Sunteți pe pagina 1din 94
TUR TRS tC ATT 0 MH aia AH AL rane Hae SO TTS OSPF NicP 200 l /30 394) LUN L 1.2. Funetiile manageriale ale organizatici Dupt cum 2 conuluat din defines wansgemencolus, eseuta su 0 eeprezines functiile say anioiicle, Cwmoasterea si Sntelegerra functor managememulul in ino aprotentn: conslibnc © gremich miajora pentru dscifraren comiautults giinfei si peactill tyesenase 2 managencntulul, peutcu tnsupirca si uuilizarex efivienté a sistemolor. aeigdeloe. teeerailee proceduritur 3i modativsiilyr cei sune prope Go cate a identifica §4 umalizat procesele de management pentra prinsa dati 2 fist Henry Fayul. ja endrat lor definind cinei tuneyts principale: previeiunes, orpaniarce comands, coorenarea ¢i controtul Heriot, ali specialisti mi parajar peocesu dle euanagement diferit stabi Seneti patie Attele. Asctel, Justin Loagenecker si Charles Pringle delisiteas® past tune Planifisarea si luatea decizilor, organizarea pen‘cu performanie eficace. canines mosivarea si, ultima, controll rediltator, Dupé opinia noastrs, procesul de ‘ature surcinilor implionie de desPiyuraren ir “organs | informe ogement iSierut onganizatecie (Alte clemente de Sistenit wecclogic He {si Matagement s¢ powte partia, aviind in vedeve Jun yf modu! de reatizare, ip ete} funetis ~ coordonare: antrenate, + evaluare-comro: Be vivre a 2.22, Previziunen | Hunclio-de previziune consti tn answmblul procesctoy dem | sltara se determing. principaleie obicctive ale wrguvizases st vonpunometon wae Lore nraole si principalele miflence nevessre veut _ 4 rispunds, dew, Ia ttabariie’ ce mebuie y/o peg eA onginizatici?” ia condiile si eoneotiteat cu deseimnutea recuelor heseeae Cees ue Primcle clemene tn care se concretizeacd previziuies, tebuie au tees eject ng organizalie, st fe nvssurabile #1 ~ mai ales = realise Rerultasle previziali se impart i funciie do ocizomt, grad te detalicre, yrobabilita & realizure 9 ohligadvitate, n uri exrezorii principale. is primal sips prososene ascperh ve orizant minim de 19 ati, as uu eamctet apruaimay. settnd ollie be TeeUle prognozcte, fe ck act normative stu exploratory, 1 rerum le priulpulee mppece implicate, tn final songinind un set de date eu wuloare indicasvs welertonns Ie se eency rpaaizatie\ sau ia prizeipalaie activin acorpouate Planurile, jn care so fiatizone8 coe fer. de rem nermediut [bimevsiunea ongeuizaeek \Gradal de oiomtica Lparsaresit organ 28 nefarmale biiputoxponizaiaé taal mare parte « proceselar ve previxiune, se . lu petioade euprinse intre 5 ani si w luni. Gradul for de detaiione veriasn secs Provertinal eu orizontl, in mod fires planurile eureuse Sind detahate, vo took ee aeeiengumaate! Pe cine! ani se rexunt douc la obieeuvele fadunensale ale line’ ¢ principateie sosurse afcrente. Flanurile organizatiilor «wv, inclsiv in “dre dering rao obligntorin, find taza desfreurksit accivititilar tncorporate, Plamulle ye wecen {use @ ~ 4 ani) sunt forma de eoneretizare a satel, iar vele pe lermten madie Inge ani} Yeproziat! expresti ale polineilor exganizat a 2 A oie mindalitate principals de coneretizare a previziuuii 0 reprezintd | Programels. Specitic to: este erizennul redus, col mai adevea 0 decuda, 0 siptimina, @ + 25, un schimid, © ord, forests, programele sunt foarte detaliate, elementele eupringe find cbligararit 9i prezentind un crad vidicar de zertitedine, De repula, programele cuprind provizionAci referitoare Is activitagile ewan caracter puternic operarional, cel mai adesce de fabmeatic si aprovizionace, stabilind in med precis eantitilile de produs sat euaterie pstms pe formar de munct 3. exeeutunti, 3 nivel de atpamang, zi, schimb 2a, De retinul cd previziuaea are un caracier cuasipermenent, avand forma asa numitulud efcta previcionsl fird sfarsit sau infinit, i a strat in figura nr, 2 Vizinne er Misiune a Figure ur. 2 Cielul previrional fora sffirgit (Adaptat dupa Ee. Bobrow} Uitimele decenii au marcai prokrese spectaccloase [uv domeniu! previgiuaii, printre cele mai intense | nivelil pracesului de management, Pe plan teoretic, oxpresia avestor progrese © reprerints conturasca planifiedrii ca un domenia de sine stiki(or, ca 0 ciplin’ siintified. Pe plan operational, expresia salnului ealizativ inregistest ¢ conshmic Imboyaticee sensibil a arsenalilsi metodologie utilzeat fn previzionurea acnvititilor orgarizatiei, ve cuprinde, prinere altele, metodcle: extrapolares. scenaniile, ehniey Delphi, simulatea, analiza de covelapie ete Caracteristic organzetiilor in periouda actual sunt) reconsideruea sboréérii fonctiei de previainue, in sensu! fundamemiarii vale pe ecrcetini de plata, pe verintele cfestive ale consuinatoriler, epeland fa insivumentaral de marketing; exereilarsa sa integeati ja nivelul orgauisatici; amplifiesiea dimensiunii stretegiee pe termen lung & abordarii previziunii, 1.2.2. Orgunizaren ~~ Funclia de orgunizare represinta amsambhd proceseior de wanagement prin] intermediul eirora se stabilese si detinsiteazs procesele de muned fiziea 3} intelectuuld sicomponcuirig ive (mised, mpi. operagl, ieriri, sarein( ose.. precum si gruparen pe postari, formag de munel, co | umune, corespanzitor anumitor criterl! manageriste. economice, tchnice ft cae a deta realizivi hy cA mal bune conditil a ohicetivelor previ Decl, Functis de onsuizare rispunce la inirebatile: cine yi cum eontsibuly la pealeouren abiestivelor orguntzatiet? Raspunsul if constiuie combinares hemilonti « seenceha umane gi, th mod indirect, materiale, informalionaie g) financtate. i nivelul lovato ae muncd, compartimeutelor si organizasier mn anmamblut $8 In cadmt orgenizira delim dona subdiviziuni principale, Mai ini, orguntearen de ansaniblu 4 arganizatiei conersticati in stabiliten stucturti orgenizatoree a ‘sweiaulus iaformesiooal. Prin antermedivl arestor dows campouente do buzt ale alse alot Ge munagement se asigwr8 suuclusazca organi2ulici, cubosdonata tealintet! ebieecvelen sala fundamentale, Accasté parts a funcrie: de ompenizare este exe-vita:l de managemeeral superior al ongatizatisi, concitionsnd seasibil eficienta provesulul de munagetnent in ansamnbte st, A doua catcporie majors o reprecintt organizaren principalelor componente ale organivatiel: cerceiarca-decveitares, productia, petsorahil_ etc, Specific scones componente majore + functiei de organizure, predominant cantiteli, este realiares se I nivelol managemenulai medi si inferior, dud fiind necesitatea vir) a consideree o srecificului prosesclor de weenie si de management supuse ergenizasit si a volumulo de ‘muned apreciabi! implica, De semareat ed, in compania modems, organicaccn inregisereasi 9 dervoliare deosevité, Roflectsea acestel stati 0 repreciat® eeuturaten organiza ea v éielglind Suintifieg de eina aétbtoare, care Snslobeazé un ansambiu de corcepte specifier © un bosat gvastai operational. Dintre acesten mentiontin: analiza postulsi, analiza vaneoncie organizaronaie, drumal erive, diagzame ASME, diegrama GANTT, grafoul Hymmans perograms: arganigrama ete De relief, dev, la fei ce is previvinne, existenie dublalui caraeter al orgaalzdril fugcyie @ managementulus 91 domeniy do sine stetitor e) otganizaties, ee 1m se sxelud, ‘limporsiva . su coniplementare, evident suburdonase toabztcii obicctivelor fundamentsle ale soviettiti comorciale, regiei nationale exe. In companiile modeme organizaces oe en Prowuajat carseter crealiv, Hlexibil si dinamic, de uaturd sf asigure eifereminea cc ae Runetie de catacteristicile ageaifior eeonomici si maediulut anioiens, asfel fnott 28 feel aeoe \s maximuor desfigurares twor activitagi profitabile, endinte in Srmele modeme este, aga cum subliniaza si cuvuscupi profesarl americasi Sarah Freeman si Kim Cameron, de @ enercita axganizarea fast-o viziune supla si fledbils wamBrind diimiaues dimensivail aparatelor managesiale fi cresierea eficacitais esvinrs 1.2.3. Coordonares 1 _ Futeiia de courdanaes consti Ta ausambiat jieocenalor sumed” paw wae ve | armonizears deciziile si activnile personatuini organizafiei si ale subsistemelor sale, in ‘Cadrut previstunilor si sigtemalud grgenizaterie uabilve suteriog, Cu alte suvime, coordonates este 9 worganizare in dinawioa eau i principal din 8 chrei mecestate wpariimente si atribuirea lor resurscion | ~ dingovsimul organizaticl si al mediuhii atabiant, imposibil de reflectat in tovalitate bn previziuni si tr sisterau) organizatoric, + complexitaica, diversitaten si, paritat, medital reuciiter personalului si svbsisn femcior organizajiei ce rectari un , feed-back" operativ, permanent, de natura 84 asigure corelarea adzevati a deciztilor si @ actiunilor avestora, Pentre asigurassa unei coordontri eficace este esentiali existenja unei comunicari adecvate la uate nivelurite managementulni, pcin comanicate tnreleyind transwaiteres de informalii si pecceporea tetegralt a raesajelor continute, Asiguraren unei comunieiri sfieace depinde de ur. complex de frctori ce refleeit a:8 ealilates managementulti ~ zealismul obiectivelor, nlvelul de progttire a managesiio:, stil de management elc., - eit si a executamtilor » nivelut lor de pregitice gensrala si tx domeuiul respectiv, inievesul fait de solufionares problemslor implicate, ceseptivitaten la now etc, in anslirele efectuate a rezultat oA, ix prineipal, cootdonuces inibracd doua forme: bilateral, care se denuleaz# Ikue un manager jun subordenat, 2 asigus’ preintimpinares filtrajuloi yi distorsioni, obtiners operativa a feed-back”™-uhws Principals! dezavantaj este conswumu mare de timp, im specia! din partea manazenior tnltilateral’, ce implica un proces de comunicare concomitenté inare ua manger xi mai mult subordonsti, modafitate folostté pe seara Largs, indeosebi in cadrul sedintelos Jn conditile orgunizatitor modeme, ponvleren cacedonaru nulliiaterale creste ca urmiate & ptotiferdri sistersalor de management de tip parscipativ. Cootdonsres este Turetin managcmntulai mai pujin formatizat®, oe depinge ta-o tatiur® decisive de lature mand a poteajiwlules manageriler, aie care! efeete, difieil de evaluat, sant conditionae strins de conjinstel celorlalte functii ale managementatsh Reslizatea cocrdonicit la on nivel calitaiv superior conferd netivititiler orsanizatiel 0 Pronumiath suplele, fesibibtate, adaplabilitate $1 cteativitate, caracceristici cxeatiale In condiqiile economiei de plata, 1.24, Autrenaroa i inetia de antrenare determina personalul organi | previzionate, pe baza Deoi scopal amsensrii, care ate we promutat ecucacter operational, este implicarea elt mai profunds, cit mai efieace personalului de execulic $i de conducere Ja realizarea abiectivelor ex-i revin, deduse din obiectivele organzzaiiei, Prin utenare, anteenaren raspunde Ja intrebaroa. de ce personalu! orgenizaiie; pacticip’ In stabilires sf realieares obiectivelor cireumserise acesteia? Fundamental anvenéris ib reprezinw® motivares, ce rerida Sn corclasea sutisthcerii nevesitijilor si interesclor persunaialui cu realizarea obiectivelor §i sareinilor atzibuite. Morivarea, in fimeie de model de condifionare a saisfaciiilor persoralslai, de rezultatele obtinute, exe pozitiv’ san negativd Motivaren poritiva se bazeaz’ pe ampfificarca satisfectitior personalulal dis Dasticiparea fa procesui mupeli, ee armate a realizsti} sarcinilor atribuite, in condijile 4a care nivetal sarcinilor obligatoris de ealizat este gocesihi) majovitaili executangtlor ‘Motivates negotivit se bazeaza pe ameniniarea parsonalilui cu reducerea sutistactiilar daca 2 fu realizeasa tntocmai obiectivele si sarcinile separtizate, ui e&ror nivel esie foarte sidicar, inacvesibil io conditiite date unei prt apreciabile a enecutantiler. In organizajiile madame s¢ folosesie eu prisritate monvarea puzitiva, fmsrucat la acelasi valum de resurse Fiaanctare utilizats pentru motivare, o parte sensibll mat mate a persomalalyi obting satisfacth sin paricrparea le provesul muneii, iar climziul de asinct gi culeare ongavizutie! sunt superuoare, ceca ce. implicit, genereazs cecultate cconsmice mai Wat Carsctetistic mansgementului siintific este conceperca modivici si, implici, a antrendiii pe beza agacnimitelor seal mativatiouate, adie’ x clementeler care prezinta fateres pentru componenfii organizuiicl, « necesitatilor acestoru, otdonate in funstic de snecesiunea ir. care tecbuie avure in vedere, Dintre scarile motivanonale considerate cu precédore in literatura do specialitate mengionim pe cea 2 Jui Maslow vezi figura ta. 4) care cuprinde urmniioarele categurii de necesititi: fizivlogice, secusttate si sigurania, eantacte umane gi afiliere fa grup, statu social Vatoates sootivsnosala oi telativa nesemtiies lewie etorinate pe inca de expatient =e Poatis a realiza © antrenave efigace este necesar ca procese motivard personaluivi sf intrunewsc’ slunultan. mai multe ewracteristici a4 88 fie comples. ix sensu utilizarii combinate igs a stitulentelor materiale, cat si ‘morale, pe bara Iii ta considerate @ principaliles facrori implicati, endogent si exegenti di organizatse’ b) s8 fie diferentiat, adies: mosivajiile censidccare ji modal lor de folosive et tind com de saracieristicile Hecate! persoane si ale fiecarn, cotociiy de munca, astie) Tneat sl ne obtind maximum de participare ls siabilirea $3 reatizarea obtectiveloc orgunizattci: ©) 88 Me gradual, adicé si satisfaca suecesiy necestile persocaluiu) 4° te strdoss Sorelutie ew aporul su jindad comt de incerdependeatele dine difetitele os necesitisi. Dui cura rezultd din graficul prezentat in figura nt. 3. 6 necesitme de odin inferior teebuie satisfEeut8 iouinte ea uratoarea, mim intensi, 82 se post’ manifesta ly mive! maxim. Catacieru! gradual al motivarii exie cerut si de yolunal lanita: eb resinaelor Materiole witieabile pentru mosivare. Bin exuninarcs graficulut reiese 9 0 st conclusse iinoreaizteadicd emiont lege ds" proeetol 3h verultes mmol depise, de FPeunuasione le sec. to wanifestarey pong a personal slain regptenn Be refer si in anna provera de metegemec,eaace tmwondt ae un ol cogent de imporast pun ace si, inten faisuts deiv condioncast coneseusete caescratea eontro-evaive! ce omelets Heeroma conleaporars nine modffeh doesent fe coreeperen yi exiciaea sysiv in tnil aston obeoe We easreedinte Ree hindi ae Shonda niveinonessandardinas mosis Gn peciae precedents, ae seaualones imps, efor isin nein, Mutat out te meu in states mpage tie etnor venir rebut core cu periormartle deevoreaargunuaish In ogeatel 4 5S. Controbevaluace Functin de evaluare-control poate ft defini ? e perforuautele organizafici, subsistemelor ¢1 componentilor acesteia sunt misurate si comparate cu oblectivele si standardele stabilite initial, in vederea eliuiindrit deficienrefor constatute si im(eararli abuterilor poxitive, . ic Taspunde la inireharen eu Ge rezuitate sa Hallas umes depucks™ ‘Aveasit fu . ciclul progesului de management, premerpind previriooacea objective. cectuarea de reorganiaan ete — Din investigatile eftecute 4 rezulat oh pracesete de centrolevaluare, in ealizate de fonatie # manageennui, plies patew fare: - miisaraiea reaiizivlor + compararea sealizavilor ce abieet sbuterile prodase ~dejeuninsres cauzclor care 48 generat sbaterle constauaie ~ vfecivures coreetutiler care se impun, inclusiv actionavex, pe mésura postbiiciitr, supra eiuzelor ce au geneva! abaterite nepative. ene «fi Cieece'eow neorier a moeil 8 tralusecuniol de «continu, nwlinaivingu-se lk povioadele de imcheiere a plaouli sau progeamnila: ~ an, trimesmru, fon exc. © evahare efteace se reatizean) de-a lungul percadclor de indeplinire 4 ob.estivelor previzionate, ou intensllale spuriia asupea punctslor smreiegice si ih perioadcle emtice, decisive pentv competisviiatee resattaelor : Te orgunlzatiile centemporans — mai sles cele de dimeasiuai mari si raijlocii ~ volumat, sorwpleaiisien si imporanta con:relula: sau amplifieat considecabil, find necesara spelatea de clive mansgeri a persoune speciatizate in exereiaree proceselor de control, sui alts de natard economicd sf tehnivi. O rofleetaze & aceste! evoluyh o constitvis proierares Te asemeuca, functi un coracier preventiv, do corsets, In ergamivatin moderna, comteel-evaluarea ge Up consiazaiv a digpaeat Bind $3 standardele stahilite inaptal, evidentiind uditulu, -valuare-conteal teebuie $3 aib@ ino miss’ oat mai mate de preintimpicare & dafieietelar $3, dae acess sav prods 2 Dial praveseior prin care! © evaluare exati pe analiza retatillor euuzA-efect, cu un control activ, coveresizal in decizii slactinal managerinle effesce. Economia medama impune o reevaluare a exercitarit control evaludsii care trebuie st fie mal flexibil, mai adaptiv, fick 8 piaréé inat din rigurozitace, Ue accent deosetst licbuis avoitlst aspestelor ce eficienjB, efevicios propagate ale deciailor 41 avspinilee uagementuni Functia de conrol-cvaluare ineheie cislal de management, caayinutut gi eficecitatea sa cowdipionand sensibi ica de ansamblu 2 pracesului de couducere gi, in special, sficiera muneit cepuse de personal pe iermen scur:, media si ling Jn exerciturea foretisi de contol in firmele moderne s2 pot adopts, aga eum subliniaza Miley Sathe, patsu modalitati> impticat, independent, divizat si snteas. iadtterent de ‘modalitae, eseatiald este Jandamaentarca de devizi, activni si compastumeate aumnageriale $1 de execusie effcace si eficient 1.2.6, Interdependentele si dinamiea fuuctiilur managementulut ‘Tralarea sistemich a funetilor managementoie’ impliod, pe agi Iuarea tn cousiderare & gvolutiilos for separaic, in calitexe de emttati, si analiza relalilor diutre ele Dees chewin (o incarsiune retrospeetivs supra functor managemertuiu: $1 asupea Feporurior dintre acestea Ja nivelul crganizatiilor, al frmeloy in special, coustattim sa, ta decuisul Himpului, au survenis @ serie de scbischati. Antfel, in conducerea orpanizatiet de acum ¢ - $ decenii, pe 0 pozigie prieritard se siram: viganizaen si controll fy si ereicitarea efrora se manifestau putemice influerte de tip eazon. In managerrenn moderne, fuuctiile de previziune 5) ansrenarc, alsturi de organizure, tind s4 joace ue rol Tehuy sai importaut Io comparspe eu celelake, Laren eatinders a sisromelor de mudsagement previzional, de tip partiespativ, coustituie o dovadi de necontestat fn aceasta privieas, Ahordarea seperati a functiilor meuagementului si a interdopensdentelor dintve ele @ Staeibult la evifiestierea specificitigii componeatelor procesului de management 41 tnteo aoumit mésurs 9 compleritsit sale, inclusiv a multiplelor tajele pe care le implica, tn PevelieR, proceso] de management webuie abordet tn ansemblui su, tatind fuaevile conducerii in sizésa lor interdependent’. © atare avcesitate decurge tn primul tand din Fagateral Jor complementer, din multiplele conexiuni dinue ele (vezi tigure nt, 4) Tunctile menagementulus se iotepétrund organic, ienctares uneia sau unord Fellectinde ty frompt si substantial ta diminuares calizéni si. implicit, 2 efieseitajii ansewblotal proseselor nunageriale, Sbondarea intendependenté a Suicilor managemennulul este detetrvinsté gi de cargcterul astinaic al organizatie; asuprs cbveia se oxsrciti, astel inci orice defiefeoit le givelil conduceri se reflecta in scdderea proftabililayt sale, Jn cadral ctu, procesol de management varies pe mai cuuke coonlonate. Deoscbit de ‘erportant este vavintin amplorii procesului de munagement po verticaia sistersulet 9 soul tendinh de supracvatuart » cootialaiud, Spre exempla, protesonil engelz Chavies Lane fanzta de cootot es. singurk s ceu ma import fancies Panagconseet cy managerial. Dupa cuin rezolcd si din examinares figuri 5, umploarea procesului de management creyle pe masura inaiatdsii pe ierarkia cisternului de management, concomitem cu disinwaren pondertt proceselar de execu, / Figura nr, 4 + Interdependentele dintre Saactiile managerentahoi in mod firese, riaxiiom de extindere a procemilul mansgevial se inrepiateard In nivelal anayementuai superior - pduraren general a acionurler, consis! de administrate, snunagenul general si manager pe doatecii sau dreeori. 4 nivel coudacerit fe nivel med” se de servici, sedi side ateliere «are ioe releiva echiibrare a sazciniot de snanagement cu cele de executie. fn schimb, la mivetol mangementulai inferior alestui din gett de birt isle cchipa, sarcinile de cxecutie devin prepunderents, procescle de management sitoieds-se cansitiv pe planul seeund Manegement de Management do nivel mediu ‘Management de nivel inferior Figorn us. 5 « Variatia amplorié procesului de management pe ierurhie Concomitent, se constati si vasiatia procesului de management to timp, atit in apsamblul su, ea si fa névelal Amctiilor comipenente. Din obsorvetiile cisctuate im roci de organizull industriale de dimensiunt meri si mijlocii 4 rezuitai cd intensitatea procesulyé de management, apresiatd in functie dé volumut Ge timp aloca:, de oumérai si imporcanya decizislor gi actiunilor reulizate de condueere, Ea vaniazi ciolie. Penira o periond’ de un gn, cvalutile sipive ale intensitati funeuilos si ale procesulai de management in ansambla, Ta nivelul eyalomadui superior all pitamide: jesarive, fra luarea ty considerare « impaciulai fueturilor perwurbaton, conjonetiral, se prezeotate in figusile atmitoare, x met tm sinha Figure ne. 6- Bvoloiia intensitii functiei de peeviciune in decursul saclu! Evolutia cicliea « intensitatit functiei de previriune, reyrezenteed wn figura ne, 6, s¢ eorscterizcazh prin punete masime in perioada ce precede inckeicrea principalelor subdivizina vemporule (an, trimest., lend). fnregistraren cauximului inaintes Ine=perit unet noi petionde de acuvitats - de exempla, punctul M pe arcul AC - corespunde momertuls: definitivisi, po baza rezultacelar studiulus pigjei gi a contraccelor si eomenvilor redliaate, 2 plaaiiui sau programilui pentru pericvide uemstoate $i adoptivii deeizitior vizind asigurures conditiilor economice, tehmice etc., in vederes realizarii Lui. Se menline 0 invensitate aprectabild 9 acestai proces si in prima perieads de lam, arcul BC. in care are ioc efeciwarea ultimetor retusiri pentru planal anual al firmei, stubilires phmerilor pantee iferivele sale componente st a programclor de prorhictie pewizu perioads tmedist urevltoure, Js continnare, in perioada sorespunaitioare arcutoi CD inteusitetes procevslor previzionsie fe diminnes2a gi mai miult, acesiea reducdnig-se, cle regula, la acti premerguinare clabortsii previziamilor pe termen tung, mecin si seurt ee se vor adopte in villor yi le stabilirea de modifiers Se devaliu asupra obieetivelor ji resurseie: cupfinse in plnyul sae Progamul penta perivada imediat urmitoae, im veilerca ce(lecténl ulunclor eval codogche 31 cxogene organizaie: gi ti special 4 celor survenite pe piaté. ie continuare sraficul indicd o cvolutie similar’ a intensiztit procesclor previzionale pentu fiecare teimestru si hind, evidem cu 6 amplitudine mai ried Rvoluria intensititii funetiel de organizare este ia bind masurl ssemindtoare evolutiei iolensitatii fomerici de previziune, ula care se deosebesie, in principal, prin tei elemente 8) ‘alensitaies maxim a organizirti urmeaz’, in mod firesc, intensit{tii mavine a previciunii - vezi situalia diferi% a puncnuiui maxim - ierucit orgenizarea are drept soap +4 ssigure realicnres obievtivelor sinbitito prin previvinae, by fo decursul anului, finetia de orzanizare se menjine la un nivel mini sidicat deca Gea de previziunc, reMectare a invonsiiit participaeti oxganiadrit in reaiivaree dhieckevelar previzionave; ©) amplitudtnea variatisi jnteusicayis Funcviei de urganizare esle msi mies deeds penteu Kunotie 42 previciune, core implica perieade de vir mai intense, co reclame an efor superior, dur mas seust ea drut (vou figura ur. 7) n Ty OW a oe wr ‘a pm tim. ay era nr. 7 Evolotia tntynsitatit (uueliel de organtzare decursul enalut Functia de coardovare are ¢ evolufie clelie’, sensibil diferisa faj8 de precedemicle sous fiehi ale mangemestulyi, Sfargitul g) Ineeputut perioadelar de activitate ~ in care eforiarile se cuncentceazd cu priovitale esupra previziuailor si usigurir) prepstini orgenizaronee + se reflects in diminuati ale fondulud de ‘imp si implicit ale Seevert2; $i nportaaje) deviztilor 3 acziunilay de coordegacc, Odata ines defieitivate obieetivele penteu perivada usmitoare $i Cinalizste actinnite organizarorice speciale, 2 devanseaz4 trececea la Feniizerea obiectivelot previrionae, se amplifich art agcesitatea, oat yi posibuitetea ulensifteani coocdondiit, Ca si tn cazul pracedemtelor dowd functii. variatiile suist mai aati tn porieadele co premery orizentuti provizionale mai indelungats (vezi figura pr. §) Figura or. & - Svolntia ingensitiyi: fanotie’ de enerdomwe ia decuesul anule Funeiia de antrenare, fundamentats pe outivare complend, este necesar sé se menzind continue Te oa nivel sidicw:. maxim posibil in congtyile date, astiel inedt si deiettnine ¢ partcipare cas niai intense a personulului la suabiirea yi reatizaren obieetivetor vuptuse i straiegia si politicile orgsnizutel, O usnari inteasificare a antrendrii, se constata, de reguli, in zileie ce wmeaad inchelesit principalcior subdiviziuel vemporale uljizate iu previzionuea gctivititifor, sénd ure luc revempensafea persvanelor § colectivelor in funciie de rezultatele ebsinule, prin acordazea de premit, cote piri din profi le, si~ cand este cazui - saneytonares Lor morals si materials (vezi figura my. 9). Tew a ww ek ae sum km mth am Hegure or. 9 volutia intensititii Aumetiel de anteenare tx decursul anual ALvolutia funeitei de evaluare evider realizacea sa fr decursal anuiui: a) intensitutea relativ ridicazs pe care o fnrepistreazé dunetia de ovaluare in decursul omegi perioude, care, de altiel, conditioncaz’ sensibil tndepliniea abicctivelor organizayiei: by ampliicaren imensitsit evaluctti-controlului ie spocisi la incepust si sférsital subdiviziuailor temporale wlilizsve in previzionare, cand se determin’ uivelil realises shicctivolor 43 se dofialtivensa obisctivele organizatiei pentra pecioada urmiitosre (vezi figora ar. 10). 125 dow caructeristies principale refenicoare i aT TOW a a ee bes ‘ie. om uma Figura nr. 1f|- Evolutta imtensitarii functiei de control-evalsore in decusul anutui Jn ansamblu, evolutia procesului de management, cecultant’ a evolufiei fanetiitor componente, este ciclice. ondvlatorie, intersititite mexime corespunzind incheierit $1 inceporii grincipalslor subdiviziumi ismporale folosixe tn previzionecea activitaiitor ‘organizatiei (vezt figura nr, 11). Cu elt subdivizionea temporali are o dural mai mure, ov atat amplitudince variatie! este mm marcanta. Jn plus, ae coustati c& fn decursul tinpulut be masura dezvoltizilstiinfei managementului, a cregterii nivelulué dezvaltSrii ceonomice, a beefectioniiri pregatiru managerilor se manifesta o tendingd de intensificure a procetulii de Thanagement in ansamblul sau si, muplist, « fuietiilor sale. TT Ww a Figura or, U1 - Bvolujia incensitfqii procesului de management in decursu anuiui Cimoasterea evolutiel temporale a procesulus de management ti evidentiazli nos dimensiun) cv implicatii reovetice multiple, Lind deosebir de urild si pe planel gmcsici Ewilitind 0 structurare mat rationalé a unt manageriloe si execuianiilar din cadral ocganizasiitor i . Principiile generale ale managementului organizatici La bava conceperti yf exercitilt manegementula, organizatiet se a4 un ansamble ée psineipst enre au scocast arpa determinere soeio-ecenomice, tehmico-material® si oman’ prezenceti ip purugraful consacral rclaiifor de management. Aceere prinespil se divid. ia funetie de sfera de currindere a proveselor de ananagemen: si a ansarnblulis activitStilar care aledtulese orgenizatile, tu generale si specifice. Principiile generale, pe care Je prezentim svecia tn comtinuace, exprimt nivelul de deavotize al stinjes managements) yi fundameniele teoretice ‘preconizals penta modelasea de ansumbie e sistemelor de management ale organizailor, aleStuind fapreand un sistem a carui comoustere 9) uplicare este ‘ndispensabsie peuteu tor) manayent si penta ppersonaiul de spesiaiitte implica: iz managewontal accvitiior. Principtile speelfice so referd Ia fcbsisiemele menageriaic sau la alte componense majore alz managersenivlui. Prineipiike specifies sunt, in mace maura, particulariraes my detauien ale principio: generate la specificul nuanagerial a) activitatlorirmplicate, Cele mai ™ ciuuros conturate sunt principiile referitoare la sabsisiemal org: samzataric 32 gchsistemul ioformations! ~ managerial Pein lat asigerarii concordastei dintre parametrii sistemului de management al organizatisi cu earacteristicite sale esentiale si ale mediulut aunbiant Aceit principiy reflect’ caracterul de sistem dosekis si dinemie al arganizatiitor, hy continuare, eauntim singaie continual priveipiuie [ Asigueates tincifonaliestid compe | corelarey adeptave si perfve itis oruunizatiel implied © permane: mare a sistemutiai de management ia situatia efeetiv exis | tent in eadra su, ta culture organizationats 51 ta contextul secio-economic in care-si |destsoara activirati Sorgintea acest’ prineipia reaulis din divamisunal deevoliieh 2 stlimjifice, euincaiz ete. Ca urmare. variabitele ce soar exogene organizatiilor, igi modified parametris tn relat notice webnologice. sgemient, ati: endogene eit im capid, determinded sehinbart io de manggewent yi in coutigutul proceseior se management La bara acest: privcipin manageria! general se afl wga mumita Lopes lat Ashby a variecitli mevesare, potrivie sirsia “o organizsiie webuie ss fie capabils sa. goncrece Wversitales de raspunsari cavuti de mednul in sebimbare pentre agi menne stabilitaies nteraa™, fo Iogarust eu wplicarea aecsti prineipfu se ridicd dond axpecte majore: a) nei concorsinme eds may depline mre pacaueuri sistema de manayeracal, pe de panes 5 canucseristcie organizatiel ale cortextule! séu, po de a8 purse: 6) reallearce necoe concordante Ia tn nivel cit mai fnalt de dezvolure « ambslur aspects, nivel seedinionant ra bed instant penvw eficienia pmceselul de aanagement ti, inigieit, © orgenoviig respective, Apuriia de ascorsiin, fr special generate de nonnerea tr urnt paronec Sslemului dz management, genereact disferetionslitin gi. mplich heheerd ho consceints, preveuizen apartiei do neconcordame intre suctise «Auctions nalen Sistemului marageriat 4) organiraie) 91 necesttaile aveaceia ¢? aie meduilel tmpane ho ermuent for previzions, aieipativ, coneretira im cemouelazea, in daplatea feetor 1.3.2. Principinl munagementuini participatiy Feevental prineipiu a2 eters la implicarea Stakeholderitor s@i in comtinuare, surselos umane ale orgunivatiel, ¢ managementut acestcia. Formularea sa sistetisi w pregentizn r Excicitates clay saat importante 3! complexe provtse wi relat iinagemew fn] | cadrul organtzatich este accesar sit se baveze pe implicures de manugeri, proprietari, | anccisisi,reprezentanti ai proprietnilor 9 alt stakebolder! semmifeetiet spelieg Ie Leadership si rear turk orsanizatioualiy, Flemontele care reclarsi amagemenl parieipatiy Ie. niveu sompiextates si diana! stescant 3) acts nor comporocie mere ale medishiy ambise 1 organin “astilor din eadcul organization, Muidiuaiee apidiraisa evolunilor sti ifce. 1 comerciale, orgarineterice contemporane, nivel rua de pregitiso a maoritiit wisonalules cn ceganivati, schimbsri “Mt cfers stakenolderlor argasieates ie aetristle for, ileroationalizarey aciivititilor ecomoiice st Participates persoaufutus Ia derulttea procenelor si relajiior de management exe neceane u4 ne relizeze citerenfiat, su un plus de itensicae la nivelul srgasveaiioe ma rnificii, in domenille de aztcilate ou o complexitewe st un dhnamsisin superioure fi Denice resursele omane cu un nivel de pregative rida Ie compantie comoctitive ain iérile doavoliate, indeosebi de dimensiuat ange si snijlocii teodinja este de include in oryentatele manageriale participative reprezeaseehi oe phueipalili? ,stakeholde:t", in acased exterorie ge inslads extusta, sindieaele, elem ineile furhvori, sstomatile Ineae ste Fomeie niajore de parcieipare & componcntilor companied, a unoe speosligt din afsca lor 41 a reprercntamtilor prupzieatilor ia. condicere se replesmenears prin cocumontele pe ait se fundwientenzd constimirea lor stalumi, contractul de. sucicwate tte, Actuate lopisiatie din Rotainia, piviiare [a socleratieomerciate, prevede obligativinten constitat di orgonisine wnanageriale pardcioative la nivelol superior 4 ievaraii” aduactea acionaiior fi connilia! de sdonnistatie. 13.3. Principiut metivard tuturor factorlor implicati; » stukeholdertior in sivitiqiie organizatic: Functionabtates si profitabitirstea activitaldlor fieedrel orgauizati! depind devisiv’ de moda de inubinare a incereseioe evonomce ale fectorilor implicatl, evident determinate decisiv de aura sé formele de exercitaie a proprietim si de conceptia pe care se bazeara lor i considsrare, prio lilizarca unus ansamhiu de parghii seomomice $i de ulti ne eare ws rol esenlial U detine motivarea ty usinsi ani, sbinw st pruction aumuageriala xe havcar’ pe asa mundi “stakcholderi”, prin acesita deseraindu-se accle organisme si cateporii de persoune cu interese majore in slesligurarca 5] renullatele wotivititlor firmed, a canor uate in considerare de eae manager! are ttn impact major asupra petiorman stor organizatie, Motivarea, ca principhi” general de “waangement al organizatiel, exp Recesitatea unet aszmenea dimensionari si alockri g revurselor, a stabilivil st utiliza stimulentelor si sanc{iunitor materiale si murale de edtre fuctori® decizionall astfel |inedt so asigure o implctive armonioas a interesclor tuturor phetiler implicars, | staksholdcrilor organizatiel, genersiuare Ue porformante superinare ale companiei, Supra sau subevaluaren unct categorii de interese se risfrénge, mai sevrerve su mai tivciu, usupsa satisfacesi colorialle Luserese, Concres, utiligaren acest principiu In managemenul organizatiilor necesita, pe bara idencticieii 9) evaluait mouvatitior cars se menifesid ia nivelul componcnyilor soronarimenteler, mamagerilot, eitoaasitor, fumizorilor, elienfilor ete., adoplatea acelar modalitati de impirtice @ profitulvi, de constituire sé viilizare a diferitalor eatayorii de Fonduri din profituri. de salazizare a persenaluluy, de evuluste si promovare a personatatu’ tie sanetionare materiala, auorali (musTn averuismente ete.) $i penali (penteu fanre cite cu giave implicatié soeistc), de inckeiere de contracce de vauzare, apsovigonare, orediare | oe sic. de siabilire a mérimnli $i repartitiei dividendelor, eomisioanelot, preaiiler ete., care si determine auaxiomum de contributie a stakeholderilor la tealizarca obiecliveior stabilite Motivarea putecnicd a factorilor imphosti in activititile orgacizaliei, sorclaia cu aportul polentiat si efectiy la rezultateto obtinate, ebuie s4 ghideze ft permanens manageruentul orgaaizatie’, 1.3.4, Principiu! effeacits4ii si eficiemted Pentre stares 9i evolujia oriearsi organivayii, un ral decisiv au performansole accsteia Ca urmare, este fireve ca un prineipiu general al meaagememulut s8 se refere ia aceat Dimensionarea, structurarea si combinureatuturor” proceselor Wi rélatillur managerlale este necesar 64 sibA in vedere masimizarca efecteior pozitive economters | jsecinle cunatificubile si mecuamtifieabile ale organizatlei, buza nsigueatil nel [rompetiviitas ria oe Devi, in escola, principitl eficacitalii ji eficientei expran’ nesesiialca modelart Sistemulti de management, astel Toca 53 se determine supravientirea si competivitatea sa. De fapt, aces: prncipin cu face decdt 68 sintelizeze finalitatea prevedentelor principe rolovind fuactie - scop ia a care: realizare itebuie $4 centribuie. in conceperca § demularea proceselor si rolatilor munageriale este important de avur im vedece tealizarea conconsiieot a efieacitatii si cficienlel. Prin eficacliace deserantin Indepliniren obiectivetor yileau sateinilor previziaaate la timp $1 in couiltite paestabitite, clement cel mai sdesea devisiv pentru competiiviatea orginizayie!. Conconntent, se Jmpune obriverca efiientel, adic’ veulizarea, din activieate condusa, d= venitun superionss shelelilor implicate, De resinut o& © orgauizatic poate Ti eficact, tac au si ehicients ot ‘ieversa, Un maragemem cemperont le reulzeazé, cotcomilent, detalii! an mamgenneet cflesee in condits de cficients, asigurdnd astfel sustenabilitatea orgunizatiel, Concretizasea acostui principiu inapife2 utiizerea unui anslrumencer wiodeca de sbucepte $f meinde, fp primul aiad de management, dar si ecunomice, juridice, tebnice, sociologice otc., Suzatd pe analiza Iweldd, sistermalied 2 realitihiler. Objinetea eficieatel seonomice ete necesar sf fie concepuld si realizatt inu-o vieiane noui, sobsumath optienti strutegice fimdamneniaie a wrecsci Ja economia bazaif pe eunostin|e. epelaed ia leader of 4 coltura sxgautzanionald performenit. in stabilizes eficaciaji 9 efletentei de realizat in cadrul otganizatiei rotel decislv fl aw Proprictart suu reprezentaniti loz, Subhniem acest aspect intruelt, in Romania, sp Rumstodan societisi comerciale pablice sivsay de sat $1 compant! ustionsle, reprearutentt pronvistarilor in orpanisuele mantgetiale fac adesea ,figuratie”, ceca £0 se vashamye negatly in Juncjionalitater 51 performnanteis ucestor argunisat. Desigar, cuaoasterea sf fosustrea priueipiilor de auanagement sunt esentiale peniry tot sei implicali direct sau indirect fn activitaile arganizailr, Tot aldt de esentiala este isa sh Ublicaiea lor adcovatt, nstfel modK x8 lise valorfiee f2 ap aivel e&t mat inal valentele do amplificare @ competitivitatii ce le sunt propmi, Insistam asupra acestui agpeet date fiind ceomplesataten si dificaltarea probiemelor implicate, De alifel, asupra sa alragea ateatia Fenmy Faye! ines de la somstiwizen managementelut tntreprindcrilor cao ssints, ia 2 fnceputal secolulai XX, subliciind ed eel mai important fel de cungstinfe despre Drineipiife conducerit sunt cele privind modal cum: trebuie sé le aplicam Referitor la folosizea principilor de management in pevioada actunlé tric subliniaes fueoesitatea Iuisii lox tn considerare permanent si intens, a integrishs lor orpaniee x sclivititile manageriale, avind in vedere obiectivele #1 coapinutul restructures! societat $4 evouomisi rominesti In procescle integravit in Uniunen Europeans si de coastruire 2 economia} bazate pe cunostinie. Conceperca, functionaren si perlectionaren sivwinelor de management ale ocgaaizajillor, peau a se dovedi eficace = sustenabill, generind performanié (e nivel de organizaie, este obligatoria 34 se fondscwwatere pe ansatnblal princinitlor generale de management 14. Evolutia managementului pe plan mondial si in Romania 1AL Considerauli generate privind furmares yi dezvolarea stiintel managewent ‘Unul din elememteie cele mai frapante ce rezalti din ahordarea evolutivi a domeniului munagementuisi TI reprezints diserepunta dintre istoria indelungats a activitatil de management si varsta tiniré - ta timp Lstorie - @ ylintel managementului, Practic, activisues de management in forsoa sa embrionazt a apiout o daté eu consituires piimelar colecuvilti} umane, in comune prictiva. Matriochetul, ulterior gmta sau tribul, eonstiuion forme ale organiairt sociale caracterivate prin elements spocifice de~ management refertoare |e desemmares conducitorios, sareinile, competenjele §) responsabiliiile avestora, mijlaacele unilizete peatra a condves, modelittie Ge orgonizere a grupul, fell sn care 36 adopis howravile priving viats ealestivityi ete, Lvelitia roca, 2 mazcat concomizen: si schirnbari smportante ig ceea ce priveste conjinutal activitctilae. de ancnagement implicate, incepénd en seopurile umn, lesitinitatea peters minagesilor continuing cis siabiliter conductiorilar ) a fornelor de organizare. cu. precizarce modalitafilot de adoptare 5 xplicare a decizitior sie si incheind cu usilizareo saurator elemenre de control ‘mn fopy, treceeit de la un sistem economic la alful i-n corenpuns nu nomial un aivet calltativ superior al activitatilor productive, cf si « activitnte de management ca caracteristii stcucturate si functionate sensibit mai bune. Se poate ofinma cf acrviates 4s conducere are exiscald milenard, i Aecursul chr « iurogisrat provrene susstantile, id de caro, de alse, ma ac fe fost posibil progzeaul souietbt omeucya, Asifel, te comuna primitivé apart gcieenii unor proces de conducere concepuie gt orale Le hivelul usor geapuri (eolectvitn) emane, constitute dup legiiur te radenie (Gunite, gin, sib, clan} Concomsitont s-au eristaliat formele incipiente ale activtat. de sonducece Ia nivel de roguli si prescriprd, Ab fost desennate in caliarea ie conducdtoy cele mai inzestste persoane (eel mai Weusst véngtoc, conductors spintual, cel tal MMcRE, Hechoinscal sel mai destoinic et). fe felul aeesin sea augurat in mare. rnSaurl cottspondenta dintre ierarhia vaiotilor st israrhiaconducerit™ formule. Aaistar tn proliferarce olét 2 conduceri unipersonale (Sef de cian, get religios, sof ePzboivic), dar # a Innar forme denocratice, precur adlunaren cbstei jvsma sfuul Bdcrason Selavagismal se earacterizeazh din puct de vedere l conduceri: prin: 3 ~ apatijia primeler forme de cond: Gimonsinnilor cvlectivitttilor umune. u adincirii diviziunli sociale a maneil, a deevottte factorilor de producrie ote. Principala form# ds eonducere macrasocials v repreritta ttatul, ~ I oivelul conducesii mactosueisle se dervolea clemente de naturi sructusale organizatorica, anformationale si decizionale tot mai couiplexe vi mai bine preciente. Sewmelina, in acest cootexi, siruetur# arganizutoric’ 4 regatului Persies, fn care, la nivelut Secarei subdiviziuni orgmizatorice sunt bive delimitute si dimensionste atcigutiile, respansnbilildGte $1 competemteie conduedsorntui. « s¢ inregistieardd pmgrese pe plan decisional prin fuusbamentarea decirttor huni jv considerate tot rasi mui faelorit ecoriomie, « descoperizea scrierii @ pernus dezvoltares sistemelar informationale fy accepliune fonmatizata = permanentizercu tansmiterit exeditare a funetiilor de coudueece, sitantie ce a permis adincirea pripastisi inure werachia format 2 conduceri $i serurbia valorsier - usigurarea unui minim de emgstinje de culties Pentru conthueatorti din famille regale, ~ ascondenia conducerii de tip avtoritar ta detuimentul eelei democratice. = Tundamentul movvatioual al condueerii se civersifich - de la smicjionare - folosives forte? sie amenintazea cu fora, ~ functia de control a conduserii se dezvolth (vee! caput! de inspectoti nuntit “urschite regelui” Ie dispovitia yegoiui Danis 2 al Persie’ pentru efectuarea conmolatui activitati satrapiler) + apr posteri de cotzhoracori specializali ai conducerii, pe = maciosocight, refvetare a etesterii generals si in dornennul conducecit stimalare. ta un secibit a fataunis ~ 88 ocstaizeazi o pare din prineipalele clemente teoelieg ale conducesi yi Brin istesipedia| unr lucrac, precom: ajslepciunes iui Soiesson ‘Iatacl) Lavajaturie 1a Anouf edtrefiul sv Khate (Egipt). Codut Jui lamamurahi Babiiop} ta = s¢ diversified organizatile cesnomice ‘manufactur, cornea, sac cts.) § implicit sistemeie de conducere #le avestor, Feudatismaul aduse 91 €! progrese pe plant] conducer, ht teoretie. cdl vi progunase Ibs acest context menionta jistemele de eonduceie se diversified purstnd ampzenta personalitiit conducatortiat, + previa conduceres de sip auterter ~ Fo adeal sstemelor structatal-organizatorice eresie gtudul consitile maltipiciei mumeulst a nivelus serashice. + epatitia bartie: 91 a tpenalni a condus in desvollarea yi diversificarea sistema informational, fundamenra) motivational se A Pe acini rel de ierarbizars fa fersifich pe fondul ccesteri) ponderii clementelee Sconomice si extraeconorice (logarex l8zamulii cle pamant, de exempiu) 92 al foiosinii de motivetii morale substantiate, cele maj importance contribuni teoretieg sunt consesmate fu luerdt! peecum, Carlen adminiseratiet 51 Tratatul despre ceremoni, sczise de huupiratnl Coostantin al Ves al Bizanjuiai, Cetaten Virtuti (Al-Farabi), Utopin (Chomus Morus), Despre comport croicd si Testamentul tatdiui eitre fiul san (Tyan Pososkes). as CAPITOLUL 3 Strategia organizatici_ Frincipatele aypecte abordate + Bvoiunte tcmenudul de strategie > Egle 1 seoll de zandive strategioa detimitate de H. Miatzherg 7 Contributie lui Peter Drucker le vonrurarea strategie’ oryanizationale 7 Accepituaile strategic: in viziunea iui H, Minteberg Definirea strategiei organizerici 7 Wrincipelele earacteristic ale strategic’ organizatiei + Definirea managenentuini stracegic + Conjimunu! alianiel sirazegice + Modeial cxanagermensutai strategic a lui Plerce si Robinson + Definizes politisii firmei + Componeatele strategies detimitate de Schindet + Defivicea misiunis organizaties Obiecnvele fundamentale © Principaisic abiective eeonamice ale organizepien + Definirea opsiunilur strategice + Resursele strategies + Ce sunt termensie strutegice Definirea avantajuhs competitiy Coofivutal avuntajuiui compedtiv durabil > Prigeipult factor: care detecrwini avantyjul competiti ia viziunea Ini Micha! Porter 7 Cele 5 fone care condijioneaza profitabilitarea strategiilor > Determinantii endogeni ai strategic + Determinantii contextual ai startegiei © [nfkenta determinanyior endageni 31 exogent asm comiinutulul yi effezextis strategie’ + Btapele ciciuiui de vies a? Semel + Relasia divtre ciciui de viald al firme’ si scrategie Tipucibe de strategii delimitoiea de G. Hofer si D. Schendel + Clasificarza strategillor de c&tre Collins 2 Gategoutile de strategti delimizate de ozize H. Minszherg + Cele ire: tipuci de strategit genetice stabitite de Michacl Porte, + Garacteristicite strategie’ bazate pe diminuares costurilor + Conjinutu! strategie’ de diferensiece Ciracteristicile strategici focalizat * Clasiticazes strategiilor tn fanctie de sfera de cuprindere Tiburile de stzategii in functie de gredul de perticipare ty elaborarca lor © Garacteristioile straiegiilor delimowate in functie de dinamica bicetivlor ‘incorparate 2 Gategorit de stratepii fm functie de tipul obieetivelor §1 natura ubord&cilor Continual strategie! tehcoponumlor ‘Tipu de serztegit focaitzate pe capitalu! intelectwal Rolul stratepiilor [a nivel de organizatie fer v8 + Dependenta perfocmanjelor oranizatici de existonya strategies = Cele trei impactori majore macrueconomice gle stategiei organizarionaie 3.1 Conceptele de strategie, management strategic si politic’ a organizatici in conceperes si fimdamentarea activititiios organizatiitor un rol eseatial i au strategifis 51 politicile, elaborate do cAtre organismele manayeriale, Concroticare esentiatt a previziunii, strategilie si politicle jalonea7a dezvelterea fivcirel oreanizauit, ée continurul lor depinzind adesea decisiv eficacitatea interfeiti eu suprasistomele din sare faoe parts, mastira in care acestes isi mentin gi amplificd segmemul de pista acupat, profitabilizatea obanui 3.2.1, Succinta incursiune retrospectiv’ Poste surprinzitor gente nu pttine persoans, frupate de madernitetea si mondeaitaisa strategiilor, tonmeoul Ge strategic prarinti o lato multimilenars Interesante suat, din ces! punci de vedere, precizirile pe eare Je face americann) Bria Quina. .Laisai, in antichisaice greaca timpurie, tecmentl de, > se referen fa roful generalului care comanda o armyath, Uterioz, a dobindit sensul de -<>. referindn-se ia abilititile psihologice 3! compurtamentale cute didezs posibiliiaics yeneralului si-5i tndeplineased rain) sta. 1a diaput lui Pericie (#50 1e-9 , acceplinnea strategiei ew de calitate managerisla (administraiva, leadership, orutere. tutere), iar pe veeimen lui Alexandeu cf Mare (336 (en.). strategia se veferes le ubilitatea de a desfisuza fortele pentru a coplesi opozitia (dusmanul) si de a crea un sislero unitnr de guverasre global. Avetsté ulti aeceptiune a fost utiimatd. seule de- arindul, ia cea mui mare parte a abordavilos militare, extinzinduese, ineepind en secolut al XX-lea, $i io econoinie, potitalagie $.a.0.d. Referindu-ne strict is domeniul economic, meritd sa fle prezentate, fic si sueeint rezultetele cercetarilor intreprinse de usul dintre cei mai mar! specialist in management, Menry Minirberg. Pe baza examindrii 2 2495 do luerisi concocrate strategist, €! 4 identfieat 10 yeoll de gandire managerial in ceca ce priveste strategia, In tabelal ue] s€ prozint® sintetic care sunt aceste yeuli gi twésanvite ler definiterti referitnare la claboratee sitategie! - elementut cel mai important din punct de vedere al practic managerial Tabelal nr.t Seolite de strategii Necon [ Denvien sro wuategice | Blaborarea quategle, aataligu an prosee_} \,_[ Froteciare | Conceptualizat Z| Planificare _ semalizal 3. Pozitionare. alite —— a fetreprenoriala Vizionar : 5. | Copnivivs ~ Mental i 6," inviyare | Emergent (Gunigzat In omg) : [73 [Politica ‘Barat pe puters | $7 Getewee i ideviogic ~ wee Denuisires sooflt enateaine i El Fnvironmentati (Mediulni) 18. Covfigarani Din parcargeres informajior theonpa abordarilor strategici, reflevtar m — ute in tabel, reruls matea varietate a rea diversitiqi eremiselor 31 apricilor adapta, Secv 3.41.2, Gama varintd a abordivitor strategie! Sebimba : li Conceptior, privind corespuns aburdarey difeit © eine Advoscbita x strategies pentru fimme ae american Peter Drucker, In 1984, ace: sou intrest: in ce enustt afaeerent firmei? Prima ubordare temeinict ¢i de s i temeiniot . 4b) sarategia este un resuttat al negacierii expheite sau iyeplicile 2 stakcholderiler Sf {eeamand® 0 negociere distcibotiva, bazald pe descoperite de meultidituensiva, sore Siu fis complet epuse. Ca uruure, se abanéoncazs negocieres de tip clstig piesdere Serrgltoste de vonfhicte lates seu deschise, si se trove la negocirta de tip elytg. Shsvg, Tn core ambele parti implivate edstiga edie ceva Pe aceast® bund se favilienca Srahivasea interesslor patilor implicate, favorvznd deevoltarca unei culteri i a une! “stem relasional, propice obiner: de performante ridicate pe sermen lig Din Grasle contemporane, chiar 31 in cele de mici dimenstuni, scategis are, de “7auls, un cavacter formalizat, imbracand forma unl plan. Frecvent, accsta este an giusiocss plan", mai ales in intreprinderile amici. {a schimab, ia _manie. vocpot Simrenle au, de regulé. forma unor plaouri sau programe po termen lang, ale eivor Siuapenente, procedati g! mecanisme de elaborare 53 implementare sunt bine precistie, O Pot Aberdare exe ~ age. cum subtinian Pecess si Waterman fn best-sellerul ln Search of Excellsnce” - definitorie pemm companiile competitive din SUA, cunt mee 13M, General Motors ete 5) ebtinerea avantajulut competitiy.referitor escatialmente ta cost seu caltstea Rvsusulud, constitcie scopul principal a] elabortrii strategic: organizatiei # e-ttorinl cal maiiimpertant de evaluare a calitisi sale. O strategie care na vizeazd $i asigwa obtinéws “santajotul competiny mu prezinta, in taps, utilitewe pentru organizatia respectiva, Strategix se operajionalzeazd prin decizit strategice, eare, posrivit hal Jouunsen yi Scholes, prezintd urmatoatate earacteristic ~ se refera ia activititile organizativi - implica armonizare: activitatilor organizatiei cu meditl sare in vedere sincronizarta actrvitailor organizujies Gt potenlialul resurselor - inplic# aloctri s¢ resiozaci majore de reserse = sfecteazi deciziite eperstionale, imirucdt gevereazé un lany de decizit de important mai redusa si de aclivitatt operajionale, privind utifizarea tesurselor + sunt influenite nu numai de elementele contextuale si resursete disponibile, dar sé de valorile si agteptiriie persoaneior care defin puterey ia eadrul anganizatic, Cunoasterea acestor carseteristici este deoscbit 2 utili atét in procesul de formmulare 2 strategie’, cat si in eel de apticure a 3. 3.14. Deli poli Itarea strategiei de managementul strategi ice de firm aliangele steategice st Din exeminucen acestor curacteristici definitorit pentru sérategie, cezult et stratogis nu previnla acelasi continut oa si aanagemental stcategse, cu care. din pieate adesea, 6¢ confind:. Pentru a puncta ma: bine aceasta ideo, favem apel Ja abordarea his J. Pieree i 8. Robinson. Munagementul strategic este definit ca un set fe decizii si acfiuni, concretizal ia formutarea si Implementarea de planuri proiectate pemre 9 realiza obiectivele lorganizatiet Informmatijle din figura nr. of o imagine mai complet si comprekensil era ce desemnenza cei doi autari prin management strategie. Analiza clementelor cuprinse in diagram releva, eu evidenta, ef, in wood coxcte!, pon management strategic so are in vedere intreg’ managemental firmei baz! pe strategie. Deei, se refer, in fapt, 1a menagententul stiintific al firmei, care, mtowdenuna, este findamentat pe strategic. Acceatuim asupra acestei diferente, mntruedt nu rateoci 36 pun sub sempul egalitafii sreuiegia si maoagementul stategic, eee ce genoceara lips de rigurozttate fy plan teoretic, confuzii gi inconsecvenye in pructica nrattagerialé a firmelor. Yot fn ideea delimitiri: oft mai riguroase a conceptulni de strategic 4i a evittrid de confuzii, considerim necesark precizacea raporuutilor sale ex eliaaa strategica, [ Potrivit majoritaiit specialistilor, prin alioaja siraiegic® se deseraneuci o| [veteste speciatt intre doua tau mat melte organizatil, in care partenes!t alect 6| Jeantitate spreciabila de resurse, intr-o viziuae pe termen lung, in vederen reslizasi unor obicelive prioritare comune. ! Aliantole strategice sunt dé doug tipuri: vervicalA $i otizvadla. Primal Gp apare sand firmele apartin aceleiasi samusi. dar realizenze faze diferte ale cercetdli- dezvoliarii, productiei gi/suu vanzarié. Prin, acest tip de aliante. s* urmareste asigarares iasci oritice de resmise, pentm o activitaie elisienti $i diminuarea eostusilor unitace. Alianjele strategice orizontaie reanese firme din ramuzi difetite, care sun say poi devent evacurenti si care intrS intro zelatic special’ de eolaborare, pentra g-yi condone activisitile 53 resuesele, velorificainda-le tmpreuna, eu e profitabilitate superiours, Dinire ele mai cunoscute tipusi de aliante strategice, menjioniim: consergul, franchising! societstils mixte, Neenyieves ia comun de produce. we aevinaren elemento pre si shunta seateweds base Sout wat mae ajunge ino imageare puternice Ga ereanizat ae Ye tthe Satie de firma scope oul indires toate activiedtile major ne sebimbaritor necexare In orpaongie studied ae in vedere aoe Sy tosambla gestation acre Ua ultin aspect ae eters oreavizatae ue i = “(Prot ise Jef Le as a Cbvective anuale L Legends <> inflaeata miners —— Intusnts majors Figura nr. §- Modelul teategin se cetera # organizutit independenie Oe dows deosebire impenan la semtate, rez Jn cazu) unor ailaene irmelor respective, . 3 rezia in ansamblu sau atectang Cand Ta cazul aliaptetor steasny impiicate este mule rezulrate Organica ai redusa, De sau de acti Faporturile dintre stretegia gi Medi extern» lacus aoreer| ae rc ~ —s ! Stategite operstonsie | | insttugenatcarss | statege: ____ oud Control ¥ avalvare fuanayemeatutus strategic 'ulta deosehivile majore diate strua a 9 erganizatie, aliunya strategic; uategice se pose ele samen, totus, dust direct sau ice amploarey W de fied i mos rar, Stralygilte servese drept fundament pentru elshorarea politivilor swu tacticilor de ellre ocgagizats, |. _ iTk pales wapaaniecaprinde wa i de abicve pom weal] ice se refer fie lu unsamblul activitililor, fic 1s campenente majore ale atcesteiz, itp eu volun rasta seer Upon, schol mates inteprins, prinlpat respon caseatand sect ae finan, teeny (finase si imermediare, indieatorti de eficion}a global yl partial | ca politicile organizatict se deosebese de strategiite Dra cele prezemaie, rezules acesteia, prin: 2) orizont mai redvs, intruckt se refer la perioade dv 0,5 = 2 ati, de vegult, J an, by grad de cevaiteze mai promunial, cuprinzand, aga cum s-2 mentionsl, nuaweroase elemen's suplimentare, in spevini eu curacter oneraiional, Politicile se concretizeazi, de abicei. f ycogeamul sau planul awe? al organizaties in programe speciale pe anumite domenii - comercial, tehuie, fimanciar. personal ftevs toni 3i maiketing, rsperait 2t6- previiule pe ortzontur! scurte i'meda. inte raximnm dot ar De sefinst, inst <8 politicile nu reprezine siimpie concretizari gle strteailor. ly proces laboriris lon, rindind cout de siedificirils contestuale si ulteme orsanizatici ex uunaars a analizelar efectuste, se introduc st clearente suplicentare, nesvare in vedere In Stabilirea strategien. Politicide se modifié astfel inudt 34 fe sealiste si, eoncomitent, srobitizatoare, yalouiticdnd schimbiriie din cukurs organizajici 9 favorizind un comportaient organizasionsl eficuer. ta finnele al edror management esie profesiouist torre stra) politici exists o unitate organics Maj mult, in orgaznzayile in care se practic’ planitivarea yiisamid, claborarea lur se invepetrunde periment, cces ce se effect in plosul de calilate att ab strategiiler. eat «1 a, politictioe, cu eorespendente benstice fu plumul perfocmanielur, 3.2, Componentele strategici 3a. . Aliardart variate alu ramtumiei strategiei Jo medul de definire al strategie! rezult gi cere sunt eomponentete sale. fn mod firese, varictatea defissrit stiategiilor se reflect sf in acceptiunile diferite asupea clementelor cure © compen, De precizat, insd, o2 diversitutes acestor accepriusi este seasibal mai reduse decar a defininlor straegiei, probubil penten cA se tefera fa un Somenia mai concret, cu corespondents practige evidente, unds marja teocetizaror este sensibil ma) redusa. Schendel si Rafer, in binccunoseata lor Iusrure Strategy Foreruation. Analitical Concepts. bazandu-se pe cxaminarta unuj mare aumar de inceati, it frante cele ale Ini Anseff si Chundier, delinnteaza patra componente ale oricace’ strategii ~ domeniul abordat, ce se refers Sa smeractiuaile prezemte gi vitoare ale osgunizatiet oa mediul; > desfiguraves resursetor, care are in vedere nivelut gi stricture zesurselor orgeniaatiei, precum 3 periecyionarea abilititilor ee contribuie la resiizares vbiectivelor si senpurilor. Uncor’ vezerizite la aceast’ componenté se fae sb seuuaniea de ,competena distinetisa 4 organizaiet"; we | | | ~ svantajal compedty, ce vizcaes posts unien po oats oy ate Cater i, pia seule esha eet ~ sinergia, denice etoile sinc petit 6 wiz venursclor rpaciee gag scaler aS, St SUR emit msc 9 pare apres diane Smolen fet orotate eee strategie, atmaroantic sey oS 8 Imes Quinn, care deliicass, eee, Fee salut pas compen: chet, patel eae ca limitele de tacadrare » activailor, program i § decile sirateuioe pa cans eeeramEle€® prezitt Seovenisle de aciual Sees ‘Viebilitatea sa prin prisina sehimbatiler mediului Seer exalt Seni Inversanttexie 51 ebordtcen [um Rotel, cage 8 umiaze & implememtarii jn aeeasci diagramé se includ ma muna; z c mai componente pro ne element Sebi mutalid ve se i shel sete edooneb Shoe ag tinlae i8 ocganizatis 19 contextal opesutionatiotn, gee eat jo anxanbi, ong Zetoeriiecornplexs asupra sategies de Samed Ie fenseeuboneatele majore sie stewegici orsanicasenole izeenale sunt wisiunsa, obiectivele fundamentale, opsiucie i svantaju! compesiciv mi ePHanlte strategie, resurole, tenpenele 3 priu-zise ale strategiei, dex 5! 3. Misunen organteatie snares cepaatatcnts Son ie eriRGarera a Ta po ermer ny ioe prinziteare a scepuritur fundamenstaie si a conceptiei (ik i Driving olulix si desfisurarex activ: Afilor firme, pri ina a ‘organizatiy simitare si dia care deeurge sf jomeniut de mechs oe ceo He sfera sau domeutul de uetviace mace veut, NSH, porcvis tai Pierce $1. Robiunon Teatzapiel, piam, demeniile tehnologice priorit in orga gis procturs, ttre astneace ey nt aay gh RBIS ocean soatgi din orton Mme misraaii “slg cd nu reprezioté © enuntare de clemwate de realize ing Remand PeRRESE B stn: “Pema 0 mal depa shee cote. i inistune, in tabelul nz. 2. preventam misiunes strategio# a companies NicoK. misiunea deserieprodusu) 19