Colegul nostru m-a rugat sa postez aceste raspunsuri ale sale la intrebarile din cursul de

logica, deoarece el nu putea face asta ieri fiind plecat din tara!Cum si eu am fost plecat le
pun acum cu speranta ca va vor ajuta la examenul de azi. SUCCES!
CURS LOGICA INTREBARI DIN CURS
CAP. 1 FORMELE FUNDAMENTALE ALE LOGICII
1. Ce intelegeti prin termenul de notiune? Dati exemple de notiuni in domeniul dreptului?
Notiunea este o constructie mentala compusa din reprezentare adica dintr-o imagine
mentala schematizata, la care se ataseaza un cuvant. Aceasta constructie mentala reflecta
un obiect, lucru sau categorie de obiecte, lucruri, fiinte existente in realitate. Reflecta in fapt
caracterele generale esentiale, necesare ale acestor obiecte, fiinte etc sau a categoriilor de
fiinte, obiecte, lucruri etc.
Exemple de notiuni in domeniul dreptului:
Probelel (notiune generala)]
Proba testimonial (notiune singular/individuala)
Legal, echitabil, contradictoriu, rezonabil (notiuni positive)
Ilegal/nelegal, inechitabil, necontradictoriu, nerezonabil (notiuni negative)
Contract de donatie teren, minor, prt, ereditar (notiuni concrete)
Justitie (notiune abstracta)
1. Cum actioneaza operatiile gandirii in abordarea unei spete judiciare?
Formarea corecta a notiunii presupune o serie de operatii mentale dupa cum urmeaza:
a. Comparatia = o operatiune mentala de stabilire a asemanarilor si deosebirilor dintre
obiecte, fiinte, fenomene ce duce la concluzia ca obiectele, fiintele, fenomenele pot fi
identice, usor diferite/asemanatoare, total diferite, opuse, necomopatibile;
b. Analiza = duce la o mai buna si profunda cunoastere a elementelor analizate, fiind
operatia de descompunere si izolare mentala a diferitelor insusiri, calitati, attribute ale
obiectelor, fiintelor, fenomenelor.
Ea se poate face si concret, material, in laborator in cazul variantei fizice sau chimice.
c. Sinteza = reunirea mentala a partilor unei entitati intr-o entitate noua sau intr-un concept
ori notiune noua (ex. Barbatul/femeia ideal/ideala este rezultatul unei sinteze). Intre analiza si
sinteza exista o unitate, ele presupunandu-se una pe cealalta. Sinteza poate fi asimilata unei
concluzii.
d. Abstractizarea = comparatia si analiza presupun separarea unor insusiri de altele, precum
si de obiectul caruia acestea ii apartin. Aceasta separare in sine se numeste abstractizare.
Obiectele foarte diferite pot avea o insusire comuna care identificata si substrasa poate
constitui criteriu pentru o categorie anume. Aceasta abstractizare permite constituirea unei
noi clase sau categorii de obiecte (ex. Studentii vorbitori de lb engleza).
e. Generalizarea = constituirea unei noi categorii pornind de la abstractizarea unei insusiri de
la cazuri particulare. Este si operatia prin care cuprindem intr-o notiune o pluralitate de
obiecte avand o insusire sau mai multe, commune.
1. Cum se defineste o notiune? Cum procedam cand nu reusim sa o definim?
Definitia este operatiunea de dezvaluire si identificare a notelor esentiale din continutul unei
notiuni si de evidentiere a insusirilor esentiale ale calsei de obiecte care se reflecat in sfera

ei.
Cand nu se poate define o notiune se :
a. Foloseste descrierea
b. Foloseste caracterizarea
c. Foloseste comparatia
d. Indica obiecte asemanatoare
2. Dati exemple de judecati din domeniul dreptului
Toate contractele de intretinere se incheie in forma autentica sub sanctiunea nulitatii
absolute ( judecata universala - se afirma ceva despre fiecare dintre obiectele unei clase)
Toti judecatorii au fost studenti la drept (judecata universal afirmativa)
Nici un student nu are experienta unui judecator (judecata negativa)
Unii inculpati recunosc fapta ( judecata particulara si afirmativa)
Unele cereri de chemare in judecata sunt scutite de taxa judiciara de timbru (judecata
particulara si afirmativa)
Unele persoane nu pot fi ascultate ca martori (judecata partiala si negativa)
Judecatorul de drepturi si libertati va dispune luarea masurii arestarii preventive fata de
inculpat ori a controlului judiciar (judecata disjunctiva)
Judecatorul poate din oficiu sa puna in discutia partilor necesitatea admninistrarii altor
probe (judecata problematica numita si de posibilitate)
1. Faceti un rationament inductiv complet si unul incomplet
Rationament inductiv complet: toti cursanti Institutului national ptr pregatirea si
perfectionarea avocatilor sunt avocati stagiari.
Rationament inductiv incomplet: Din primele o suta de autoturisme care au trecut pe langa
accident doar patru au oprit, incercand sa dea o mana de ajutor, acesta fiind un experiment
organizat de Brigada de Politie Rutiera. Concluzii: majoritatea conducatorilor auto (96%),
indifferent de motivele invocate, nu sunt dispusi sa opreasca in astfel de situatii!
CAP. II LOGICA SI LIMBAJUL
1. In ce consta corelatia dintre limbaj si gandire?
Intr-o conceptie initiala, in istoria stiintei, gandirea era considerata ca inseparabila de limbaj.
Limbajul reprezinta aspectul exterior al gandirii iar gandirea latura interioara a limbajului.
Ulterior s-a considerat ca gandirea functioneaza independent iar limbajul exteriorizeaza
rezultatele rationamentelor. Apoi s-a ajuns la concluzia ca gandirea si limbajul nu pot fi
identice ci total distincte dar aflate intr-o stransa interdependenta
Lipsa de identitate dintre gandire si limbaj se resimte in situatia in care avem o ide si nu
gasim cuvintele ptr a o exprima, dar si in situatia in care ne autoimpunem un control rational
al gandirii asupra a ceea ce vorbim! ( pag 44-45)
2. Care sunt functiile principale ale limbajului?
1. Comunicare
2. Practica
3. Afectiva sau expresiva
4. Ludica

5. Catarhica sau eliberatoare de tensiune

Alte perspective asupra functiilor limbajului vizeaza individual sau grupul. In privinta
individului exista:
a. Functia de integrare a individului in mediul sau
b. Functia de dezvaluire in fata celorlalti si de autodezvaluire
c. Functia valorizatoare
In privinta grupului exista:
a. Functia productiva
b. Functia facilitatoare a coeziunii
c. Functia rezolutiva a problemelor grupului
d. Functia de valorizare a grupului
1. Cum poate functia catarhica a limbajului sa puna o persoana in conflict cu legea?
Functia catarhica sau eliberatoare de tensiune se manifesta prin recurgerea la injurii, barfa,
defaimare, calomnie, denigrare. In unele situatii ea poate conduce la savarsirea unei
infractiuni ca: purtarea abuziva de tipul intrebuintarea de expresii jignitoare fata de o
persoana, de catre cel aflat in exercitiul atributiilor de serviciu.
In ceea ce priveste insuklta, desi a fost dezincriminata de catre legiuitorul penal, poate fi
angajata raspunderea civila delictuala a celui ce profereaza insulte, in masura in care sunt
intrunite conditiile raspunderii civile delictuale.
Pe cale de consecinta limbajul trebuie controlat de factorul rational, in caz contrar, urmand a
fi suportate consecintele de natura sociala si in anumite cazuri, precum am aratat mai sus,
se poate angaja raspunderea civila sau chiar penala a celui ce foloseste un astfel de limbaj
2. Ce rol are limbajul in cadrul unui grup?
a. Functia productiva permite cooperarea in rezolvarea sarcinilor
b. Functia facilitatoare a coeziunii comunicarea da viata grupului si il mentine, in timp ce
incetarea comunicarii duce la moartea grupului
c. Functia rezolutiva a problemelor grupului
d. Functia de valoare a grupului
Pag 19-51
1. Care sunt formele limbajului si cum pot fi utilizate in incalcarea normelor sociale?
Formele limbajului sunt:
a. Limbajul interior este utilizat preponderent utilizat in derularea gandirii si in masura in
care nu se exteriorizeaza nu poate fi utilizat in incalcarea normelor sociale. Cand este
exteriorizat insa prin intreprnderea unor actiuni necorespunzatoare normelor sociale poate
conduce la incalcarea acestora ( ex. Proferarea de insulte, limbajul gesturilor intrebuintarea
de gesturi jignitoare, denigrante )
b. Limbajul exterior poate fi oral sau scris. Se exprima sub forma de monolog sau dialog.
Ca forma a limbajului exterior mentionez si forma particulara non verbala ( limbajul gesturilor
intrebuintarea de gesturi jignitoare, denigrante)
CAP III LIMBAJUL JURIDIC
1. Ce reprezinta limbajul juridic in raport cu limbajul natural?
Spre deosebire de limbajul natural, limbajul juridic este specific domeniului dreptului, prin

intermediul acestuia fiind formulate si transmise normele de drept

Avantajul limbajului specializat consta in eliminarea ambiguitatiilor provenite din omonimia si
polisemia termenilor din limbajul natural.
O particularitate a limbajului juridic este abundenta de reguli, maxime si adaugari de noi
argumente formulate in limba latina.
2. Dati minimum 10 exemple de termini specifici domeniului juridic:
Uzucapiune, avulsiune, accesiunie imobiliara artificial, arvuna, substitutie fidejicomisora,
perimare, clauza de inalienabilitate practica (partea introductiva a unei hotarari
judecatoresti), decadere, conexitate, detentie precara, recidiva post executorie, infractiune
progresiva, jonctiunea posesiilor.
1. Ce intelegeti prin maxime in contextual dreptului? Dati exemple.
Maximele utilizate ca si reguli juridice, sunt scurte definitii ale unor principii ce se aplica
diferitelor tipuri de cazuri. Exemple:
Testis unus testis nullus = un singur martor echivaleaza cu lipsa de martor/nu mai are
aplicabilitate in present;
Res judicata pro veritate habetur = lucrul judecat este considerat ca exprima adevarul;
Bona fides proesumitur = buna credinta se prezuma;
Onus probandi incumbit actori = sarcina probei revine reclamantului;
Pacta sunt servanda = conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante;
Tempus regit actum = actul juridic este reglementat de legea valabila in momentul incheierii
acestuia;
1. Ce intelegeti prin adagii? Dati exemple.
Adagiile sunt forme generale concise, usor de retinut care ofera o sugestie sau o directie
atunci cand legea este obscura sau insuficienta. Ex.:
Nemo auditur propriam turpitudinum allegans = nimeni nu-si poate invoca propria culpa;
Qued nullum est nullum producit effectum = ceea ce este nul nu poate produce efecte;
Cap.IV. Reguli de interpretare a juridicitatii.
1. Ce este lacuna juridica?
Lacuna juridica (a dreptului sau a legii) consta in lipsa intr-un system de drept, a unei norme
care sa poata fi aplicata la un caz determinat. De asemenea exista lacuna juridica si atunci
cand norma este incompleta si pe baza ei nu poate fi formulata nicio solutie.
2. Ce este antinomia?
Antinomia este o incompatibilitate, un conflict intre 2 norme contradictorii, constand in
dificultatea de a allege o solutie din 2 sau mai multe solutii contradictorii.
3. Cand avem de a face cu o antinomie perfecta?
Pentru ca o antinomies a fie perfecta sis a genereze o lacuna logica este necesar ca 2
norme (legi) sa fie promulgate in aceeasi zi, sa se afle pe acelasi nivel ierarhic, iar
contradictia sa priveasca aceeasi actiune si acelasi subiect in aceleasi circumstante.
4. Ce tipuri de antinomii putem intalni in practica?
a. 2 norme de drept ce trebuiesc aplicate la aceeasi relatie juridical sunt simultan inaplicabile
( casatoria dintre personae de nationalitate diferita cand legiuitorii celor 2 tari au prevazut
solutii divergente ptr aceasta situatie)

b. Situatia cand legea nationala contravene ordinii publice international

c. Situatia cand este imposibil sa aplicam simultan 2 norme asa cum sunt ele enuntate
antinomie de interpretare.
5. Ce precizeaza art.3 din Codul civil cu privire la lacuna juridical?
judecatorul care va refuza a judeca sub cuvant ca legea nu prevede sau ca este intunecata
sau neindestulatoare, va putea fi urmarit ca si culpabil de denegare de dreptate.
6. Ce tipuri de lacune se pot intalni in practica juridical?
a. Lacune veritabile apare atunci cand nu se ofera nici un indiciu de interpetare ptr
solutionarea cazului
b. Lacune false lingvistica/ ideologica (politica) / creata de o lege desueta
c. Lacune intentioonate
d. Lacune neintentionate
e. Lacune primare exista dj in momentul aparitiei legii
f. Lacunele secundare apar ulterior aparitiei legii datorita progresului social sau a
schimbarii sistemului social
g. Lacune in lege se poate rezolva prin apelul la principiile dreptului
h. Lacune in drept
i. Lacune critice imposibilitatea de evaluare a unui comportament mentionat intr-o norma.
A parte obiecti sau a a parte subiecti
j. Lacune diacritice apar cand sanctiune din norma nu este clara
k. Lacune de cunoastere apar cand modul de solutionare nu este prevazut in lege sau
cand exista mai multe solutii ptr un caz dar bnu sunt mentionate si criteriile de alegere a
solutiei in speta. Sau cand exista un defect in system ce presupune : lipsa informatiei factual
sau indeterminarea semantic.
l. Lacune provizorii create de legiutor prin trimitere la o reglementare ulterioara de
completare ( legea in alb)
m. Lacuna tehnica cand prevde legiuotul o norma fara a preciza si conditiile ei concrete de
aplicare
Cap.V Interpretarea logica a legilor
1. Ce metode se utilizeaza in domeniul interpretarii legilor?
Interpretare ordinara cand legea este obscura sau ambigua
Interpretarea extensive cand legea este obscura
Metoda gramaticala are 3 etape:
a. Analiza sintactica si morfologica
b. Determinarea sensului grammatical
c. Analiza intelesului etimologic
2. Care sunt regulile de interpretare logica directa?
Cele mai folosite reguli sunt
a. Cautarea argumentelor in lucrarile preparatorii
b. Regula autoritatii care trimite la doctrina sau solutiile date de jurisprudenta pornindu-se de
la presupunerea ca somitatile in materie sunt cele mai in masura sa desprinda intelesul cel
mai potrivit al legii.
1. Care sunt regulile de interpretare logica semidirecta?

Pag 66-67 curs

2. Care sunt regulile de interpretare logica semidirecta?
Cautarea argumentelor in lucrarile preparatorii
3. Care sunt regulile de interpretare logica semiindirecta?
a. Regula utilitatii logice
b. Regula tendintei in favore sau in odio alegii
c. Regula identitatii de ratiune juridical a simili ad simile
d. Regula a fortiori ratione
4. In ce consta interpetarea extensiva?
interpetarea extensive se foloseste in cazul in care legea este lacunara si presupune metode
similar cu cele utilizate in cazul interpretarii semiindirecte ( pag 69-70 curs)
5. Ce argumente se pot utiliza in interpretarea extensiva?
a. Argumentul per a contrario
b. Argumentul a fortiori ratione
1. Care sunt criteriile logice de utilizare a regulilor de interpretare a legilor
a. Norma juridical trebuie aplicata si nu inlaturata aplicarea ei
b. acolo unde legea nu distinge nici noi nu trebuie sa distingem
c. exceptiile sunt de stricta interpretare
CAP VI ANALOGIA JURIDICA
1. Ce este analogia juridica?
Analogia juridical se refera la gasirea unei egalitati juridice necesare solutionarii, dupa
aceleasi reguli juridice, a unor spete asemanatoare
2. Ce presupune aplicarea analogiei in domeniul dreptului?
Aplicarea analogiei in domeniul dreptului presupune plecarea de la un caz special, care nu
este prevazut sau reglementat de lege, la un alt caz a carui solutionare este reglementata
clar , ulterior aplicand aceste reguli la solutionarea primului caz. Din similitudinea de situatii
juridice deriva si similitudinea de solutii.
3. In ce situatii nu se poate utilize metoda analogiei?
a. In dreptul penal
b. In cazul exceptiilor, conform principiului universal recunoscut potrivit caruia exceptiile sunt
de stricta interpretare
c. In cazul prezumtiilor legale absolute
CAP VII CONSTRUCTIILE JURIDICE
1. Ce sunt constructiile juridice si care este functia lor?
Constructia juridica este un procedeu logic complex care are drept scop sa ofere o
configuratie logica, sintetica si consistent solutiilor legale
Functia constructiilor este aceea de a induce un element de carenta logica in complexul de
reglementari juridice Ex: in cazul institutiei transmisiunii succesorale, constructia juridica
celeaga intre ele diferitele elemente ale acestor institutii constituie ideea potrivit careia
eredele( mostenitorul chemat la succesiune continua ..

2. Ce este fictiunea?
Fictiunea constituie o deformare constienta si voita a faptelor reale, in scopul atingerii unor
obiective de politica legislative
3. Ce este prezumtia?
Prezumtia
consta in transformarea unei posibilitati intr-o certitudine
Este un artificiu si nu o fortare sau o deformare a realitatii si are un rol atat economic cat si
de stabilitate juridical
Se bazeaza pe probabilitate de cele mai multe ori, probabilitate ce se stabileste pe baze
stiintifice sau pe evidente factual
In cazul prezumtiei se tinde la o justa reflecatre a realitatii pe cand in cazul fictiunilor avem
de a face cu o deformare constienta si voita a faptelor reale in scopul atingerii unor obiective
de politica legislative
CAP. VIII FUNDAMENTAREA ADEVARULUI JURIDIC
1. In ce consta fundamentarea adevarului juridic?
Fundamentarea ( intemeierea) este operatia logica prin care se indica temeiul asertiunilor
sau afirmatiilor facute.
Temeiul reprezinta o judecata sau un sir de judecati, din care se poate deriva o asertiune pe
baza unui procedeu logic valid
2. Care sunt cele mai importante forme ale fundamentarii?
Demonstratia caracterizata prin premise certe, este alcatuita din lantueri de silogisme, tine
de logica formala, poate fi corecta sau incorecta, se utilizeaza cand textul legii este cunoscut
Argumentarea se bazeaza pe opinii, recurge la logica informational si retorica, poate fio
convingatoare sau mai putin convingatoare, se foloseste in cazul lacunei sau a obscuritatii
legii
3. Ce argument irelevante se intalnescin practica in incercarea de a fundamenta adevararuri
juridice?
a. Argumentul la persoana
b. Argumentul autoritatii
c. Argumentul prin dreptul la opinia poporului, la pasiunile, judecatile si sentimentele acestuia
d. Argumentul prin apelul la mila
e. Argumentul prin apelul la modestie
f. Argumentul prin apelul la ignorant
g. Argumentul prin flotarea vanitatii
h. Argumentul bastonului