Academie de Studii Economice Bucuresti

Facultatea de Economie Teoretica si Aplicata

Analiza economico-sociala
Bucuresti-Ilfov

Burdufaru Oana Madalina

Cioponea Corina
Seria A
Grupa 1324

Cadrul geografic

Regiunea Bucuresti-Ilfov, constituita din municipiul Bucuresti capitala Romniei - si judetul Ilfov, este situata n sudul tarii, n
partea centrala a Cmpiei Romne. Suprafata totala a Regiunii
Bucuresti-Ilfov este de 1.821 kmp, din care 13,1% reprezinta
teritoriul administrativ al Municipiului Bucuresti si 86,9% al
judetului Ilfov. Cele doua entitati care alcatuiesc regiunea sunt,
totodata, si cele mai mici unitati teritorial administrative ale
Romniei din punct de vedere al ntinderii.
Populatia regiunii, de 2.208.368 locuitori n anul 2005, este
distribuita invers proportional cu dimensiunea celor doua entitati
administrative. Municipiul Bucuresti este cea mai mare
aglomerare urbana din Romnia, populatia sa fiind de 1.924.959
locuitori reprezentnd circa 87% populatia regiunii, peste 16% din
populatia urbana a tarii, respectiv circa 9% din populatia totala a
Romniei si avnd o densitate de aproximativ 8.100 locuitori/kmp.
Populatia judetului Ilfov de 283.409 locuitori reprezinta numai
13% din totalul regiunii, acesta fiind situat n categoria judetelor
mici ale tarii cu o densitate de aproximativ 180 locuitori/kmp.
Suprapunndu-se n ntregime unor subunitati ale Cmpiei
Romne, regiunea are un cadru natural relativ monoton, n care
predomina vaile create de apele curgatoare ce traverseaza
regiunea, numeroase lacuri naturale si artificiale. Reteaua de
localitati a Regiunii Bucuresti-Ilfov e constituita din 9 orase, 32
comune si 91 sate.

Suprapunndu-se n ntregime unor subuniti ale Cmpiei

Romne, regiunea are un cadru natural relativ monoton, n care
predomin vile create de apele curgtoare ce traverseaz
regiunea, numeroase lacuri naturale i artificiale .

Informatii demografice

In perioada analizata 2005-2011 regiunea si-a sporit numarul de

locuitori. De la 2.209.768 in 2005 la 2.267419 in 2011, cresterea
fiind de 2,6 %.

Aproximativ 90% din totalul populatiei se afla in mediul urban, iar

10% in mediul rular.
Populatia din mediul urban a crescut de la 2.001.198 persoane in
anul 2005, la 2.079.881 de persoane in anul 2011.

Poli de crestere economica in regiune

Asa cum s-a ntmplat n multe alte state central si esteuropene, capitala Romniei a cunoscut un ritm de crestere
economica mult mai alert dect celelalte regiuni ale tarii, s-a
adaptat cel mai rapid la schimbarile economice si sociale produse
de tranzitie si a atras cele mai multe investitii straine directe. n

regiune sunt prezente toate ramurile industriale, Bucuresti-Ilfov

reprezentnd principala aglomerare industriala din tara, dar forta
de munca s-a reorientat masiv, pe parcursul ultimilor ani, spre
servicii, care n prezent contribuie cel mai mult la economia
regiunii. Tot aici se nregistreaza cel mai alert ritm de crestere a
unor sectoare precum constructiile si imobiliarele, evolutii rapide
nregistrnd si activitatile de retail, de distributie si de
management.
Municipiul Bucureti funcioneaz ca un motor de dezvoltare
pentru creterea economic i crearea de locuri de munc n
regiune i n judeele nvecinate datorit implementrii
rolului de ora- capital, care a intensificat dezvoltarea
economic, financiar,administrativ, politic,cultural i
activitile educaionale.
Este centrul de inovare i cercetare din Romnia; investiii
din ce n ce mai mari i interes pentru inovare. Dintr-un total
de 5171 ntreprinderi inovative active n Romnia, n anul ,
1176 (22,74%) se afl n regiunea Bucureti Ilfov.
Exista centre de cercetare si transfer tehnologic in domeniul
ITC
Existena unei economii diversificat i bazat pe servicii
Structura economic a regiunii reflect funciile legate de
economia bazat pe servicii ale capitalei, n timp ce construciile,
transportul i depozitarea, comerul, intermedierile financiare,
nvmntul, serviciile ctre firme, turismul i cultura, ercetarea
i sectoarele TIC conduc economia regional i intensific
potenialul su de dezvoltare i competitivitatea. nvmntul i
cercetarea ar trebui s aib un rol fundamental n dezvoltarea
viitoare a economiei regiunii. Dei regiunea ndeplinete funcii
asociate capitalei, administraia public este, de asemenea, un
angajator important. Sectorul cel mai important este industria
alimentara si mecanica.

Fora de munc i migraia

n Regiunea Bucureti-Ilfov, rata de ocupare a forei de munc a
fost n anul 2005 de 59,4% (media naional a fost 57,7%). Pe
sexe, rata de ocupare a forei de munc feminine a fost de 53,4%
(media naional 51,5%). Pentru perioada 1999-2005 evoluia
ratei de ocupare n Regiunea Bucureti-Ilfov a suferit o scdere,
de la 62,0% n 1999 pn la 56,5 n 2003, marcnd apoi o uoar
cretere pn la valoarea de 59,40% n 2005.
Cererea de for de munc calificat a fost mai mare pentru
regiunea Bucureti-Ilfov, astfel nct, corelat cu oportunitile
oferite de capital nivelul de via citadin, ct i prestigiul
populaia ocupat (n care predomin populaia capitalei) are un
nivel mai ridicat de instruire i calificare.
Rata omajului n anul 2005 este sczut (2,4%, media naional
fiind de 5,9%) i posibilitatea de a gsi un loc de munc este
real. omajul de lung durat este foarte intens, iar cel al
tinerilor (sub 25 de ani) are o pondere ridicat 21,2%, valoare
apropiat de media naional de 21,0%, iar munca la negru (n
special n sectorul teriar) este rspndit (date din 2004).
Majoritatea omerilor nregistrai se caracterizeaz prin nivele
sczute de educaie, ceea ce nseamn c Regiunea BucuretiIlfov se confrunt cu o cerere de for de munc calificat.
Pe cele dou uniti administrative componente rata omajului
are valori de 2,0% n judeul Ilfov i 2,4% n Municipiul Bucureti.
n ceea ce privete migraia intern, ncepnd cu 2001 balana
sporului migratoriu a devenit pozitiv pentru capital, avnd o
medie anual de aproximativ 5.000 uniti.

Infrastructura
Transport Regiunea Bucureti-Ilfov, prin municipiul Bucureti, cel
mai important nod de transport rutier-feroviar-aerian naional i
internaional al rii, se caracterizeaz printr-un nalt grad de

accesibilitate, fiind situat pe cele dou coridoare multi-modale

europene: Axa Prioritar European nr. 7 (Ndlac-Constana) i
Axa Prioritar European Giurgiu-Albia planificate a fi construite
n perioada imediat urmtoare, precum i n proximitatea Dunrii
(Axa Prioritar European Nr. 18). Densitatea drumurilor
publice/100 km2 n Regiunea Bucureti-Ilfov atingea n anul 2005
valoarea de 47,9km/100 km2 , mai ridicat n judeul Ilfov
(49,4km/100 km2 ) dect n Bucureti (37,8km/100 km2 ),
existnd ns un numr mare de drumuri publice nemodernizate
n judeul Ilfov (52,8%). Pentru Municipiul Bucureti procentul de
strzi oreneti nemodernizate (53,2% n anul 2005) este foarte
mare pentru o capital european i afecteaz desfurarea n
bune condiii a traficului rutier. Regiunea Bucureti-Ilfov prezint
cea mai mare densitate de ci ferate la 1.000 km2 de teritoriu
(165,3 km/1000 km2 ), ceea ce nseamn de aproape 4 ori media
naional (45,9 km/1000 km2 ). Aceast cifr se ridic la 504,2
km/1000 km2 pentru municipiul Bucureti, ceea ce nseamn de
10 ori media naional, municipiul Bucureti fiind punctul de
plecare al celor 8 magistrale feroviare ce fac legtura cu celelalte
regiuni ale rii. Accesibilitatea aerian i multi-modal este
asigurat de dou aeroporturi internaionale: Henri Coand
(Otopeni) cel mai mare aeroport internaional din Romnia (70%
din transportul total aerian de pasageri din Romnia) i Aurel
Vlaicu (Bneasa). n anul 2005, infrastructura de distribuie a
apei potabile n regiunea Bucureti-Ilfov nsuma 2.408 km (221
km in judeul Ilfov la care erau conectate toate cele 8 orae,
precum i alte 11 localiti). De asemenea, aceste aezri sunt
conectate i la reele de canalizare (n 2005, reelele de
canalizare public a regiunii nsumau, 2.127 km de conduct, din
care 277 de km n judeul Ilfov).
Transportul public de pasageri are o reea extins i complex
realizndu-se cu autobuze (46,2% din numrul total al mijloacelor
de transport), tramvaie (20,3%), troleibuze (10,5%), metrou
(22,9%). El asigur mobilitatea foarte ridicat a forei de munc

parial din zona metropolitan, autobuzele i tramvaiele

transportnd cel mai mare numr de pasageri. Problema
transportului de pasageri o constituie calitatea sczut a
mijloacelor de transport i dificultatea de asigurare a transportului
periurban pe ntreaga arie necesar.

Educaie
Rezultatele cautarii - Unitatile scolare pe categorii de unitati scolare, forme de proprietate, macroregiuni,
regiuni de dezvoltare si judete

Ani

Categorii de
unitati
scolare

Forme
de
propriet
ate

Macroregiuni,
regiuni de
dezvoltare si judete

Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

UM: Numar

Num Num Num Num Num Num Num Num Num

Numar
ar
ar
ar
ar
ar
ar
ar
ar
ar

Total

Total

Regiunea
BUCURESTI - ILFOV

662

659

674

667

653

644

623

639

672

708

De la 662 de unitati de invataman in anul 2005, s-a ajuns in anul

2014 la 708 de unitati de invatamant.

Rezultatele cautarii - Copii si elevi inscrisi in invatamantul preuniversitar pe niveluri de educatie, limbi de
predare, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Nivelu Limbi

Macroregi

Ani

Anul
2005

Anul
2006

Anul
2007

Anul
2008

Anul
2009

Anul
2010

Anul
2011

Anul
2012

Anul
2013

Anul
2014

uni,
ri de
de
regiuni de UM: Numar persoane
instrui preda
dezvoltare
re
re
si judete
Numar Numar Numar Numar Numar Numar Numar Numar Numar Numar
persoa persoa persoa persoa persoa persoa persoa persoa persoa persoa
ne
ne
ne
ne
ne
ne
ne
ne
ne
ne

Total

Total

Regiunea
BUCUREST
I - ILFOV

309999 304909 300002 295239 293107 295467 296846 305382 308922 315040

Regiunea Bucureti-Ilfov reprezint cel mai important centru

educaional din Romnia. n 2005 dispunea de 252 grdinie, 370
uniti colare din nvmntul pre-universitar i 34 instituii de
nvmnt superior. Totui, un numr nsemnat din unitile
colare i precolare de la periferie i judeul Ilfov nu ndeplinesc
condiiile pentru acordarea autorizaiei de funcionare, neavnd
ap curent i canalizare. Prin cele 34 instituii de nvmnt
superior, Regiunea Bucureti-Ilfov are cel mai dezvoltat mediu
universitar din Romnia i concentreaz cel mai mare numr de
studeni nregistrai n sistemul de nvmnt superior dintre
regiunile Romniei: 253.247 dintr-un total de 716.464,
reprezentnd 35,3% din numrul total al studenilor. Accesul
redus al populaiei rurale i a grupurilor dezavantajate la
educaie, n general i la studii superioare, n particular, dotarea
insuficient a instituiilor de nvmnt superior i coli TVET
constituie nc puncte slabe ale sistemului de educaie din
Regiunea BucuretiIlfov.

Sntate
n ultimii ani scderea activitilor sanitare a fost evident,
nregistrnd regrese att din punct de vedere al cheltuielilor
alocate ct i al calitii serviciilor furnizate. Infrastructura
sanitar a Regiunii Bucureti-Ilfov se afl n mare parte ntr-o stare
de degradare avansat i cu o lips acut de echipamente
moderne generate de resursele financiare insuficiente alocate
sistemului de sntate. Sperana de via este cea mai ridicat
din ar 73,84 ani, principala cauza a mortalitii fiind tumorile
217,5 decedai/100.000 locuitori (2003). n acest context,
infrastructura de sntate este inegal distribuit n Bucureti i
judeul Ilfov. n anul 2005 erau 52 spitale n Bucureti (2,7 spitale
la 100.000 locuitori pe o suprafa de 238 ha), n timp ce judeul
Ilfov avea 6 spitale (2,1 spitale la 100.000 locuitori, la o suprafa
de 158.300 ha). Numrul i gradul de satisfacere a populaiei cu
personal sanitar a fost n scdere n ultimii ani. n anul 2005,
asistena medical era asigurat de 11.522 medici (1 medic la
192 persoane), 2.267 stomatologi (1 stomatolog la 974 persoane)
i 19.030 personal mediu sanitar. n acelai timp, n 2004, media
consultrilor medicale a fost de 4,4 consultri/locuitor.

Servicii sociale
Una dintre cele mai importante probleme este cea privind
facilitile de ngrijire ale copiilor atunci cnd prinii sunt la
serviciu. Numrul nou-nscuilor este mare, dar numrul centrelor
de ngrijire zilnic sau al creelor este limitat, iar cele private sunt
foarte costisitoare. 5.583 de copii sunt ocrotii n instituii de tip
familial (49,61%) sau rezidenial (50,39%). La sfritul anului
2004, erau 5.650 de copii cu disabiliti, dintre care 846
beneficiau de servicii de asisten social.

Inovarea,
Cercetarea
Tehnologic

Dezvoltarea

Dintr-un total de 3.983 ntreprinderi inovatoare active n Romnia,

21% (848) se afl n regiunea Bucureti-Ilfov, unde, de asemenea,
se concentreaz 41,7% din cheltuielile naionale de inovare,
dintre care 72,57% din cheltuielile naionale pentru licene i
brevete sunt realizate n Bucureti.
Mai mult, existena a 11 centre de cercetare n agricultur, 1
centru de cercetare n silvicultur, 10 centre de cercetare n
tiine zootehnice i veterinare i un institut naional de cercetaredezvoltare pentru maini i echipamente pentru agricultur i
industria alimentar - INMA (Bucureti) poate sugera c Regiunea
Bucureti-Ilfov este un important centru pentru activiti de
cercetare-dezvoltare n agricultur. Acest argument este
confirmat de cei aproximativ 3000 de elevi nregistrai n
nvmntul profesional din sector: 2092 n instruire privind
agricultura, 806 n industria alimentar, 43 n silvicultur.
Astfel, regiunea Bucureti-Ilfov ar putea funciona ca un
deschiztor de drumuri pentru promovarea i modernizarea
sectorului agriculturii, prin activitile de cercetare-dezvoltare si
prin invatamantul profesional al tinerilor.

Turismul
Capacitatea turistica (locuri), evolutie 2005-2009
Regiunea
Bucuresti
-Ilfov

2005
100%

2006
113%

2007
122%

2008
169%

2009
182%

Capacitatea de cazare turistica in functiune a cunoscut in

perioada 2005-2009 o evolutie usor crescatoare.

Capacitatea turistica (locuri-zile)

Regiunea
Bucuresti
-Ilfov

2005
100%

2006
112%

2007
123%

2008
165%

2009
185%

2007
120%

2008
125%

2009
119.1%

Evolutie numar sosiri turisti

Regiunea
Bucuresti
-Ilfov

2005
100%

2006
108%

Regiunea Bucuresti-Ilfov inregistreaza cel mai mare numar de

sosiri turistice in profil teritorial.
Numarul de innoptari
Regiunea
Bucuresti
-Ilfov

2005
1481.3

206
1658

2007
2024.5

2008
2212.9

2009
1835.8

Indici de utilizare neta a capacitatii in functiune

Regiunea
Bucuresti
-Ilfov

2005
38.1%

2006
38%

2007
42.4%

2008
34.6%

2009
25.5%

Turismul in regiunea Bucuresti-Ilfov este preponderent unul de

afaceri, iar capacitatea de cazare a crescut peste cererea de pe
aceasta piata.

Somajul
Rata somajului
Rezultatele cautarii - Rata somajului pe sexe, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Ani

Macroregiuni,
Sex regiuni de
e
dezvoltare si
judete

Anul
2005

Anul
2006

Anul
2007

Anul
2008

Anul
2009

Anul
2010

Anul
2011

Anul
2012

Anul
2013

Anul
2014

UM: Procente

Procen Procen Procen Procen Procen Procen Procen Procen Procen Procen
te
te
te
te
te
te
te
te
te
te

Tot
al

Ilfov

Municipiul
Bucuresti

1,9

1,4

1,3

2,4

2,7

1,6

1,8

1,9

1,5

2,4

2,2

1,7

1,6

2,4

2,3

Observam o rata a somajului scazuta atat in Ilfov cat si in

Bucuresti, de la 2 respectiv 2,4 in anul 2005 la 1,5 respectiv 2 in
anul 2014.

Populatia ocupata
Rezultatele cautarii - Populatia ocupata civila pe activitati ale economiei nationale la nivel de sectiune CAEN
Rev.2, sexe, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Ani

CAEN
Rev.2
(activitati
ale
economiei
nationale)

Anul
2008
Sex Macroregiuni, regiuni
e
de dezvoltare si judete

Tot
al

Anul
2010

Anul
2011

Anul
2012

Anul
2013

Anul 2014

Mii
persoa
ne

Mii
persoa
ne

Mii
persoa
ne

Mii
persoa
ne

Mii persoane

UM: Mii persoane

Mii
persoa
ne

TOTAL

Anul
2009

Regiunea BUCURESTI ILFOV

1281,7

Mii
persoa
ne

1220,3

1214,8

1224,5

1239

1256,9

1254,3

Fata de anul 2008 se inregostreaza o scadere a populatiei

ocupate. In 2008 avem 1281,7 mii populatie ocupata iar in 2014
avem 1254,3 mii.

Salariati
Rezultatele cautarii - Numarul mediu al salariatilor pe categorii de salariati, activitati ale economiei nationale
la nivel de sectiune CAEN Rev.1, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Ani

CAEN Rev.1
Categor
(activitati ale
ii de
economiei
salariat
nationale i
sectiuni)

Macroregiuni,
regiuni de
dezvoltare si
judete

Anul
2002

Anul
2003

Anul
2004

Anul
2005

Anul
2006

Anul
2007

Anul 2008

UM: Numar persoane

Numar Numar Numar Numar Numar Numar

Numar
persoan persoan persoan persoan persoan persoan
persoane
e
e
e
e
e
e

Total

Total

Regiunea
BUCURESTI ILFOV

Rata saraciei

746744

769050

760566

837053

890432

945785

102578

Rezultatele cautarii - Rata saraciei relative, pe regiuni de dezvoltare si macroregiuni

Ani

Anul
2007

Anul
2008

Anul
2009

Anul
2010

Anul
2011

Anul
2012

Anul
2013

Anul 2014

Procent
e

Procent
e

Procent
e

Procent
e

Procent
e

Procente

Macroregiuni si regiuni de
dezvoltare
UM: Procente

Procent
e

Regiunea BUCURESTI ILFOV

7,3

Procent
e

6,5

6,4

3,1

3,4

2,7

3,9

5,5

Gradul de saracie a este scazut in anul 2014 fata de anul 2007,

dar nu este cel mai mic. Cel mai mic grad de saracie s-a
inregistrat in anul 2012, acesta fiind de 2,7.

Analiza SWOT
Puncte tari

Puncte slabe

-Numar mare de institutii de invatamant

Centru universitar cu cel mai mare
numar de studenti
Resurse umane cu calificare
- Numar mare de furnizori de formare
autorizati - Numar mare de evaluatori ai
competentelor profesionale
- Domeniul serviciilor dezvoltat
- Numar mare de intreprinderi inovative
- Cerere mare de forta de munca
- Mobilitate accentuata a fortei de
munca

- Oportunitati inegale la accesul pe piata

muncii) femei, rromi, persoane peste 45
de ani, unici intretinatoi, persoane cu
dizabilitati)
Oferte
de
forta
de
munca
necorespunzatoare cererii
- Nivel scazut de pregatire al somerilor Populatie afectata de marginalizare si
saracie (8%)
- Infrastructura precara si nivel scazut al
dotarilor in institutiile de invatamant
- Parteneriate insuficiente intre mediul de
afaceri si institutiile de invatamant
- Rata scazuta de participare a adultilor
la formarea profesionala continua
- Abandon scolar in invatamantul primar
si secundar
- Rata scazuta de ocupare (50,3%)
- Reprezentativitate scazuta a grupei de
varsta 0-14 ani din totalul de populatie
- Disparitati intre Bucuresti si judetul
Ilfov
- Numar mare de someri in randul
tinerilor

- Accesibilitate redusa a persoanelor cu

dizabilitati -Insuficienta centrelor de
orientare si consiliere in cariera

Oportunitati

Amenintari

Accesul la fonduri structurale

- Cresterea investitiilor private in
unitatile de invatamant
- Cresterea competitivitatii economice
- Statut de zona metropolitana
Recunoastere
nationala
si
internationala
a
institutiilor
de
invatamant

- Evolutie demografica nefavorabila

- Exodul creierelor
- Adancirea disparitatilor intre Bucuresti
si judetul Ilfov

Bibliografie
http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Domenii/M
anagement%20fonduri%20europene/buc_ilfov.pdf
http://www.adrbi.ro/regiunea-bucuresti-ilfov.aspx
http://www.adrbi.ro/media/8530/2.4%20Structura%20socio
%20demografica%20a%20populatiei.pdf

http://www.mdrl.ro/_documente/regiuni/8.BI_ro.pdf
http://antreprenori.ccib.ro/intranetHTML/infoFILES/infoHTML/File/C
CIBStudiuBI.pdf
http://www.academia.edu/5287666/Dezvoltare_regionala_inovativ
%C4%83_Analiza_Regiunii_de_Dezvoltare_Vest_si_a_Regiunii_de_D
ezvoltare_Bucure%C8%99ti-Ilfov
http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/note/join/2010/43
8617/IPOL-REGI_NT(2010)438617_RO.pdf