EXPUNERE DE MOTIVE

Sectiunea 1
Titlul proiectului de act normativ
LEGE
pentru modificarea Legii nr.61/1993 privind
alocatia de stat pentru copii
Sectiunea a 2-a
Motivul emiterii actului normativ
1. Descrierea situatiei actuale
Aproximativ 4 milioane de copii beneficiaza astazi, in Romania, de alocatie de stat.
Pentru copiii cu varsta de pana la 2 ani, alocatia este de 200 de lei, cu explicatia neoficiala
ca intentia este de a-i ajuta pe parinti sa suporte mai usor cheltuielile necesare in primii 2 ani
de viata ai copilului.
Cuantumul actual al alocatiei de stat pentru copii nu reflecta respectarea principiului
interesului superior al copilului. In mod discriminatoriu, dupa varsta de 2 ani (si 3 ani pentru
copiii cu dizabilitati), alocatia coboara la 42 de lei, in conditiile in care necesitatile copilului
si cheltuielile parintilor cresc exponential cu trecerea anilor.
Suma de 42 de lei, respectiv 84 de lei, este nesemnificativa pentru familie, neputand
constitui un sprijin pentru parinti in asigurarea drepturilor fundamentale ale copilului lor:
dreptul la supravietuire si dezvoltare, dreptul la conditii decente de viata si la alimentatie
corespunzatoare, dreptul la participare scolara sau la petrecerea timpului liber.
Mai mult, alocatia copiilor nu a fost actualizata din ianuarie 2009, nu este deloc corelata cu
inflatia, cu puterea de cumparare, dar mai ales cu nevoile unui copil de hrana, intretinere si
studii.
In timp ce in Romania, alocatia este stabilita in functie de indicatorul social de referinta, in
unele state ale Uniunii Europene, din dorinta de sustinere a familiilor, de incurajare a
natalitatii, cuantumul alocatiei de stat se stabileste in functie de venitul mediu lunar sau de
numarul de copii dintr-o familie.
In Europa, alocatia reprezinta un procent semnificativ din salariul minim. Noi avem doar
4%, in conditiile in care Bulgaria are 8% din salariul minim, Ungaria 18% iar Italia 25%.
In Romania, alocatia de stat pentru copii este universala, indiferent de numarul de copii ai
unei familii si de celelalte conditii familiale (mame singure, copii cu handicap, copii orfani
etc.) si valoreaza mai putin de 10 euro.
De asemenea, trebuie precizat faptul ca, valoarea indicatorului social de referinta nu a mai
fost majorata de la data instituirii acestuia, respectiv din anul 2008, cuantumul acestuia fiind
si in prezent de 500 de lei.
Tot mai multi cercetatori si sociologi ajung la concluzia trista si dramatica potrivit careia in
Romania anului 2015 copilul este o sursa de saracie, cat timp nevoile acestuia depasesc
bugetul mediu al unei familii. La 26 de ani de evolutie democratica, in Romania, alocatia de
1

stat pentru copii este de aproximativ 7 ori mai mica decat suma alocata pentru intretinerea
unui caine vagabond, sau de 61 de ori mai mica decat cea alocata pentru intretinerea unui
detinut. Si cheltuielile lunare pentru un refugiat sunt de 540 lei/luna, de aproape 13 ori mai
mari decat alocatia lunara a unui copil.
In Uniunea Europeana media sumei destinate cheltuielilor cu minorii aflati in intretinere
depaseste 100 de euro. Si, in multe dintre statele europene, cuantumul alocatiei creste
incepand de la al doilea sau al treilea copil. Pentru exemplificare, Germania aloca 164 de
euro lunar pentru primii doi copii, iar pentru urmatorii copii alocatia creste, ajungand pana la
170, respectiv 195 de euro/luna. Si restul tarilor europene pornesc de la sume decente alocate
primului copil: Irlanda 166 euro, Danemarca 184 euro, Marea Britanie 101 euro, Franta
123,92 euro, Austria 105,40 euro. Si alocatiile de stat pentru copiii din Romania trebuie
sa intre in randul prestatiilor sociale europene, asa cum s-au aliniat taxele, impozitele si
preturile romanesti la cele din statele europene. Daca ne pretindem cetateni europeni, trebuie
sa ne tratam si copiii asa cum o fac europenii.
1.1. In cazul proiectelor de acte normative care transpun legislatie comunitara sau creeaza
cadrul pentru aplicarea directa a acesteia, se vor specifica doar actele comunitare in
cauza, insotite de elementele de identificare ale acestora
Nu este cazul.
2. Schimbri preconizate
In consecinta, fata de argumentele mentionate am elaborat prezenta modificare a Legii
61/1993, prin stabilirea sumei fixe de 200 lei, lunar, pentru fiecare minor din Romania, ceea
ce presupune ca raportarea la ISR (indicele social de referinta) sa nu se mai aplice
diferentiat, in fuctie de categoriile de varsta, stabilindu-se o valoare unica de 0,4 ISR..
3. Alte informatii
Potrivit statisticilor, actualmente Romania se afla pe locul 168 in lume in ceea ce priveste
raportul dintre alocatia anuala primita de copii si Produsul Intern Brut. Daca aceasta initiativa
ar fi adoptata, Romania n-ar mai fi depasita chiar si de unele state africane, putand ocupa un
loc rezonabil in aceasta ierarhie.
Sectiunea a 3-a
Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ
1. Impactul macroeconomic:
a) impact asupra volumului productiei de bunuri;
b) impact asupra nivelului preturilor;
c) impact asupra volumului importurilor si exporturilor;
d) impact asupra ratei de ocupare a fortei de munca si asupra ratei somajului.

a) Ca urmare a adoptarii prezentului proiect de act normativ, creste impactul asupra

volumului productiei de bunuri. Nu putem nega faptul ca o majorare a cuantumului alocatiei
de stat pentru copii, ar implica o marire a puterii de cumparare corelata cu cresterea
productiei de bunuri (haine, incaltaminte, rechizite/manuale, jucarii, produse alimentare,
materiale igienico-saniatare, materiale cultural-sportive). Aceasta crestere a alocatiei va
reprezenta asadar, un beneficiu direct pentru copii, un trai mai bun si sanatos, dar totodata, o
crestere a cererii in economia de piata.
b) Nu este cazul.
c) Volumul importurilor ar putea fi si el usor influentat. Importul de produse pentru copii
sau de materii prime necesare realizarii acestora, ar putea creste ca urmare a intrarii in
vigoare a acestui act normativ. Cererea privind aceste produse va fi mai mare daca parintii
vor dispune de un plus de resurse financiare.
d) Marirea alocatiilor va aduce un beneficiu direct copiilor, dar totodata, un beneficiu
indirect persoanelor care sa afla in cautarea unui loc de munca. Nevoia unei productii mai
mari de bunuri implica un numar mai mare de angajati, avand asadar o influenta benefica
asupra ratei de ocupare a fortei de munca si concomitent asupra ratei somajului, cea din urma
scazand considerabil.
1.1.Impactul asupra mediului concurential si domeniului ajutoarelor de stat:
a) limitarea directa sau indirecta a numarului furnizorilor in cazul in care proiectul de act
normativ:
(i) asigura dreptul exclusiv al unei companii de a furniza un produs sau un
serviciu;
(ii) instituie o licenta, un permis sau o autorizatie drept cerinta pentru desfasurarea
activitatii;
(iii) limiteaza capacitatea unor firme de a participa la achizitiile publice;
(iv) conduce la cresterea semnificativa a costurilor de intrare sau de iesire de pe piata;
(v) creeaza o bariera geografica in raport cu capacitatea companiilor de a furniza bunuri
sau servicii, de a investi capital sau de a furniza forta de munca;
b) limitarea capacitatii furnizorilor de a concura in cazul in care proiectul de act normativ:
(i) controleaz sau influeneaz, n mod substanial, preul la care se vinde un bun sau
serviciu;
(ii) limiteaz libertatea furnizorilor de a face publicitate propriilor produse (dincolo de
limitarea determinat de respectarea drepturilor de proprietate intelectual i de prevenirea
publicitii mincinoase);
(iii) stabileste standarde de calitate a produsului sau serviciului, standarde care difera
semnificativ fata de practicile curente;
(iv) conduce la cresterea semnificativa a costurilor de productie ale unor furnizori in raport
cu ceilalti (in special prin tratamentul diferentiat ce va fi aplicat operatorilor nou-intrati pe
piata in raport cu cei existenti);
c) reducerea gradului de stimulare a furnizorilor pentru a concura efectiv in cazul in care
proiectul de act normativ:
(i) instituie un regim de autoreglementare sau de coreglementare;
(ii) solicit sau ncurajeaz publicarea informaiilor privind producia, preurile sau
costurile companiei;
3

(iii) excepteaz activitatea dintr-un anumit domeniu sau un grup de operatori economici de
la aplicarea regulilor de concuren;
d) limitarea opiunilor i informaiilor disponibile pentru clieni n cazul n care proiectul de
act normativ:
(i) limiteaz opiunile clienilor;
(ii) reduce mobilitatea clienilor fa de furnizorii de bunuri sau servicii prin creterea
explicit sau implicit a costurilor de schimbare a furnizorilor;
e) luarea unei msuri de ajutor de stat n cazul n care proiectul de act normativ instituie o
msur de sprijin care ndeplinete urmtoarele condiii:
(i) provine din fonduri publice, indiferent de form (fie lichiditi sau credite cu dobnd
subvenionat, fie scutiri, amnri sau reduceri de taxe etc.) sau sunt acordate de o instituie
public;
(ii) este selectiv;
(iii) poate crea un avantaj economic pentru anumite ntreprinderi;
(iv) distorsioneaz sau poate distorsiona concurena pe Piaa Unic.
a), b), c), d) - Nu e cazul.
e) iii) Adoptarea acestui proiect de act normativ poate crea un avantaj economic pentru
anumite intreprinderi. Numeroase fabrici vor constata o accentuare a cresterii profitului
obtinut din vanzarea produselor destinate copiilor, ceea ce va constitui un avantaj economic
pentru intreprinzatori.
2. Impactul asupra mediului de afaceri:
a) beneficii directe si indirecte preconizate;
b) simplificarea procedurilor administrative;
c) cheltuieli directe si indirecte ale operatorilor economici;
d)se va indica procentul pe care l dein ntreprinderile mici i mijlocii n cadrul afectat de
msura legislativ, precum i impactul acesteia asupra activitilor ntreprinderilor mici i
mijlocii din domeniul respectiv.
a) Ca urmare a cresterii cererii privind produsele si serviciile destinate copiilor, clientii
intermediari (parintii) vor plati taxe (TVA) si impozite, creand astfel un beneficiu indirect
pentru stat. Acest lucru inseamna ca o suma considerabila de bani se va intoarce la bugetul
general consolidat, motiv pentru care insistam ca aceasta masura este necesara si totodata, va
realiza si venituri bugetare pentru a compensa buna parte din cheltuieli..
b) Nu este cazul.
c) Nu este cazul
d) Nu este cazul.
3. Impactul social
Spre deosebire de alte tari europene, Romania incalca deseori principiul non discriminarii.
O dovada clara este situatia actuala a copiilor care beneficiaza de alocatie. Toti au dreptul in
4

egala masura la un nivel de trai decent, hrana corespunzatoare si multe altele, insa e nevoie
de un ajutor financiar suficient din partea statului. Cu o alocatie de 42 de lei, respectiv 84 de
lei, statul nu ajuta parintii sa-si indeplineasca responsabilitatile, desi este obligat sa o faca.
Daca acest act normativ ar fi adoptat, ar creste calitatea vietii copiilor si s-ar elimina
discriminarile care exista in prezent intre beneficiarii alocatiei de stat. Copiii cu varsta
cuprinsa intre 0 si 18 ani, inclusiv copiii cu handicap, precum si tinerii care au implinit varsta
de 18 ani, care urmeaza insa cursurile invatamantului liceal sau profesional, organizate in
conditiile legii, pana la terminarea acestora, ar primi toti, indiferent de varsta, aceeasi suma
de 200 lei, adica 0,4 ISR .
Este cert ca o suma de 158 de lei in plus la bugetul familiei nu constituie un ajutor suficient
pentru a acoperi in intregime cheltuiala pe care o presupune cresterea unui copil, insa, pentru
familiile aflate in dificultate din punct de vedere financiar, acesta este un sprijin remarcabil.
4. Impactul asupra mediului
Nu este cazul.
5. Alte informatii
Romania ocupa locul al-II-lea, dupa Bulgaria, in clasamentul celor mai sarace 20 de zone
din Uniunea Europeana.
Zona de Nord-Est a Romaniei, care cuprinde judetele Suceava, Botosani, Neamt, Iasi,
Bacau si Vaslui este zona cu cea mai mica putere de cumparare (29 %) din media UE.
Totodata, in 3 dintre aceste judete sunt si cei mai multi copii care beneficiaza de alocatie de
stat: Suceava are 146.458 de beneficiari, Iasi-171.070 si Bacau-136.603 beneficiari. In aceste
zone cu o populatie atat de saraca, acest minim efort bugetar al statului inseamna pentru acei
copii o sansa in plus la cultura, educatie, trai decent si alimentatie corespunzatoare, lucruri
firesti care nu ar fi trebuit sa devina un ideal pentru aceasta categorie de cetateni.
Sectiunea a 4-a
Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, att pe termen
scurt,pentru anul curent, ct si pe termen lung (pe 5 ani)
- mii lei
Indicatori

Anul
curent

Urmatorii
4 ani

1. Modificri ale veniturilor

bugetare, plus/minus, din care:

Media
pe 5
ani
6

a) buget de stat, din acesta:

(i) impozit pe profit
(ii) impozit pe venit
b) bugete locale:
(i) impozit pe profit
c) bugetul asigurrilor sociale de
stat:
(i) contributii de asigurri
2. Modificri ale cheltuielilor
bugetare,plus/minus, din care:
a) buget de stat, din acesta:
(i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri si servicii
b) bugete locale:
(i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri si servicii
c) bugetul asigurrilor sociale
de stat:
(i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri si servicii
3. Impact financiar, plus/minus,
din care:
a) buget de stat
b) bugete locale
4. Propuneri pentru acoperirea cresterii cheltuielilor bugetare
O mai buna colectare a veniturilor la bugetul de stat.
5. Propuneri pentru a compensa reducerea veniturilor bugetare
O reordonare a alocarilor veniturilor bugetare, astfel incat sume colosale de bani sa nu mai
mearga spre zone de investitii pentru care s-ar putea accesa fonduri europene.
6. Calcule detaliate privind
fundamentarea modificrilor
veniturilor si/sau cheltuielilor
bugetare

In prezent, numarul mediu lunar de copii care

beneficiaza de alocatie de stat in Romania este de
3.769.141. Ca urmare a adoptarii prezentului proiect
de act normativ, 3.428.794 de copii, dintre care
3.373.643 copii cu varsta mai mare de 2 ani ce nu au
un handicap si 55.151 copii cu varsta mai mare de 3
6

ani si au un handicap, vor primi in plus 158 de lei,

respectiv 116 lei lunar. Aceste majorari presupun un
efort financiar lunar de 539.433.110 lei.
O alocatie de 200 lei lunar reprezinta un efort
bugetar anual de 6.473.197.320 lei, cu o proiectie pe 5
ani de aproximativ 32,4 miliarde lei.
7. Alte informatii
Sursa de finantare va fi bugetul general consolidat.
Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice are alocat in 2015
un buget de 36,7 miliarde de lei, inregistrand anul acesta o crestere de 20%.

Sectiunea a 5-a
Efectele proiectului de act normativ asupra legislatiei n vigoare
1. Masuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor proiectului de act normativ
(acte normative in vigoare ce vor fi modificate sau abrogate, ca urmare a intrarii in
vigoare a proiectului de act normativ):
a) acte normative care se modifica sau se abroga ca urmare a intrarii in vigoare a
proiectului de act normativ;
b) acte normative ce urmeaza a fi elaborate in vederea implementarii noilor dispozitii.
a) Ca urmare a adoptarii proiectului de act normativ se va modifica art.33, alin.(1) din
Legea nr.76/2002, completata de O.U.G nr.126/2008, care prevede ca prin aplicarea unor
indici sociali de insertie la ISR se acorda, printre altele, si alocatia de stat pentru copii.
Totodata, va fi modificata si Legea nr.61/1993 privind alocatia de stat pentru copii, cu
modificarile si completarile ulterioare.
b) Dupa aprobarea legii, urmeaza a fi elaborat un proiect de hotarare a Guvernului pentru
aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr.61/1993, iar in situatia in care, din
aplicare, rezulta alte situatii care necesita instructiuni n vederea solutionarii, acestea se
aproba prin ordin al Ministrului Muncii , familiei si protectiei sociale.
2. Conformitatea proiectului de act normativ cu legislatia comunitar n cazul proiectelor
ce transpun prevederi comunitare:
a) tipul, titlul, numrul i data actului comunitar ale crui cerine sunt transpuse de
proiectul de act normativ;
b) obiectivele actului comunitar;
c) tipul de transpunere a prevederilor comunitare n cauz, precizndu-se dac
transpunerea este total sau parial; n situaia transpunerii pariale, se vor preciza
termenul i modalitatea de transpunere total;
d) termenele-limit pentru transpunerea actelor comunitare vizate - termenul-limit pentru
adoptarea proiectului de act normativ i justificarea acestui termen.

Prezentul proiect de act normativ este in conformitate cu Conventia cu privire la Drepturile

Copilului. Romania a ratificat Conventia ONU prin Legea nr.18 din 28 septembrie 1990. Si in
Declaratia Universala a Drepturilor Omului, semnata de Romania la 14 decembrie 1955,
Natiunile Unite au proclamat dreptul copiilor la ingrijire si asistenta speciala. Totodata, acest
proiect respecta si dispozitiile documentelor internationale din care decurg angajamente
privind ingrijirea si protectia copilului cum ar fi: Conventia asupra Drepturilor Civile si
Politice, Conventia asupra Drepturilor Sociale, Economice si Culturale si Declaratia privind
Drepturile Copilului.
3.Masuri normative necesare aplicarii directe a actelor normative comunitare:
a) justificarea necesitii adoptrii msurilor incluse n proiect n vederea aplicrii actului
comunitar;
b) tipul, titlul, numrul i data actului normativ comunitar pentru care se creeaz cadrul de
aplicare direct.
Nu este cazul.
4. Hotarari ale Curtii de Justitie a Uniunii Europene (trimiteri la doctrina juridic) se va
indica jurisprudena comunitar inciden n domeniul reglementat prin proiectul de act
normativ cu menionarea interpretrilor Curii, relevante pentru transpunerea sau
implementarea prevederilor legale respective.
Nu este cazul.
5. Alte acte normative si/sau documente internationale din care decurg angajamente,
facandu-se referire la un anume acord, o anume rezolutie sau recomandare internationala
ori la alt document al unei organizaii internationale:
a) dac proiectul de act normativ respect n totalitate angajamentele, se va indica modul n
care implementarea proiectului de act normativ va duce la ndeplinirea acestor angajamente;
b) dac proiectul de act normativ respect parial angajamentele, se va explica motivul i se
va preciza cnd i n ce fel se va ajunge la o respectare deplin a angajamentelor.
Uniunea Europeana a emis o directiva aplicata prin Regulamentul Consiliului (CEE)
nr.1408/1971 prin care stabileste ca alocatia europeana pentru copii este o forma de ajutor
familial pentru asigurarea unui trai corespunzator tuturor copiilor nascuti in UE. Potrivit
prevederilor acestui regulament , fiecare stat UE, in functie de posibilitatile proprii , va
acorda o alocatie pentru copiii care sunt in intretinerea angajatilor de pe teritoriul sau.
Regulamentul dateaza din 1971, dar romanii beneficiaza de prevederile lui din 2007, odata cu
intrarea Romaniei in Uniunea Europeana.
Daca inclusiv alte state membre UE acorda acest sprijin financiar copiilor romani, cu atat
mai mult statul roman trebuie sa reglementeze in mod eficient aceasta situatie, sa-si
indeplineasca obligatiile ce ii revin cu privire la cetatenii sai, avand intotdeauna in vedere
interesul superior al copilului si acordand atentie prioritara asigurarii protectiei umanitare a
acestuia.
8

6. Alte informatii
Comisia Europeana a solicitat realizarea unui chestionar pentru a se vedea gradul de
constientizare al tinerilor din tarile membre UE privind existenta unor drepturi ale copilului.
Tinerii romani cu varste cuprinse intre 15 si 18 ani au avut cel mai mare grad de
constientizare din Uniunea Europeana. 85% dintre copiii si tinerii chestionati au spus ca isi
cunosc drepturile, numarul lor fiind cu 18 procente peste media UE, insa totodata, 58% dintre
respondentii Romaniei au spus ca drepturile copilului nu sunt deloc sau sunt incomplet
protejate.
Sectiunea a 6-a
Consultrile efectuate n vederea elaborrii proiectului de act normativ
1. Informatii privind procesul de consultare cu organizatii neguvernamentale, institute de
cercetare si alte organisme implicate
In elaborarea acestui proiect de act normativ, am realizat un proces de consultare cu
organizatia Salvati Copiii Romania. Argumentele pe care ne fundamentam acest apel sunt
urmatoarele:
1. Echitatea alocrilor financiare destinate copiilor, n raport cu alte domenii;
2.Copiii din Romania sunt mai saraci decat adultii;
3.Corelarea cu Indicatorul Social de Referinta este formala;
4.Inechitatea raportarii la ISR. La nivel european alocatia se coreleaza cu salariul minim pe
economie;
5.Cuantumul actual al alocaiei de stat pentru copii nu reflect respectarea principiului
interesului superior al copilului.
Nu putem ignora faptul ca Romania inregistreaza un procent foarte ridicat al copiilor care
sunt expusi la .risc de saracie si excluziune sociala, risc ce trebuie macar diminuat, daca nu
inlaturat in totalitate.
Pentru ameliorarea acestei situatii injuste fata de copii, marirea alocatiei de stat pentru
acestia, reprezinta una dintre masurile esentiale ce poate avea un impact pozitiv imediat.
Suntem de acord ca reusita acestei masuri va depinde de identificarea, concomitent cu
aplicarea ei, a unor solutii de monitorizare a modului in care banii sunt cheltuiti de catre
parinti, in interesul copiilor.
2. Fundamentarea alegerii organizatiilor cu care a avut loc consultarea, precum si a
modului n care activitatea acestor organizatii este legat de obiectul proiectului de act
normativ
Am ales aceasta organizatie in vederea consultarii, deoarece este una neguvernamentala, de
utilitate publica, non-profit care, din 1990 militeaza activ pentru drepturile copilului si
protectia acestuia in Romania. Totodata, este membru al Save the Children International,
9

cea mai mare organizatie independenta din lume ce promoveaza drepturile si protectia
copilului.
Organizatia Salvati Copiii Romania are ca parteneri institutionali: Ministerul Muncii,
Familiei si Protectiei Sociale Departamentul Protectia Copilului; Ministerul Educatiei
Nationale; Ministerul Societatii Informationale; Politia Romana; Ministerul Sanatatii;
Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.
Si aceasta organizatie sustine marirea cuantumului alocatiei de stat pentru copii la suma de
200 de lei pe luna, modificare propusa printr-un proiect de lege inaintat Senatului Romaniei
in anul 2014, proiect care a fost insa respins.
Alocatia de stat pentru copii este un drept universal, consacrat prin Constitutie care trebuie
sa-si atinga scopul, si anume - protectia sociala a copiilor si a tinerilor.
3. Consultrile organizate cu autorittile administratiei publice locale, n situatia n care
proiectul de act normativ are ca obiect activitti ale acestor autoritti, n conditiile
Hotrrii Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor
asociative ale autorittilor administratiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte
normative
Nu este cazul.
4. Consultrile desfsurate n cadrul consiliilor interministeriale, n conformitate cu
prevederile Hotrrii Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor
interministeriale permanente
Nu e cazul.
5. Informatii privind avizarea de ctre:
a) Consiliul Legislativ
b) Consiliul Suprem de Aprare a Trii
c) Consiliul Economic si Social
d) Consiliul Concurentei
e) Curtea de Conturi
a) Consiliul Legislativ avizeaza favorabil (aviz nr. 1154/2015).
b) Consiliul Suprem de Aparare a Tarii avizeaza favorabil (aviz nr.1786/2015).
c) Consiliul Economic si Social avizeaza favorabil cu observatii si propuneri (aviz
nr.1334/2005).
Motivarea a fost aceea ca impactul masurii asupra bugetului este foarte ridicat. Aplicarea
prevederilor prezentei propuneri legislative ar crea presiune asupra bugetului asigurarilor
sociale de stat , deja deficitar la momentul actual. Desi veniturile rezultate din aplicarea
masurilor propuse privind acoperirea minusului bugetar ar fi o compensatie considerabila,
situatia financiara ar permite o marire a cuantumului alocatiei de stat la suma de doar 150 de
lei lunar, de la 1 ianuarie 2016. Aceasta masura ar presupune un efort financiar anual
aproximativ de 4.416.000.000 lei, cheltuiala pe care statul ar putea sa o suporte.
10

d) Consiliul Concurentei nu e cazul.

e) Curtea de Conturi nu e cazul.
6. Alte informatii
Consultarea publica si actul normativ elaborat au fost realizate cu respectarea dispozitiilor
Legii nr.52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica.
Proiectul de act normativ a fost inregistrat de catre Secretariatul General al Guvernului si
afisat pe site-ul propriu.
Potrivit studiilor efectuate recent la nivelul CE si UNICEF, saracia veniturilor (sau
monetara este la copii mai ridicata in Romania decat in orice tara europeana, iar 72 78% din
copiii din Romania sufera de deprivare materiala severa, aceasta fiind semnificativ mai
intensa decat in toate celelalte state europene cu privire la aproape toate bunurile.
Potrivit unui studiu efectuat de UNICEF, in Romania, un procent de 8% din minori traiesc
la nivelul de saracie severa, cu mai putin de 15 lei /zi, datorita excluziunii sociale precum si
datorita nivelului scazut al educatiei, sanatatii si al ocuparii fortei de munca.
In ciuda acestor probleme, copiii reprezinta o resursa extraordinara, o adevarata valoare, iar
prin acest act normativ, se creeaza posibilitatea de dezvoltare si participare, asigurandu-le un
stil de viata mai sanatos si o educatie mai buna, toate acestea reprezentand o investitie, nu o
cheltuiala.
Sectiunea a 7-a
Activitti de informare public privind elaborarea si
implementarea proiectului de act normativ
1. Informarea societtii civile cu privire la necesitatea elaborrii proiectului de act
normativ
Ministerul Muncii poate afisa proiectul de act normativ pe site-ul propriu in scopul
informarii societatii cu privire la acesta. De asemenea pot fi realizate pliante in continutul
carora sa se prezinte statistici, informatii care sa aduca la cunostinta societatii civile
necesitatea elaborarii proiectului de act normativ. Si prin intermediul petitiilor on-line,
populatia se poate informa cu privire la necesitatea modificarii legii actuale a alocatiei de stat
pentru copii, exprimandu-si opinia prin semnarea petitiei.
2. Informarea societtii civile cu privire la eventualul impact asupra mediului n urma
implementrii proiectului de act normativ, precum si efectele asupra snttii si securittii
cettenilor sau diversittii biologice
Nu este cazul.
3. Alte informatii
Conform Legii nr. 193 din 17/05/2006 privind acordarea tichetelor de cresa, publicate in
Monitorul Oficial, Partea I nr. 446 din 23/05/2006, tichetele de cresa se acorda angajatilor din
11

cadrul societatilor comerciale, regiilor autonome, societatilor si companiilor nationale,

institutiilor din sectorul bugetar, unitatilor cooperatiste.
Valoarea nominala a tichetelor de cresa este in suma de 420 lei (RON) pentru o luna,
conform Ordinului nr. 883/2013, pentru fiecare copil aflat la cresa. Valoarea sumei lunare
acordate sub forma de tichete de cresa, se indexeaza semestrial cu indicele inflatiei comunicat
de Institutul National de Statistica. Valoarea unui tichet de cresa este de 10 lei (RON) sau un
multiplu de 10, dar nu mai mare de 50 lei (RON). Tichetele de cresa pot fi utilizate numai
pentru achitarea taxelor la cresa unde este inscris copilul salariatului.
Angajatorii suporta din cheltuieli proprii pretul imprimatelor contractate cu unitatea
emitenta. De asemenea, suma individuala acordata pentru cresterea copilului pana la
implinirea varstei de trei ani sub forma tichetelor de cresa se asigura integral de catre
angajator. Tichetele de cresa sunt exceptate de la plata tuturor contributiilor sociale, iar din
iulie 2010 sunt impozabile, in sensul impozitului pe venit.
Concediul de ingrijire a copilului in varsta de pana la un an presupune o indemnizatie de
75 la suta din media veniturilor realizate in ultimele 12 luni, ce nu poate fi mai mica de 600
de lei sau mai mare de 3.400 lei.
Parintele are posibilitatea de a beneficia de concediu fara plata pentru restul perioadei pana
la implinirea varstei de doi ani a copilului, precum si posibilitatea de a reveni la serviciu
inainte de incheierea perioadei de un an, caz in care primeste un stimulent de insertie de 500
de lei pana la implinirea varstei de doi ani a copilului.
In schimb, concediul pentru ingrijirea copilului in varsta de pana la doi ani presupune o
indemnizatie de 75 la suta din media veniturilor realizate in ultimele 12 luni, de minimum
600 de lei si maximum 1.200 de lei, fara posibilitatea de a reveni inainte de expirarea celor
doi ani, implicit fara posibilitatea de a obtine stimulentul de insertie.
Sectiunea a 8-a
Msuri de implementare
1. Msurile de punere n aplicare a proiectului de act normativ de ctre autorittile
administratiei publice centrale si/sau locale - nfiintarea unor noi organisme sau
extinderea competentelor institutiilor existente
Nu e cazul.
2. Alte informatii
Nu e cazul.

INITIATORI: Vasilescu Raluca

Barbu Raluca Andreea
12

Fata de cele prezentate mai sus, va rugam sa avizati proiectul de lege pentru
modificarea si completarea Legii nr.61/1993, privind alocatia de stat pentru copii, republicata,
cu modificarile si completarile ulterioare, in forma prezentata alaturat.

Ministrul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice

Rovana Plumb

AVIZAM FAVORABIL

Ministrul Finantelor Publice

Ministrul Justitiei

Eugen Teodorovici

Vladimir Grosu

13