Sunteți pe pagina 1din 3

Responsabilitatea Executorului Judecatoresc

Responsabilitatea executorului judecatoresc este extrem de impotrant i o putem deduce din


prevederile legale ale Codului Deotologic a executorului judecatoresc . Din principiile generale
putem ajunge la parerea ca activitatea executorilor judecatoreti este guvernata de catre
independenta profesionala a lui Printre obligatiile Executorilor Judecatoresti putem anexa si
respectarea confidentialitaii , eficacitaii si perseverenei in exercitarea profesiei sale , ce
presupune ct pstrarea in secret a diferitor informaii privitoare la caz sau la clientul cu care este
menit sa interlocheze atit si calitatile lui de straduina , folos si operativitare.
Executorul judectoresc acioneaz n sfera conflictelor sociale care se refer la relaiile
dintre diferite personae i din aceast cauz, oamenilor care societatea le-a ncredinat rezolvarea
acestor conflicte poart o responsabilitate moral sporit pentru aciunile adoptate. Problemele
de ordin moral i nsoesc tot timpul pe oamenii care au dorit s devin aprtori ai justiiei i ai
echitii sociale. n aceste condiii, fa de executori sunt formulate cerine morale deosebite.
Aceti oameni trebuie s posede capacitatea de a se opune oricror tentative de influen asupra
lor din partea diferitelor fore, ei trebuie s se conduc numai dup lege, s fie echitabili. Cei ce
apar interesele oamenilor trebuie sa posede, n virtutea datoriei lor personale, caliti morale i
profesionale nalte. Iat de ce n Codul deontologic al executorului judectoresc din Republica
Moldova se evideniaz c
corectitudinea i integritatea moral sunt valori fundamentale pe care executorul
judectoresc este obligat s le respecte att n timpul serviciului, ct i n afara acestuia
Executorul judectoresc este obligat s ntreprind msurile prevzute de lege pentru
executarea operativ a documentelor executorii i s explice participanilor la procesul
de executare drepturile i obligaiile lor2.
ns, pentru a realiza rolul activ i executarea operativ a titlului executoriu,
executorul judectoresc trebuie s se conduc n activitatea sa, de la bun nceput, dupa reguli
stricte, dupa norme etice i morale, dup Codul deontologic al executorlui judectoresc care
funcioneaz att n Romnia, ct i n Republica Moldova3 care prevd standardele i
principiile generale ale activitii lor profesionale. Totodat, este necesar de a evita n
activitatea profesional a executorului juddectoresc principiul luptei pentru existena, n
caz contrar aceasta are drept consecin o concuren neloial, interceptarea clienilor,
denigrarea colegilor, ceea ce poate aduce prejudicii serioase ntregii bresle a executorilor
judectoreti..O alt facultate moral necesar executorului judectoresc n procesul de
exercitare a funciilor sale este buna-credin, care se afl n legtura cu simul datoriei lui.
O calitate moral indispensabil a executorului judectoresc trebuie s fie simul sporit
al datoriei n aspectul ei moral. Datoria social moral i sarcina a executorului este de a
ntreprinde tot ce este posibil de a contribui la realizarea drepturilor creditorilor recunoscute
printr-un document executoriu prezentat spre executare, n modul stabilit de lege1. Ea se
transform n datorie n faa cetenilor care au dreptul de a cere de la executor realizarea
drepturilor creditorilor, a intereselor ocrotite de lege, a onoarei i demnitii lor. Categoria
datoriei reprezint una din cele mai importante n etic, n general, i n etica profesional,
n special, ntruct datoria constituie o necesitate social exprimat prin cerinele morale
naintate personalitii. ndeplinind cerinele datoriei, personalitatea se transform ntr-un
exponent al unor anumite obligaiuni morale n faa societii, pe care le concepe i le

realizeaz n activitatea profesional. Sfera n care categoria datoriei obine o deosebit


apreciere o constituie domeniul ocrotirii normelor de drept. Valoarea moral a coninutului
obiectiv al datoriei const n aceea c ea e supus rezolvrii celei mai nalte i echitabile
sarcini: aprarea drepturilor i libertilor ceteneti i a personalitii, consolidrii ordinii
de drept. ns posibilitile poteniale ale datoriei de serviciu pot s se manifeste numai n
cazul n care ele sunt completate n mod subiectiv cu atitudinea moral fa de ea atunci cnd
obligaiunile obteti sunt concepute ca ceva personal, cnd imperativul n cauz se
transform ntr-o necesitate imperioas i o convingere n echitatea i dreptatea cauzei pe care
o slujeti, cnd executorul judectoresc acioneaz din sentimentul datoriei i este
contient de acest fapt. Datoria moral a executorului judectoresc are att un aspect obiectiv, ct
i subiectiv. Aspectul obiectiv este condiionat de necesitatea de a contribui la realizarea
drepturilor creditorilor i de a asigura drepturile i libertile fundamentale ale cetenilor, n
timp ce aspectul subiectiv l reprezint sarcinile formulate n mod cert de ctre stat care sunt
destinate executorilor: contiinciozitatea i responsabilitatea executorilor judectoreti n
procesul executrii sarcinilor de serviciu pentru realizarea drepturilor creditorilor, a drepturilor i
libertilor cetenilor, pregtirea i capacitatea fiecrui executor de a concepe cerinele datoriei
morale, locul i rolul su n cauza comun, determinarea atitudinii intrinseci fa de datorie,
tendina de a-i nainta cerine nalte sie nsui.

Responsabilitatea politiei
Problematica responsabilitaii politice si a controlului asupra activitatii poli ei au fost si sunt, de
asemenea, teme indelung discutate. Consiliul Europei a considerat ca si pentru aceste aspecte
sunt necesare masuri la nivel statal, sens in care a retinut cateva principii si norme pe care le vom
comenta in cele ce urmeaza.
Politia trebuie sa fie responsabila in fata Statului, cetatenilor si reprezentantilor
acestora. Ea trebuie sa faca obiectul unui control extern, eficient.
Politia trebuie sa raspunda de actele sale (prin intermediul organelor centrale, regionale
sau locale) in fata Statului de care a fost imputernicita si de la care si-a primit misiunea. De
aceea, Statele Membre au instituit organe insarcinate cu supravegherea politiei. Totusi, intr-o
societate democratica deschisa, controlul exercitat de Stat asupra politiei trebuie sa fie completat
de asumarea responsabilitatii politiei pentru actiunile sale in fata populatiei, adica in fata
cetatenilor si a reprezentantilor lor. Responsabilitatea politiei vis-a-vis de public este
de importanta capitala pentru relatia dintre politie si populatie.
Exista numeroase modalitati ca politia sa raspunda in fata populatiei. Poate fi vorba
despre o responsabilitate directa sau prin intermediul organelor reprezentative ale populatiei.
Intr-o maniera generala, deschiderea si transparenta politiei sunt, totusi, conditii indispensabile
pentru eficienta oricarui sistem de raspundere/control.

Puterile publice trebuie sa aplice proceduri efective si impartiale de recurs impotriva politiei.

Acest principiu indeamna la echilibru, seriozitate, rigurozitate si impartialitate in


exercitarea oricarei forme de control. Reclamatiile ce vizeaza politia trebuie sa constituie
obiectul unei anchete impartiale. Politia anchetand politia este o operatiune care, in general,
provoaca dubii in privinta impartialitatii acesteia. Statul trebuie sa aplice sisteme care nu sunt
doar impartiale, dar sunt si vizibile si capabile sa castige increderea publicului. In ultima
instanta, ar trebui sa fie posibila prezentarea acestor reclamatii in fata unui tribunal.
Statele Membre ar trebui sa incerce sa consolideze structurile existente sau sa creeze altele
noi, pentru a se de asigura responsabilitatea politiei, in situatiile in care aceasta beneficiaza de o
larga capacitate de initiativa fata de individ, de exemplu, cand recurge la forta, cand persoanele
sunt private de libertate, cand interogheaza suspecti si cand recurge la anumite masuri de
ancheta.
Transparenta si controlul public, precum accesul publicului la aresturile politiei,
reprezinta un exemplu de masura benefica, atat pentru populatie, cat si pentru politie, in sensul in
care ea permite populatiei sa exercite o anumita supraveghere si sa contribuie la combaterea
acuzatiilor nefondate formulate impotriva politiei.
Statele Membre sunt incurajate sa elaboreze coduri deontologice care sa se bazeze pe
valorile etice, care sunt o sursa de inspiratie pentru prezenta Recomandare. Chiar daca ar putea fi
dificil de stabilit o distinctie intre codurile deontologice si codurile de conduita, aceste coduri
trebuie sa fie distincte de instrumentele disciplinare, care au mai degraba drept obiectiv definirea
a ceea ce reprezinta o lipsa in comportarea si conduita profesionala si consecintele interne ale
unei astfel de lipse.