Viata politica in Romania intre anii

1881-1916

Sistemul vietii politice a avut la baza un regim

democratic, instaurat prin legea fundamentala din 1866.
Democratizarea societatii romanesti a avut loc insa lent ,
caci limitele reformei agrare din 1864 au dat nastere unor
probleme sociale grave. Mentinerea votului cenzitar a fost
o piedica de seama pe drumul catre o evolutie
democratica, in limitele inerente epocii, acceptata ca
masura de prevedere a unei posibile manipulari a votului
omului neinstruit politic.
In anul 1866 , la data de 10 mai , Carol I de
Hohenzollern-Sigmaringen a acceptat propunerea de a fi
domnul Romaniei si a venit in tara , el a depus juramantul
in fata Parlamentului .
Viata politica interna, nca dominata de catre familiile
de mari proprietari de pamnt (categorie din care,
ncepnd cu 1884, facea parte si familia regala),
organizata n jurul partidelor rivale, Liberal si
Conservator, a fost lovita de doua rascoale ale taranilor
mai importante, n sudul Tarii Romnesti, n aprilie 1888
(care a cuprins 27 din cele 32 de judete ale tarii) si n
partea nordica a Moldovei, n februarie 1907, care a
cuprins repede si sudul tarii pna n martie. Aceste
convulsii sociale majore au fost provocate de faptul ca
taranii nu posedau pamntul pe care-l lucrau, ca si de
exploatarea la care acestia erau supusi de catre coroana

si clasa feudala (boiereasc) asociata acesteia, precum si

de spolierea sistematica la care taranimea era supusa din
partea clasei comerciale straine active n domeniul
comertului agricol. Rascoalele au fost reprimate n mod
sngeros, fiind folosite armata si chiar artileria mpotriva
taranilor revoltati. Represiunile s-au soldat cu aproximativ
10.000 de victime, dup unele surse. Alte surse vorbesc
nsa de o cifra probabila a mortilor de 9000 de tarani.
Perpetuarea relatiilor feudale n agricultura au dat nastere
din acea epoca ncepnd la tendinte republicane,
partizanii acestor idei acuzndu-l pe rege pentru faptul c
era cel mai mare proprietar de pmnt (boier) din tara.
Regele a promis taranilor n toiul rascoalei din 1907 ca va
nfaptui o reforma agrara, n urma careia taranii sa fie
mproprietariti, nsa suveranul - care n termeni practici
era cel mai mare boier al tarii - va uita repede de
promisiunea facuta n proclamatie, de ndata ce criza va fi
solutionata o data cu trimiterea armatei contra taranilor,
prin masacru, conform uzantelor monarhice ale vremii.
Regelui Carol I i vor scapa semnificatiile importante ale
campaniei romnesti din Bulgaria din timpul celui de-al
doilea razboi balcanic, cnd trupele romnesti, formate n
covarsitoare majoritate din tarani, vor constata n timpul
ocuparii teritoriilor bulgaresti de la sud de Dunare ca
vecinii lor bulgari traiesc decent si prosperi, fara
feudalismul si exploatarea la care erau ei supusi ei de
catre regimul feudal-monarhic romnesc.
Principele Ferdinand a ajuns pe tronul Romniei la 11
octombrie 1914, dup moartea regelui Carol I. Era o
perioad crucial din istoria Romniei, marcat de
izbucnirea Primului Rzboi Mondial, n care att familia
regal ct i ntreaga societate romneasc era profund

divizat n tabere ce susineau fie neutralitatea fie

intrarea n rzboi de partea uneia sau alteia dintre cele
dou aliane aflate n conflict.
Viata politica a romaniei intre acesti ani a fost
marcata de o serie de evenimente care uramu sa aduca
in prim plan, cresterea economiei tarii si prosperitatea
tarii .