1.

PREZENTARE GENERALA

1.1.Indicatori macroeconomici
Franta figureaza printre principalele economii, ocupnd locul 3 pentru exportul de servicii si locul patru pentru
exportul de bunuri; n ceea ce priveste investitiile straine directe (IDE), se situeaza pe locul patru ca tara de
destinatie si pe locul trei ca tara de origine.
Ca si n alte tari industrializate, ponderea serviciilor n PIB este majoritara, respectiv de 71%, fata de 26% industria
si 3% agricultura.
PIB este destinat n principal consumului privat, care a reprezentat 54%, n crestere cu 2,8 puncte procentuale fata
de 2001, Consumul public a cresut cu 3,6% fata de 2001, ajungnd la 23% din PIB (nsotit nsa de o crestere a
deficitului bugetar, care a depasit bara de 3% stabilita prin Pactul de stabilitate pentru crestere economica pentru
zona Euro), In schimb, s-a diminuat ponderea investitiilor la 20,0% fata de 20,2% n 2001.
Principalele sectoare de activitate n crestere sunt reprezentate de industria aerospatiala, chimie, sticlarie,
farmaceutica si cosmetice, produse plastice, constructii feroviare si telecomunicatii; n schimb, se diminueaza
importanta industriilor metalurgica si textila, si a industriei auto, de altfel cea mai importanta ramura ocupnd o
zecime din forta de munca si asigurnd o optime din exporturi.
FRANTA - Indicatori macroeconomici

PIB (in preturi an 1995)

Modificarea anuala a PIB real
Formarea PIB
- Agricultura
- Industria
- Servicii
Utilizarea PIB
- Consum privat
- Consum public
- Investitii ale lumii
Evolutia productiei industriale
Rata inflatiei
Rata somajului
Ponderea datoriei publice in PIB
Export de bunuri (fab, preturi curente)
- Valoare
- Pondere in PIB
- Modificare anuala
Import de bunuri (fab, preturi curente)
- Valoare
- Pondere in PIB
- Modificare anuala

U.M.

2000

2001

2002

Mlde EURO
%

1343
3,5

1379
1,8

1395
1,2

%
%
%

3,3
25,7
71,0

,,,
,,,
,,,

,,,
,,,
,,,

%
%
%
%
%
%
%

54,1
23,9
19,7
4,6
1,7
9,8
58,0

54,0
23,4
20,1
0,6
1,7
8,7
87,3

54,3
23,9
20,2
-0,8
2,1
9,3
58,7

Mlde EURO
%
%

322,3
22,7
15,0

328,5
22,4
0,3

323,3
22,6
-1,6

Mlde EURO
%
%

334,7
23,6
21,7

333,7
22,8
-0,2

322,9
22,5
-3,3

1.2.Situatia conjuncturala
n 2001 a nceput un proces de ncetinire a cresterii economice, confirmat n perioada care a urmat. Caracteristica
evolutiei economiei Frantei pentru anul 2002 este deteriorarea performantelor, reflectata n primul rnd de o
crestere a PIB estimata la numai 1,2%. S-a confirmat astfel procesul de ncetinire a cresterii economice aparut n
2001 (2,1%, comparativ cu vrful de 4,2% din 2000). Analisti economici apreciaza ca aceasta situatie este cea mai
slaba din ultimii noua ani. Semnele de nviorare aparute n primele luni ale anului 2002 s-au estompat ulterior
progresiv, posibilitatea aparitiei relansarii cresterii economice fiind din nou amnata spre sfrsitul anului 2003. In
primul semestru 2003 se estimeaza o crestere de numai 0,3%. Aceasta situatie nu a fost specifica numai Frantei.
Incetinirea cresterii economice a marcat ansamblul economiilor dezvoltate; n zona Euro, PIB a sporit n 2002 cu
0,8%.
Performantele modeste ale economiei franceze reflecta, ntre altele, climatul de incertitudine si instabilitate
prevalent n 2002 si prima parte a anului 2003, alimentat de slabiciunea cererii interne din zona Euro, fragilitatea
relansarii economiei americane, volatilitatea pietelor bursiere si reluarea cresterii preturilor petrolului.
Evolutia indicatorilor macroeconomici n 2002 evidentiaza:
- productia industriala a scazut, iar utilizarea capacitatilor productive se situeaza la 83%, cu un punct procentual sub
tendinta de lunga durata;
- investitiile au stagnat;
- exporturile nu au mai fost, pe ansamblu, un factor de sustinere a cresterii economice; desi au sporit spre zona
Euro, spre Europa Centrala si de Est si spre Asia, s-au redus masiv spre SUA; pe ansamblu, exporturile au scazut
cu 1,3%;
- importurile (c.i.f.)au nregistrat un declin de 5,2%;
- balanta comerciala continua sa fie excedentara;
- consumul final a fost singurul factor al sustinerii cresterii economice, cu o vigoare atenuata spre sfrsitul anului
sub efectul psihologic al unei tendinte de crestere a somajului n ultimele luni si a accentuarii nclinarii spre
economisire a populatiei;
- rata somajului este estimata la 9,3% (cca. 2,5 milioane persoane);
- economiile populatiei au atins 17% din veniturile brute, fata de 16% n 2001;
- inflatia nu constituie un element de preocupare ( cca. 2,0% );
- aprecierea Euro a compensat n mare masura efectul cresterii preturilor internationale la unele materii prime, ntre
care petrolul.
PIB si operatiile privind bunurile si serviciile
Contributie
Preturi2002/2001+ Valoare 2002 la cresterea
Evolutia volumului n preturile
/- %
Mlde Euro
PIB n
anului precedent-%
2002%
2000
Produs intern brut (PIB)

3,8

2001

2002

2,1

1,2

1,8

1520,8

1,21

Importuri

14,6

1,3

0,6

- 2,8

380,2

- 0,16

Total utilizari finale

5,9

1,9

1,1

0,9

1901,0

2,7

2,9

2,0

1,9

1053,8

1,38

2,7
3,2

2,6
3,3

1,2
5,1

2,0
1,6

830,0
296,0

0,65
0,72

Consumul efectiv al populatiei

din care:
- cheltuieli de consum
- gospodarii
- individual, de la Adm. Publica

Consum Administratie Publica

2,2

2,4

2,6

1,9

142,4

- 0,31

Formarea bruta de capital fix

- ntreprinderi (nefinanciare)
- gospodarii
- Administratia Publica

7,8
8,5
3,4
10,0

1,9
3,4
0,8
- 0,4

- 1,6
- 2,9
0,8
- 1,5

1,3
0,5
2,8
1,8

296,0
163,7
73,1
46,4

- 0,31
- 0,33
0,04
- 0,05

0,4

- 0,6

- 0,4

- 4,3

- 0,36

12,6

1,6

1,5

- 1,6

411,6

0,42

Variatia stocurilor
(contributie la crestere
economica)
Exporturi

2. ECONOMIA FRANCEZA. STRUCTURA SI EVOLUTII SECTORIALE

2.1.Agricultura
Cu o productie estimata la aproximativ 64 miliarde Euro, n 2001, Franta ocupa primul loc n privinta
productiei agricole, la nivelul tarilor membre ale UE, detinnd circa 23% din volumul total si fiind urmata de
Germania si Italia, cu ponderi ntre 15% si 16%.
De asemenea, Franta este principalul producator european, ntr-o serie de sectoare agricole, respectiv:
cereale, vin, productia animala - bovine si pasari.
Sectorul agricol reprezinta 3% din PIB al Frantei, iar industria agricola si alimentara reprezinta 4,5% din PIB.
n privinta suprafetelor cultivate, Franta ocupa primul loc ntre tarile UE, detinnd conform recensamntului
agricol din 2000, un numar de 663.800 exploatatii agricole, desfasurate pe 32,5 milioane hectare ( suprafata
totala destinata agriculturii pe teritoriul Frantei metropolitane).
n anul 2002, cresterea productiei de cereale si plante oleaginoase a fost ponderata de scaderea preturilor, n
ansamblu. Valoarea productiei a ramas stabila, cresterea n volum a acesteia compensnd scaderea
preturilor.
Balanta comertului exterior cu produse agro-alimentare, n 2002, a nregistrat un sold pozitiv de: +8,4 miliarde
Euro, n crestere fata de 2001 (+7,4 miliarde Euro), att exporturile, ct si importurile nregistrnd cresteri cu
+3% (+38 miliarde Euro), respectiv +0,5% (+29,5 miliarde Euro).

2.2.Industria
n utimii cincizeci de ani, o serie de ramuri industriale, precum industria aerospatiala, industria
constructoare de masini, chimica, farmaceutica, constructiile feroviare si telecomunicatiile au
cunoscut o puternica dezvoltare, detinnd o parte tot mai importanta din productia industriala
franceza, n detrimentul unor ramuri industriale traditionale: industria metalurgica, industria
usoara (textile-mbracaminte). Industria auto reprezentata de cei doi mari constructori francezi,
Renault si grupul PSA (Peugeot - Citren), este n prezent industria manufacturiera cea mai
importanta din Franta. Productia industriala din aceasta ramura a nregistrat, n anul 2001, o
crestere n volum cu 5,9%, de trei ori mai mare, comparativ cu cresterea de 2%, nregistrata de

industria manufacturiera, n ansamblu. Anul 2002, a consemnat un nou record n materie de

productie, pentru constructorii francezi, cu aproape 5 milioane de automobile fabricate (+3,2%).
Productia indutriala franceza a nregistrat, n anul 2002, o diminuare cu 0,8%, continund
tendinta ncetinirii cresterii amorsata n anii precedenti (0,6% n 2001 si 4,6% n 2000).
Principalele ramuri sectoriale au nregistrat n 2002 urmatoarele evolutii:
- industria usoara (textila, ncaltaminte, marochinarie-pielarie) - declin si scadere la nivelul tuturor
subramurilor ( - 18% sectorul mbracaminte, -9% sectorul ncaltaminte, pielarie);
- industria farmaceutica, parfumerie si produse de ntretinere - crestere usoara ( +3,3% sectorul
farmaceutic);
- industria bunurilor de consum ( mobila, aparatura electromenjera, electronica, ceasornicarie) usoara ameliorare;
- industria materialelor de transport - s-a caracterizat printr-un declin al industriei aeronautice
( scaderea livrarilor de avioane Airbus, n 2002 la 162 aparate, comparativ cu 184 avioane, n
2001) si o crestere a industriei de constructii navale (+ 5% n 2002);
- industria echipamentelor mecanice - scadere cu 2%;
- industria electronica si telecomunicatii - declin ( -6%, sectorul telecomunicatii);
- industria materialelor de constructii - stagnare si o crestere usoara pentru industria sticlariei:
+2%;
- industria lemnului, hrtiei si cartonului - un nivel ridicat pentru sectorul de papetarie si carton;
- industria chimica : stagnare;
- industria cauciucului si materialelor plastice : ameliorare si redresare n 2002;
- industria siderurgica si materiale neferoase - crestere pentru sectorul siderurgic cu 10% si declin
pentru sectorul metalurgiei neferoase.

2.3.Serviciile
ncepnd din anul 1990, n Franta, productia de servicii a nregistrat o crestere medie superioara
cresterii economice, fapt care a permis crearea de catre sectorul serviciilor comerciale, pe
parcursul a 10 ani de zile, a unui numar de peste 1.300.000 de locuri de munca.
Dintre cele trei componente ale serviciilor comerciale (servicii ale ntreprinderilor, servicii
destinate particularilor si serviciile imobiliare), sectorul serviciilor ntreprinderilor a continuat sa fie
cel mai dinamic (+5,7%) si datorita activitatilor legate de noile tehnologii, respectiv serviciile de
telecomunicatii (+17,3%), serviciile informatice (+8,5%) si activitatile din cinematografie si video.
Sectorul serviciilor destinate persoanelor fizice (hoteluri, restaurante, agentii de voiaj, etc) a
cunoscut o crestere usoara (+1,5%), iar cel al serviciilor de promovare si gestiune imobiliara si-a
continuat tendinta de declin.
Reducerea cresterii valorii adaugate pentru serviciile comerciale, n anul 2001 (+2,2%, fata de
+4% n 2000), a fost mai mica, comparativ cu cea a economiei, n ansamblu (+1,7% n 2001, fata
de +4,1% n 2000) si cea a industriei manufacturiere (+2% n 2001, fata de +5,1% n 2000).
n ceea ce priveste serviciile necomerciale, datorita unei cresteri sustinute a cheltuielilor sanitare
realizate de familiile franceze, anul trecut, acestea au cunoscut un ritm de crestere, situat n jurul
procentului de 3%.
Comertul
n anul 2002, comertul cu amanuntul a continuat tendinta de ncetinire manifestata si n anul
2001. Ritmul de crestere al vnzarilor magazinelor nealimentare, specializate s-a redus cu
jumatate, cu exceptia farmaciilor care au nregistrat o crestere a volumului cu +2,2%.
n privinta suprafetelor mari comerciale, de alimentatie generala (grandes surfaces), cresterea a
fost de +1,3%, identica cu cea din 2001. Comertul privind reparatiile auto a stagnat, iar vnzarile
de autovehicule s-au diminuat.
Comertul en gros a progresat n volum, n anul 2002, cu +2,6%, dupa ncetinirea nregistrata anul
precedent.

La sfrsitul anului 2001, n sectorul comertului francez erau angajati un numar de 2.950.000
persoane.

2.4.Resurse naturale si de energie

Productia nationala de energie primara a atins, n 2001, un nivel record de 133,6 milioane tep,
triplndu-se comparativ cu anul 1973, datorita contributiei sectorului nuclear care reprezinta
aproximativ 82% din total, fata de 7% n 1973. Franta ocupa locul 2 pe plan mondial, n productia
de energie nucleara, dupa SUA, dar naintea Japoniei si Germaniei.
Consumul de enregie primara s-a cifrat, n 2001, la 269 milioane tep, factura energetica
reprezentnd 1,58% din PIB.
n privinta productiei de energie electrica, aceasta a crescut de la 182 TWh (1TWh = 1 miliard
KWh ) n 1973, la 550 TWh n 2001. Centralele nucleare franceze asigura 76% din productia
nationala de energie electrica si 46% din totalul electricitatii nucleare produsa n Europa.
Rezervele naturale de hidrocarburi ale Frantei, sunt estimate la 12 ani de exploatare, n ritmul
actual si la mai putin de 2 luni de consum national. Productia nationala de petrol reprezinta
aproximativ 2% din consumul national, ceea ce face ca Franta sa fie un importator net de petrol si
gaze naturale.
Relieful variat al Frantei, permite practicarea unei agriculturi diverse ( n special cereale), precum
si crestera animalelor: bovine si pasari. Varietatea reliefului si iesirile la mare sunt elemente foarte
importante pentru economia franceza si pentru industria turistica foarte dezvoltata n Franta.

2.5.Dezvoltare tehnologica
Franta aloca 2,2% din PIB pentru cercetare-dezvoltare (R&D), situndu-se pe pozitia a 4-a ntre
principalele tari membre OCDE, dupa Japonia, SUA si Germania. n acest sector activeaza
aproximativ 310.000 persoane, din care 158.000 sunt cercetatori.
Activitatea de cercetare si dezvolater n domeniul industrial este concentrata n special, n zonele :
Ile-de-France, Rhne-Alpes, Province-Alpes-Cte d`Azur, principalele sectoare fiind : automobile,
farmacie, telecomunicatii, aeronautica si instrumente de precizie.

3. RELATII ECONOMICE EXTERNE

3.1.Comertul Exterior

3.1.1Structura Exportului
3.1.2.Structura Importului
3.1.3.Soldul balantei comerciale
3.1.4.Orientarea geografica a comertului exterior francez
3.1.5.Principalii parteneri comerciali
3.1.6.Comertul exterior cu statele candidate la UE

Desi, valoarea schimburilor comerciale de bunuri si servicii precum si fluxurile de investitii au

cunoscut n 2002 un nou recul, urmare a conjuncturii economice interne si internationale
nefavorabile, Franta continua sa fie a patra putere economica mondiala.
Comertul exterior francez a atins un vrf n anul 2000, urmat n anii urmatori de un fenomen
de diminuare att a exporturilor si ntr-o masura mai importanta a importurilor, reflectnd astfel
ncetinirea cresterii economice n Franta. Sigurul rezultat pozitiv n 2002 a fost nregistrarea
unui excedent comercial, de circa 2,8 miliarde Euro, n conditii fob-cif conform datelor
EUROSTAT, si la aproape 10 miliarde Euro, n conditii fob-fob conform datelor vamale
franceze. Aceasta se nscrie ntr-un context de repliere mai accentuata n 2002 a importurilor
(-5,2% n conditii cif si -3,5% n conditii fob) fata de exporturi (-2,9%, conform datelor
EUROSTAT si de -1,3% conform datelor vamale).
Evolutia Comertului exterior total al Frantei
(valori in Milioane de Euro; evolutie n procente)

Export (fob)
Import (cif)
Sold

2000

2001

2002

354,7
367,0

361,1
366,9

350,6
347,8

-6,4

-5,8

2,8

Modificare anuala
2000
2001
2002
16,1
1,8
-2,9
23,9
0,0
-5,2

Sursa: EUROSTAT

3.1.1.Structura Exportului
Exportul Frantei este dominat de produsele destinate utilizarilor industriale, respectiv bunurile
de echipament si bunurile intermediare. Se remarca pozitia importanta detinuta de industria
auto, care si-a mentinut cresterea n 2002, alaturi de bunurile de consum si cele
agroalimentare.
Structura exportului Frantei
(valori in Milioane de Euro; evolutie n procente)

Export total (incl. mat militar)

Industria civila
- bunuri de consum
- industria auto
- bunuri de echipament

2000

2001

330 420
281 273
47 925
46 413
83 546

326 180
274 949
49 458
47 750
78 154

Pondere
2001
2002
100,0
100,0
85,1
84,2
14,5
15,1
14,0
14,6
25,3
23,9

Evolutie
2002
- 1,3
- 2,3
3,1
2,8
- 6,9

- bunuri intermediare
- diverse
Material militar
Sector agroalimentar
Energie

101 356
1 470
1 417
37 686
9 463

98 213
1 374
3 230
38 972
9 029

30,6
0,4
0,4
11,8
2,8

30,1
0,4
1,0
11,9
2,7

- 3,2
- 7,0
56,1
3,3
- 4,8

Sursa: Vama franceza

3.1.2.Structura Importului
Structura importului francez este dominata de bunurile intermediare si bunurile de
echipament, rezultat al nevoilor de materii prime, al actiunilor de subcontractare industriala si
al specializarilor intraramuri; totusi, importurile acestor categorii de produse au nregistrat
scaderi importante n 2002 reflectnd coonjunctura mai putin favorabila din economia
franceza.
Se reamarca, de asemenea, ponderea ridicata a importurilor de bunuri de consum si
mentinerea tendintei de crestere a acestora, ca si a importurilor legate de industria auto.
Factura energetica reprezinta circa 1/10 din importul Frantei.
Structura importului Frantei
(valori in Milioane de Euro; evolutie n procente)

2000

2001

Export total (incl. mat militar)

327 263

316 197

Industria civila
- bunuri de consum
- industria auto
- bunuri de echipament
- bunuri intermediare
- diverse
Material militar
Sector agroalimentar
Energie

270 810
53 342
35 271
75 706
104 093
1 722
646
30 250
32 256

260 896
54 431
36 627
69 328
98 854
1 656
676
30587
30 488

Pondere
2001
2002

Evolutie
2002/2001
- 3,5

82,7
16,3
10,8
23,1
31,8
0,5
0,2
9,2
9,8

82,5
17,2
11,6
21,9
31,2
0,5
0,2
9,7
9,6

- 3,8
2,0
3,7
- 9,2
- 5,3
- 4,0
4,4
1,1
- 5,8

Sursa: Vama franceza

3.1.3.Soldul balantei comerciale

Soldul balantei comerciale pune n evidenta competitivitatea Frantei n domeniul industriei
civile, si n cadrul acesteia n domeniile industriei auto si a bunurilor de echipament, precum si
n domeniile materialului militar si industriei agroalimentare, care nregistreaza excedente. In
acelasi timp, deficite se inregistreaza n special n domeniile bunurilor de consum si, respectiv,
al energiei.
Evolutia soldului balantei comerciale a Frantei

(valori in Milioane de Euro; evolutie n procente)

Comert exterior total (inclusiv mat. militar)

Industria civila
- bunuri de consum
- industria auto
- bunuri de echipament
- bunuri intermediare
- diverse
Material militar
Sector agroalimentar
Energie

2000

2001

3 157
10 463
- 5 417
11 142
7 840
- 2 737
- 252
771
7 436
- 22 793

9 986
14 053
- 4 973
11 122
8 826
- 641
- 281
2 554
8 385
- 21 459

Evolutie
2002/2001
316,3
134,3
91,8
99,8
112,6
23,4
111,5
331,2
112,7
94,1

Sursa: Vama franceza

3.1.4.Orientarea geografica a comertului exterior francez

Comertul exterior al Frantei se desfasoara n proportie majoritara (peste 7/10) cu Europa, iar
n cadrul acestei regiuni Uniunea Europeana detine peste 85%. Comertul cu tarile
continentului amercian, de sud si de nord, reprezinta numai circa 1/10 din schimburile totale
ale Frantei (din acesta, peste 70% se realizeaza cu SUA). Comertul este excedentar cu
Europa (mai putin zona Euro), cu America, Africa si Orientul Apropiat si Mijlociu, si deficitar cu
celelate zone din care se detaseaza zona asiatica (n special datorita importurilor de titei).
In anul 2002, schimburile comerciale au scazut cu toate regiunile lumii (exceptie Africa la
export), cele mai accentuate diminuari nregistrndu-se cu zona Americilor de Nord si Sud si,
respectiv, Asiei.
Orientarea geografica a comertului exterior francez
(valori in Milioane de Euro; ponderi si evolutie n procente)

Pondere 2002
Export

Import

Total (Fob/Fob)

100,0

100,0

Europa

71,1

71,3

din care UE
zona Euro

61,3
49,0

60,7
51,1

America
Asia
Africa
Orientul Apropiat si Mijlociu

11,2
7,3
5,7
3,0

10,5
12,2
4,6
1,9

Valori 2002
Export Import
326
180
232
054
200
256
159
851
36 573
23 756
18 636
9 763

Sold

316
9 986
194
224
7 141
912
191
989
8 267
161
-1 773
624
33 264
3 308
38 520 - 14 764
14 599
4 037
6 157
3 573

Evolutie
2002/2001
Export Import
- 1,3

- 3,5

- 0,2

- 1,9

-0,9
-1,6

-2,1
-1,4

- 8,7
- 7,6
1,2
1,5

- 12,4
- 3,4
- 4,2
- 9,8

Altele

0,6

1,4

2 202

4 518

- 2 316

- 2,0

- 1,1

Sursa: Vama franceza

3.1.5.Principalii parteneri comerciali

Comertul exterior francez se caracterizeaza printr-o puternica concentrare geografica.
Jumatate din acesta se efectueaza cu numai cinci state, att la export ct si la import,
respectiv Germania, Marea Britanie, Spania si Italia la export, si Germania, Belgia, Italia
Marea Britanie si Olanda la import.
Primii 10 parteneri concentreaza 67,8% la export si 72,2 la import. Dintre acestia, la export, 7
sunt membri ai UE, 1 membru al Spatiului Economic European, la care se adauga SUA si
Japonia; la import, situatia este relativ asemanatoare, numai ca n locul Portugaliei apare R.P.
Chineza ntre primii 10 parteneri. In 2002, schimburile comerciale au scazut cu majoritatea
acestor parteneri; fac exceptie, la exportul francez, Japonia, iar la importul francez R.P.
Chineza.
Principalii 10 partenerii comerciali a Frantei
(valori in Milioane de Euro; evolutie n procente)

IMPORT

EXPORT

Total, din
care

Valoare

Pondere

350 614

100,00

Germania

52 589

15,00

34 527

9,85

31 518

8,99

SUA
Belgia
Olanda
Elvetia
Portugalia
Japonia

31 448
27 505
24 045
13 508
11 143
5 938
5 612

8,97
7,85
6,86
3,85
3,18
1,69
1,6

Total 10

237 833

67,84

Marea
Britanie
Spania
Italia

+/2002/2001
-2,9

Total, din
care

Valoare

Pondere

+/2002/2001

347 829

100,00

-5,2

-2,02

Germania

67 381

19,37

-1,83

-1,46

Belgia

31 968

9,19

-1,22

-1,21

Italia

30 639

8,81

-3,25

-1,21

Marea
Britanie

25 421

7,31

-10,44

-11,87
-1,47
-5,02
-12,42
-20,57
2,31

Olanda
SUA
Spania
Elvetia
China (R.P)
Japonia

24 387
23 697
23 464
8 902
8 572
6 690

7,01
6,81
6,75
2,56
2,47
1,92

-5,71
-12,14
-0,19
-12,38
2,75
-8,63

Total 10

229 821

72,2

Sursa: EUROSTAT

3.1.6.Comertul exterior cu statele candidate la aderarea la UE

Cele 12 state candidate la aderare n Uniunea Europeana au avut n 2002 o pondere
cumulata n exportul francez de 3,71% (3,08% n 2000), iar n importul francez de 2,57%

(2,05% n 2000). In ordine, la exportul francez se situau Polonia (1,09%), Cehia (0,61%),
Ungaria (0,56%), Romnia (0,34%), Slovenia (0,33%), Slovacia (0,18%), Malta (0,17%), Cipru
(0,14%), Bulgaria (0,12%), Lituania (0,08%), Estonia (0,05%)si Latvia (0,04%), iar la import
Polonia (0,61%), Ungaria (0,47%), Cehia (0,46%), Romnia (0,35%), Slovenia (0,23%),
Slovacia (0,12%), Lituania (0,1%), Bulgaria ((0,09%), Malta (0,06%), Cipru , Latvia si Estonia
cu circa 0,02% (conform datelor EUROSTAT).
Comertul exterior al Frantei cu cele 12 state candidate la aderare la Uniunea Europeana a
avut, n 2002 fata de 2001, o dinamica pozitiva, spre deosebire de descresterea nregistrata
pe ansamblu, respectiv o crestere de 3,71% la exportul catre aceste tari si o crestere de
3,45% la import (conform datelor EUROSTAT). In context se poate nota ca exportul si importul
catre/din Romnia au avut, ca si n anii precendenti, o dinamica superioara celei a statelor
candidate, respectiv de +10,2% la export si +16,3% la import. Aceasta crestere urmeaza unui
spor al schimburilor de peste 20% n 2001 si confirma evolutia buna a relatiilor comerciale
ntre Romnia si Franta . In acest context, s-a nregistrat o sporire semnificativa a ponderii
Romniei n exportul francez de la 0,23% n 2000 la 0,34 n 2002, si respectiv, n importul
francez de la 0,22% n 2000 la 0,35% n 2002.

3.2.Turism international
Franta se situeaza pe primul loc n lume n ceea ce priveste numarul de turisti straini . In 2002, s-au
nregistrat 77 milioane de turisti straini, n crestere cu 2,4% fata de anul 2001 (cel putin o noapte
hoteliera). Sosirile turistice din tarile europene au progresat, nsa au scazut drastic cele din SUA (15,3%).
Turismul international reprezinta postul excedentar cel mai important n balanta de plati externe a
Frantei, cu un volum de ncasari de 33,7 miliarde Euro n 2001, si respectiv, de cheltuieli de 20,0
miliarde Euro.

< td>

3.3. Relatiile comerciale romano-franceze

3.3.1.Comertul exterior romano-franceze
Schimburile comerciale romno-franceze s-au multiplicat de sase ori ntre 1989 si 2002. O
puternica crestere s-a nregistrat n ultimii doi ani, iar n 2002 s-a depasit bara de 1 miliard de
Euro att la exportul ct si la importul Romaniei spre/din Franta. Tendinta de crestere se
mentine si n 2002, chiar daca la un ritm mai putin intens fata de cel nregistrat cu Uniunea
Europeana si majoritatea statelor membre ale acesteia, influentat n principal de
performantele mai putin satisfacatoare ale economiei franceze n aceasta etapa.
Evolutia schimburilor comerciale romano-franceze
(Milioane de dolari SUA, evolutie in procente)
1999

2000

2001

Total
Export (fob)
Import (cif)

1 228,9
529,1
699,2

1 521,7
722,9
799,5

1 897,1
918,8
978,3

Sold (fob-cif)

-169,5

-77,3

-59,3

2002
Valoare
%
2 194,6
+15,7
1 055,2
+14,8
1 139,4
+16,5
-84,2

+41,9

2003 - 4 luni
Valoare
%
796,25
+20,4
358,06
+6,5
438,19
+34,8
-80,13

Franta este al treilea partener comercial la Romniei la export, dupa Italia si Germania, si al
patrulea partener la import, duupa Italia, Franta si Federatia Rusa, cu ponderi (2002) de
6,92% n totalul comertului exterior, 7,61% n export si 6,38% n import.
In paralel, n 2002 ponderea Romniei n importul total al Frantei a fost de 0,35% (locul 35)
iar n exportul total al Frantei de 0,34% (locul 41). Pozitia Romniei n comertul exterior al
Frantei s-a ameliorat fata de anul 2000 (detinnd o pondere de 0,22% si ocupnd locul 43 la
import si locul 52 n exportul Frantei).
Structura exportului romnesc este dominata de produse textile si mbracaminte (33,2% din
totalul exportului n 2002), masini, aparate si echipamente electrice (26,8%), mobila (13,6%),
ncaltaminte (5,8%) si produse minerale (5,1%).
Structura importurilor Romniei din Franta este constituita, n principal, de masini,
echipamente si aparate electrice (25,1%), produse textile (23,1%), produse chimce (18,8%),,
produse din materiale plastice si cauciuc (6,4%), metale comune si articole din metal (4,7%)
si produse alimentare (3,1%).

4.REGIMURI VAMALE.REGLEMENTARI SI STANDARDE

TEHNICE
4.1. Regimuri vamale
4.1.1Vamuire si documente
4.1.2.Taxe vamale si alte taxe la import
4.1.3.Regimuri vamale specifice
4.1.4.Porturi si zone libere
4.1.5.Importuri temporare
4.1.6.Restrictii la import
4.1.7.Comert n compensatie (contrapartida)
4.1.8.Documentatie solicitata

4.1.1.Vamuire si documente
n interiorul spatiului UE, marfurile comunitare pot circula liber, toate formalitatile vamale si fiscale
fiind eliminate la nivelul frontierelor intracomunitare.
Importurile n cadrul UE se realizeaza pe baza tarifului vamal comunitar, denumit si
nomenclatorul de la Bruxelles, care utilizeza sistemul armonizat.
Marfurile care provin din tarile cu statut de asociat la UE, inclusiv Romnia, sau care au ncheiat
acorduri de comert liber cu UE, beneficiaza de eliminarea taxelor vamale la importurile n UE,
pentru produsele industriale si pentru unele produse agricole.
4.1.2.Taxe vamale si alte taxe la import
n afara taxelor vamale (daca este cazul), marfurile importate n Franta sunt supuse si aplicarii
TVA (Taxa pe valoare adaugata), iar pentru o serie de produse specifice se aplica accize ( bauturi
alcolice, tigarete si produse minerale).
Cuantumul TVA-ului este de 19,6% pentru produsele nealimentare, 5,5% pentru produsele agroalimentare si de 2,1% pentru unele produse medicinale si presa.

4.1.3.Regimuri vamale specifice

Sunt exonerate de la plata taxelor vamale si a TVA-ului:
- bunuri destinate organismelor cu caracter caritabil si filantropic;
- bunuri destinate personelor nevazatoare si handicapate;
- instrumente si aparate destinate cercetarii medicale;
- substante terapeutice de origine umana si reactivi; etc.
Regimuri vamale specifice sunt aplicate unor operatiuni de comert exterior si anume:
- regimul de admisie temporara ( importurile temporare);
- perfectionarea activa - permite importul temporar, cu suspendarea drepturilor si taxelor, pentru
acele bunuri ( materii prime, materiale, parti detasate-componente), care urmeaza a fi
transformate ntr-o tara din spatiul UE;
- regimul depozitului national de importuri - permite stocarea de bunuri pe teritoriul francez, cu
suspendarea TVA-ului;
- depozitul vamal;
- regimul de napoiere - permite exonerarea de la drepturile vamale de import a anumitor marfuri,
reimportate n statul din teritoriul vamal comunitar, dupa ce acestea au fost exportate cu titlu
definitiv sau temporar;
4.1.4.Porturi si zone libere
Legislatia franceza prevede exceptarea de la plata diverselor taxe si obligatii sociale pentru
persoanele fizice sau juridice care-si desfasoara activitatea n acele arii sau zone, denumite zone
libere. Multe dintre acestea sunt adiacente aglomerarilor urbane, avnd o populatie ce ajunge
sau depaseste 10.000 locuitori.
Lista cu astfel de zone poate fi obtinuta de la Prefecturile locale sau de la Directiile de munca
regionale.
Facilitatile sunt acordate unui numar amplu de activitati, legate de industria manufacturiera,
comert, servicii, activitati profesionale necomerciale si altele, si prevad exceptarea totala de la
plata taxei (impozitului) pe venit, pentru o perioada de cinci ani
4.1.5.Importuri temporare
Regimul de admisie temporara permite importul n interiorul UE, cu exonerarea totala sau partiala
a taxelor vamale a acelor marfuri necomunitare, care sunt utilizate ca: mostre pentru diferite
manifestari expozitionale ( saloane, congrese), materiale profesionale (materiale de presa, radio,
televiziune, cinematograf, etc).
4.1.6.Restrictii la import
Autoritatile vamale franceze aplica o serie de regulamente si conventii internationale cu privire la
masuri de protejare a sanatatii publice, de pastrare a ordinii si securitatii nationale, de protejare a
patrimoniului si mediului nconjurator, precum si privind interesele strategice si de aparare ale
Frantei.
Dintre produsele supuse autorizarii ( necesita o licenta de import) sau restrictiilor la importuri se
enumera: produsele textile care fac parte din acordul multifibre; produsele siderurgice, material
de razboi, arme si munitii, produse de dubla utilizare, bunuri culturale si opere de arta, produse
farmaceutice, deseuri, anumite produse agro-alimentare si animale.
4.1.7.Comert n compensatie (contrapartida)
Pentru acest tip de comert, a fost nfiintat n cadrul MINEFI (Comert) - Bureau des
Compensations.

4.1.8.Documentatie solicitata
Pentru tranzactiile comerciale efectuate pe teritoriul Frantei sunt solicitate urmatoarele
documente:
- factura comerciala;
- documentul administrativ unic (DAU) - utilizat pentru importurile, tranzitul sau exporturile catre
tarile care nu sunt membre ale UE ( incluznd si DOM - Dpartments de l'Outre Mer, considerate
ca parte din teritoriul vamal francez, dar excluse din teritoriul fiscal). Acesta se prezinta sub forma
unui set din 8 exemplare si poate cuprinde n functie de necesitati si alte formulare intercalate.
- declaratie a schimburilor de bunuri ( Dclaration d`Echanges des Biens - DEB), utilizata pentru
schimburile de marfuri dintre statele membre ale UE sau pentru marfurile provenind dintr-o tara
terta, care au facut, n prealabil, obiectul formalitatilor vamale la frontiera comunitara.
- declaratiile vamale trebuiesc completate n Euro, ncepnd cu 1 ianuarie 2003.
- documentul de transport.

4.2.Reglementari si standarde tehnice;

Reglementari privind ambalajul si etichetarea
4.2.1.Standarde tehnice
4.2.2.Certificarea (de calitate)
4.2.3.Etichetarea
4.2.1.Standarde tehnice
Evolutia schimburilor comerciale moderne si a economiei mondiale, n ansamblu, au facut
necesara adoptarea unor norme internationale, denumite ISO 9000, care stabilesc reguli de
calitate pentru marfuri si servicii si ISO 14000, pentru mediul ambiant.
n Franta, sunt n vigoare circa 20.000 norme - franceze si europene, referitoare la standardele
tehnice si comerciale.
Organismul national francez care gestioneza problematica standardizarii este AFNOR
(Association Franaise de Normalisation). Acesta a publicat alte 1800 de stsndarde, din care 26%
sunt franceze, 64% europene si 16% sunt internationale.
Aceste norme pot fi clasificate n patru mari grupe si anume:
- norme fundamentale (reglementeaza aspecte legate de terminologie, semne conventionale,
simboluri);
- norme specifice (europene - definesc caracteristicile produselor);
- norme legate de metodele de determinare, analiza (internationale - masoara caracteristicile si
prestatia produselor);
- norme de organizare.
La nivel international, organismul reprezentativ este: Organizatia Internationala de Standardizare,
la care sunt afiliate organisme nationale din peste 100 de tari.
La nivel european, principalul organism este Comitetul European de Standardizare.
4.2.2.Certificarea (de calitate)
Certificarea n Franta este reglementata de catre AFNOR si presupune atestarea conformitatii
pentru produs, societate, proces sau serviciu la o serie de exigente specifice.
Exista mai multe tipuri de certificare si anume:
- certificarea produselor sau serviciilor, care atesta ca acestea corespund unor caracteristici
precum: securitatea, durabilitatea, etc;
- certificarea societatilor, care atesta conformitatea proceselor de fabricatie, furnizare, etc. cu
standardele ISO 9000 sau ISO 14000;

4.3.3.Etichetarea
Reglementarile franceze n materie de etichetare transpun normele europene n materie. Legea
94-665 din 4 august 1994, denumita legea Toubon, prevede ca pentru produsele si serviciile
comercializate n Franta, utilizarea limbii franceze este obligatorie n toate etapele aferente
ciclului de viata al acestora ( oferta, prezentare si publicitate, etc).

5. CAMERE DE COMERT SI INDUSTRIE. TARGURI SI

EXPOZITII
5.1.Camere de Comert si Industrie
Institutii publice avnd caracter administrativ, Camerele de Comert si Industrie (CCI)
functioneaza n Franta n baza Legii din 9 aprilie 1898.
Prima CCI din Franta si respectiv din Europa a fost Camera de Comert si Industrie a Parisului
(CCIP), care n prezent reprezinta 300.000 de ntreprinderi, contribuind cu 18 % la PIB.
Cele 160 de CCI mpreuna cu 21 Camere Regionale de Comert si Industrie (CRCI) formeaza
reteaua nationala a CCI, reprezentate de Adunarea Camerelor Franceze de Comert si Industrie
(ACFCI). Fiecare CRCI exercita doua misiuni principale: reprezinta interesele regionale ale
industriei si comertului n fata administratiei statului; si, coordoneaza activitatea din regiunea sa
pentru realizarea actiunilor de interes local.
La aceasta se adauga reteaua internationala formata din 85 de Camere de Comert si Industrie
Franceze n Strainatate (CCIFS), reprezentate de Uniunea Camerelor de Comert si Industrie
Franceze n Strainatate (UCCIFS).
Bugetele CCI, care n anul 2000 a fost de 3,36 miliarde Euro, provine din: ncasari fiscale
(Impozitul Aditional la Taxa Profesionala); contributii publice; mprumuturi; surse constituite din
produsele si prestastiile proprii.
Sistemul CCI francez este orientat, n domeniul comertului exterior, catre promovarea intereselor
de export ale membrilor.

5.2Trguri si Expozitii
Franta, att prin traditie ct mai ales prin capacitatea sa de a atrage anual un numar important
de vizitatori, exceleaza si n domeniul organizarii de trguri, saloane si expozitii, pe toata
perioada anului.
Manifestarile expozitionale, clasificate n functie de sectorul de activitate, acopera prectic toate
domeniile, respectiv:
o
o

Agricultura, horticultura,silvicultura, peste si echipamentele industriale aferente;

Alimentatie si activitati hoteliere;

o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o

Antichitati;
Arta, artizanat, cadouri;
Grafica, publicitate, comunicatii, audiovizual, multimedia;
Cladiri si lucrari publice;
Comert, servicii, finante, imobiliare, etc.;
Electronica;
Mediul nconjurator, energie, ambalaj, materiale plastice;
Amenajari locuinte si birouri;
Tehnologie nalta;
Informatica si telecomunicatii;
Sanatate, igiena si frumusete;
Securitate civila si militara;
Activitate industriala de sub-contractare;
Sport, turism, jocuri, cultura;
Textile, mbracaminte si accesorii de moda;
Transporturi-circulatie si echipamentele lor industriale;

Pentru organizarea acestor trguri, saloane sau expozitii exista peste 220 societati specializate.