MANAGEMENTUL REPRODUCTIEI LA CAPRINE

Cuprins:
I.

Importanta, originea si inceputul cresterii caprinelor .......

..pag. 3

II.

Reproductia caprinelor ........

pag. 6
II.1 Varsta optima pentru monta ... pag. 8
II.2 Semne exterioare ale caldurilor . pag. 8
II.3 Selectia masculilor pentru reproductie ..... pag. 9
II.4 Selectia femelelor pentru reproductie . pag. 10

III.

Particularitatile de reproductie si ciclul sexual la capra ........

pag. 12

IV.

Factorii care influenteaza activitatea de reproductie ........

pag. 20

V.

Gestatia si fatarea .....

pag. 22

VI.

Metode de crestere si de intretinere a iezilor .......

pag. 24
VI.1 Metoda de crestere naturala .... pag. 24
VI.2 Metoda de crestere separata a iezilor . pag. 25

Bibliografie .......pag. 27

I.

Importanta, originea si inceputul cresterii caprinelor

Caprinele reprezinta o specie ce se bucura de un real interes in randul crescatorilor de

animale. Acestea au fost crescute si exploatate de catre om inca din cele mai vechi timpuri.
Exista in acest sens izvoare istorice conform carora capra a fost printre primele animale
domesticite de catre om. Cu toate acestea, capra, datorita faptului ca este considerata un animal
vioi, neastamparat, capricios, risipitor, lacom si stricacios nu se bucura de prea multa simpatie
din partea marii majoritati a populatiei rurale. Insa, trebuie specificat faptul ca specia caprina
devine stricatoare- ca de altfel orice alta specie de animale numai in situatia in care este
lasata sa sufere de foame sau nesupravegheata mult timp. Cu toate ca multe dintre insusirile ce o
caracterizeaza nu o plaseaza inaintea altor specii de interes zootehnic, capra, in multe tari pe zi ce
trece isi castiga un areal de raspandire tot mai vast. Astfel in tarile occidentale din Europa, Africa
si Asia, unde factorii socio-economici sunt favorabili cresterii caprinelor, aceasta ramura a
zootehniei a inregistrat un real progres.
Interesul economic acordat cresterii caprinelor deriva din capacitatea lor lactogena
superioara, deoarece este cunoscut si confirmat faptul ca pe durata unei lactatii se pot obtine, in
conditii obisnuite, productii de lapte de circa 720 ori mai mari decat propria lor greutate
corporala. Alte particularitati biologice si economice care impun acordarea unei atentii sporite
acestei specii sunt reprezentate de prolificitatea ridicata, precocitatea si gradul mare de
adaptabilitate si rezistenta la conditii diverse si mai aspre de clima, relief si vegetatie. Datorita
tuturor acestor particularitati biologice si economice
caprinele, impreuna cu alte specii, pot contribui in mare masura la asigurarea unei bune parti din
deficitul de proteina din hrana oamenilor.

Datorita calitatii laptelui si a cererii de branza de capra, de o calitate nutritiva si gustativa

superioara, cresterea rumegatoarelor mici si in special a caprelor este foarte raspandita pe glob si
se afla in plin avant. In Romania, astazi se cresc se cresc peste un milion de capete . Majoritatea
crescatorilor sunt si crescatori de oi si introduc intr-o turma de 300 - 500 oi cam 80-100 de capre.
Motivatia principala pentru aceasta decizie este data de faptul ca, pe langa oi, caprele contribuie
la o mai buna valorificare a pasunilor si o crestere a calitatii laptelui.
Cresterea caprelor specializate pentru productia de lapte se bucura de un interes tot mai crescut
in tara noastra. Alaturi de rasa Sannen, de o buna popularitate beneficiaza si rasa de capre Alpina
Franceza, datorita productiei foarte bune de lapte si mai ales a capacitatii de adaptare la conditiile
intensive de crestere si cele de mediu de la noi din tara.
Cresterea caprinelor dateaza la noi cam din aceeasi perioada cu cea a ovinelor. Cu toate
acestea, caprele nu au reusit sa se impuna in atentia crescatorilor asemenea ovinelor, motiv
pentru care efectivele crescute au ramas restranse numeric si au ocupat areale mai reduse
indeosebi acolo unde resursele naturale si conditiile de teren nu permit cresterea altor specii.
Interesul fata de caprine a fost mereu in crestere datorita faptului ca acestea se preteaza la o
exploatare eficienta in mica gospodarie. In zonele in care cresterea animalelor se face in mod
traditional, atasamentul fata de caprine cat si spiritul de emulatie dintre crescatori a promovat
treptat, poate de multe ori in mod necontrolat, selectia pentru anumite insusiri productive . Asa se
explica faptul ca intre efectivele de caprine crescute in diverse zone ale tarii exista deosebiri in
ceea ce priveste potentialul lor productiv. De fapt, diversitatea in ceea ce priveste potentialul
productiv si aspectul conformatiei corporale ale raselor si populatiilor de caprine aflate pe
teritoriul national. Efective valoroase se cresc actualmente in zona Sibiului, in Dobrogea si in
partea de vest a tarii.
Cu toate acestea in tara noastra actualmente se exploateaza cu precadere doua rase si anume
Carpatina si Alba de Banat, iar scopul principal al cresterii acestora este reprezentat de productia
de lapte si in mai mica masura de cea de carne. Mai mult decat atat, in raport cu interesul si
posibilitatile existente, precum si din punct de vedere al numarului de capre aflate in proprietatea
unei gospodarii, crescatorii pot fi grupati astfel:

- Crescatorii care detin un numar redus; cresc 2 5 capre, iar produsele obtinute sunt utilizate in
gospodaria proprie;
- Crescatorii care detin un numar mai mare de caprine; acestia reprezinta majoritatea si cresc
circa 40 60 capete, produsele obtinute prin comercializare sunt o importanta sursa de venit.
Izolat in unele gospodarii taranesti este valorificata si productia de par si puf.
In unele tari din Europa s-au elaborat si aplicat programe eficiente de inmultire si
ameliorare, de nutritie, sanitar - veterinare, etc. care au imprimat capriculturii o nota speciala de
exploatare de tip industrial, prin valorificarea capacitatii lactogene si diversificarea si
comercializarea produselor obtinute.
Carpatina este cea mai veche si cea mai raspandita rasa, primitiva, rustica, rezistenta si
foarte heterogena, din punct de vedere al culorii, dezvoltarii si exteriorului si a productiilor de
lapte si de iezi.
Este o rasa de capre de talie medie, de culori diferite, cu par lung. Coarnele sunt prezente la
ambele sexe dar se intalnesc si exemplare fara coarne; uger slab; o mare variabilitate a
conformatiei si taliei in functie de zona in care se gaseste; aceasta rasa de capre este foarte
rezistenta la conditiile de mediu, nepretentioasa la intretinere.
Precocitate: prima fatare la 2 ani
Prolificitate: buna, cu 1-2 iezi/capra
Productivitate: 200 250 l, cu maxima de 800 l/capra si un procent de grasime situat intre 4,5
6,5%, cu maxima de 10%
Alba de Banat - ameliorata cu un nivel de productivitate superior. Capul este caracteristic
animalelor de lapte cu capacitate mare de productie, mic, cu aspect fin uscativ. Gatul este de
lungime mijlocie si gros, membre puternice uscative, osatura dezvoltata cu aplomburi normale.
Ugerul este bine dezvoltat, in forma de para sau globulos cu peri scurti si netezi, cu sfarcuri de
dezvoltare mijlocie, pretabile la mulsul mecanic.
Prolificitate: buna, 1-3 iezi/capra
5

Productivitate: 500l cu maxima de 900 l/capra, si un procent de grasime situat intre 3,5 5,5%,
cu maxima de 8%.

II.

Reproductia caprinelor

Generalitati despre comportamentul sexual al caprinelor

In zonele tropicale si subtropicale, unde vegetatia se gaseste din abundenta, estrul
(caldurile) se manifesta la capre pe tot parcursul anului. Nu acelasi lucru se intampla in regiunile
cu clima temperata, cum este si cazul tarii noastre, unde activitatea de reproductie se imparte in
doua sezoane strans legate de durata zilei lumina. Sezonul principal este cel de toamna, cand
lumina descreste pana la atingerea raportului de 1:1 intre zi si noapte, iar cel secundar este
primavara cand lumina creste ca durata pentru a ajunge la acelasi raport.
Durata ciclului estral este de aproximativ 20-22 de zile la caprele din Europa si mult mai
variabila, 18-24 zile, la cele din Africa. Ciclul scurt de 5-7 zile poate sa apara (foarte rar) la
tineret si la caprele supraovulate in vederea producerii si recoltarii de embrioni.
Estrul sau caldurile propriu-zise se manifesta intr-o perioada de timp ce variaza intre 24 si
72 ore (3 zile) la caprele mature. Principalele semne sunt: voce plangacioasa, scade pofta de
mancare; scade drastic productia de lapte; urinari frecvente; salt pe alte capre; se plimba
nelinistite prin tarc si cauta o cale de a ajunge la tap sau raman langa gardul despartitor; misca
viguros coada pentru a imprastia hormonii produsi de tractusul reproductiv al caror principal rol
este de a atrage tapul; din vulva tumefiata (marita in volum si de culoare rosiatica) se scurge un
lichid limpede care catre sfarsitul estrului devine albicios si mai opac. Ovulatia are loc cu putin
timp inainte de sfarsitul estrului.

Pentru depistarea caprelor in calduri se poate utiliza un tap incercator sau se poate
recurge la un truc. Pregatim din timp o bucata de material absorbant cu care stergem bine gatul
unui tap pentru a imprima mirosul acestuia. Cand presupunem ca o capra ar fi in calduri ii
asiguram accesul intr-un spatiu in care plasam materialul pregatit anterior (il putem infasura in
jurul unui copac). In cazul in care capra manifesta interes pentru mascul, ea va cauta materialul
dupa miros si va pufai pe nari.
Comportamentul sexual al tapilor este strans legat de cel al caprelor. Astfel, in afara
sezonului de monta, libidoul si calitatea spermei sunt mai reduse in timp ce prezenta caprelor in
calduri stimuleaza tapul care in scurt tip va fi gata sa efectueze monta.
Comportamentul si mirosul de tap in timpul sezonului de monta este un alt aspect ce
caracterizeaza specia caprina. Mirosul este determinat in principal de urina si glandele sebacee:
-

cand este starnit (deranjat) tapul urineaza repetat stropindu-si botul, gatul si membrele
anterioare dupa care ridica capul, casca gura si increteste buzele si nasul intr-un ranjet
specific;

glandele sebacee situate la baza coarnelor sau a cozii, produc in timpul sezonului de
monta o substanta identificata ca fiind 6 trans nonenal cu miros foarte puternic. Aceste
glande contin feromoni al caror principal scop este de a-si marca prezenta si de a induce
estrul la capre. Mirosul de tap nu va stationa numai in adapost ci va pluti in toata ferma,
se va impregna in haine si chiar in lemnul mobilierului sau al altor obiecte din casa, daca
aceasta este foarte apropiata de ferma.
In timpul sezonului de monta tapii sunt foarte activi si pot ataca persoanele cu care vin in

contact. Un tap adult poate lovi practic din orice pozitie (nu este nevoie de avant), producand
rani grave. Trebuie avut in vedere faptul ca forta loviturii este foarte mare mai ales daca se ridica
pe membrele posterioare, iar in cadere impinge cu toata greutatea corpului (100-130 kg). Multi
crescatori incepatori vor fi cu adevarat socati cand iedul jucaus creste rapid si se transforma intro bestie care va pune botul si limba sub jetul de urina provenit de la femele sau va urina pe
propria barba si membrele anterioare. Acesta este de fapt un comportament natural, dificil de

acceptat de cei care vin in contact cu masculul. Se poate afirma ca un ied mult indragit pierde
multi prieteni cand depaseste acest stadiu.
De obicei, tapii care monteaza intr-o turma sunt selectati dupa criterii ca: varsta, marime
si prezenta coarnelor, pentru a le acorda tuturor sanse egale in luptele care vor aparea curand
intre ei. Un tap poate fi utilizat restrictionat pentru reproductie chiar inainte de varsta de un an,
distribuindu-i-se 10-12 capre. Un tap matur poate monta peste 100 de capre pe an, prin monta
naturala libera si mult mai multe prin insamantare artificiala.
La apropierea de o capra in calduri tapul se orienteaza spre trenul posterior, miroase
urina, dupa care se pozitioneaza oblic cu pieptul spre trenul anterior al caprei. Tine capul si gatul
drept sau il intinde pana la pamant, loveste solul cu membrele anterioare, evidentiaza limba si
scoate sunete caracteristice. Rareori o loveste.
Daca femela accepta, in scurt timp tapul efectueaza saltul si monta propriu-zisa. Actul
copulator are o durata de cca. 10 secunde. Un tap adult poate efectua 10-15 monte/zi.
II.1 Varsta optima pentru monta
Cel mai bun indicator pentru crescatorii de caprine in vederea stabilirii varstei de monta
este greutatea si varsta animalului. Totusi cel mai bun barometru este greutatea corporala
deoarece un animal poate ajunge la o greutate corporara optima (30 Kg pentru o femela) la varsta
de 8-9 luni, chiar daca conform varstei animalului, femela este gata de monta la 18 luni. In cazul
fericit in care animalul se dezvolta corespunzator fizic se poate reduce timpul de reproductie cu
aproximativ 1 an, fapt care asigura producatorului 1 an in plus de exploatare al animalului.
Tineretul mascul atinge maturitatea sexuala la varsta de 6-8 luni, cand daca parametrii
fiziologici sunt in regula, masculul poate fi apt de reproductie. Varsta maxima pana la care un tap
este folosit pentru reproductie este de 8 ani. Ciclul menstrual al caprinelor au un caracter
sezonier, adica apare intr-o anumita perioada aanului. Perioada propice pentru imperechere si
perioada in care caprinele intra in calduri este perioada lunilor octombrie noiembrie.
Caracterul sezonier al ciclului este mostenit de la caprele salbatice, acestea putandu-se

imperechea doar in lunile noiembrie decembrie pentru ca viitorii iezi sa gaseasca conditii
propice dezvoltarii la fatare.
II.2 Semne exterioare ale caldurilor
La declansarea caldurilor, caprinele prezinta urmatoarele semne:
- congestionari ale vulvei (umflarea si inrosirea velvei);
- secretii usor galbui;
- diminuarea poftei de mancare;
- urinari dese;
- ridicarea cozii;
- reducerea productiei de lapte;
- acceptarea tapului.
Durata caldurilor este de 36-48 ore in caz de neefectuare a montei sau in cazul in care
capra nu ramane gestanta caldurile reapar dupa 17 zile (maxim dupa 10 zile si la minim 23 de
zile). Pentru determinarea caprelor aflate in calduri se introduce in turma un tap cu un instinct
pronuntat reproducator dar care este vasectomizat sau un tap ale carui organe de reproducere sunt
acoperite. Astfel se va imparti turma in caprele care accepta tapul, acestea fiind gata de
reproductie si caprele care nu accepta tapul, acestea urmand sa ramana in turma sub
supraveghere.
II.3 Selectia masculilor pentru reproductie
Parametri fizici si biologici pe care trebuie sa ii avem in vedere la alegerea tapilor de
reproductie sunt urmatorii:
- Conformatia corporala;
- Temperamentul;
- Aptitudinile de reproductie;
- Performatele arborelui genealogic;
- Defectele genetice;
9

- Controlul calitatii materialului genetic pentru insamnatare in vederea stabilirii calitatii si

viabilitatii spermatozoizilor;
- Controlul aparatului genital
- Varsta;
- Greutatea corporala;
- Prezenta si dezvoltarea coarnelor.

Varsta tapului
Tapii cu calitati deosebite pot fi folositi la monta pana la 6-8 ani. Tapii tineri sub 2 ani,
vor efectua un maxim de 2 monte pe zi si una seara. Greutatea la prima monta recomandata
pentru toate rasele de ovine este de 70 % din greutatea unui adult. Prima monta la un tap
selectionat de reproductie poate avea loc la 18 luni, chiar daca semnele maturitatii reproductive
apar de la 7-8 luni. Selectia tapilor se va face in functie de performatele rudelor. Cantitatea de
lapte a mamei si a fiicelor trebuie sa fie cel putin satisfacatoare pentru exploatatiei daca se alege
un tap de reproductie. Se vor elimina de la reproductie animalele cu defecte din nastere. In
reproductia caprinelor, specialistii au constatat o conexiune intre aparitia coarnelor si lipsa
acestora la tapul adult. Astfel, s-a constatat ca tapul adult fara coarne poate da in urma
reproductiei urmari cu probleme sexuale, hermafroditi. Pentru a evita acest lucru se vor
identifica indivizii care in locul coarnelor prezinta mici excrescente alungite amplasate in paralel
sau in V intors. Temperamentul tapilor de reproductie este important, este necesar un studiu
comportamental al tapilor deoarece uneori prezinta deviatii de comportament si devin violenti cu
femelele acest comportament este descris in literatura de specialitate si este numit satiriazis.
Acesti tapi se vor elimina de la reproductie. Cantitate si calitatea spermei este importanta,
organul genital al tapului de reproductie trebuie sa fie bine dezvoltat cu ambele testicule iesite in
scrot, imbracamintea piloasa trebuie sa fie repartizata uniform si sa nu prezinte par impaslit care
se rupe usor. Pielea trebuie sa fie curata, sanatoasa si sa nu prezinte leziuni. Constitutia
masculilor trebuie sa fie robusta, cu musculatura si osatura bine dezvoltata. Exemplarele cu capul

10

dezvoltat mai mult in raport cu corpul, cu boli netratate corespunzator in istoric, cu lipsa unui
testicul nu vor fi folosite la reproductie.
II.4 Selectia femelelor pentru reproductie
Criterii de selectie in cazul femelelor sunt:
- Greutatea corporala;
- Varsta;
- Conformatia, constitutia;
- Starea de sanatate;
- Defectele genetice;
- Temperamentul;
- Comportamentul in apropierea tapului;- Performantele proprii si ale rudelor;
- Fertilitatea.
Greutatea corporala trebuie sa reprezinte la prima monta 70 % din greutatea unei capre
adulte. Varsta pentru prima monta, pentru a obtine produsi viabili, trebuie sa fie de cel putin 8
luni. Caprele cu productii superioare de lapte se pot retine la reproductie pana la 10-12 ani. In
ceea ce priveste fertilitatea, caprele adulte care raman sterpe timp de 2 ani la rand se recomanda a
fi sacrificate pentru productia de carne. Conformatia trebuie sa fie conforma cu tipul
morfoproductiv din care face parte animalul, iar constitutia trebuie sa fie fina la rasele de lapte si
robusta la cele de carne. Se elimina de la reproductie tipul debil sau grosolan. Starea de sanatate
se poate aprecia dupa apetit, aspectul general al pielii si mucoaselor (interiorul gurii si pleoapelor
trebuie sa fie de culoare roz), caprele cu probleme ale ugerului (umflaturi, inrosiri etc. ale
aparatului genital, scurgeri), miros cadaveric, rani etc. Problemele de la nivelul membrelor, rani
sau alte afectiuni, vor fi tratate iar apoi animalul respectiv va fi dat la monta. Defectele genetice
pot fi constatate foarte usor, cele mai multe fiind reprezentate de deformari ale diferitelor regiuni
corporale, cum ar fi soldirea, care poate aparea si in urma accidentelor, iar cele mai relevante
sunt defectele ugerului (uger foarte mic) si cele ale aparatului genital (vulva mica), defecte ale
uterului etc. Caprele trebuie sa fie bune mame, de aceea trebuie sa fie blande si sa accepte cu
11

usurinta puii. Acceptarea tapului in timpul caldurilor trebuie sa se faca fara probleme. Caprele
selectionate pentru monta, ca si descendentele lor, trebuie sa dea cantitati satisfacatoare de lapte
si ugerul trebuie sa aiba o conformatie pretabila mulsului. Calitatea laptelui constituie un criteriu
important. Din laptele cu o cantitate de proteine mai mare se obtine branza mai multa si de mai
buna calitate. La rasele de carne, dar si in cazul celor de lapte, sunt considerate mai bune caprele
ce dau nastere unor iezi cu o greutate mai mare. In cazul in care animalele sunt crescute pentru
lana sau puf, calitatea, viteza de crestere si cantitatea constituie criterii de selectie importante. Nu
se admit la reproductie animalele ce au defecte fizice majore: ugerul coborat sau insuficient
dezvoltat, musculatura slab dezvoltata, articulatii slabe, unghii putin rezistente, parul mat, care
cade usor.

III.

Particularitatile de reproductie si ciclul sexual la capra

Capra, este o femela policiclica, ea prezinta sezonalitate care se manifesta dependent de

conditiile de clima, alimentatie, intretinere, rasa si grad de ameliorare.
Manifestarile sexuale la caprine sunt dependente evident de raportul lumina/intuneric, ceea ce
explica faptul ca desi activitatea ovariana nu este blocata in timpul verii, ovulatia nu este
insotita de semne evidente caracteristice caldurilor.
Durata ciclului sexual este cuprinsa intre 14-19 zile, faza estrogenica fiind aproximativ 46 zile, iar cea progesteronica de 13 zile. Valoarea medie a ciclului sexual la capre este de 17 zile.
Libidoul se manifesta mai putin exteriorizat comparativ cu alte specii: neliniste, apetit capricios,
femela permite sa fie montata. Ovulatia are loc spre sfarsitul caldurilor, cu 12-24 ore inainte de
terminarea lor.
In conditiile cresterii intensive a caprelor diestrul nu mai apare, deoarece ciclurile sexuale
se succed aproape neintrerupt. De regula, caldurile dureaza 24-36 ore, interval de timp in care are
loc ovulatia, precum si posibilitatea fecundarii. Momentul optim de insamantare este in primele
10-12 ore de la aparitia estrului, tinand seama de capacitatea de fecundare a spermatozoizilor,
care este optima in primele 7-8 ore de la ejaculare.
Caprinele se reproduc cu intensitate maxima la sfarsitul verii si toamnei cand durata
zilei lumina" scade. In restul anului, sfarsit de iarna si primavara, ovarul este in repaus, cu

12

activitatea foarte scazuta. Se delimiteaza clar, o perioada de activitate sexuala numita sezon
sexual" si o perioada de repaus numita anestru sezonier".
Pentru capre, declansarea caldurilor depinde de un mare numar de factori, dintre care cel
mai important este diminuarea duratei zilelor. Capra primeste informatia luminoasa la nivelul
ochilor, apoi prin intermediul nervilor aceasta ajunge la epifiza. Aceasta mica glanda (in jur de
0,lg) sintetizeaza si secreta melatonina numai noaptea, care ii permite animalului sa cunoasca"
durata zilei. Or, melatonina actioneaza asupra activitatii sexuale: zilele scurte sunt stimulatoare,
apoi inhibitoare (dupa 70 zile de activitate sexuala, aceasta se opreste). Zilele lungi au un efect
inhibitor.
Din motive economice fermierii sunt obligati sa utilizeze metode recente de declansare a
caldurilor si de inseminare. Sincronizarea caldurilor intr-o turma inseamna in primul rand fatari
grupate, ceea ce duce la obtinerea unei productii mari de lapte.

Monta naturala
Pregatirea tapilor si caprelor in vederea campaniei de reproductie:
Tapii trebuie sa fie in stare de intretinere foarte buna, realizata in urma unei alimentatii
suplimentata cantitativ si calitativ cu doua luni inainte de inceperea montei (sau colectarea de
material seminal), altfel, in perioada de monta apetitul lor sexual (libidoul) se diminueaza. Este
necesara o examinare prealabila a testiculelor prin palpare de catre un specialist, pentru
detectarea unor eventuale defecte, tare si eliminarea de la reproductie a tapilor respectivi sau
folosirea lor pentru detectarea caldurilor la capre, dupa ce sunt castrati sau prevazuti cu un sort
abdominal (tapi incercatori).
Caprele
Exista o corelatie inte greutatea corporala si fertilitatea caprelor: o supralimentatie
temporara inainte de monta da rezultate bune. Iedutele trebuie sa aiba 50-60% din greutatea unei
capre adulte (din rasa respectiva) pentru a fi date la monta, altfel cresterea lor este curmata si
intreaga viata a caprelor este compromisa. Inainte cu trei saptamani de inceperea campaniei de
reproductie este bine sa se procedeze la o deparazitare a animalelor si sa li se administreze un
aport de vitamine A, D3, E.
Tipuri de monta naturala
Metoda libera, fara control este cea mai raspandita si consta in mentinerea in permanenta
13

in turma de capre a unui numar de tapi, i se mai spune si metoda in harem;

Avantaje: se obtine un procent bun de fertilitate si este foarte comoda pentru crescatori.
Numarul inconvenientelor este mai mare:
- daca in turma sunt si iedute, acestea vor fi montate chiar daca sunt subponderale, (nu au 5060% din greutatea de adulta) deoarece la 5-6 luni ele sunt practic active sexual;
- sunt riscuri de consangvinizare (tapul isi monteaza propriile fiice, mama);
- imposibilitatea realizarii unui program de ameliorare si selectie din lipsa imperecherilor
dirijate;
- nu se va sti data montelor si deci, nici a fatarilor.
Monta libera dar controlata: consta in lotizarea caprelor si repartizarea unui anumit tap la 20-25
capre identificate dupa numarul matricol; in acest caz iezii rezultati si crotaliati vor avea o
origine precisa. Este o metoda foarte buna de reproductie dirijata care raspunde unui program de
selectie si ameliorare, dar este greu de realizat, necesita spatiu pentru lotizarea animalelor, forta
de munca. Se poate practica in sistemele intensive de crestere a caprelor, numai in stabulatie,
fiind excluse din sistemul extensiv sau semi-intensiv.
Monta la mana - consta in imperecherea separata a unui tap cu o capra; in acest fel se
inregistreaza exact nu doar numarul matricol dar si data montei si deci a fatarii, permitand o mai
buna organizare a muncii.
Desezonarea reproductiei caprinelor fara tratamente hormonale
In Franta, livrarea laptelui catre unitatile procesatoare are loc numai in perioada
primavara-vara, toamna fiind sezon mort pentru procesatori. Acestia din urma insa au nevoie de
materie prima (lapte) pe tot parcursul anului pentru eficientizarea activitatii lor si pastrarea fortei
de munca fapt pentru care sunt dispusi sa ofere un pret mai bun pe litrul de lapte in extra sezon,
care sa-i stimuleze pe producatori. La randul lor, crescatorii de capre sunt obligati sa produca
lapte non stop , fara sa tina seama de sezonalitatea stricta, naturala a reproductiei caprinelor, care
au sezonul de monta toamna. Rezolvarea problemei consta in desezonarea reproductiei. Acest
lucru se poate realiza prin tratamente hormonale dar exista si o metoda care nu foloseste aport
hormonal . Stimularea secretiei interne proprii de hormoni se face prin controlul duratei luminii
in adapostul caprinelor. Fotoperiodismul este metoda care desezoneaza reproductia la capre.
14

Ce legatura exista intre lumina si reproductia la capre si tapi?

Referitor la capre, s-a constat ca activitatea lor sexuala demareaza cand incepe scaderea duratei
zilei lumina, adica din iulie si se continua din ce in ce mai intens odata cu descresterea duratei
zilelor. Cele doua curbe ale variatiei anuale a duratei zilei si caldurilor la capre evolueaza in sens
invers, caldurile caprelor demarand cand fotoperioada diminueaza toamna dupa zilele lungi din
timpul verii; activitatea sexuala se intrerupe cand incepe cresterea vertiginoasa a zilei lumina,
adica primavara. Acelasi fenomen are loc si la tapi: activitatea sexuala are evolutie inversa fata
de durata zilei, tapii avand un libidou crescut si o productie maxima spermatica de buna calitate
toamna pana la inceputul sau chiar in mijocul iernii. Cauza este secretia de melatonina, hormonul
care stimuleaza activitatea sexuala la toate mamiferele, secretie care are loc numai noaptea.
Melatonina provine din transformarea enzimatica a aminoacidului triptofan , se gaseste in sange
si alte tesuturi sau fluide , inclusiv in lapte, fiind degradata in ficat si rinichi. Desi secretia ei are
loc numai noaptea, eliberarea ei in sange este intermitenta cu un varf intre orele 1-2 noaptea si
altul intre orele 5-6, nivelul ei in sange variind intre 50-150 pg/ml.
In cursul anului, primavara cand noptile sunt scurte secretia de melatonina este scazuta, iar
toamna cantitatea de melatonina circulanta in sange este mare durata secretiei fiind mai lunga ca
si durata noptilor, fapt pentru care in acest sezon functia de reproductie este stimulata la maxim.
O metoda de stimulare a reproductiei primavara este tocmai suplimentarea cantitatii de
melatonina prin implanturi artificiale, dar acesta fiind hormon, nu se foloseste pentru cresterea
biologica a caprelor ci este inlocuit de alte metode de exemplu fotoperiodismul.

Controlul reproductiei prin fotoperiodism

Informatia fotoperiodica (lumina sau obscuritate) este captata de ochi prin retina,
transmisa pe cale nervoasa pana la glanda pineala (epifiza) care secreta hormonul melatonina.
Prin intermediul hipotalamusului si al hipofizei, durata secretiei si deci cantitatea de melatonina
secretata functie de lungimea noptii, influenteaza elaborarea de hormoni sexuali FSH si LH.
Bazat pe acesta constatare stiintifica, protocolul de desezonare a reproductiei prin luminaintuneric, are urmatoarele etape:
1. Simularea zilelor lungi; zi lunga fiind considerata cea cu mai mult de 12 ore lumina. Intre 15
15

martie si 1 octombrie se constituie perioada naturala de zile lungi cu maximum in ziua

solstitiului din iunie - 16 ore.
Pana in 15 mai se actioneaza cu perioade luminoase (flesuri); s-a constatat ca in cursul
unei zile (24 ore) exista o perioada la care animalele sunt sensibile la lumina, numita faza
fotosensibila situata la 16-17 ore dupa rasarit (punctul de reper al ritmului circadian). Prima
fractie luminoasa (fles) de aproximativ 3 ore este un rasarit artificial si are loc pe la orele 5-6 prin
aprinderea luminii artificiale pana la orele 8-9 cand lumina naturala devine destul de puternica.
A doua fractie luminoasa (fles) incepe la 16 ore dupa prima, in acest caz la orele 21-22 si dureaza
2 ore. Aceasta simulare a zilelor lungi va avea loc timp de 75 de zile (decembrie, ianuarie,
februarie). Intre cele doua flesuri luminoase caprele pot sta la lumina sau obscuritate, neavand
nici o consecinta asupra animalului.
2. Stimularea zilelor scurte : notiunea de zi scurta implica o perioada de lumina de mai putin de
12 ore din 24. Cea mai scurta zi este la solstitiul de iarna pe 22 decembrie cu 8 ore de lumina din
24; se poate considera ca intre 1 octombrie si 15 martie sunt zilele scurte naturale. Realizarea
artificiala practica a perioadei de zi scurta implica 2 variante:
a) daca tratamentul luminos se termina inainte de 15 martie (de exemplu are loc in decembrieianuarie pana la 15 februarie ) se vor intretine in continuare caprele in adapost sau afara la
lumina naturala care pana pe 15 martie este de zi scurta.
b) daca s-a inceput tratamentul fotoperiodic cu zi lunga mai tarziu si se termina dupa 15 martie
atunci este necesara simularea artificiala a zilelor scurte prin crearea obscuritatii adapostului,
nelasand caprele sa stea in lumina decat 8-10 ore pe zi. Acest lucru se realizeaza prin astupatrea
ferestrelor si lucarnelor cu folie de plastic.
Deschiderea ferestrelor si usilor trebuie sa aiba loc intre 7-16 sau 8-17, in rest adapostul
ramane in obscuritate timp de 70-90 zile (15 martie-1 iunie). Daca se respecta programul
alternantei lumina-intuneric, caprele pot fi mulse sau scoase la pasune in periada de lumina.
Acelasi tratament cu fotoperioada se aplica si tapilor pentru stimularea libidoului si a productiei
spermatice. Tapii trebuie tinuti in boxa separata dar in acelasi adapost cu caprele, intrvenind
astfel la inducerea ovulatiei si prin efectul mascul.
Dupa terminarea tratamentului fotoperiodic caprele sunt inseminate artificial sau montate
natural la sfarsitul lunii mai inceputul lunii iunie, cusperma congelata sau cu tapii care au

16

suportat acelasi tratament. Caprele care se intorc in estru sunt montate cu tapi dupa 21 de zile de
la prima monta. Tapii pot fi folositi si pentru colectare de sperma in vederea refrigerarii sau
congelarii.
Aplicand si respectand strict protocolul metodei de desezonare a reproductiei prin
fotoperiodism, caprele vor fata la sfarsitul lui octombrie - inceputul lui noiembrie. Alimentand
artificial iezii, caprele se pot mulge iar laptele se livreaza incepand din 15 noiembrie.
Nu toate caprele vor raspunde la tratamentul fotoperiodic si vor fata toamna; de aceea se
va imparti turma de capre in 2 grupuri: unul cu capre ce vor fata primavara (montate in
octombrie -noiembrie) si alt grup cu capre care vor fata in octombrie-noiembrie (montate in maiiunie).
Animalele rezultate in urma incrucisarii beneficiaza de un potential genetic superior rasei
locale. In conditii de mediu favorabil, incrucisarea permite accelerarea progresului genetic.
La realizarea unui program de ameliorare trebuie sa se tina cont de faptul ca nu toate
caracteristicile se transmit (heritabilitate) in mod egal la descendenti si de faptul ca pot exista si
corelatii negative intre caractere. De exemplu: intre cantitatea de lapte si compozitia lui exista o
corelatie negativa.
Incrucisarea de absorbtie reprezinta inlocuirea unei rase A cu rasa B utilizand, generatie dupa
ganeratie doar genitori (masculi) din rasa B (amelioratoare). Se considera ca absorbtia a fost
realizata dupa patru generatii (93,7 % gene din rasa B) sau cinci generatii (96,8%). Incrucisarea
de ameliorarea unui anumit caracter consta in utilizarea masculilor unei rase ameliorate
asuprafemelelor rasei locale; se introduc astfel gene favorabile. Cand asupra unui grupde femele
care au fost matisate se introduc masculi din rasa A locala, se spune ca s-a efectuat o incrucisare
de intoarcere.
Incrucisarea simpla sau de prima generatie se efectueaza doar o singura data. Se obtine
generatia 1 de metisi sau hibrizi intre rasa locala A si rasa amelioratoare B.
Hibridarea intre una sau mai multe rase

17

Sub aspectul modificarilor fiziologice si a cerintelor nutritionale, gestatia la capre se

imparte in doua perioade: gestatie timpurie (luna I-a, a II-a si a III-a) si gestatie avansata (luna a
IV-a si a V-a).
Gestatia timpurie
In perioada gestatiei timpurii, embrionul se dezvolta liber in cavitatea uterina, in primele
trei saptamani, dupa care incepe implantarea in mucoasauterina. Reducerea severa si brusca a
regimului de alimentatie va antrena mortalitatea embrionilor, in special la caprele cu gestatie
multipla. Pierderile prin mortalitate embrionara pot atinge valori ridicate, situandu-se intre 20 si
30%. Pe toata durata primei luni de gestatie se recomanda mentinerea nivelului de alimentatie
din perioada de monta. De fapt, consumul voluntar de hrana al caprelor se mentine la nivelul
lunii precedente. In luna a doua si a treia de gestatie, fetusii cresc foarte putin (in 60 de zile de la
5 g la 600 g) si ca urmare cerintele corespunzatoare acestei cresteri sunt neglijabile, iar
capacitatea de ingestie este inca ridicata. Aceasta faza corespunde cu lunile octombrie-decembrie
cand caprele inca mai au la dispozitie resurse furajere ocazionale, bogate si de calitate buna.
Exceptie fac caprele intretinute in zona montana, unde este posibil ca zapada sa acopere
suprafetele de pajisti sau alte resurse furajere. In aceasta prima perioada de gestatie, caprele isi
reconstituie aproape in totalitate rezervele corporale de grasime. Subalimentatia animalelor pe o
perioada mai lunga de timp cauzata, in general, de timpul nefavorabil, are repercusiuni negative
mai ales la caprele prolifice, dar efectele negative nu sunt atat de puternice ca in prima luna de
gestatie. La polul opus, supraalimentatia este la fel de nociva. Caprele prezinta un volum redus al
compartimentelor pregastrice, dar un apetit ridicat, in primele luni de gestatie acumuland
cantitati mari de grasime. Spre deosebire de alte specii de animale de ferma, care depun depozite
externe (subcutanate) degrasime, la capre acestea se formeaza intern, restrictionand volumul
aparatului digestiv. In ultima luna de gestatie, iedul si mai ales iezii (gestatie multipla) apasa
asupra compartimentelor, in special asupra rumenului, reducand si mai mult volumul de
"prelucrare" a furajelor ingerate. Ca urmare, caprele, in special cele cu gestatii multiple, nu pot
ingera suficient furaj prin care sa-si asigure cerintele de energie si substante nutritive, chiar si in
conditiile in care proportia de concentrate este maxima. Ultima solutie ramane consumul
rezervelor de grasime, cu consecinte dezastruoase asupra sanatatii (cetonemie), a dezvoltarii
iedului si a productiei viitoare de lapte.

18

Perioada de gestatie avansata

Aceasta perioada este cea mai dificila, intrucat fetusul sau fetusii cresc foarte rapid, iar
capacitatea de ingestie scade treptat. Gestatia avansata se regaseste in lunile decembrie-ianuarie,
cand caprele sunt deja in stabulatie, iar crescatorii sunt mai putin dispusi sa asigure o furajare la
nivelul cerintelor, neavand siguranta ca perioadele de stabulatie nu se vor prelungi la inceputul
primaverii peste limitele normale (1-20 aprilie). Cu toate aceste aspecte negative, crescatorii de
caprine care urmaresc obtinerea de productii performante, trebuie sa evite subalimentatia
indelungata a caprelor, deoarece efectul imediat este mobilizarea masiva a rezervelor de grasime,
cu urmatoarele efecte negative:
reducerea greutatii si a viabilitatii iezilor la nastere;
aparitia toxinemiei de gestatie la cele mai bune capre;
reducerea pana la limita a rezervelor de grasime, fapt ce influenteaza puternic negativ
productia de lapte dupa fatare.
Pentru a limita la minim aceste neajunsuri, in conditiile scaderii consumului voluntar de
hrana al caprelor, se recomanda scadea treptata a cantitatilor de furaje grosiere si de volum, in
paralel cu cresterea cantitatilor de fan de buna calitate si concentrate. Nu trebuie uitate brichetele
minerale, prin care sa se puna la dispozitia caprelor, la libera alegere, macro si microelemente
deficitare in ratia asigurata. Caprele cu o stare de intretinere mediocra (slabe) si primiparele
trebuie sa fie lotizate separat pentru a fi furajate cu o ratie cu cel putin 10% mai ridicata
cantitativ.
Asigurarea necesarului de energie
Dupa specialistii din Australia, caprelor trebuie sa li se asigure energie prin furaje dupa cum
urmeaza:
pana in ziua 66 de gestatie la nivel de intretinere;
dupa ziua 66 de gestatie se adauga 10% la nivelul de intretinere;
dupa ziua 90 de gestatie se adauga 40% la nivelul de intretinere;
dupa ziua 110 de gestatie, nivelul de intretinere se mareste de 2 ori;
dupa ziua 140 de gestatie si in timpul lactatiei, nivelul de intretinere se mareste de 2,5 ori; In
esenta, rezervele de grasime constituite in general in perioada de pregatire pentru monta si in
primele trei luni de gestatie, raman relativ constant in conditii normale de intretinere, cand
19

cerintele fiziologice ale caprei gestante sunt acoperite prin aportul ratiei consumate. Pe durata
gestatiei avansate,cresterea greutatii vii, datorata evolutiei fetusului si acumularii rezervelor de
grasime, este insotita de reducerea capacitatii de ingestie, motiv pentru care furajele administrate
trebuie sa aiba un volum redus si o concentratie mare in energie si substante nutritive.
Norme de hrana la capre
Dupa normele de hrana in vigoare in tara noastra, pentru o capra in greutate de 50 de kg,
in primele trei luni de gestatie, trebuie sa se asigure: 1 UNL (unitate nutritiva lapte), 45-50 g PDI
(proteina digestibila la nivel intestinal), 3,5 g Ca, 2,5 g P, 1,5 g Na.
Pentru o capra in greutate de 50 de kg, gestanta cu 2 iezi, dupa normele de hrana oficiale,
trebuie sa se asigure in luna a IV-a: 1,35 UNL, 67 g PDI, 6g Ca, 3,4 g P, 2 g Na si in luna a V-a:
1,73 UNL, 90 g PDI, 8,5 g Ca, 3,7 g P, 2 g Na.

IV.

Factorii care influenteaza activitatea de reproductie

Dupa ce organul de reproducere a inceput sa functioneze activitatea lui este limitata si

discontinua, provocata de unii factori externi si interni.
Alimentatia are un rol deosebit in intretinerea la nivel optim a functiei de reproductie.
Deficientele nutritionale sunt cele mai des implicate in starile de infecunditate la caprele pentru
lapte, in special la cele cu productii mari. Dereglarile echilibrului nutritional determina tulburari
metabolice, imunologice si hormonale ce se repercuteaza asupra functiei de reproductie si a
parametrilor de reproductie. Infertilitatea este determinata de deficiente: cantitative si calitative.
Deficientele cantitative sunt date de: supraalimentatie si subalimentatie, iar cele calitative
sunt: carentele vitaminice, minerale, microelemente, etc.
La nastere, mieluta si ieduta contine in ovare toate ovulele necesare pentru viata
reproductiva. Astfel, ovarul contine cateva zeci de mii de oogonii, din care cele mai multe
degenereaza si dispar in faza prepuberala. Oogoniile inconjurate de un singur strat de celule
foliculare sunt numite foliculi primari. La pubertate, sub influenta hormonilor eliberati de
hipofiza incepe procesul de maturare foliculara. Maturarea si cresterea foliculilor primari nu sunt
procese permanente, acestea producandu-se la intervale regulate de 14-17 zile.

20

La rumegatoarele mici, aproximativ 40 de foliculi ajung sa ovuleze, din care numai 10-12
ovuleaza sunt fecundate si dau nastere la iezi vii.
Recoltarea si examinarea materialului seminal de tap in vederea prezervarii
In urma evaluarii ejaculatelor de la trei categorii de tapi, au fost observate urmatoarele
valori ale spermogramei: Numarul de ejaculate recoltate si analizate a fost de 80 la rasa Saanen,
60 la alpina si 40 la metisi. Volumul materialului seminal recoltat a fost la rasa Saanen in medie
de 1,7 0,25 ml, la rasa Alpina de 1,80,27 ml, iar la grupa metisilor volumul mediu a inregistrat
valoarea de 1,50,25ml. Volumul mediu cel mai mare a fost obtinut la tapii din rasa Alpina
(1,80,27 ml), acesta fiind cu 0,1 ml mai mare decat media volumului de la rasa Saanen
(1,70,25ml), si cu 0,3 ml mai mare decat media volumului de la metisi (1,50,25).
Mobilitatea spermei brute a ejaculatelor a fost superioara la rasa Saanen (945,3), avand
o valoare medie de peste 0,2% decat mobilitatea ejaculatelor de la rasa Alpina (927,2). Valorile
cele mai mici au fost intalnite la metisi (879,1). Concentratiile medii ale ejaculatelor recoltate
de la tapi in sezonul natural de monta (toamna) se incadreaza in limitele speciei, situandu-se in
jurul valorii de 3 miliarde de spermatozoizi / ml, si de peste 4 miliarde pe ejaculat. Ejaculatele cu
concentratia cea mai mare in spermatozoizi au fost intalnite la rasa Saanen cu o medie de
3,70,85 miliarde /ml. Daca raportam concentratia pe tot ejaculatul aceasta a fost de 6,26
miliarde. La rasa Alpina, concentratia medie pe ml sperma bruta a avut valoarea medie de
3,50,63 x109/ml, iar pe volumul mediu al ejaculatului de 6,3 x109/ejaculat.
Sincronizarea caldurilor in timpul sezonului principal de reproductie (toamna) la caprine
este utilizata in principal pentru a facilita insamantarea artificiala. Protocoalele conventionale
terapeutice se bazeaza pe o schema ce urmareste administrarea timp de 14 zile a progesteronului.
In urma protocolului terapeutic stabilit, la 96% din lot, s-a putut incheia schema terapeutica cu
Cronogest si PG F2,. Prin schema terapeutica utilizata, se produce declansarea unei cascade
hormonale in valuri de la SNC la hipofiza, ce are drept consecinta un efect ovarian folicular.
Foliculii intrati in faza de evolutie cresc si se dezvolta pana la maturitate (folicul de graaf). La
25% din capre, au fost observate secretii reduse, posibile datorita unor afectiuni inflamatorii
locale tranzitorii, date de stimularea reflexa a insertiilor. Intr-un interval de 3 pana la 5 zile, de la
21

introducerea tapilor, si de la incheierea schemei terapeutice hormonale de sincronizare, caprele

au inceput sa manifeste estru. Caprele care au raspuns la tratament si au intrat in calduri au
reprezentat un procent de 95,8% si au devenit parturiente 60,7% . Procentul fatarilor gemelare in
urma sincronizarii estrului la caprele lotului experimental a fost de 28,6%.
Stimularea estrului si a ovulatiei la capre in sezonul de primavara
Stimularea estrului in contrasezon permite gruparea fatarilor in toamna urmata de o
perioada de lactatie in sezonul rece. Aceste aspecte sunt dublate de asigurarea productiei de carne
de tineret caprin in apropierea sarbatorilor pascale.
In urma protocolului terapeutic stabilit, la toate caprele s-a putut incheia schema
terapeutica cu Cronogest, PG F2 si Folligon, lot reprezentat de un procent de 100%. La 94,7%,
s-au observant la extragerea buretilor o secretie vaginala seroasa cu aspect laptos. Caprele care
au raspuns la tratament si au intrat in calduri au reprezentat 100% din cazuri. La capritele cu
tractusul genital insuficient dezvoltat, nu se foloseste speculumul, ci pistoletul de inseminare, se
introduc cu grija pana in capatul vaginului, unde se depune de obicei o cantitate de 2 3 ori mai
mare de sperma decat atunci cand insamantarea se efectueaza intracervical. La 15,7 % din
caprele lotului experimental s-a intalnit fenomenul de reintoarcere la estru, astfel, nu au fost
initiate mecanismele gestatiei. Pe acest principiu concluzionam ca fecunditatea caprelor apreciata
pe baza sindromului de neintoarceri la estru, supuse sincronizarii estrului in sezonul de
primavara, este de 94,3 %. Prin uzitarea ultrasonografiei, la 40 de zile de la insamantarea
artificiala, s-a putut aprecia cu certitudine ca 84,3% dintre capre au fost gestante. Iar la 15,7%,
nu s-a putut pune in evidenta ultrasonografic structuri ale uterului gestant si nici elemente fetale.
Apreciem ca fecunditatea a avut valoarea de 84,3%. Rata fatarii a inregistrat o valoare de
93,75%. Prolificitate - 226,6%, dar, proportia ieziilor vii si viabili a inregistrat valoarea de
91,2%, fiind eliminati 8,8% din iezii fatati. Astfel prolificitatea reala a experimentului a fost de
206,6 %. S-a obtinut un procent maxim (100%) de fatari gemelare multiple. Procentul caprelor
ce au fatat doi iezi a fost de 73,3% , iar cel al caprelor care au fatat trei iezi a fost de 26,7%.

V.

Gestatia si fatarea
22

Gestatia dureaza la capre aproximativ 150 zile. Durata este influentata de rasa, sexul
produsilor, varsta mamei, nivelul de intretinere. Numarul minim de zile de gestatie este de 145
zile iar numarul maxim de 158 zile. Caprele care poarta gemeni si cele ce nasc femele vor fata
mai devreme. La primipare (capre care sunt gestante pentru prima oara) procesul de marire al
glandei mamare incepe cu doua luni inainte de fatare, la celelalte capre cu cateva saptamani
inainte. Capra este gestanta atunci cand nu mai apar caldurile, abdomenul se dezvolta treptat si
asimetric, fiind mai mare in dreapta. In primele 60 de zile ale gestatiei, cantitatea de hrana nu se
modfica, acesta trebuind sa creasca cu un sfert din cea de intretinere incepand cu luna a II-a. La
sfarsitul perioadei de gestatie (ultimele doua saptamani) se recomanda reducerea furajelor de
volum. Avorturile trebuie prevenite prin administrarea de furaje de calitate, in nici un caz furaje
inghetate, reci sau mucegaite. Administrarea furajelor reci sau mucegaite poate produce avortul
la aproape toate femelele gestante.
Semnele fatarii:
-

Umflarea si inrosirea vulvei;

Adancirea flancurilor;

Marirea ugerului;

Dopul de mucus expulzat.

Capra devine nelinistita, bate din picioare, se culca si se scoala des, scoate strigate repetate,
ramane in urma turmei.
Fatarea normala
Iesirea fatului dureaza 20 25 minute iar dupa 2 ore sunt expulzate anexele fetale. Fetusul
traverseaza conductul pelvin datorita contractiilor uterine. Iedul iese cu picioarele din fata
inainte. Picioarele sunt bine intinse si capul este intins pe ele.
Probleme de fatare

23

- cand fatarea nu are loc in cateva ore se recomanda interventia medicului veterinar. Daca
observam ca femela face eforturi de expulzare si fatul nu apare, nu este bine sa asteptam pana a
doua zi. Interventia trebuie sa fie rapida. Majoritatea problemelor sunt cauzate de pozitiile
anormale ale fatului fata de bazinul mamei si de anomalii ale conductului pelvin sau organelor
genitale ale mamei. Rar se intampla ca femelele sa nu elimine invelitorile fetale sau in urma
fatarii unor iezi mari si a fatarilor gemelare sa le prolabeze uterul, adica organele genitale interne
ies printre labiile vulvare sub forma unei pungi de culoare rosie.

Interventii dupa fatare

dupa fatare, cu ajutorul unei bucati de panza se indeparteaza mucozitatile din jurul nasului si
ochilor. Iedutul se maseaza usor. Ombilicul se sectioneaza cu un foarfece steril si se leaga la 4
cm de abdomen si se dezinfecteaza cu iod. Iedul este ajutat sa suga colostru. Se indeparteaza
primele jeturi de lapte (nu pe asternut) si in primele 6-12 ore iedul trebuie fortat sa consume cat
mai mult colostru. Colostrul ajuta iedutii sa treaca cu bine primele saptamani de viata deoarece
acesta, prin compozitia sa, ofera in afara substantelor nutritive necesare cresterii si o serie de
substante care ajuta organismul in lupta cu diferite boli. Datorita continutului in saruri minerale,
ajuta la eliminarea meconiului fetal (a continutului intestinal din timpul vietii uterine).Cu cat
iedul este mai dezvoltat la nastere, cu atat va consuma o cantitate de lapte mai mare. Ugerul
mamelor cu productii mari de lapte trebuie golit dupa ce a supt iedul, deoarece se inflameaza.
Pana la patru saptamani, laptele este sursa unica de hrana pentru iezi.

VI.

Metode de crestere si de intretinere a iezilor

VI.1 Metoda de crestere naturala

este recomandata crescatorilor mici, care adopta sistemul de intretinere in gospodarii, celor
care adopta metodele extensive de crestere, in turma satului sau in turma proprie. Iezii sunt lasati
24

sa suga laptele la discretie pana la momentul intarcarii, la varsta de 2 luni. Dupa varsta de 2 luni,
iezii slabi sau cu o dezvoltare insuficienta mai sug cateva saptamani. Iezii bine dezvoltati
consuma de 2 ori mai mult lapte decat cei slab dezvoltati. In primele zile, din cauza volumului
mic al stomacului, iezii sug de pana la 25 ori/zi si ajung la o cantitate totala de 800g lapte/zi
dupa varsta de doua saptamani. La patru-cinci saptamani, iezii sug peste 1 litru de lapte zilnic,
fapt ce duce la satisfacerea nevoilor de hrana in aceasta perioada a dezvoltarii lor, cand cresterea
este foarte rapida. La 2 saptamani, iezii pot merge la pasune cu mamele sau pot fi scosi in padoc.
In padoc trebuie sa existe furaje de calitate la discretie pentru ca iezii sa inceapa sa consume si
hrana solida. De asemenea, apa potabila nu trebuie sa lipseasca.

VI.2 Metoda de crestere separata a iezilor

inca din primele zile dupa fatare iezii trebuie obisnuiti sa stea separati de mame, pentru a nu fi
nevoie ca de fiecare data sa trebuiasca sa fie prinsi de catre crescator. Separarea va fi insotita de
un zgomot. Clopotelul va atentiona iezii ca trebuie sa plece de langa mamele lor. Dupa cateva
zile iezii vor recunoaste semnalul si se vor indeparta singuri. Pentru a primi furaje consistente si
in cantitate suficienta, este necesara amenajarea unui spatiu special in adapost, separat printr-un
gratar (gard) de spatiul mamelor. Gratarul trebuie confectionat din zabrele de lemn asezate la
distante mici de pana la 15-20 cm astfel incat numai iezii sa poata patrunde printre ele. Iezii vor
putea trece sa suga la mamele lor. Caprele pot fi scoase la pasune sau in padoc, pot consuma
hrana in liniste fara a fi deranjate mereu de iezi. Secretia de lapte va creste si iezii vor fi usor de
intarcat. Cantitatea de sare va ajunge la 5 grame (o lingurita/cap), iar faina de oase la 5-7 g/cap/zi
pana la 10 g dupa varsta de 3 luni. Consumul de nutreturi concentrate pe ied ajunge la 30g cu un
minim de 20 g si fan de otava si leguminoase la discretie. In compartimentul lor, iezii vor primi
fan de otava, de lucerna, de trifoi, nutret concentrat macinat si apa la discretie. Metoda propusa
este metoda de crestere separata a iezilor. Caprele vor fi directionate catre boxele tapilor de
reproductie si vor fi insamantate, acestea vor fi supravegheate pentru a se urmari semnele unei
inseminari de succes, dupa inseminare caprele se vor intoarce in turma. Inainte de termenul
propus de fatare caprele sunt dirijate in zona de maternitate. Aici se va realiza fatarea si prima

25

parte din crestea iezilor, dupa care iezii se vor separa de mame si vor fi intarcati, urmand
valorificarea si selectarea exemplarelor bune pentru intinerirea turmei.
Programarea tehnologiei de crestere si exploatare a caprinelor
Se realizeaza prin lucrari de amenajare a spatiilor de adapostire a caprelor mame in
perioada de alaptare. Amenajarea spatiilor de adapostire se efectueaza prin compartimentarea
spatiului pentru caprele gestante, boxele pentru caprele la fatare si boxele comune pentru capre
cu iezi. Pregatirea spatiilor de adapostire a caprelor mame si iezilor obtinuti urmareste de
asemenea asigurarea unui microclimat corespunzator.
Asigurarea conditiilor de hranire si ingrijire a caprelor mame si iezilor in perioada de
alaptare constituie elementele tehnologice importante pentru efectivele de capre mame. Normele
de hrana stabilite si nivelul hranirii asigurat caprelor mame in perioada de alaptare urmareste
exprimarea capacitatii de alaptare a caprelor si asigurarea dezvoltarii corespunzatoare a mieilor
sugari. Normele de hrana pentru caprele care alapteaza se stabileste in raport cu greutatea
corporala a caprelor mame, diferita in functie de rasa. Pentru iezii sugari, de la varsta de 20-28
zile se introduce hranirea suplimentara prin administrarea la discretie, de amestecuri de furaje
concentrate si furaje fibroase. Lucrarile de ingrijire a caprelor si mieilor in perioada de dupa
fatare asigura igiena suptului iezilor, igiena adapostului si conditii normale de microclimat.
Supravegherea si asistenta la fatare a caprelor, ingrijirea iedului la fatare si realizarea unor
tratamente curente de prevenire a imbolnavirii iezilor sunt activitati permanente ale personalului
ingrijitor.
Elementele dimensionabile pentru stabulatia caprinelor:
-

suprafata: 1,5-mp/cap capre adulte; 1,4-1,5 mp/cap tineret; 2,3-2,5 mp/cap capre cu iezi;
0,4 mp/cap iezi; 4-5 mp/cap la tapi;

front de furajare: 40-45 cm/cap capre adulte; 30-40 cm/cap tineret; 40-45cm/cap capre cu
iezi; 20 cm/cap iezi; 50 cm/cap tapi
Amenajari si constructii anexe:

tarcuri si ocoale pe pasune cu umbrare

padocuri pentru insorire, miscare, joaca; se recomanda o suprafata dubla fata de

suprafata adapostului; o parte se paveaza cu caramida, o parte ramane cu pamant pentru a
26

permite odihna ongloanelor;

-

spatii pentru depozitare (1mp/cap) si pregatirea furajelor (7mp/100cap) cu utilajele si

instalatiile aferente.
Alimentatia caprelor dupa fatare

Pe langa fibroase (fan, coceni) se recomanda si concentrate (uruiala de grau, porumb, ovaz la
care se adauga cca 30% sroturi ), in cantitate de 200 g pe zi la adulte inainte de fatare si de 300350 g pe zi dupa fatare. La tineret si iezi, cantitatile se injumatatesc.

Bibliografie:

- www.revista-ferma.ro
- Dorina Stefanache Capra, cretere, exploatare , Ed. AlexAlex
- www.scribd.com
- www.gazetadeagricultura.info
- Ioan Racovita - Cercetari asupra particularitatilor
reproductiei la capra, in conditiile intensivizarii cresterii
- www. agraris.ro

27