele radiculare eliberate.

Buruienile n viticultura ecologic sunt privite adeseori ca fiind

principala problem. Ele concureaz via de vie pentru resurse (ap,
elemente nutritive i lumin), pot fi gazd pentru dezvoltarea
dunatorilor i a agenilor patogeni, ngreuneaz operaiile de
recoltare i diminueaz calitatea recoltei.

Principiul aplicat n viticultura ecologic trebuie s fie acela al

diminurii buruienilor i al msurii de limitare a presiunii exercitate
de acestea asupra plantaiei.

Totui buruienile au i un rol pozitiv, dac densitatea acestora

nu depeste anumite limite, constnd n reducerea riscului de
eroziune i al riscului de levigare a elementelor nutritive, prevenirea
formrii crustei i sporirea biodiversitatii.

Un alt efect pozitiv al prezenei buruienilor este acela c, acestea

constitute gazda unor prdtori naturali ai insectelor dunatoare din
plantaie.

Se va avea n vedere doar combaterea bururienilor problem i

reducerea densitii buruienilor comune.

In general, solurile neechilibrate, cele saracite in humus si prost

lucrate sunt cele mai usor de invadat de buruieni, in special cele
greu de combatut: palamida, volbura, pirul, costreiul.

Prin trecerea la viticultura ecologica, se pune accent deosebit pe

metodele preventive si pe metodele nechimice, eliminandu-se
definitiv erbicidele.

Efectele negative ale buruienilor in plantatiile viticole sunt:

concurenta pentru ap si elemente nutritive;

agravarea riscului de nghet n primvar;

ntretinerea unui microclimat favorabil bolilor criptogramice;

stnjenirea aplicrii tratamentelor fitosantare.

Buruienile care se intalnesc in plantatiile viticole pot fi: anuale si

perene.

a) Specii anuale:

-monocotiledonate: mohorul rosu - Setaria sp.; mohorul verde

Setaria sp., mohorul lat Echinochloa crus-galli, meisorul-Setaria
viridis;

-dicotiledonate: stirul - Amaranthus sp., loboda salbatica Chenopodium sp., iarba grasa - Portulaca oleracea, zarna-Solanum
nigrum, traista ciobanului-Capsela bursa pastoris, mustarul salbatic
- Sinapis arvensis, rocoina-Stellaria media, sugelul-Laminum sp.,
troscotul comun-Polygonum avicularae, soparlita-Veronica sp.,
spanacul salbatic - Chenopodium album, Cornetei - Xanthium sp.

b)Specii perene:

-monocotiledonate: pirul gros - Cynodon dactilon, pirul tarator Agropyron repens, costreiul - Sorgum halepense;

-dicotiledonate: volbura Convolvulus arvense, urda vacii - Lepidium

draba, palamida Cirsium arvense, susaiul - Sonchus sp.,
curcubetica (marul lupului)-Arisolochia clematitis, papadia
Taraxacum oficinalae; mazarichea de camp-Vicia sp., murul-Rubus
caesium.

Metode de prevenire folosite in viticultura ecologica sunt

urmatoarele:

- aratura de primavara care face cat mai devreme, pentru ca

semintele aduse la suprafata sa nu aiba timp sa germineze si apoi sa
fie distruse prin lucrari superficiale;

- evitarea lucrarilor terenului la o umiditate ridicata si a tasarii care

favorizeaza dezvoltarea buruienilor perene, in special a palamidei;

- eliminarea surselor de diseminare, prin cosirea taluzelor teraselor

inainte ca buruienile de aici sa produca seminte, precum si
nefolosirea ca ingrasamant natural a gunoiului de grajd proaspat,
care contine o cantitate mare de seminte germinabile de buruieni;

- folosirea ingrasamintelor verzi si mulcirea solului cu acestea dupa

cosirea si inierbarea temporara vor constitui mijloace de prevenire a
dezvoltarii buruienilor.

Metode de distrugere a buruienilor curente sunt reprezentate de

prasile mecanice si manuale repetate.

Acestea necesita multe cheltuieli cu forta de munca, cu utilajele si

carburanti. Prasilele manuale pun cele mai mari probleme, deoarece
forta de munca are o cerere deosebita in aceste perioade ale anului,

fapt ce impune necesitatea asigurarii prin contracte ferme cu

muncitori sezonieri.

Pentru distrugerea buruienilor, in viticultura ecologica se mai pot

folosi unele metode termice cu vapori sau cu flacara directa.
Combaterea ecologica a buruienilor nu trebuie sa duca la
imburuienarea plantatiilor ca efect pot duce la distrugerea acestora.

Combaterea buruienilor prin mulcire, const n acoperirea solului cu

materie organic: resturi vegetale, paie, frunze, rumegu, compost.

Se mpiedic accesul buruienilor la lumin i ca atare acestea mor

epuizate datorit imposibilitii desfaurrii procesului de
fotosintez.

Combaterea buruienilor cu ajutorul microorganismelor constituie o

alt posibilitate, de exemplu: combaterea plmidei (Cirsium
arvense) cu ajutorul ruginii (Puccinia punctiformis).