Subiectul 1

1.
Definii dreptul comerului internaional ca ramur de drept DCI este o materie juridic
pluridisciplinar reunind norme conflictuale, norme de drept civil, comercial, precum i norme de drept
material uniform, iar ntr-o anumit limit i normele de drept internaional public prin care se
reglementeaz raporturi de comer internaional i de cooperare economic i tehnico-tiinific stabilite
ntre participanii la circuitul mondial de valori i cunotine. Tudor Popescu definete DCI ca un
ansamblu de norme care crmuiesc relaiile comerciale ce depesc cadrul intern sau naional a unui stat i
au aderene internaionale cu 2 sau mai multe sisteme de drept naional. V. Vaduh i Gh. Bivol: DCI este
tiina care cuprinde i cerceteaz normele de drept i uzanele ce reglementeaz instituiile i raporturile
juridice care iau natere n sfera relaiilor de schimb i economice internaionale. n lumina acestei analize
putem defini DCI ca fiind ansamblu de norme juridice care reglementeaz relaiile comerciale i de
cooperare economic i tehnico-tiinific internaionale.
2.
Explicai criteriile de definire a caracterului internaional al raporturilor juridice, care
constituie obiectul dreptului comerului internaional Caracterul de internaionalitate al RJ este
determinat de prezena n cadrul acestor raporturi a unuia sau mai multor elemente de extraneitate.
Conveniile internaionale stipuleaz pentru definirea caracterului intern al raportului 2 criterii:
a)
Un criteriu subiectiv n sensul c prile persoanele fizice/ persoanele juridice sa aib sediu sau
domiciliu n state diferite. Convenia de la Viena din 1980 privind vnzarea internaional de mrfuri,
convenia de la New York 1974.
b)
Criteriul obiectiv n sensul c marfa, lucrarea, serviciul, bunul care face obiectul RJ s se afle
ntr-un tranzit internaional ceea ce presupune c n procesul derulrii raportului juridic bunul s treac cel
puin o frontier. Acest criteriu este stipulat de regul n conveniile privind transportul internaional
(convenia de la Berna 1956, convenia de la Varovia de unificare a unor reguli la transportul aerian
internaional de mrfuri). n literatura de specialitate s-a artat c cele 2 criterii snt n principiu
alternative, fiind suficient doar unul din ele pentru a constata esena unui raport de comer internaional.
n practic ns foarte frecvent snt ntlnite n acelai timp ambele criterii. De asemnea snt ntlnite i alte
cerine ale internaionalitii n situaiile n care ncheierea, modificarea, executarea AJ are loc n state
diferite. Prestaia caracteristic care face parte din obiectul contractului se desfoar n strintate, locul
aflrii bunului, locul predrii bunului, locul ncheierii contractului.
3.
Argumentai autonomia dreptului comerului internaionaln doctrina juridic exist denumirea
de drept comercial international sau de DIPrivat comercial. UNICITRAL comisie specializat a ONU la
momentul nfiinrii sale n 1966 a adoptat denumirea de Drept comercial internaional i a propus
definiia acestuia ca fiind un ansamblu de reguli care reglementeaz relaiile comerciale de drept privat
punnd n cauza mai multe ri. Aceast definiie a fost oficializat deoarece rezult c raporturile de drept
internaional public care snt ntr-o legtur strns cu raporturile comerciale internaionale rmn n afara
domeniului de aciune a DCI. Cu toate c unii autori consider c DCI este o noiune mult mai
descriptiv, majoritatea ajung la concluzia c este totui cea mai potrivit deoarece ea constat existena
unui fenomen comerul internaional, i realitatea inevitabil a unui drept adecvat. Pe cnd denumirea
DIPrivat comercial indic o restrngere a obiectului de reglementare, obiectul disciplinei reducndu-se
numai la relaiile de drept internaional privat.n lumina acestei analize putem defini DCI ca fiind
ansamblu de norme juridice care reglementeaz relaiile comerciale i de cooperare economic i tehnicotiinific internaionale.Astfel, conchidem:--Normele DCI se situeaz n limita ordinii juridice naionale
cu ordinea juridic internaional, ceea ce nseamn c devenind o materie interdisciplinar care cuprinde
mai multe norme ale mai multor ramuri de drept, ponderea avnd-o normele de drept privat.--Normele
DCI reglementeaz att relaii de comer, ct i relaii economice i tehnico-tiinifice.---Normele DCI snt
att norme de drept material care pot fi att de drept uniform, ct i de drept naional, ct i norme
procesuale viznd ca exemplu arbitrajul comercial internaional, precum i normele conflictuale care au
rolul de a identifica, de a stabili care este sistemul de drept aplicabil sau legea aplicabil unui raport
juridic de comer internaional. Odat stabilit sistemul de drept aplicabil raportului juridic acesta va
reglementa n principiu:--Condiiile de fond ale contractului--Efectele obligaionale ale contractului.Pe
lng norme conflictuale mai exist i norme materiale de drept uniform care snt adoptate de ctre state
fie pe cale de convenie internaional, fie pe cale de lege uniform, pentru a crmui anumite raporturi
juridice i a lichida sau constrnge conflictele de legi (ca exemplu, n domeniul vnzrii internaionale,
transportului internaionale, titlurilor de credit). Aceste norme de drept material uniform nu le nlocuiesc
ntotdeauna pe cele de drept naional, ci doar coexist cu acestea i au sfer de aplicare diferit. Fiecare
ramur de drept se caracterizeaz i prin anumite procedee sau modaliti de reglementare a raporturilor

juridice ceea ce constituie metoda de reglementare a unor atare raporturi juridice. Astfel:--n raporturile
comerciale internaionale este caracteristic poziia de egalitate juridic a prilor una faa de alta.--Este
de subliniat c n aceste raporturi statul acioneaz ca subiect de drept privat (de iure gestionis), adic el
este pe poziia de egalitate juridic cu cealalt parte care poate fi att persoan fizic, ct i persoan
juridic ce aparine unui alt stat. n cazl raporturilor juridice financiar-bancare, vamale etc. care vizeaz
realizarea politicii sale comerciale, statul acioneaz ca subiect de drept public.
Subiectul 2
1.
Definiti contractual de transport internafional fluvial de marfuri prin prisma Convenfiei de la
Budapesta din 2001.Contract de transport desemneaza orice contract, oricare ar fi denumirea sa, prin care
un transportator se angajeaza, contra platii unui navlu, sa transporte marfuri pe caile navigabile interioare.
2.
Caracterizati regimul juridic a scrisorii de trasura fluviale.Scrisoarea de trasura desemneaza un
document care face dovada unui contract de transport si care constata luarea in sarcina sau aducerea la
bord a marfurilor de catre un transportator.Scrisoarea de trasura fluvial se intocmeste de catre expeditorul
marfii si confirma existent contractului de transport, insotind marfa pina la destinatie. Aceasta se
intocmeste pe exemplare tipizate si cuprinde anumite mentiuni obligatorii cu privire la conditiile de
transport. Documentul de transport contine, in afara de denumirea sa, urmatoarele indicatii
a) numele, domiciliile, sediile sau locurile de resedinta ale transportatorului si expeditorului
b) destinatarul marfurilor;c) numele sau numarul navei, daca marfurile au fost preluate la bord, sau
mentiunea, in documentul de transport, ca marfurile au fost luate in primire de transportator, dar nu au
fost inca incarcate la bordul navei; d) portul de incarcare sau locul de luare in primire si portul de
descarcare sau locul de livrare;e) specificarea uzuala a tipului de marfuri si ambalajele acestora, precum
si, pentru marfurile periculoase sau poluante, specificarea conform prescriptiilor in vigoare sau, in lipsa
acestora, specificarea lor generala; f) dimensiunile, numarul sau greutatea, precum si marcajele de
identificare a marfurilor incarcate la bord sau luate in primire in vederea transportului;g) dupa caz,
indicatia ca marfurile pot sau trebuie sa fie transportate pe punte sau in cale deschise; h) dispozitiile
convenite cu privire la navlu; i) pentru scrisorile de trasura, precizarea daca este vorba de un original sau
de o copie; pentru conosament, numarul de exemplare originale; j) locul si ziua emiterii.
Exemplarul original al scrisorii de trasura trebuie sa fie semnat de transportator, de conducatorul navei
sau de o persoana abilitata de transportator. Transportatorul poate pretinde ca expeditorul sa
contrasemneze originalul sau o copie. Semnatura aplicata poate sa fie scrisa de mana, imprimata in
facsimil, aplicata prin perforare sau stampilare, sa se prezinte sub forma de simboluri ori sa fie reprodusa
prin orice alt mijloc mecanic sau electronic, daca legea statului in care este emis documentul de transport
nu o interzice.Scrisoarea de trasura constituie dovada, pana la proba contrarie, a incheierii si a
continutului contractului de transport, precum si a luarii in primire a marfurilor de catre transportator.
Acest document fundamenteaza in mod special prezumtia ca marfurile au fost luate in primire in vederea
transportului asa cum sunt descrise in documentul de transport.De obicei scrisoarea de trasura se
intocmeste in limba carausului dar poate fi intocmita si intr-o alta limba.
3.
Argumentati raspunderea partilor in contractul de transport internafional fluvial de
marfuri.Carausul raspunde pentru aducerea marfurilor in bune conditii pina la destinatie. De asemenea, el
este obligat la o buna stivuire a marfii si la incaracrea spatiilor goale, facind el incaracrea sais a-l
supravegheze pe expeditor atunci cind operatiile de incarcare sint effectuate de catre acesta. Conventia de
la Bratislava stabileste ca transportatorul raspunde pentru pierderea sau avarierea marfurilor primate
pentru transport. Cuantumul pagubei se stabileste dupa costul real al marfurilor pornindu-se de la pirderile
oficiale angros de la locul de destinatie in ziua predarii marfurilor. Transportatorul este exonerate de
raspundere daca se dovedeste ca pierderea, avarierea sau scurgerea marfurilor s-a produs in urma unor
situatii pe care nu le-a putut evita. De asemenea, el nu va raspunde in situatia cind avarierea marfurilor
este datorata starii ambalajului al carui caracter necorespunzator nu a putut fi descoperit cu ocazia primirii
marfurilor. Destinatarul este obligat sa primeasca marfurile transportate reclamind imediat
transportatorului pierderea partial sau avarierea acestora. Conventia de la Bratislava prevede termenele in
care se pot formula reclamatiile necesrae, actele necesare, termenele de prescriptive ale acestore
reclamatii sau actiuni. In principiu raspunderea carausului pentru executarea transportatorului inceteaza in
momentul notificarii destinatarului despre sosirea marfii
Subiectul 3
1.
Identificai categoriile subiecilor dreptului comerului internaionalSubiecii ce aparin ordinii
juridice naionale i internaionale:--Ordinii juridice internaionale snt statele i organismele
internaionale care particip la activitatea de cooperare economic i tehnico-tiinifice internaionale.--

Ordinii juridice interne: persoanele fizice/ persoanele juridice ce aparin ordinii naionale.--Societile
transnaionale acestea din urm snt concepute nct s evite incidena legii naionale, ct i jurisdiciei
internaionale.
2.
Determinai elementele specifice societii transnaionale
n doctrina juridic societile transnaionale sau multinaionale au fost definite ca societi comerciale,
care chiar de la constituirea lor se fundeaz pe elemente fr caracter naional cum sunt: capitalul ce
provine de la sociai din diferite ri. Stabilirea uneori a mai multor sedii principale n ri diferite etc. i
care snt lipsite de o legtur juridic cu un anumit stat, astfel c n privina lor nu primete vocaie nici
una din legile naionale, iar litigiile izvorte din interpretarea i aplicarea actelor lor constitutive sunt
scoase (total sau parial) din componena instanelor nationale, pentru a fi date spre soluionare unor
instane speciale. Sub aspect economic societile transnaionale sint entiti econmice formate din unitati
legate intre ele prin relaii de proprietate sau de alt natura, care opereaz in doua sau mai multe state,
dupa un sistem de luare a deciziilor, permitind elaborarea unor politici coerente si a unei strategii comune,
in cadrul carora una sau mai multe dintre respectivele unitati exercita o influenta importanta asupra
activitatii celorlalte. Societatile transotionale isi desfasoara activitatea pe mari spaii, intensificind
procesul de internaionalizare a capitalurilot si sporind gradul de concentrare si centralizare a acestora.
Societatile transnaionale exercita o influenta deosebita asupra sistemului economic, social, politic i
juridic atit in tarile de origine, cit si in cele in care opereaza. In cazul unor societati transnaionale legea
nationala a unuia dintre participanti se aplica numai in subsidiar. Ezista societati transnationale n ale
caror acte constituitive se evit orice referire la vreun sistem national de drept, in privinta lor primind
aplicare numai normele stabilite prin statute proprii (BIRD, SFI, AID). Unele societati transnationale
convin sa-si intregeasca normele consfintite prin actele lor constitutive apelind la principiile comune ale
sistemelor de drept statelor participante. Dupa cum s-a remarcat in doctrina juridica existenta societatilor
transnationale invedereaza doua aspecte contradictorii: unul pozitiv si altul negativ. Aspectul negativ
consta in sustragerea acestor societi de sub incidena legislatiilor nationale ale statelor semnatare ale
conventiei de constituire a lor, iar aspectul pozitiv decurge din consecintele determinate de aceasta
imprejurare, concretizat in instituirea normelor si principiilor acceptate de statele contractante, care ar
putea servi drept premise pentru elaborarea unor legi uniforme cu aplicabilitate mai larga la anumite
categorii de raporturi la care d nastere comertul internaional.
3.
Analizai modurile n care statul acioneaz n raporturile de comert internaional
Conceptul de stat are ca elemnt definitoriu calitatea de titular de suveranitate si in aceasta calitate el se
manifesta ca subiect de drept internaional. Statul nu poate fi asimilat cu nici o alta grupare de persoane
juridice, deoarece in toate cazurile el s-a constituit prin vointa proprie si tot astfel si-a sumat calitatea de
subiect de drept. In virtutea atributului de legiferare, statul stabileste statutul juridic al subiectilor de
drept national, iar ca titular de suveranitate, statul participa la realizarea unor conventii internaionale prin
care se creaz organizatii interguvernamentale ca subiecti de drept internaioanal. Uneori statul particpa la
raporturile de cooperare economic si tehnico-tiintific internaionala. n cadrul acestor raporturi statul
apare in dubla sa calitate de titular de suveranitate si de subiect de drept civil. Statul nu are calitatea de
comerciant i nici nu isi revindica o astfel de calitate, deoarece avind capacitate juridica el poate sa se
implice in orice operatiuni economice cu strainatatea. Calitatea de titular de suveranitate confera statului
un loc aparte intre ceilalti subiecti de drept internaional. Fiind o entitate sui generis este inconfundabila
cu vreo alta categorie de participanti la rporturile juridice de comert international. Statul este o persoana
juridica. Raporturile de comert internaional sint compatibile cu participarea statului ca titular de drepturi
si obligatii. Personalitatea juridica a statului nu este supusa regulilor privind dobindirea sau pierderea ei,
stabilite de dreptul comun cu referire la celelate persoane juridice. Deoarece personalitatea juridica a
statului are un caracter complex, raporturile juridice internaionale in care se implica statul sin diferite ca
natura: atunci cind statul stabileste asemenea raporturi in calitate de titular de suveranitate, acestea sint de
drept internaional public. Raporturile la care statul participa in calitate de titular al propriului patrimoniu
si in exercitarea gestiunii acestui patrimoniu sint de drept al comertului internationa
Subiectul 4
1.
Identificati categoriile izvoarelor dreptului comertului inetrnaional
Prin natura sa dreptul comertului international implica doua categorii de izvoare: interne si internationale.
Nu se poate stabili o ierarhie intre aceste izvoare in functie de forta juridica a fiecaruia dintre ele, dar
aceasta imposibilitatea nu determina implicit si o lipsa de diferentiere de importanta intra componentele
ansamblului pe care aceste il formeaza. Prezenta elementului de internationalitate in structura raportului
juridic de comert international confera un plus de importanta izvoarelor internationale ale DCI comparativ

cu izvoarele de drept national al acestuia. Raporturiile de comert international au o vocatie primordiala

de a fi reglemntate de norme juridice internationalem ceea ce situeaza intr-un plan prioritar si aseaza
legile nationale incidente intr-un plan secundar. Normele ce apartin ordinii juridice intrenaionale,
realizind o reglementare uniforma, inlatura complicatiile pe care le comporta diferentele de conceptie
legislativa, exprimate in diferentele de reglementare juridica atit frecvent intilnite. Dreptul uniform
corespunde i cerintelor unei desfasurari rapide a operatiilor de comert internaional, instituind reguli
adecvate unor asemenea cerinte.
2.
Stabiliti particularitatile uzantelor comerciale internationale ca izvor al DCI
Uzanele comerciale reprezint nite practici, comportamente cu un grad de vechime i aplicat de un
numr nedeterminat de comerciani ntr-un anumit domeniu de activitate comercial i/sau ntr-o anumit
zona geografic. Pentru ca o anumit practica s devin uzan comercial este necesar trecerea unei
anumite perioade de timp.n functie de intinderea aplicarii in spatiu si dupa sfera lor de cuprindere
uzantele pot fi: locale, speciale i generale. Uzantele locale sint determinate dupa criteriu geografic, iar
aplicarea lor este limitata la o anumita piata comerciala, port, localitate sau regiune. Uzantele speciale
cuprind o ramura de activitate comerciala (de exemplu uzantele statornicite in comertul cu cafea, cereale,
zahar, lemn), contractele al cror obiect il formeaza o anumita operatiune comerciala (uzantele in
domeniul contractelor de vinzare cumparare comerciala, de prestari de servicii), sau o profesiune anume,
precum cea a agentiilor de burs. Uzantele generale se aplica la intreg ansamblu de relatii comerciale. n
functie de criteriul ce tinea seama de forta juridica a uzanelor distingem uzante normative si uzante
conventionale. Uzantele normative sint acele care tragindu-si forta juridica dintr-o jurisprudenta bine
stabilita care le co0nfera autoritate proprie, dobindesc o putere similara normei de drept. La asemenea
uzante face trimitere insasi legea pentru completarea ei. De vreme ce legea trimite la naumite uzante
pentru completarea ei, aceste uzante se integreaza in continutul legii respective ca si componente ale ei i
dobindesc aceeasi forta juridica, precum legea pe care o completeaza. Uzantele normative pot constitui
izvor al dreptului comertului international in masura in care legea pe care ele o completeaza este ea insasi
izvor al dreptului comertului international. Uzantele conventionale isi trag geneza din vointa
contractantilor, care in virtutea autonomiei de vointa au deplina libertate sa stabileasca potrivit aprecierii
lor continutul contractului pe care l-au perfectat. Uzantele conventionale in majoritatea cazurilor sint
premergatoare uzantelor normative sau cutumelor. Uzantele comerciale sint in esenta lor uzante
profesionale. Uzantele comerciale sint incluse de regula in continutul contractelor comerciale, forta lor
juridica fiind aceea a unei clauze contractuale. Temeiul autoritatii lor il constituie acordul de vointa
expres tacit sau cel putin prezumat al partilor. Uzantele conventionale nu pot indeplini functia de lex
causae (adica de drept aplicabil contractului). Rolul lor se limiteaza la determinarea, precizarea si
completarea continutului contractului.
3.
Comparati categoriile izvoarelor internationale ale dreptului comertului international
Conventia internationala constituie principalul izvor internaional al dreptului comertului international.
Conventia internationala este acordul de vointa state prin care se reglementeaza o anumita sfera de relatii
internationale. Pe plan terminologic, conventia internationala primeste in practica internationala mai
multe denumiri si anume: tratat, acord, memorandum, carta, compromis, concordat etc. conventia
internationala constituie izvor al dreptului comertului international numai cind stabileste norme ce
reglementeaza relatii din domeniul comertului international si de cooperare economica si tehnicotiintific internationala. In dependenta de numarul statelor semnatare deosebim conventii bilaterale si
multilaterale. Conventiile bilaterale sint perfectate intra doua state si reglementeaza aspecte ale relatiilor
dintra aceste state. Conventiile internationale multilaterale se realizeaz cu participarea mai multor state si
reglementeaza raporturile ce intereseaza dezvoltarea relatiilor dintre statele semnatare. Atunci cind aceste
conventii se realizeaza cu participarea majoritatii statelor, ele reprezinta importanta la scara planetara.
Potrivit criteriului ce are in vedere natura normelor instituite prin conventiile internaionale, criteriu ce se
refera doar la conventiile multilaterale, conventiile s eclasifica in: conventii prin care se formuleaza
norme de drept material uniform si conventii prin care se instituie norme de drept conflictual uniform.
Conventiile multilaterale ca izvor de drept international prezinta o importanta deosebita deoarece prin
intermediul lor se instituie reguli cu aplicabilitate mai larga in care se regasesc interesele mai multor state
si care dobindesc astfel semnificatia de elemente definitorii ale ordinii juridice nationale. Uzantele
comerciale uniforme internationale constituie alaturi de conventia internationala izvor al DCI. Doctrina
juridica a definit uzantele comerciale uniforme internationale ca fiind reguli prin folosirea repetata a unor
clauze contractuale, in armonie cu obiceiurile practicate in diverse centre comerciale si pe care practica
comerciala internationala le-a pus in valoare, operind o anumita standardizare si unificare a lor, realizata

prin diverse metode precum: adoptarea de conditii uniforme cu caracter general, elaborarea de contracte
model cu privire la grupe speciale de mrfuri, includerea ntr-un anumit contract comercial internaional a
unor conditii generale de livrare.
Subiectul 5
1.
Descriefi regimurile vamale speciale (sub acoperirea carnetelor ATA si TIR) pentru
transportul.Conventia vamala referitoare la transportul international sub acoperirea carnetelor TIR
elimina operatiunile de deschidere la punctele vamale ale tarilor de tranzit pentru controlul vamal, ceea ce
determina reducerea duratei de transport. De asemenea, carnetul TIR scuteste transportorii de depunerea
unor garantii vamale, proportionale cu valoarea marfurilor transportate.Carnetul ATA reprezint un
document vamal internaional cu valoare de declaraie vamal utilizat pentru admiterea temporar a
mrfurilor, cu excepia mijloacelor de transport, care cuprinde o garanie valabil la nivel internaional n
vederea acoperirii drepturilor i taxelor de import. Un carnet nlocuieste/tine locul unor documente
vamale din tara de export temporar si usureaza vamuirea. n plus, carnetul anuleaza necesitatea de
constituire a unei garantii sau a unor depuneri materiale la oficiile vamale.
2.
Expuneli obligaliile partilor in contractul internalional auto de marfuri.
Obligatiile expeditorului:--Sa achite taxa de transport pina la transportarea incarcaturii.--Sa predea
incarcatura in vederea transportarii in locul, timpul si in cantitatea prevazuta de contract.--Sa predea
incarcatura in ambalajul corespunzator.--Sa marcheze in prealabil marfurile ambulate--Daca contractual
nu prevede altfel, sa incarce marfurile in mijlocul de transport sis a asigure fixarea, consolidarea si
acoperirea lor, folosind instalatii proprii.--In cazul transmiterii spre transportare a marfurilor perisabile
clientul este obligat sa anexeze la scrisoarea de trasura certificatul de conformitate, de calitate, igienic,
fito-sanitar.Obligatiile carausului:--Sa puna la sipozitia clientului mijlocul de transport corespunzator in
stare buna.--Sa primeasca incarcatura spre transportare.--Sa verifice corespunderea datelor din scrisoarea
de trasura, aspectul exterior al incarcaturii si modul de incarcare si aranjare.--Sa transporte incarcatura in
termenele stabilite. Si pe calea cea mai scurta--Sa pastreze marfurile.Obligatiile destinatarului:--Sa preia
incarcatura sosita sis a o verifice sub aspect calitativ si cantitativ--Sa achite taxele de transport si alte plati
daca o astfel de conditie este prevazuta de contract --Sa achite taxele de transport restante sis a restituie
carausului cheltuielile suportate pe parcursul transportarii--Sa descarce marfa daca aceasta obligatie este
stipulate in contract--Saelibereze mijlocul de transport de ramasitele incarcaturii
3.
Formulali o scrisoare de trasura internationala.Art 1 - Numele i adresa complet a
expeditorului mrfii.Art 2 - Numele i adresa completa a destinatarului mrfii.Art 3 - Data si locul
prelurii mrfii de ctre transportator. Se recomanda precizarea orei la care vehiculul a sosit la locul
ncrcrii, precum si ora plecrii. Aceste meniuni sunt utile in cazul imobilizrii prelungite a vehiculului,
din vina expeditorului, pentru eventualele pli suplimentare cerute de transportator.
Art 4 - Locul prevzut pentru livrarea mrfii. Se recomand s se solicite expeditorului comunicarea orei
exacte de deschidere a depozitului/depozitelor unde trebuie livrata marfa. O asemenea precizare poate
permite evitarea unei ateptri inutile si costisitoare a transportatorului in cazul in care acesta ajunge la
destinaie cnd depozitul este nchis.Art 5 - Instruciuni speciale ale expeditorului mrfii. Daca este
necesar, expeditorul poate preciza anumite instruciuni referitoare la formalitile vamale, interdicia de
transbordare a mrfii, asigurarea mrfii etc.Art 6 - Numele, adresa exact a transportatorului i alte
referine considerate necesare.Art 7 - Transportator(i) succesiv(i). Casu este destinata cazurilor in care
transportarea mrfii este efectuata de ctre mai muli transportatori care se succeda. Se recomanda
completarea in momentul in care transportatorul succesiv preia marfa, mcar pe copia CMR care va
rmne la destinatarul mrfii (exemplarul albastru) si pe copia destinata procedurilor administrative
(exemplarul negru). Daca se tie ce transportatori succesivi vor fi implicai in transport, este important ca
exemplarul pentru destinatar al scrisorii (cel albastru) sa conin mcar indicaii despre ultimul
transportator, cel care va aduce marfa la destinaie. Transportatorul succesiv trebuie sa scrie data si sa
semneze in csu (rubricile marchandise reue et accepte - marfa livrata si acceptata, date - data).
El poate de asemenea sa fac observaii privind numrul de colete, marcarea si numerotarea acestora,
starea aparenta a mrfii si a ambalajului acesteia in momentul prelurii. In cazul in care spaiul din csua
e insuficient, observaiile pot fi nscrise in alt loc (de exemplu pe spatele formularului CMR). Aceste
observaii trebuie validate de ctre transportatorul care a efectuat partea precedenta din operaiunea de
transport.Art 8 - Observaii ale transportatorului in momentul prelurii mrfii (numrul coletelor,
marcarea si numerotarea acestora, starea aparenta a mrfii si a ambalajului etc.). Acestea trebuie validate
de ctre expeditorul mrfii, altfel nu vor fi luate in considerare.Art 9 - Lista documentelor predate
transportatorului de ctre expeditorul mrfii (de exmplu: packing list - lista coletelor, certificatele de

origine ale mrfurilor etc.).Art 10 - 15 cuprind descrierea uzual a mrfurilor transportate, inclusiv, daca
este cazul, indicaiile speciale privind mrfurile periculoase. Art 16 - Conveniile speciale stabilite ntre
expeditorul mrfii i transportator (valoarea declarat a mrfii i suma reprezentnd un interes deosebit la
livrare, termenul convenit pentru livrare, posibilitatea de a folosi vehicule deschise si fra prelata,
utilizarea paleilor, indicarea persoanei care rspunde de ncrcare, ncrcare i descrcare, acceptarea
transportrii cu feribotul, jurisdicia aplicabil etc.).
Art 17 - Indicaii privitoare la valoarea diferitelor pli referitoare la contractul de transport stabilit si a
parii care trebuie sa efectueze plat. Dac transportatorul nu vrea sa precizeze valoarea exacta a sumelor
datorate, este recomandat sa precizeze mcar cine trebuie sa efectueze plata.
Art 18 - Precizri utile altor pari sau autoritarilor competente. Poate fi vorba despre numrul de
nmatriculare al vehiculului, sarcina sa utila, greutatea neta a mrfii, numrul carnetului TIR sau al
oricrui alt document vamal utilizat pe perioada transportului etc.Art 19 - Indicarea sumei rambursate de
ctre destinatar si care trebuie ncasat de ctre transportator la livrarea mrfii. Conform Conveniei CMR
(art. 21) transportatorul este obligat sa plteasc expeditorului mrfii exact suma pe care o are de pltit
destinatarul, daca aceasta suma nu a fost ncasat la primirea mrfii.Art 20 - Referina obligatorie la
valorile predominante ale dispoziiile Conveniei CMR.Art 21 - Locul si data ntocmirii scrisorii
CMR.Art 22 - Semntura sau timbrul expeditorului mrfii.Art 23 - Semntura sau timbrul
transportatoruluiArt 24 - Semntura i timbrul destinatarului confirmnd livrarea mrfii, indicarea
locului, a datei i a orei de sosire a vehiculului la locul livrrii precum si ora plecrii acestuia dup
descrcare.
Subiectul 6
1.
Relatai despre obiectul contractului de vnzare cumprare internaional
Obiectul constituie prestatia, actiunea sau inactiunea la care prile sau una dintre ele se oblig prin
contract. Obiectul trebuie s fie determinat sau determinabil, sa fie posibil, sa fie licit si moral.
2.
Stabilii etapele de desfsurare a licitatiei Principalele etape de desfasurare a unei licitatii sunt
urmatoarele: a) Publicitatea. Publicitatea se face prin mijloacele de informare ni masa de catre
organizatorul licitatiei, cu cateva luni inainte de icrmenul fixat pentru primirea ofertelor. De asemenea,
inainte de a avea loc licitatia se elaboreaza caietul de sarcini care cuprinde conditiile tehnice de livrare i
de cooperare, diferite conditii comerciale de plata, de transport etc. in care se poate incheia tranzactia.
b) Pregatirea ofertelor. Ofertele se intocmesc pe fortmulare speciale, procurate de la organizator. Se
intocmesc doua tipuri de oferte: oferta tehnica si oferta comerciala, fiecare introducandu-se in plicuri
separate. Ambele oferte se prezinta organizatoprului licitatiei in termenul prevazut in prospectul de
licitatie sau in caietul de sarcini. Uneori ofertantii prezinta si un curriculum vitae.La baza intocmirii
ofertelor stau datele luate din caietul de sarcini. Daca se pot oferi parametri tehnico-calitativi superiori
celor indicati in caietul de sarcini, se recomanda ca acest lucru sa fie mentionat separat, pentru a nu
complica comparatia ofertelor. Abaterile de la prevederile caietului de sarcini micsoreaza sansele de
castigare a licitatiei, chiar daca se ofera un produs superior celui solicitat de beneficiar.c)Plata de catre
ofertant a garantiei de participare. Pentru a avea garantia participarii ofertantului la licitatie
organizatorul percepe de la ofertant o suma in numerar exprimata in valuta convertibila. Aceasta suma
poate fi inlocuita printr-o scrisoare de garantie bancara, emisa de o banca indicata de organizator sau de o
banca cu renume mondial d)Tinerea licitatiei in ziua si la ora precisa, la locul anuntat. Inaintarea
ofertelor catre organizator se face in plicuri inchise, intermenul indicat. Se constituie o comisie de licitatie
care deschide plicurile in prezenta ofertantilor sau a reprezentantilor delegati. Se face o prima ierarhizare
a ofertelor, de regula in functie de nivelul de pret, la parametrii tehnici si de calitate egali..In faza a doua
se face o analiza de fond. In cazul produselor cu mare complexitate tehnica, se aprofundeaza comparatia
si se definitiveaza ierarhizarea ofertelor. Rezultatele se comunica participantilor la licitatie
3.
Expuneti raspunderea contractual a vnztorului i cumprtorului conform prevederilor
Conveniei de la Viena asupra contractelor de vnzare internaional de mrfuri din 11 aprilie 1980 si
CC al RMDaunele-interese pentru o contraventie la contract savirsita de o parte sint egale cu pierderea
suferita si cistigul nerealizat de cealalta parte din cauza contraventiei. Aceste daune-interese nu pot fi
superioare pierderii suferite si cistigului nerealizat pe care partea in culpa le-a prevazut sau ar fi trebuit sa
le prevada in momentul incheierii contractului, in considerarea faptelor de care avea cunostinta sau ar fi
trebuit sa aiba cunostinta ca fiind consecintele posibile ale contraventiei la contract.Cind contractul este
rezolvit, iar cumparatorul, intr-o maniera rezonabila si intr-un termen rezonabil dupa rezolvire, a procedat
la o cumparare de inlocuire sau vinzatorul la o vinzare compensatorie, partea care cere daune-interese

poate obtine diferenta dintre pretul din contract si pretul cumpararii de inlocuire sau al vinzarii
compensatorii, precum si orice alte dauneinterese care pot fi datorate in temeiul art. 74.
Partea care invoca contraventia la contract trebuie sa ia masuri rezonabile, tinind seama de imprejurari,
pentru a limita pierderea, inclusiv cistigul nerealizat, rezultat al contraventiei. Daca ea neglijeaza sa o
faca, partea in culpa poate cere o reducere a daunelor-interese egala cu marimea pierderii care ar fi trebuit
evitata.Daca o parte nu plateste pretul sau orice alta suma datorata, cealalta parte are dreptul la dobinzi
asupra acestei sume fara a prejudicia asupra daunelor-interese pe care ar fi indreptatita sa le ceara in
temeiul art. 74. O parte nu este raspunzatoare de neexecutarea oricarei obligatii ale sale daca dovedeste ca
aceasta neexecutare este determinata de o piedica independenta de vointa sa si ca nu se putea astepta in
mod rezonabil din partea ei sa o ia in considerare la momentul incheierii contractului, sa o previna ori
depaseasca sau sa previna ori sa-i depaseasca consecintele.Mijloace de care dispune cumparatorul in caz
de contravenfie la contract de catre vanzator (art.45-52). Daca vanzatorul nu a executat oricare din
obligatiile care-i revin din contractul de vanzare sau din conventie, cumparatorul are dreptul:a)sa ceara
vanzatorului executarea obligatiilor sale, cu exceptia cazului in care s-a prevalat de un mijloc
incompatibil cu aceasta cerere;b) daca marfurile nu sunt conforme cu contractul, cumparatoru poate
cere vanzatorului sa repare lipsa de conformitate, in afara d cazul in care acesta ar fi nerezonabil, tinand
seama de toate imprejurarile; c)cumparatorul poate acorda vanzatorului un termen supli-mentar, de o
durata rezonabila, pentru executarea obligatiei sale; d)sa declare contractul rezolvit;
c) in caz de lipsa de conformitate a marfurilor cu contractul, chiar daca pretul a fost sau nu platit,
cumparatorul poate reduce pretul proportional cu diferenta intre valoarea pe care marfurile efectiv
predate o aveau in momentul predarii i valoarea pe care marfurile conforme ar fi avut-o in acel
moment;e) daca vanzatorul preda marfurile inainte de data stabilita, cumparatorul are facultatea de a le
prelua sau de a le refuza;f ) daca vanzatorul preda o cantitate superioara celei prevazute in contract,
cumparatorul poate accepta sau refuza preluare cantitatii predate excedentar;g) sa ceara daune-interese.
Mijloace de care dispune vanzatorul in caz de contra-venfie la contract din partea cumparatorului.
In cazul in care cumparatorul nu a executat oricare din obligatiile care-i revin din contractul de vanzare,
vanzatorul este indreptatit:==sa ceara cumparatorului plata pretului, preluarea marfii pre-date sau
executarea altor obligatii ale cumparatorului in afara de cazul in care nu s-a prevalat de un mijloc
incompatibil cu aceste cereri;==sa acorde cumparatorului un termen suplimentar, de durata rezonabila,
pentru executarea obligatiilor sale;==sa declare contractul rezolvit;==daca contractul prevede ca
cumparatorul trebuie sa specifier forma, masura sau alte caracteristici ale marfurilor si nu face aceasta
specificare la data convenita sau intr-un termen rezonabil calculat de la primirea unei cereri din partea
vanzatorului, acesta poate, fara a prejudicia asupra tuturor celorlalte drepturi pe care le poate avea, sa
efectueze singur aceasta specificare, potrivit cu nevoile cumparatorului, care i-ar putea fi cunoscute;==sa
ceara daune-interese. Daunele-interese pentru o contraventie la contract savarsita de o parte sunt egale cu
pierderea suferita i castigul nerealizat de cealalta parte din cauza contraventiei. Aceste daune-interese nu
pot fi superioare pierderii suferite si castigului nerealizat pe care partea in culpa le-a prevazut sau ar fi
trebuit sa le prevada in momentul incheierii contractului, in considerarea faptelor de care avea cunostinta
ca fiind consecintele posibile ale contraventiei la con-tract (art. 74).
Subiectul 7
1.
Relatati despre obiectul DCICu toate c unii autori consider c DCI este o noiune mult mai
descriptiv, majoritatea ajung la concluzia c este totui cea mai potrivit deoarece ea constat existena
unui fenomen comerul internaional, i realitatea inevitabil a unui drept adecvat. Pe cnd denumirea
DIPrivat comercial indic o restrngere a obiectului de reglementare, obiectul disciplinei reducndu-se
numai la relaiile de drept internaional privat. Astfel, doctrina i practica a propus mai multe denumiri:
DCI este o materie juridic pluridisciplinar reunind norme conflictuale, norme de drept civil,
comercial, precum i norme de drept material uniform, iar ntr-o anumit limit i normele de drept
internaional public prin care se reglementeaz raporturi de comer internaional i de cooperare
economic i tehnico-tiinific stabilite ntre participanii la circuitul mondial de valori i cunotine.
--Tudor Popescu definete DCI ca un ansamblu de norme care crmuiesc relaiile comerciale ce depesc
cadrul intern sau naional a unui stat i au aderene internaionale cu 2 sau mai multe sisteme de drept
naional.--V. Vaduh i Gh. Bivol: DCI este tiina care cuprinde i cerceteaz normele de drept i uzanele
ce reglementeaz instituiile i raporturile juridice care iau natere n sfera relaiilor de schimb i
economice internaionale. n lumina acestei analize putem defini DCI ca fiind ansamblu de norme juridice
care reglementeaz relaiile comerciale i de cooperare economic i tehnico-tiinific
internaionale.Astfel, conchidem: Normele DCI se situeaz n limita ordinii juridice naionale cu ordinea

juridic internaional, ceea ce nseamn c devenind o materie interdisciplinar care cuprinde mai multe
norme ale mai multor ramuri de drept, ponderea avnd-o normele de drept privat. Normele DCI
reglementeaz att relaii de comer, ct i relaii economice i tehnico-tiinifice. Normele DCI snt att
norme de drept material care pot fi att de drept uniform, ct i de drept naional, ct i norme procesuale
viznd ca exemplu arbitrajul comercial internaional, precum i normele conflictuale care au rolul de a
identifica, de a stabili care este sistemul de drept aplicabil sau legea aplicabil unui raport juridic de
comer internaional. Odat stabilit sistemul de drept aplicabil raportului juridic acesta va reglementa n
principiu:==Condiiile de fond ale contractului==Efectele obligaionale ale contractului.
Pe lng norme conflictuale mai exist i norme materiale de drept uniform care snt adoptate de ctre
state fie pe cale de convenie internaional, fie pe cale de lege uniform, pentru a crmui anumite
raporturi juridice i a lichida sau constrnge conflictele de legi (ca exemplu, n domeniul vnzrii
internaionale, transportului internaionale, titlurilor de credit). Aceste norme de drept material uniform nu
le nlocuiesc ntotdeauna pe cele de drept naional, ci doar coexist cu acestea i au sfer de aplicare
diferit.Fiecare ramur de drept se caracterizeaz i prin anumite procedee sau modaliti de reglementare
a raporturilor juridice ceea ce constituie metoda de reglementare a unor atare raporturi juridice. Astfel:=n
raporturile comerciale internaionale este caracteristic poziia de egalitate juridic a prilor una faa de
alta.=Este de subliniat c n aceste raporturi statul acioneaz ca subiect de drept privat (de iure gestionis),
adic el este pe poziia de egalitate juridic cu cealalt parte care poate fi att persoan fizic, ct i
persoan juridic ce aparine unui alt stat. n cazl raporturilor juridice financiar-bancare, vamale etc. care
vizeaz realizarea politicii sale comerciale, statul acioneaz ca subiect de drept public.
2.
Determinati asemanarile si deosebirile intre DCI si alte ramuri de drept Este evident c DCI ca
materie interdisciplinar coreleaz cu dreptul comercial intern, cu DIPrivat, drept civil, drept procesual
civil, drept internaional public. Aceste corelaii snt determinate de multitudinea de raporturi juridice care
se nasc, se modific i se sting n cadrul circuitului mondial de valori i cunotinte, dar totodat fiind
influenat i de practic. Corelarea DCI cu dreptul civil se manifest prin aceea c dreptul civil
constituie dreptul comun pentruDCI, normele dreptului civil se aplic cu titlu subsidiar n cazul n care nu
exist reglementri speciale la nivelul dreptului comercial intern, nici n domeniul DCI. Att n raporturile
de comer internaional, ct i n raporturile de drept civil prile snt pe poziie de egaliutate juridic, fapt
ce demonstreaz existena unei metode de reglementare comune. n ambele ramuri raporturile juridice
snt drept privat, iar contractul este prinipalul izvor de obligaii. Deosebiri:=Subiecii DCI au capacitate
special de a efectua operaiuni de comer exterior, pe cnd persoanele fizice/ persoanle juridice subieci
ai dreptului civil nu au o astfel de capacitate.==Dac raporturile de DCI snt de obicei patrimoniale, cele
de drept civil snt patrimoniale i personal nepatrimoniale.==Spre deosebire de raporturile de drept civil,
raporturile de DCI au cele 2 caractere specifice: comercialitatea i internaionalitatea.Corelarea cu
Dreptul comercial
DCI este influenat de drept comercial deoarece reglemententeaz ansamblu de operaiuni care implic
activitate de antreprenoriat. Acesta prin unele norme care iniial aparin dreptului comercial i astfel apare
ca un drept cu caracter special comun raporturilor de comer internaional. Att raporturile juridice de
DCI, ct i raporturiel juridice de drept comercial reprezint caracter patrimonial i comercial fiind
reglementate de aceleai acte interne cum ar fi codul civil. Subiecii au calitatea de comerciani.
Deosebiri: totodata raporturile de DCI se deosebesc de cele comerciale interne prin elementul de
extraneitate. Astfel, raporturile juridice de comer intarnaional snt susceptibile s cada sub incidena a 2
sau mai multe sisteme de drept.DCI cu DIPrivat au o legtur foarte strns aa nct n doctrin DCI este
privit ca o subramur a DIPrivat. Astfel, att raporturile de DIPr, ct i celor de DCI le este caracteristic
elementul de extraneitate. De asemenea, ambele materii fac parte din dreptul privat, subiectele crora se
afla pe poziie de egalitate juridic. La fel, exist un anumit domeniu comun pentru ambele ramuri de
drept, i anume norme conflictuale n materia comerului internaional.
Deosebiri: astfel, obiectul DCI l constituie comerul i cooperarea economic i tehnico-tiintific
internaional, pe cnd DIPr vizeaz raporturile cu element de extraneitate de drept civil n sens larg, iar
DCI fiind o ramur interdisciplinar conine norme din diferite ramuri de drept.
Corelarea DCI cu DIPublic Asemnri:==Ambele ramuri au un element caracteristic comun, cel de
internaionalitate ceea ce ne confer anumite punctee de convergen.==Principiile fundamentale de drept
internaional public se aplic i DCI avnd un rol cu deosebire asupra raporturilor juridice de comert
internaional n care particip statul.
1.
Acordurile economice ncheiate de state au un impact deosebit asupra contractelor din domeniul
relaiilor comerciale internaionale. Deosebiri: n timp ce n DCI poziia subiectelor este de egalitate

juridic, inclusiv i statul n raporturile de DCI. n raporturile de DIPublic statul acioneaz ca exponent al
puterii chiar i n acele relaii comerciale internaionale cum ar fi elaborarea de norme fiscale, vamale,
implicarea n raporturile cu organisme internaionale sau interguvernamentale.
3.Argumentati principiile fundamentale ale DCIPrincipiile DCI snt acele prescripiuni fundamentale
care cluzesc crearea i aplicarea normelor juridice n domeniu. n literatura juridic s-a ajuns la
concluzia c la baza DCI se afl un set de principii care se completeaz reciproc (principiul libertii
comerului, principiul libertii conveniilor, principiul egalitii juridice a prilor, principiul concurenei
loiale).Principiul libertii comerului baza acestui principiu a fost pus n opera Spiritul Legilor
Montesqieu care ne spune c libertatea comerului nu este un drept acordat negustorilor de a face ceea ce
vor. El d expresie voinei i nevoiei obiective de a nltura obstacolele economice (vamal,
administrativ, fiscal, politic). Reprezenta condiia pentru afirmarea conduitei necesare pentru
dezvoltare economiei de pia. n Constituia RM acest principiu e consacrat n art. 121 care ne spune c
statul trebuie s asigure comerul, protecia concurenei loiale, crearea cadrului favorabil pentru
valorificarea tuturor factorilor de producie. La nivel interstatal se asigur promovarea libertatea
comerului pe zone geografice tot mai intinse. De exemplu UE, Zona Nord Americana de Liber Schimb
NAFTA (1999 SUA+CANADA+MEXIC), OMC (01.01.1995).
Principiul libertii concurenei orienteaz reglementarea naioanl i internaional n vederea asigurrii:-Libertatea de acces pe pia;--Libertatea cererii i ofertei;---Libertatea economic n general;---Prevenirii
i reprimrii actelor anticoncureniale;---Reparrii prejudiciilor izvorte din abuzul de libertate n
schimburile comerciale;---Protejarea productorilor naionali i a pieei interne de competiie neloial prin
importul unor produse la pre de dumping sau subvenionat i prin exportul la preurile sub nivelul pieii
interne.n dreptul naional problemele concurenei snt reglementate: legea privind limitarea activitii
monopoliste i dezvoltarea concurenei; legea cu privirea la protecia concurenei, legea privind protecia
consumatorilor, cod civil, legea reglementrii de stat a activitii economice externe.
Principiul egalitii juridice a prilor i gasete expresia n exprimarea liber a voinei prilor. m
literatura de specialitate i n doctrina juridic egalitatea juridic a prilor este definit nu doar ca
principiu fundamental al DCI, ci i ga metod de reglementare. n legea model a arbitrajului comercial
internaional adoptat de UNICITRAL se stipuleaz n mod expres egalitatea de tratament a prilor.
Astfel, art. 18 a legii model spune c prile trebuie s fie tratate egal i fiecrei pri s i se ofere
posibilitatea s-i prezinte cazul su. Principiul libertii conveniilor acest principiu este temelia
contractului de comert internaional. Astfel, art.1 pct.1 al principiilor UNIDROIT prile snt libere s
ncheie contracte i s determine coninutul acestora. La fel i CC constat principiul libertii
conveniilor printre cele fundamentale. Cele mai semnificative aspecte ale acestui principiu snt:--Orice
contract se ncheie prin acordul de voin al prilor.---Libertatea contractual presupune posibilitatea de a
alege orice fel de contract (numit sau nenumit).---Prile snt libere s-i aleag partenerii comerciali, s
negozieze cu acetia, s stabileasc natura juridic a contractului, obiectul i coninutul contractului, s
modifice sau s rezilieze contractul.--Contractanii snt liberi s determine legea aplicabil contractului
doar cnd acest lucru este premis de lex fori.--Prile au libertatea la opiunea n ceea ce privete
jurisdicia aplicabil de drept comun sau de arbitraj eventualelor litigii ce pot rezulta din executarea
contractului.CC al RM conine un ir de prevederi n vederea asigurrii realizrii acestui principiu. Astfel,
prevederile ce vizeaz nulitatea AJ ncheiate n anumite mprejurri n care libertatea exprimrii voinei
este afectat de anumite vicii de consimmnt dol, eroare, violena, leziune (art 227-230).
Constituie un caz particular de aplicare al principiului libertii conveniilor lex voluntatis, fiind acea
norm conflictual fundamental potrivit creia condiiile de fond i efectele juridice ale contractului vor
fi guvernate de legea aleas de ctre pri. Norma lex voluntatis este comun majoritii sistemelor de
DIPrivatPrincipiul bunei credine presupune c conveniile trebuie respectate cu bun credin, ele oblig
nu numai la ceea ce este expres prevzut n ele, dar la toate urmrile ce echitatea, obiceiul sau legea d
obligaiei dup natura sa. Buna credin trebuie s mprteasc toate etapele tranzaciei comerciale,
inclusiv transportarea pn la predarea mrfii, condiiile de cantitate, calitate stipulate n contract. Buna
credin presupune din partea comercianilor ca acetia s se comporte n limitele moralitii, s nu
recurga la aciuni de a frauda partenerul. n CCI snt prevzute i clauze prin care se interzice concurena
neloial. n reglementrile internaionale cum ar fi Tratatul de la Roma privind Comunitatea Economic
European art.85-86, Convenia de la Viena din 1980 asupra vnzrii internaionale de mrfuri art.6
prevd rspunderea pentru nclcarea principiului bunei credine. Conferina de la Lisabona din 1958 a
introdus n Convenia de la Paris privind concurena neloial un text ce definete actele i faptele de rea
credin care snt: indicaiile i afirmaiile a cror folosire n exercitarea comerului este susceptibil s

induc n eroare publicul n ceea ce privete natura, modul de fabricare, caracteristicile, aptitudinile
pentru ntrebuinarea sau calitatea mrfurilor.
Subiectul 8
1.
Definii oferta de a contractan conformitate cu art. 681 alin (1) CC al RM Ofert de a contracta
este propunerea, adresat unei sau mai multor persoane, care conine toate elementele eseniale ale
viitorului contract i care reflect voina ofertantului de a fi legat prin acceptarea ofertei.
2.
Argumentati conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca oferta de a contracta
Oferta trebuie s fie:--Ferm trebuie sa exprime neindoielnic vointa ofertantului de a se oblige juridic in
caz de acceptare.-Precis si complete sa precizeze toate elementele contractului incit sa faciliteze
perfectarea acestuia printr-o simpla acceptare.Univoca nu va fi univoc atunci cind oferta este fcuta cu
reserve, fie exprimate de autorul ei, fie care rezulta din natura contractului.Adresata unei sau mai multor
persoane determinate, in caz contrar este considerate numai o invitatie de a contracta
Referitor la oferta publica legea prevede expres ca expunerea bunurilor cu etichete, publicitatea bunului,
descrierea bunului in cataloage, la expozitie, s.a. propuneri adresate persoanelor nedeterminate se
considera oferta publica indifferent daca se indica pretul bunului si alte clause esentiale (art.850 CC).
distinctia dintre oferta publica si invitatia la negocieri se manifesta prin aceea ca invitatia la negociere nu
creaza obligatia juridical in sarcina initiatorului, chiar daca a fost acceptata de cel careia i-a fost adresata,
pe cind oferta de a contracta fiind acceptata duce la perfectarea contractului si executarea acestuia.
3.
Decideti asupra oportunitatii sau inoportunitatii revocarii oferteiRevocarea ofertei tine doar de
ofertele facute persoanelor absente, situatie intilnita des in DCI. Astfel, legislatia si practica admite doua
situatii posibile cind are loc revocarea ofertei:--Atita timp cit oferta nu a ajuns la destinatar ofertantul o
poate revoca in mod liber fara a suporta careva consecinte cu conditia ca revocarea sa ajunga cel tirziu
odata cu oferta.--n cazul in care oferta a ajuns la destinatar aceasta poate fi revocata daca revocarea
ajunge la persoana careia i se face oferta inainte ca aceasta sa fi expediat acceptarea.
De la aceste consitii se admit exceptii cind oferta devine irevocabila:--In situatia in care oferta este cu
termen pentru acceptare ea devine irevocabila pina la expirarea termenului--Oferta fara termen ramine
irevocabila o perioada de timp care in conformitate cu uzantele comerciale in domeniu este apreciata ca
rezonabila pentru ca destinatarul ofertei sa-si poata exprima vointa de a contracta, iar ofertantul sa poata
lua cunostinta despre aceasta vointa n ceea ce priveste revocarea ofertei precizam ca un asemenea
demers produce efecte juridice numai daca a fost facuta inainte incheierii contractului, ulterior va fi lipsita
de efecte juridice. De asemenea revocarea ofertei nu este de natura a produce efecte juridice atunci cind
intervine dup ace propunerea de contractare facuta de ofertant a devenit caduca.
Subiectul 9
1.
Determinai contractele de intermediere in dreptul comertului internationalContractul de
mandat internationalacel c prin care o persoana mandatar se obliga in schimbul unei sume de bani sa
trateze pe seama altei persoane numita mandatanto afacere determinata ce reprezinta un act de comert in
ceea ce priveste pe mandant.Comisionul e contactul prin care o parte numita comisionar se obliga fata de
cealalta parte,numita comitent,sa incheie acte juridice in nume propriu,dar in contul comitentului,in
schimbul unei remuneratii calculata procentual la cifra de afaceri si numita comision.Contractul
international de curtaj-un contract prin care o persoana numita curier se obliga ca in schimbul unei sume
de bani numita curaj sa procure celeilalte parti numita client un cocontractant.Contractul int de agent-este
un contract incheiat intre o parte,numita agent,care obliga,in schimbul unui comision,sa trateze afaceri in
numele si pe seama altei parti,numita principal.Contractul int de consignatie-e un contract in baza caruia
o persoana numita consignant,incredinteaza altei persoane,numita consignator,anumite bunuri mobile pt a
fi vindute la un anumit pret,intr-un termen determinat platindui pt acesta activitate o suma stabilita sub
forma de cota procentuala din pretul vinzarii numita comision.;Contractul de concesiune comerciala
exclusiva un comerciant independent,numit concesionar,primeste dreptul de a fi aprovizionat cu anumite
marfuri ale unui producator numit concedent,pe care le comercializeaza in nume si in cont propriu. CI
franchising => un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continua intre PF/PJ, independent din
p.d.v fin pe baza unui contr de franchiza, prin care o pers (francizor) acorda unei alte pers dr de a exploata
un serviciu, o tehnologie.
2.
Analizai obligaiile agentului n contractual internaional de agenieObligatiile agentului
commercial:--Sa se conformeze instructiunilor comitentului (principalului) supraveghind ca un bun
commercial--Sa asigure promovarea produselor comitentului pe teritoriul unde actioneaza--Agentul are
obligatia de a-l inform pe comitent asupra conditiilor pietii, situatiei concurentei in teritoriu si obtinerii
unei informatii utile acestuia--Agentul commercial va prospecta piata pentru a obtine comenzi pentru

comitent care este liber sa le accepte sau sa nu le accepte. Agentul utilizeaza marcile, numele commercial
si alte semen distinctive ale comitentului in interesul exclusive al acestuia in scopul de a permite
identificarea si publicitatea produsului. Agentul commercial nu poate primi comenzi de la client
rezindenti pe unn alt teritoriu (din afara zonei de exclusivitate teritoriala) fara avizul expres al
comitentului.1Daca negociaza cu clientii agentul trebuie sa ofere produse cu respectarea stricta a
conditiilor de vinzare communicate de catre comitent.2Agentul trebuie sa organizeze un system de
vinzare a produselor comitentului si servisul acestor produse pe teritorul pe care el actioneaza3Agentul
commercial nu este autorizat sa primeasca plati fara o autorizare scrisa si prealabila a comitentului.4 Treb
sa organizeze un sist de vinz a a produselor si serviciul acestora pe teritoriul sau;5Nu este autorizat sa
primeasca plati fara o autorizare scrisa si prealabila a emit.6La semnarea contractului el se declara solemn
ca l ca reprez, distribui, produce, direct/indirect, produsele comit prev in anexa contractului. Ag nu este in
drept sa faca reclama, sa produca marfuri pe care le-ar concur pe cele ale comit;7Comit cu cel putin o
luna inainte (1200 CC).
3.
Decidei asupra clauzelor ce trebuie inserate in contractual de franchisingContractual
international de franchising a aparut in SUA in conditiile interdict desf marf de catre producatori. Legea
cu privire la franchising, CC-1171-1178. CI de franchising este un instrument juridic care imprumuta
caracte unui contract de vinzare cu monopol, a unui contract de licenta, de now-haw, de reprez, cu un
intins drept de control din p concedentului asupra activitatii comisionului. CI franchising => un sistem de
comercializare bazat pe o colaborare continua intre PF/PJ, independent din p.d.v fin pe baza unui contr de
franchiza, prin care o pers (francizor) acorda unei alte pers dr de a exploata un serviciu, o tehnologie. Cf
legii notiuni de cu mai sus se definesc:1. franchisorul comerciant, reputatia pe o piata, care dispune de
marfa proprie, poate fo o PF/PJ din RM sau din alt st care a inch CI franchising cu o intrepr autohtona. El
trebuie sa exploat o activit com anterior lansarii retelei de francisa.:- este titular unei marci inregistrate;utilizeaza personal mijloc fin p/t promovarea marcii sale, a cercetarii si inovaiei, asigurindu dezvoltarea si
viabilitatea produselor.;- trebuie sa fie titular dr de propr intelect si ind;- ofera un ansamblu de produse,
tehnologii;- selectio benef care face dovada comp solicitate, calitatile manageriale si capacitatea fin . p/t
exploatarea afacerii.- trebuie sa asigure beneficiului o pregatire initiala p/t exploatarea marcii intreg.,
asistenta com/tehnica permanenta, pe toata durata contractului;- in calitatede initiator si garant al retelei
trebuie sa vegheze la pastrarea identitatii si reputatiei acestuia.2. beneficiarul intreprinderea care a
incheiat sau care s-a creat in urma incheierii unui CI de franchising. Poate fi atit PF/PJ din RM sau alt
stat, selectat de francisor, care adera la pr. amogenit. retelei , asa cum va fi definit de francisor.El are
obligatiile:- sa dezvolte reteaua si sa mentina identitatea sa comuna si reputatia acestuia;- sa furnizeze
orice informatie de natura a facilita cunoasterea si analiza performantelor si a sistemelor reale fin p/t a
asigura o gestiune eficienta in legatura cu franchisa;- sa nu divulge now-haw furnizat, atit pe durata
contract, cit si ulterior;- sa achite o suma de bani, a carei marime se calculeaza ca o fractiune din volumul
de vinzari.Now-haw ansamblu de formule , def tehnice, docum, desene si modele, retete, procedee, care
servesc la fabrica si comer unui produs.Reteaua de franchisa ansamblu de rap contr-le intre un
franchisor si mai multi beneficiari, in scopul promovarii unui produs, tehnologii, p/t dezvolt productiei si
distributiei unui produs/serv. CI de franchising trebuie sa cuprinda cl:1. partile2. denumirea, domeniul,
tipul afacerii;3. ob. contractului produc/comuc produs, prest serviciilor efectuate de beneficiar
conformstandardelor si cerintelor de calitate stabilite de franchisor.4. cuantumul si termenul efectuarii
platii:- plata initiala unica;- plati permanente;- taxa p/t reclama.5. drepturile si obligatiile partilor;6.
angajarea franchisorului de a acorda asistenta tehnica partii beneficiarului;7. responsabilitatea partilor p/t
neexecutarea contractului;8. modul de solutionare a litigiilor terit. pe care va fi folos. marca
franchisului;9. term. de varabilit a contractului si conditiile de modificare, reziliere, prelungire a
contractului;10. sediile , datele bancare, semnaturile partilor; 11. alte clauze.
Subiectul 10
1.
Definii conventia de arbitrajConventia de arbitraj este un acord intre partile contractului de
comert international de a supune litigiile aparute intre ele in legatura cu executarea contractului spre
solutionarea unui tribunal arbitral. Convenia de arbitraj exprim voina prilor de a se adresa arbitrajului
pentru soluionarea litigiului lor.
2.
Detrminai categoriile arbitrajului commercial internaionalArbitrajul comercial international
poate fi clasificat in functie de mai multe criterii. Utilizand aceste criterii,
doctrina juridica474 a clasificat arbitrajul dupa cum urmeaza:a)
In functie de competenta materiala a
arbitrajului se disting:---arbitraje ce au competenta generala, in materie de comert international. Aceste
arbitraje au o sfera generala de activitate jurisdictionala si sunt competente sa judece orice reclamatie care

rezulta din litigiul comercial, indiferent de natura contractului comercial international. Cu titlu de
exemplu mentionam: Curtea de Arbitraj de pe langa Camera de Comert Internationala de la Paris,
Asociatia Americana de Arbitraj, Curtea de Arbitraj de la Londra, Institutul Olandez de Arbitraj etc.475-arbitraje ce au competenta speciala in domeniul comertului international. Din aceasta categorie fac parte
arbitrajele specializate pentru comertul cu anumite produse. Putem mentiona: Camera Arbitrala de
bumbac din Le Havre si Tribunalul de Arbitraj al Bursei de Bumbac din Bremen, care sunt specializate in
solutionarea litigiilor din domeniul comertului international cu textile; London Corn Trade Association,
Asociatia Distribuitorilor de produse alimentare din New York, specializate in litigii din domeniul
comertului cu produse agricole alimentare.b)
In functie de competenta teritoriala a instantei de
arbitraj se disting: --arbitraje de tip bilateral, care sunt create prin conventii internationale bilaterale si
isi au sediul in fiecare dintre tarile participante. Arbitrajele de tip bilateral sunt competente sa solutio-neze
litigiile aparute din raporturile de comert international dintre subiectii de drept ce apartin ordinii juridice
nationale a statelor-paiti la acele conventii. Asa sunt, de exemplu: Camera Arbitrala Franco-Germana
pentru produsele solului, Canadian-American Com-mercial Arbitration Commission etc.--arbitraje de tip
regional, constituite printr-o conventie multi-laterala perfectata intre statele dintr-o anumita zona
geografica si sunt competente sa solutioneze litigii de comert international ce apar intre subiectii de drept
care apartin ordinii juridice nationale din statele semnatare ale conventiei. Din aceasta categorie fac parte:
Comisia Scandinava de Arbitraj pentru piei, competenta sa solutio-neze litigiile dintre comerciantii din
Suedia, Norvegia, Finlanda, Danemarca; Comisia Interamericana de Arbitraj Comercial, a carei
competenta include pe partenerii comerciali din cadrul Organizatiei Statelor Americane.---arbitraje cu
vocatie universala, a caror competenta teritoriala se extinde la scara planetara. Aceste arbitraje sunt
abilitate sa solutioneze litigii dintre subiectii raporturilor de comert international din toate tarile lumii,
indiferent de zona geografica in care acestea sunt situate. Mentionam in acest sens Curtea de Arbitraj de
pe langa Camera de Comert Internationala de la Paris.c)in functie de structura organizatorica, exista:-arbitraje ad-hoc sau ocazionale, care sunt constituite de parti in vederea solutionarii unui anumit litigiu.
Aceste arbitraje au o durata efemera, existenta lor incetand odata cu pronuntarea hotararii sau cu
expirarea termenului in care trebuiau sa decida si---arbitraje institutionalizate, care au caracter
permanent, iar existenta lor nu depinde de durata unui litigiu determinat. Ele isi exercita atributiile
jurisdictionale neintrerupt si cu caracter de continuitate de cate ori este sesizat. Arbitrajul institutionalizat
este organizat sub forma unor centre permanente de arbitraj care functioneaza in cadrul unor organizatii
profesionale, sau pe langa o camera de comert nationala ori internationala.d)in functie de atributiile
conferite arbitrilor, exista:--arbitraj de drept strict sau de jure. Acest arbitraj se caracterizeaza prin
aceea ca arbitrii statueaza potrivit normelor de dreptincidente in cazul dat in care ei sunt obligati sa le
respecte. Arbitrajul de drept strict constituie regula, fiind arbitrajul de drept comun in materia raporturilor
de comert international. Atunci cand partile nu fac nici o mentiune speciala privind arbitrajul, acesta va fi
un arbitraj ad-hoc, iar puterile conferite arbitrilor sunt acelea ale unui arbitraj de drept strict si--arbitraj
de echitate (ex aequo et bono sau amiable composition). Acestui arbitraj ii este specific faptul, ca se
realizeaza dupa principiile de echitate si nu potrivit normelor de drept. Este, deci, un arbitraj de facto,
arbitrii neavand obligatia sa aplice normele legale de drept material si nici pe cele de procedura. Pe plan
international au fost elaborate mai multe conventii de arbitraj comercial international. Evidentiem
urmatoarele:---Conventia Europeana de Arbitraj Comercial International, elaborata de C.E.E./O.N.U. la
Geneva in 1961;--Conventia de la New York din 1958 cu privire la recunoasterea si executarea sentintelor
arbitrale straine. Conventiile mentionate au fost ratificate de Republica Moldova.--Legea-tip a
UNCITRAL din 1985 cu privire la Arbitrajul Comercial International;Regulamentul de Arbitraj al
UNCITRAL din 1976.
3.
Formulai o clauza compromisorie"Orice litigiu decurgnd din sau n legtur cu acest contract,
inclusiv referitor la validitatea, interpretarea, executarea ori desfiinarea lui, se va soluiona prin arbitraj
comercial organizat de Camera de Comer si Industrie a judeului Mure n conformitate cu Regulile de
procedur arbitral ale acestei Camere. Hotrrea arbitral este definitiv i obligatorie".Prile mai pot
aduga, la opiunea lor, urmtoarele meniuni: tribunalul arbitral va fi compus, conform reglementrilor
CAMEREI din 3 membri; cte un arbitru ales de fiecare dintre pri i un supraarbitru ales de cei doi
arbitri. "Tribunalul arbitral va judeca litigiul n drept, cu aplicarea legii romne".
Subiectul 11
1.
Relatati despre caracterul complex al conrtractului international de leasing financiar
Baza normativ a leasingului pe plan naional o constituie CC al RM, legea RM cu privire la leasing nr 59
din 25 aprilie 2005, codul navigatiei maritime comerciale nr 599 din 1999. Pe plan international leasingul

este reglemetat de conventia UNIDROIT privind leasingul financiar internaional (Ottawa 28 mai 1988).
Contractual de leasing reprezinta un contract in a acarui baza o parte (locator) se oblige la cererea unei
alte pri (locatar) sa-i asigure posesiunea si folosinta temporara a unu bun achiziionat sau produs de
locator, contra unei plati periodice, iar la expirare sa respecte dreptul de preemtiune a locatarului de a
cumpara bunul, de a prelungi contractual de leasing ori de a face sa inceteze raporturile contractual. In
realitatea operatiunea de leasing avind un character complex pesupune realizarea a doua contracte
independente: contractual de locatiune si contractual de Vinzare cumparare. Interdependent acestora
genereaza raspunderea vnztorului fata de locatar. Intre aceste contracte exista o conexitate deoarece
locatorul nu va procura bunul decit daca va avea certitudinea ca-l va da in leasing locatarului si invers,
contractual de leasing va fi incheiat numai dup finalizarea tratativelor de procurare a bunului dintre
vinzator si locator. In opinia mea, contractual de lesing se refera la contractile complexe de prestari servii,
aceasta reprezentind instrumental juridic prin care se infaptuieste prestarea unui serviciu de ordin
financiar (creditare), prin intermediul mecanismului de locatiune.
2.
Comparai varietile contractului international de leasing financiar dupa tipul de finantare al
contractului exista:--Leasing cu autofinanfarea locatorului, situatie in care locatorul dispune de intreaga
suma necesara producerii sau cumpararii activului. Leasing multiplicat^ sau tip levier (leveraged). Este un
leasing financiar in care locatorul imprumuta cu o parte din banii necesari cumpararii activului sau chiar
toata suma, folosind contractul de lea-sing ca o garantie pentru un imprumut.
Dupa, tipul de service asigurat, avem:--Leasing full-service (brut), in cadrul caruia locatorul se angajeaza
sa intretina activul, sa-l asigure si sa plateasca orice taxe derivate din proprietatea asupra activului,
prevazute de lege.--Leasing-net in care locatarul isi asuma obligatiile specificate mai sus. Majoritatea
leasing-urilor financiare sint de tipul net.
Dupa originea activului:--Leasing direct. Majoritatea contractelor de leasing se incheie pentru
echipamente noi. Utilizatorul inchiriaza direct activul de la producatorul original.---Leasing indirect.
Utilizatorul (viitorul locatar) alege un anumit echipament, indica locatorului sa-l cumpere de la
producator si apoi incheie contractul de leasing cu locatorul. Locatorul este cel care cumpara
echipamentul de la producator.
Dupa durata contractului exista:--Leasing pe termen lung: 8 ani si mai mult;--Leasing pe termen mediu:
intre 3 si 8 ani;--Leasing pe termen scurt: bazat pe contracte consecutive, cu perioade de 2-3 ani.
Forme speciale:--Leasing time sharing: bunurile se inchiriaza simultan mai multor beneficiari, pe
perioade distincte, in scopul folosirii integrale a capacitatii lor (calculatoare, mijloace de transport etc.).-Master leasing: forma speciala practicata pentru inchirierea containerelor==Term leasing pe
termen.==Trip leasing pe calatorie.Experimental: folosit in scopul promovarii vanzarilor de maini
si utimaje. Contractul de lease-back este o operatie complexa, in cadrul careia vanzatorul i utilizatorul
este una si aceeasi persoana. Utilizatorul, proprietar al bunului, vinde finantatorului, o instalatie, un utilaj,
cu obligatia acestuia de a i-l inchiria i de a i-l revinde la finele perioadei de locatie la un pret rezidual.
Rolul operatiei de lease-back este considerabil442: fiind un mijloc de finantare foarte ingenios, el permite
unui industria?, sa obtina capitalul necesar activitatii sale prezente i viitoare, fara ca economi-cete sa
piarda echipamentul necesar pentru realizarea comenzilor pe care le are sau este pe cale sa le aiba.
Dupa obiectul sau concret (bunul dat in locatie) leasing-ul poate fi mobiliar sau imobiliar. Dar pentru
comertul international prezinta interes leasing-ul mobiliar, deoarece se refera la ceea ce se numeste
echipament industrial.Exista leasing financiar (financial/capital/full-payout lease) sj lea-sing operational
{operating lease). Leasing-ul operational se deosebeste de cel financiar in primul rand prin faptul, ca
locatorul (lessor) este un fabricant. Daca in cazul leasing-ului financiar locala realizeaza intreaga valoare
a bunului, la leasing-ul operational bunul este inchiriat pentru o perioada mai scurta decat durata vietii
sale economice sj, deci a amortizarii. Prin urmare, bunul poate fi dat in locatie la mai multi utilizatori, in
mod succesiv, iar valoarea reziduala a bunului este, la expirarea contractului, inca importanta. In fine, in
cazul leasing-ului operational nu se prevede posibilitatea transmiterii proprietarii bunului catre locatar.
3.
Stabiliti drepturile si obligatiile partilor in contractul international de leasing Articolul 12.
Drepturile, obligaiile i rspunderea locatorului (1) Locatorul are dreptul: a) s cesioneze sau s
dispun n alt mod de drepturile sale asupra bunului sau de drepturile care rezult din contractul de
leasing. Cesiunea sau dispunerea n alt mod nu-l degreveaz pe locator de obligaiile ce rezult din
contract i nici nu schimb natura sau regimul juridic al contractului;
b) s foloseasc bunul n calitate de gaj n obligaiile sale fa de teri dac contractul de leasing nu
prevede altfel; c) s cear achitarea integral i nainte de termen a ratelor de leasing ori s

rezilieze contractul, cu reparaia pagubelor i/sau cu restituirea bunului, n cazul n care locatarul ncalc
n mod esenial clauzele contractului; d) s mbine calitatea de locator cu cea de vnztor (furnizor) dac
acest fapt este prevzut n contractul de leasing; e) s solicite locatarului documentele ce reflect starea
lui financiar. (2) Locatorul este obligat: a) s nu intervin n alegerea bunului i/sau a vnztorului
(furnizorului) fcut de locatar dac contractul de leasing nu prevede altfel; b) s coordoneze cu
locatarul cuprinsul contractului de vnzare-cumprare (furnizare) a bunului; c) s nu opereze modificri
n contractul de vnzare-cumprare (furnizare) fr acordul locatarului; d) s dea locatarului contra plat
bunul su n posesiune i folosin temporar; e) s ncheie, din nsrcinarea locatarului, contract de
vnzare-cumprare (furnizare) cu vnztorul (furnizorul), s plteasc preul bunului i s ncredineze
locatarului executarea obligaiilor sale privind recepionarea bunului, formularea cerinelor care izvorsc
din acest contract dac contractul de leasing nu prevede altfel; f) s primeasc bunul la expirarea
contractului de leasing dac locatarul nu-i exercit dreptul de a achiziiona bunul cu titlu de proprietate
sau de a prelungi contractul conform prevederilor prezentei legi; g) s garanteze locatarului folosina
linitit a bunului; h) s respecte dreptul locatarului de a opta pentru achiziionarea bunului, prelungirea
contractului ori restituirea bunului.
Articolul 13. Drepturile, obligaiile i rspunderea locatarului (1) Locatarul are dreptul: a) s aleag
independent bunul i/sau vnztorul (furnizorul) ori s ncredineze locatorului aceast alegere; b) s
formuleze vnztorului (furnizorului) cerine ce rezult din contractul de vnzare-cumprare (furnizare);
c) s refuze recepionarea bunului ce nu corespunde condiiilor din contractul de leasing i s suspende
plata ctre locator a ratei de leasing pn cnd va fi eliminat nclcarea clauzelor contractuale; d) s
execute nainte de termen obligaia plii ratei de leasing i s cumpere bunul dac contractul de leasing
nu prevede altfel; e) s achiziioneze, la expirarea contractului de leasing, bunul cu titlu de
proprietate, s prelungeasc contractul de leasing ori s restituie bunul dac contractul nu prevede altfel.
(2) Locatarul nu are dreptul fr acordul scris al locatorului: a) s modifice contractul de vnzarecumprare (furnizare) ori s ntrerup aciunea lui; b) s nchirieze ori s greveze n alt mod bunul; c) s
cesioneze dreptul de folosin sau orice alte drepturi ce rezult din contract.
(3) Locatarul este obligat: a) s prezinte locatorului informaii referitoare la bun i/sau la vnztorul
(furnizorul) lui n vederea ncheierii unui contract de vnzare-cumprare (furnizare) dac
contractul de leasing nu prevede altfel; b) s execute obligaiile de recepionare a bunului i de formulare
a cerinelor ce rezult din contractul de vnzare-cumprare (furnizare) dac contractul de leasing nu
prevede altfel; c) s informeze locatorul despre corespunderea bunului clauzelor dincontractul de
vnzare-cumprare (furnizare); d) s asigure, pe durata contractului de leasing, integritatea bunului,
meninerea n stare de funcionare i folosirea lui numai n conformitate cu clauzele contractuale; e) s
suporte toate cheltuielile de transport, recepie, montare, demontare, exploatare, ntreinere, pstrare,
deservire tehnic, reparaie, asigurare a bunului, precum i alte cheltuieli aferente, dac contractul de
leasing nu prevede altfel; f) s plteasc ratele de leasing n modul i n termenele stabilite n contractul
de leasing; g) s permit locatorului verificarea periodic a strii bunului i a modului de exploatare a
bunului obiect al contractului de leasing; h) s l informeze pe locator n timp util despre orice tulburare
a dreptului de proprietate venit din partea unui ter; i) s restituie, la expirarea contractului de leasing,
locatorului bunul n starea stipulat de contract, lundu-se n considerare uzura normal, n cazul n care
nu-i va exercita dreptul, prevzut de prezenta lege, de a achiziiona bunul cu titlu de proprietate sau de a
prelungi contractul. Articolul 14. Drepturile, obligaiile i rspunderea vnztorului (furnizorului) 1)
Drepturile, obligaiile i rspunderea vnztorului (furnizorului) se reglementeaz de legislaie i de
contractul de vnzare-cumprare (furnizare). (2) Dac n contractul de vnzare-cumprare (furnizare) este
prevzut obligaia vnztorului (furnizorului) de a livra i instala bunul n termenul i n locul stabilit
de comun acord cu locatarul, ndeplinirea acestei condiii se autentific prin acte de recepionare-predare
i montare semnate de vnztor (furnizor) i locatar dac contractul nu prevede altfel. (3) Vnztorul
(furnizorul) este obligat direct fa de locatar pentru garaniile legale sau convenionale inerente unui
contract de vnzare-cumprare. Vnztorul nu rspunde ns n faa locatorului i a locatarului pentru
acelai prejudiciu.
Subiectul 12
1.
Descrieti conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca accepatarea pentru a produce efecte
juridice.Acceptarea reprezinta o manifestare de vointa a destinatarului ofertei de a incheia un contract in
conditiile prevazute de oferta. Pentru a constitui o acceptare ea trebuie sa exprime neindoielnic vointa
destinatarului de a se angaja juridic in conditiile prevazute de oferta publica. Acceptarea poate fi expresa
(scrisa, verbal, prin actiuni concludente), tacita cind se materializeaza printr-un fapt juridic sau prin alt

comportament a destinatarului care exprima vointa sa de a accepta oferta. Indifferent de tipul de acceptare
expresa sau tacita acceptarea ofertei are valoare juridical egala. Pentru a produce efecte juridice
acceptarea trebuie sa intruneasca urmtoarele conditii:--Sa emane de la destinatarul ofertei sau de la
reprezentantul sau legal--Trebuie sa fie conforma cu oferta--Sa ajunga la cunostinta ofertantului nauntrul
termenului de acceptare, ceea ce inseamna ca acceptarea sa fie facuta inainte ca oferta sa fi fost revocata
sau sa devina caduca.
2.
Determinati efectele acceptarii tardiveAcceptarea este tardiva in aceea situatie in care a ajuns la
ofertant dupa expirarea termenului de acceptare a ofertei sau in lipsa acetui termen intr-o perioada de timp
rezonabila calculate de la data expirarii ofertei. n principiu acceptarea tardiva este lipsita de efecte
juridice. Totusi, ea poate fi luata in considerare drept acceptare in urmatoarele situatii:--Ofertantul fara
intirziere il informeaza verbal sau prin aviz pe acceptant despre aceasta.--Acceptarea a fost expediata
inauntrul termenului dar a ajuns la cunostinta ofertantului dupa expirarea acestui termen indifferent de
cauzele care au generat aceasta intirziere.
3.
Decideti asupra momentului incheierii CCI inter absents
La incheierea contractului prin telefon momentul incheierii contractului este momentul convorbirii
telefonice, iar locul incheierii contrcului se determina in felul urmator:--Pentru sistemul de drept
continental este locul celui care are initiative telefonica--In common law este considerat locul celui apelat
telephonic.In vederea determinrii momentului incheierii contractului prin corespondenta sint cunoscute 4
sisteme:==Sistemul emisiunii sau declaratiunii acceptarii contractual se considera incheiat in momentul
in care destinatarul ofertei s-a declarat de accord de a incheia contractul.==Sistemul expedierii acceptarii
destinatarul acceptarii expediaza acceptarea catre ofertant.==Sistemul receptiei acceptarii potrivit
caruia momentul incheierii contractului este momentul in care acceptarea a ajuns la ofertant. Inconvenient
consta in aceea ca practica a demonstrate ca nu toata corespondenta este luata la cunostinta imediat ce
aceasta ajunge la sediul oferatntului. In acest system promovat de tarile europene mai ales de Germania
riscul caii postale este suportat de acceptant.==Sistemul informatiei contractual se considera incheiat in
momentul in care ofertantul ia efctiv cunostinta cu continutul acceptarii.
Subiectul 13
1.
Distingeti diferite conceptii referitoare la momentul incheierii contractelor comerciale
internatioanale inter absentesLa incheierea contractului prin telefon momentul incheierii contractului
este momentul convorbirii telefonice, iar locul incheierii contrcului se determina in felul urmator:--Pentru
sistemul de drept continental este locul celui care are initiative telefonica--In common law este considerat
locul celui apelat telephonic.-In vederea determinrii momentului incheierii contractului prin
corespondenta sint cunoscute 4 sisteme:Sistemul emisiunii sau declaratiunii acceptarii contractual se
considera incheiat in momentul in care destinatarul ofertei s-a declarat de accord de a incheia contractul.
Sistemul expedierii acceptarii destinatarul acceptarii expediaza acceptarea catre ofertant.Sistemul
receptiei acceptarii potrivit caruia momentul incheierii contractului este momentul in care acceptarea a
ajuns la ofertant. Inconvenient consta in aceea ca practica a demonstrate ca nu toata corespondenta este
luata la cunostinta imediat ce aceasta ajunge la sediul oferatntului. In acest system promovat de tarile
europene mai ales de Germania riscul caii postale este suportat de acceptant.Sistemul informatiei
contractual se considera incheiat in momentul in care ofertantul ia efctiv cunostinta cu continutul
acceptarii.
2.
Determinai locul ncheierii contractelor comerciale international inter absentes
Atunci cind contractual se incheie intre persoane prezenta locul perfectarii lui este acela unde are loc
semnarea contractului. In cazul perfectarii contractului prin telefon, determinarea locului incheierii
acestuia difera in functi de conceptia adoptata:--In sistemul emisiunii sic el al expedierii acceptarii, CCi
se considera incheiat la locul unde vorbeste acceptantul.---In sistemul receptiei acceptarii si cel al
informarii, contractual se considera incheiat la locul unde vorbeste ofertantul.In cazul contractelor
incheiate inter absentes, determinarea locului incheierii acestora difera in functie de conceptia adoptata cu
privire la stabilirea momentului incheierii lor. Astfel in sistemul emisiunii sic el al expedierii acceptarii,
locul incheierii contractului este sediul sau resedinta acceptantului. In sistemul receptiei acceptarii si cel
al informarii contractual se considera incheiat la locul unde se gaseste ofertantul. In cazurile in care
contractual se incheie fara a fi necesara comunicarea acceptarii, contractual se cosnidera incheiat la locul
unde se afl acceptantul. In situatia acceptarii tardive, locul incheierii contractului este la sediul sau dupa
caz resedinta acceptantului, deoarece aici se receptioneaza comunicare facuta de ofertant privind
valabilitatea acceptarii tardive.

3.
Argumentati importanta determinarii momentului si locului incheierii CCI--Momentul
perfectarii contractului marcheaza limita in timp pina la care se poate revoca oferta si acceptare---Moartea
sau incapacitatea ofertantului sau acceptantului survenita ulterior perfectarii contractului nu produc
consecinte cu privire la existent si efectele cotractului.--Moarte sau incapacitatea ofertantului sau
acceptantului survenita anterior perfectarii contractului impiedica fomarea acestuia.--Marcheaza inceputul
curgerii termenelor de prescriptive, a efectelor acestora afara de cazul in care legea sau partile nu au fixat
o alta data in acest sens.--Conflictul legilor in timp se rezolva in raport cu data incheierii contractului.-Valabilitatea consimtamintului si deci existent viciilor de consimtamint se apreciaza la momentul
incheirii contractului--In fncti de moment se determina locul incheierii contractului.
Subiectul 14
1.
Relatati despre principiul fortei obligatorii a contractelor comerciale intenaionale
P-l forei obligatorii a contractelor (pacta sund servanda) i-a gsit formula clasic n art. 1134 CC
francez conveniile legal formate in locul legii pentru cei care l-au ncheiat. Fiind un principiu
universal i gsete reflectare n toate sistemele de drept naional, n legislaia noastr el rezult din alin.1
art.668 CC RM. P-le UNIDROIT art. 1.3 contractul valabil ncheiat are caracter obligatoriu ntre prile
contractante. Contractul nu poate fi i nu poate nceta dect n condiiile stipulate n clauzele sale, prin
acordul prilor i n orice mod prevzut de principii. Din aceste considerente se poate estima c fora
obligatorie a CCI are urmtoarele consecine:1. prile contractante sunt ntocmai inute s execute
prestaiile la care s-au obligat. Executarea obligaiilor trebuie s aib loc n condiiile stabilite de pri n
contract. Atunci cnd executarea n natur nu mai este posibil, obligaia debitorului de a executa
prestaiile sale contractuale se transform n obligaia de dezdunare a creditorului conform regulilor
privind rspunderea contractual. 2. Obligaiile contractuale trebuie executate cu bun credin. P-l
executrii cu bun credin este reflectat n pct. 1.7 UNIDROIT, care spune prile sunt inute s se
conformeze exigenelor bunei-credine n comerul internaional. Ele nu pot exclude sau limita aceast
obligaie. Acest principiu se concertizeaz n dou obligaii principale prilor: obligaia de loialitate
(impune prilor contractante abinerea de al svrirea oricror aciuni dolosive sau culpabile n
executarea prestaiilor. Astfel obligaia de loilaitate interzice creditorului s abuzeze de situaia sa. De ex:
s profite de o nclcare nensemnat pentru a obine o reziliere profitabil a contractului sau s-l pun pe
debitor ntr-o stare mai grea dect cea normal) i obligaia de colaborare (const n ndatorirea prilor
de a facilita reciproc executarea contractului n vederea meninerii echilibrului prestaiilor. Fiecare parte
trebuie s se comporte n aa mod nct s evite efectuarea unor cheltuieli inutile din partea
cocontractantului. De ex: transportatorul trebuie s aleag calea cea mai puin costisitoare pentru clientul
su. Obligaia de colaborare o regsim mai mult n contractele de societate civil, cnd toi asociaii
trebuie s colaboreze la activitatea societii n vederea realizrii scopului propus.3. Contractul nu poate fi
desfiinat sau modificat din dorina unilateral a unei pri. Modificarea sau desfiinarea se poate realiza
cnd prevede legea sau cnd convin prile. Fora obligatorie a contractului se impune nu doar prilor
contractante, dar i instanei de judecat sau de arbitraj. n cazul n care debitorul nu-i execut de buna
voi obligaia asumat creditorul este ndreptit s se adreseze instanei de judecat care la rndul ei este
obligat s respecte coninutul contractului.
2.
Determinai conditiile in care devine operanta exceptia de neexecutareExcepia de neexecutare a
contractului constituie un mijloc de aprare, care poate fi folosit atit de vinzator, cit si de cumparator.
Doctrina analizeaza exceptia de neexecutare ca fiind un mijloc juridic cu valenta dubla. Astfel, pe de o
parte ea reprezinta un mod de sanctionare a contractantului care nu si-a executat prestatia asumata, iar pe
de alta parte aceasta constituie un mijloc de aprare de care se poate prevala contractantul caruia i se
pretinde executarea prestatiei ce si-a asumat-o de catre partenerul sau contractual intr-un moment cind
nici acesta nu-si executase propria lui prestatie. Exceptia de neexecutare isi produce efectele in prezenta
urmatoarelor conditii cumulative:--Sa existe o neexecutare, fie chiar partiala, dar importanta a oblgatiilor
asumate prin contract.--Neexecutarea obligatiilor s nu se datoreze faptei celui care invoca exceptia de
neexecutare, dar sa fie determinata de o alta imprejurare (de exemplu forta majora) care nu i este
imputabila lui.--Prin natura sa raportul contractul sa comporte aplicarea regulii executarii simultane a
obligatiilor celor doua parti.Desi legislatiile statelor nu au o conceptie unitara cu privire la aceasta
exceptie, ea este consacrata unanim in practica si doctrina. Invocarea exceptiei de neexecutare are ca efect
suspendarea executrii contractului. Suspendarea ramne operant pina cind partea care pretinde
executarea obligatiei de catre partenerul sau contractual, fara sa-si fi executat proria sa obligatie, isi
modifica atitudinea, trecind la executarea prestatiei ce ii revine.

3.
Determinati momentul si locul executarii obligatiei ce rezulta din CCI prin prisma prevederilor
principiilor UNIDROIT asupra CCI editia 2010O parte este inut s i execute obligaiile: (a) dac este
fixat un termen pentru executarea acelei obligaii ori acesta poate determinat din contract, la acel termen;
(b) dac este fixat o perioad de timp sau aceast perioad rezult din contract, fie oricnd pe durata
perioadei respective cu excepia situaiei n care circumstanele indic faptul c momentul executrii
obligaiei este la latitudinea celeilalte pri; (c) n orice alt situaie, n cadrul unei perioade rezonabile de
timp dup ncheierea contractului. (1) Dac locul executrii nu este fixat i nu este determinabil din
contract, executarea obligaiile se face astfel: (a) obligaia de a plti o sum de bani, la sediul creditorului;
(b) orice alt obligaie, la sediul debitorului.(2) Partea care i schimb sediul dup ncheierea contractului
trebuie s suporte cheltuielilor suplimentare pentru executare pe care o astfel de schimbare le-ar putea
genera.
Subiectul 15
1.
Relatati despre categoriile de daune intereseDcotrina juridical a definit executarea indirect a
obligatiei ca fiin dreptul de a pretinde si de a obine de la debitor echivalentul prejudiciului pe care l-a
suportat, ca urmare a neexecutarii, excutarii tardive sau necorespunzatoae a obligatiei. Executarea indirect
a obligatiei se mai numeste executare prin echivalent. S-a remarcat ca exista doua categorii de daune
interese:Daune interese moratoria- care reprezinta echivalentul prejudiciului suportat de creditor ca
urmare a executarii cu intirziere a obligatiei.Daune-interese compensatorii care reprezinta prejudicial
suportat de creditor ca urmare a neexecutarii totale sau partiale a obligatiei.
2.Identificati modalitatile de stabilire a daunelor interese in cazul rezolutiunii contractului de vinzare
cumparare internaionala prevazute de Conventia de la Viena din11.04.1980
1. Rezolutiunea contractului libereaza cele doua parti de obligatiile lor, sub rezerva daunelor-interese care
pot fi datorate. Ea nu are efect asupra stipulatiilor contractului referitoare la rezolvarea litigiilor sau a
drepturilor si obligatiilor partilor in caz de rezolutiune.2. Partea care a executat contractul total sau partial
poate cere celeilalte parti restituirea a ceea ce i-a furnizat sau platit in executarea contractului. Daca
ambele parti sint tinute sa efectueze restituiri, ele trebuie sa le faca in mod simultan.ARTICOLUL 821.
Cumparatorul pierde dreptul de a declara contractul rezolvit sau de a cere vinzatorului predarea marfurilor
de inlocuire daca lui ii este imposibil sa restituie marfurile intr-o stare sensibil identica celei in care le-a
primit.2. Paragraful precedent nu se aplica:a) daca imposibilitatea de restituire a marfurilor sau de a le
restitui intr-o stare sensibil identica celei in care cumparatorul le-a primit nu este datorata unui act sau
unei omisiuni din partea sa;b) daca marfurile au pierit sau sint deteriorate, in totalitate sau in parte, ca
urmare a examenului prevazut de art. 36; sau c) In cazul in care cumparatorul, inainte de momentul in
care a constatat sau ar fi trebuit sa constate lipsa de conformitate, a vindut totul sau o parte din marfuri in
cadrul unei operatiuni comerciale normale sau a consumat ori a transformat marfurile, integral sau partial,
in conformitate cu folosinta lor normala.ARTICOLUL 83Cumparatorul care a pierdut dreptul de a
declara contractul rezolvit sau de a cere vinzatorului predarea marfii de inlocuire in temeiul art.82,
pastreaza dreptul de a se prevala de orice alte mijloace care deriva din contract si din prezenta
conventie.ARTICOLUL 84 1.Daca vinzatorul este tinut sa restituie pretul, el trebuie, de asemenea, sa
plateasca dobinzi asupra valorii pretului, calculate din ziua platii.2. Cumparatorul datoreaza vinzatorului
echivalentul oricarui profit care l-a tras din marfuri sau dintr-o parte din acestea:a) Cind trebuie sa le
restituie in total sau in parte; saub) cind este in imposibilitate sa restituie marfurile, integral sau partial sau
sa le restituie, integral ori partial, intr-o stare sensibil identica celei in care le-a primit si cind totusi a
declarat contractul rezolvit si a cerut vinzatorului predarea marfii de inlocuire.
3.Argumentati caracterul esenial al neexecutarii obligatiei dintr-un contract commercial international
prin prisma prevederilor principiilor unidroit asupra CCI editia 2010Prin neexecutare se nelege orice
neaducere la ndeplinire din partea unei pri a oricrei dintre obligaiile sale contractuale, inclusiv
executarea defectuoas sau executarea cu ntrziere. O parte nu se poate prevala de neexecutarea din
partea celeilalte pri n msura n care neexecutarea este cauzat de propria aciune sau omisiune ori de
un alt eveniment al crui risc l suport. Partea care nu i execut obligaiile poate, pe cheltuiala sa, s
remedieze neexecutarea bligaiilor sale, cu respectarea urmtoarelor condiii
(a) s fac cu promptitudine o notificare n care s indice modalitatea de remediere i momentul n care va
fi realizat; (b) modalitatea de remediere s fie adecvat circumstanelor date; (c) partea prejudiciat s nu
aib nici un interes legitim de a refuza; i (d) remedierea s fie efectuat prompt. (2) Notificarea de
ncetare a contractului nu aduce atingere dreptului de a remedia neexecutarea. (3) Dup notificarea
efectiv a remedierii, drepturile prii prejudiciate care sunt incompatibile cu executarea obligaiilor de
ctre partea n culp sunt suspendate pn la expirarea duratei prevzut pentru remediere. (4) Partea

prejudiciat poate suspenda executarea obligaiilor sale pn cnd partea n culp remediaz
neexecutarea. (5) n ciuda remedierii neexecutrii, partea prejudiciat i conserv dreptul la daune pentru
ntrziere, precum i pentru prejudiciul cauzat sau care nu a putut fi evitat.
(Termen suplimentar pentru executare)
(1) n caz de neexecutare, partea prejudiciat poate notifica cealalt parte pentru acordarea unui termen
suplimentar pentru executarea obligaiilor sale.
(2) nainte de expirarea termenului acordat, partea prejudiciat poate suspenda executarea propriilor
obligaii corelative i poate solicita daune, dar nu se poate prevala de nici un alt mijloc legal de
sancionare a neexecutrii. Partea prejudiciat poate s invoce orice alt mijloc legal prevzut n prezentul
Capitol dac cealalt parte i transmite o notificare prin care l informeaz c nu i va executa obligaiile
n termenul suplimentar acordat sau dac, pe durata termenului suplimentar, nu s-a fcut o executare
valabil. (3) Partea prejudiciat care a acordat un termen suplimentar rezonabil poate, dac executarea cu
ntrziere nu constituie o neexecutare fundamental, s nceteze contractul la expirarea termenului
suplimentar. Un termen suplimentar nerezonabil poate fi prelungit cu o durat rezonabil. Partea
prejudiciat poate s prevad n notificarea sa c n situaia n care cealalt parte nu i execut obligaiile
n termenul acordat atunci contractul va nceta de plin drept. (4) Alineatul (3) nu se aplic cnd
neexecutarea este de o importan minim n raport cu totalitatea obligaiilor prii n culp.
Subiectul 16
1.
Definiti contractul internaional de asigurar Prin contract de asigurare se intelege ca asiguratul
se oblige sa plateasca asiguratorului prima de asigurare iar acesta se obliga sa plateasca la producerea
riscului asigurat asiguratorului sau unui tert care este beneficiatul asigurarii suma asigurata ori
despagubirea in limitele si in termenele convenite.
2.
Analizai caracterele juridice ale contractului internaional de asigurare
Art1301 CC al RM. CI de asigurare are character international daca se inchei intre asigurat si asigurator
care are sediul ori resedinta in tari diferite. Contractual de asigurare are urmat caractere juridice:
-Consensual- accord de vointa---Sinalagmatic partile se oblige reciproc---Cu executare succesiva
deoarece executarea nu are loc dintr-o singura data printr-o singura prestatie ci asiguratul e obligat sa
plateasca primele in termenele stabilite, iar asiguratorul sa acorde continuu protective prin asigurarea
riscului---Oneros deoarece un anumit avantaj este urmarit---Aleatoriu efectele depend de un
eveniment incert---De adeziune clauzele sint stabilite numai de una din parti
3.
Argumentati drepturile si obligatiile prilor pn la ivirea evenimentului asigurat si dup
producerea evenimentului asigurat. obligatiile asiguratorului:- sa aduca la cunostinta asiguratului intr-o
forma adecvata conditiile asigurarii- Sa efectueze plata la aparitia dreptului asiguratului sau al
beneficiarului asigurarii de a incasa suma asigurata sau despagubirea de asigurare in termenele si coditiile
stabilite - sa compenseze asioguratului cheltuielile aferente eveitarii prodducerii cazuului sua limitarii
opportune a prejudiciilor pasibile de despagubire--Sa pastreze confidenta informatiei despre asigurat de
care aluat cunostinta in procesul asigrarrii---De a elibere la cererea asiguratului certificate de confirmare a
asigurarii in cazul asigurarii de raspundere a carausului pt bagajele si marfurile transportate, precum si
fata de terti cu indicarea sumelor asigurate
Dupa producerea evenimentului asigurat asiguratorul este obligat in achitarea indemnizatiei catre
asigurat. El va proceda la constatarea producerii evenimentului asigurat si la evaluarea pagubelor ,
precum si la plata indemnizatiilor asiguratului art 1315 CC
Obligatii asiguratului 1316 CC:--Sa informeze asiguratorul la incheierea CA despre toate
circumstantele esentiale referitoare la marimea riscurilor ce se asigura--Sa ia toate masurile pt a salva si
conserva bunuri--Sa informeze asiguratorul despre alte contracte de asigurare incheiate la obiectul
respective--Sa plateasca la timp primele de asigurare--Sa intreprinda actiuni dependente de elpt a evita
producerea cazului asigurat sau prt a limita pagubele cauzate de producerea lui---Sa informeze
asiguratorul despre producerea evenimentului asigurat indata ce a aflat despre aceasta---Sa rezerveze
dreptul de regres asupora partii vinovate in producerea daunei---Sa se adreseze unei autoritati abilitate in
confirmarea faptului producerii riscului si/sau detreminarii pagubei pricinuiteNeindeplinirea obligatiilor
de catre asigurat poate exonera asiguratorul depre plata despagubirilor, iar daca aceasta a fost dj
efectuata poate acorda dreptul de a cere suma achitata.
Subiectul 17
1.
Relatai despre elementele principale ale contractului internaional de asigurare
Elementele principale ale contractului de asigurare sint urmatoarele: interesul asigurarii, riscul asigurarii,
suma asigurata si prima de asigurare. Interesul asigurarii prezinta particularitati in raport cu formele

concrete ale asigurarii: de bunuri, de persoane si de raspunder civila. Interesul asigurabil este interesul ce
se naste din raporturile unei persoane cu privire la un anumit bun ce poate fi asigurat. Pentru a fi
asigurabil un interes trebuie s fie economic si evaluabil in bani. Natura juridical a interesului asigurarii
se apreciaza in raport cu caracterul subiectiv sau obiectiv al acestuia. Potrivit teoriei interesului de
asigurare subiectiv, prin contract se asigura numai interesul asiguratului, nu si interesul celorlate persoane
cu privire la bunul asigurat si care nu au incheiat contract de asigurare. Teoria interesului de asigurare
obiectiv consider ca interesul fiind obiectiv este incorporate bunului asigurat si este independent de
titularul interesului. Riscurile asigurate reprezinta insasi cauza asigurarii fiind anumite evenimente care
pot surveni in procedura de producer, comercializa sit ran a marf si au ca urmare avarierea totala sau
partial a acestora. Partile vor conveni expres asupra riscurilor care urmeaza a fi asigurate si in urma carora
vor fi achitate despagubiri sau in care e rational se va allege o clauza contractual care prevede asigurarea
riscurilor necesare. Companiile de asigurari clasifica riscurile in:
--Riscuri excluse- evenimente ce pot surveni in viitor si pot cauza daune comerciantilor care sint asigurate
nu prin intermediul CA, ci prin alte mijloace aplicate de comercianti cum ar fit axe vamale imprevizibile,
dolul asiguratului, interzicerea in livrare etc.--Riscuri asigurabile car pot fi--Obisnuite se datoreaza unor
intimplari fortuite cum ar naufragiu , jaf, incendiu--Special sint datorate de caracteristicile fizico-chimice
ale marfurilor, fie sint datorate ltor cause deosebite ivite in perioada asigurata cum ar fi scurgerea
lichidelor, oxidare metalelor, spargerea sticlei etc.La fel si alte riscuri assimilate celor special cum ar fi
cutremure, inundatii, razboaie, greve, etc.Suma asigurata este suma pina la concurenta careia asiguratorul
raspunde fata de asigurat in cazul producerii evenimentului acoperit prin asigurare. Ea serveste ca baza si
pentru calcularea primei de asigurare. Valoare bunului se stabileste reiesind din valoarea indicate a
marfurilor in facturile comerciale la care poate fi adaugat costul transporturilor, taxelor vamale si
beneficial de pina la 10 % din costulindicat in facture. Suma asigurata poate fi mai mica sau cel mult
egala cu valoarea de asigurare evintindu-se supraasigurarea nici subasigurarea. SA poate fi modificata
prin maj sau reducerePrima de asigurare constituie suma de bani care este echivalentul serviciului
asiguratorului si care se plateste anticipat de catre asigurat. Prima este pretul pentru ca asiguratorul sa ia
asupra sa riscul. Criteriul essential de stabilire a marimii primei de asigurare constituie volumul riscurilor
asigurate care se determina pe baza de date statistice. In calculul primei de asigurare sint luate in
considerare durata si suma asigurata. Daca asiguratorul in baza unei clause contractual privind
actualizarea primei de asigurare mareste cuantumul acesteia, asiguratul poate rezilia contractual cu
respectarea termenului de preaviz care e de o luna, iar majorarile neinsemn ate nu indreptatesc rezilierea
1314 CC al RM. Practica asigurarilor a elaborate mai multe tipuri de polite de asigurare in dependent de
tipul asigurarii. Astfel deosebim polite maritime, fluvial, terestre sau aeriene care se stabilesc in
dependent de tipul de transport utilizat. Polite CARGO,CASCO in dependeta d ebunul asigurat, polita de
navlu care asigura, de port care sigura riscurile in timpul unei stationary mai indelungate in port, polita de
constructii se asigura nava in perioada de constructii, polita de reasigurare in cazul asigurarii
asiguratoprului contra survenirii riscului dj asigurat. In dependent de polita de asigurare se stabilesc
drepturile si oblig partilor, suma asigur, prima de asigurare etc.
2.
Specificai categoriile riscurilor si modul de asigurare a lor in cadrul asigurarii CASCO i
CARGO Asigurarea de bunuri este obiectul cel mai des intilnit in CIA si este asigurare
CARGO asigurarea marfurilor pe perioada transportariiCASCO asigurararea mijl d transport utilizate
in special in transportul maritime si aerianAsigurarea bunurilor ce constituie obiectul
investitiilorAsigurarea mijloacelor de transport CASCO in dreptul maritime se contracteaza pt mijl de
transport apte de a transporta mrfuri si care sint implicate la momentul asigurarii in procesul
detransportare a marfurilor. CASCO varietate a CIA avind ca obiect navele comerciale, navele de
pescuit oceanic sau navleauxiliare ce deserves porturile cum ar fi macaralele plutitoare , salupele si altele
aflate in proprietatea societatilor de navigatie ca si navele primate spre folosinta pastrare sau remorcare cu
titlu de inchiriere. Contractual se incheie pt pagubele cauzate bunurilor asigurate de accidentele,
intimplarile si pericolele navigatiei si exploatarii acestor bunuri. La perfectarea acestui contract se ia in
considerarea valoarea bunurilor asigurate(nave, masini, instalatii sau alte parti component putind fi inclus
nalvul sau cheltuielile legate de exploatarea navelor). Practica internationala a elaborate uzante in
domeniul asigurarilor astfel incit intreasigurator si asigurat sa fie suficienta indicarea termenului special
pt care se negociaza asigurararea. Astfel prin contract pot fi stipulate urmatoarele coditii de asigurare:WPA sau WA cu raspundere pt avarii si pierdere. Asiguratorul se oblige sa plateasca despagubiri pt
daunele acuzate de pierderea totala a navei (efectiva sau constructiva), pt pierderea unui obiect facind
parte dininventarul fix al navei ca si din avariile datorate calamitatilor natural cum ar fi naufragii, esuare,

coleziuni cu alte nave, eroare de navigatie, incendii si explozii, precum si de disparitie a navei, avariile
pricinuite acesteia de masurile de salvare, avariile provocate de alte nave, provocate de nava instalatiilor
portuare. Asiguratorului ii revine totodata obligatia sa acorde despagubiri si pt contributia navei la avaria
comuna, despagubirile in vederea salvarii si conservarii navei pt aducerea acesteia intr-un port de
refugiu, cheltuielile de judecata sau arbitraj faute de asigurat cu acordul asiguratorului in scopul
respingerii sau reducerii pretentiilor formulte de terti fata de asigurat, ori in vederea punerea in valoare a
pretentiilor formulte de asigurator fata de terti.- FPA fara raspundere pt avarii cu exceptia cazurilor de
naufragiu, esuare, incendiu, explozie pe bord si ciocnire. Asiguratorul isi asuma obligatia sa
despagubeasca limitative pierderea totatla a navei- TLS cu raspundere numai pt pierderea totala a anavei
inclusive cheltuielile de salvare, obligatia asiguratorului se rasfringe la acordarea de despagubiri pt
pagubele generate prin pierderea totala sau disparitia navei, precum si cheltuielile necesare si rezonabile
pt salvarea navei fiind irrelevant rezuktatul acestoraAsigurarea CARGO- varietatea a CIA, care are ca ob
marfuril aflate in transport intl. in cazul marfuri de export pot fi incluse in asigurarea, cu observ
reglementarilor vamale existente in st de destinatie si taxele vamale la export. Durata asig CARGO este
de la magazine la magazie si acopera intervalul de timp scurs din mom in care marfa paraseste magazia
si pina la intrarea acestora in magazine destin-ului, sau la destinatia indicate in CIA.In transp intl se
utilize urmat clause: -FPA fara avarie particulara => presupune asigurarea de catre A a obligatiile de a
plati despagubirile asiguratului p/t daunele suportate de acestea, ca um a avariei commune sau particulare,
interbuintat in transport maritim.In baza acestui termen comp de asig va acorda despagub asiguratului
numai cind, in urma unui accident sau catastrophe, bunul a fost pierdut sau avariat. In caz contrar,
asiguratul nu va putea pretinde despagubirile. In acest caz prima de asig este mai mica fata de cazul cind
si include riscurile sus mentionate. -NPA => cu rasp pt avarie particulara => prevede despagubirea
asiguratului si in cazul surve unor daune ce nu au nimic comun cu avaria/catastrofa. La cererea
asiguratului, in skimbul unei prime, in contr pot fi stipulate urmat riscuri: furt, jaf, nelivrare, ruginire,
oxidare, spargere, scurgere ordinara a lichidului, recipientelor, asudare si aburire a navei, umezire prin
umed atmosferica/ contaminare. -AR toate riscurile => se acopera toate daunele cauzate bunuri de orice
risc l/a care acestea ar fi expuse, cu exceptia riscurilor expres excluse, cum ar fi razboi, avarii provocate
de mine, bombi, piraterie. P/t a fi asigurat si aceste riscuri, partile treb sa specific in contr pe fiecare din
ele. Ex: AR+ celelalte riscuri.Distrugerea bunurilor in urma surveniriiriscurilor pot fi provocate de citeva
avarii: totale, partiale, comune, particulare. Totala => duce la pierderea intreaga a bunurilor asigurate sau
deteriorarea/ proprietatilor lui, incit devine imposibil utilize lui/dupa destin. Costurile de salvare depasesc
costul bunului. Partial => duce la disparitia, distrugerea partial a bun si este constatata imediat dupa
avarie de un comisar de avarie. Asiguratul va primi despagubirile in proportia bunurilor deteriorate.
Comuna => arunc distrug bunurilor asig in mod constient, in sc salv navei. Se va considera asemenea
avarii, daca au fost intreprinse rational si in situatii exceptionale. Daunele surv sunt impartite intre
propriet marfi si transportator.Particulara => daunele au surv ca urm a cazurilor fortuite.
3.
Analizai etapele incheierii CIAo prima etapa este declaratia (cererea de asigurare) care consta in
completarea de catre asigurat a unui formular special al asiguratorului prin care se manifesta vointa de a
incheia contractual. Declaratia de asigurare permite asiguratorului sa-si faca o opinie asupra riscului pe
baza raspunsurilor asiguratului la intrebarile din formular. Fiind un act unilateral de vointa declaratia de
asigurare produce efecte juridice specific asigurarii numai dup ace a fost accepatat de asigurator. O alta
etapa o constituie analiza declaratiei de risc. Riscul prezinta pentru asigurator o importanta deosebita. In
functie de acest element se apreciaza daca se poate accepta riscul si marimea primei de asigurare aferenta.
Asiguratul trebuie sa faca declaratii complete chiar si atunci cind pe parcurs imprejurarile esentiale
privind riscul s-au schimbat. In caz contrar asiguratorul isi rezerva dreptul fie de a modifica contractual,
fie de a refuza despagubirea solicitata de asigurat. De regula contractual de asigurare se considera incheiat
prin plata primelor de asigurare si emiterea documentului de asigurare.
Subiectul 18
1.
Definii arbitrajul commercial internaional conceptul de arbitaj commercial internaional este
susceptibil de mai multe acceptiuni. Intr-o prima acceptiune arbitrajul commercial internaional este o
institutie juridical pentru solutionarea litigiilor ce se ivesc in cadrul relatiilor comerciale internatioanale si
de catre persoanele investite cu aceasta sarcina, chiar de partile aflate in litigiu. Potrivit altei opinii
arbitrajul internaional este mijlocul prin care un litigiu sau mai multe litigii ce vor aparea in viitor pot fi
solutionate definit de o persoana neinteresata. Alti autori analizeaza arbitrajul commercial internaional ca
jurisdcitie speciala si derogatorie de la dreptul comun procesual, menita sa asigure rezolvarea litigiilor
izvorite din raporturile comerciale internaionale.

2.
Comparati diferite conceptii privind natura juridical a arbitrajului commercial
internaionalNotiunea juridical a arbitrajului commercial internaional nu a primit o rezovare unitara in
doctrina. Ea a generat o pluralitate de opinii contradictorii, conturindu-se trei conceptii diferite in aceasta
privinta: contractual, jurisdictional si mixta. Conform conceptiei contrcatuale arbitrajul commercial
international este un ansamblu de acte juridice avind o natura contractual. Aceasta natura juridical rezulta
din faptul ca solutionarea litigiului aparut intre partile contractante este organizata de catrea acestea prin
acordul lor in limitele satbilite de lege, astfel incit sa fie realizata de persoane care le inspira incredere.
Prin urmare puterile arbitrilor si competent lor de a statua isi au sorgintea in vointa partilor litigante.
Sentinta arbitrala este declarata irevocabila tot prin vointa partilor, forta juridical a acestei sentinte rezulta
din vointa partilor litigante de a o adduce la indeplinire.Conceptia jurisdictional se fundeaza pe premise
ca statul este detinatorul puterii legislative si judecatoresti. Adeptii acestei conceptii invoca asemanarile
care exista intre instantele judecatoresti si cele arbitrale dintre care retiem urmatoarele:--Si judecatorul si
arbitrul au puterea de a statua cu caracter obligatoriu pentru partile in litigiu asupra temeiniciei si
legalitatii pretentiilor formulate de reclamant--Hotarirea pronuntata stabileste drepturile si obligatiile
partilor aflate in lititgiu, care este susceptibila de executare silita in eventualitatea ca nu este executata
voluntary--Anumite cai de atac impotriva sentintei arbitrale sint de competent exclusive de solutionare a
instantei judecatoresti de drept comun, ceea ce apropie sensibil hotarirea arbitrala de hotarirea
judecatoreasca.Conceptia mixta sau eclectic considera ca cele doua conceptii mentionate contractual si
jurisdictional se refera la arbitraj in mod unilateral, luin din considerare fie punctual de plecare al
activitatii ce o desfasoara, fie specificul acelei activitati.
In doctrina juridical s-a mentionat ca in activitatea sa arbitrajul este conditionat atit de originea sa
contractual, exprimata prin conventia de arbitraj, precum si de finalitatea sa jurisdictional exprimata in
sentinta pe care o pronunta si care este definitive si executorie.
ntocmii o hotrire arbitrala
Subiectul 19
1.
relatai caracteristicile eseniale ale bursei de mrfuriBursele de marfuri-reprezinta forma
organizatorico-juridica acarora de cele mai multe ori este Societatea pe actiuni,fara scop de profit unde
de asemenea cu ajutorul intermediarilor se negociaza in cadrul sesiunilor anumite bunuri.bursele de
marfuri specializate pe marfuri individuale pe grupe de marfuri din aceeasi categorie economica sau pe
marfuri generale. Bursa de mrfuri, numit uneori burs de comer, este o pia organizat i
specializat, la care se negociaz i se ncheie tranzacii de mrfuri fungibile, standardizate. i
depozitabile. Bursa de mrfuri i desfoar activitatea n cldi'l special amenajate, sub supravegherea
i controlul guvernamental.
Caracteristicile eseniale ale bursei de mrfuri sunt urmtoarele:a) marfa care se negociaz la burs
trebuie s fie fungibil si standardizat; b) bursa de mrfuri este o pia caracteristic la care se formeaz.
preurile interne i internaionale de referin. Acestea influeneazi formarea preurilor tuturor mrfurilor
similare; c) nscrisul contractual este un document tipizat, uor c1(' completat de personalul operaional al
bursei; d) comerul la bursele de mrfuri se caracterizeaz printr-o bun. informare a oamenilor de afaceri
i prin repartizarea echilibrat a riscurilor; e) la bursele de mrfuri vnztorul prezint numai documentele
care atest dreptul de proprietate asupra mrfurilor oferite spre vnzare. Nu este necesar ca marfa s fie
vzut de cumprtor, deoarece aceasta este standardizat; f) unitatea de msur la burs este lotul sau
contractul de bursl1 a crui mrime este n funcie de natura mrfii i este fixat u regulamentul de
funcionare i de statut. De exemplu, un contract poate fi egal cu 50 tone de cafea, 30 tone de cacao, 100
tone gru, 50.000 livre bumbac etc. --unele burse dispun de depozite proprii de mrfuri; -- realizarea
contractelor se face prin Casa de Compensaie (Clearing House) sau prin bnci comerciale.
2.
Caracterizai INCOTERMS 2010
INCOTERMS 2010 un set de reguli intl p/t interpretarea termenilor com desemnind in detaliere dr si
oblig partilor CVI. Acest document specifica responsabilitatea cumparatorului si vinzatorului in cadrul
CCi, in ceea ce priveste locul si termenile de transmitere a responsabilit com juridice si de asig de la o
parte la alta.INCOTERMS se poate aplica cu titlu de uzanta, in masura in care lex contractus
recunoaste si da efecte uzantelor com. La fel sunt utilizate pe plan intl, in special, pe continutul European,
fiind elab sub egida CC din Paris, in vig 01.07.11.
Daca partile doresc sa le aplice este necesar ca ele sa faca referire expres in CCi , la termenul pe care l-au
ales si editia anului publicarii. Utilizarea termenilor este optional. Partile contractante au libertatea sa
aduca modificari, completari continutului termenului pe care l-au indicat.

INCOTERMS privesc in principal:- aspectele legate de livrarea marfii; - transferul riscurilor de la V la C;

- repart. chelt intre parti.Toate acestea au o corelatie din punct de vedere juridic:
-inche contr de transport; - indeplinirea formalit p/t import, export; - ambalarea, marcarea marfii.
Nu au dr ob probl referitor la :- cantitatea, calitatea si pretul marfii; - transmiterea dr de proprietate; solute litigiilor, ce pot aparea intre parti, pe cale arbitrala.
Scopul versiunii noi tine de schimburile produse in system intl de transport. O importanta din clause, este
in cea cu mare parte aspectul referitor la siguranta in comunicarea in format electronic in com intl care
este in crestere. Chiar si cea de-a s-a revizuire din 2000, a tinut seama de folosirea intense a EDE
(schimbul reciproc de date reciproce).
INCOTEMRS 2010 include 11 termeni, anterior erau 13. Care pot fi grupati in 2 mari categorii:
1.Clauze/conditii care se aplica tuturor modalit de transport;
2.Clauze ce se aplica doar transport maritmi sau fluvial.
Pentru simplitate, termenii INCOTERMS au fost grupati in 4 grupe mari:
Grupa E => clauza de evaluare, conform careia cumparatorul suporta practice toate costurile. Minim
oblig p/t vinzator, maxim p/t comparator.
Grupa F => cl de expediere in care vinzatorul se obliga sa ofere marfa agentului de transport numit de
comparator. Ex: FCA, FAS, FOB.
Grupa C => cl de expediere, vinzatorul suporta costurile p/t transport, dar nu isi asuma risc de
pierdere/deteriorare a marfii sau costuri suplimentare, surv in urma evenim ce au avut loc dupa
transportarea la punctual de destinatie convenit. Ex: CFR, CIF, CPT, CIP.
Grupa D => cl de destinatie, vinzatorul suporta si cheltuielile la sosire. El isi asuma toate obligatiile,
riscurile si costurile necesare p/t a transporta marfa la destinatie. (maxim p/t V si minim p/t C). Ex: DAT,
DAP, DDP.
3.
Analizati prevederile Conveniei de la Viena asupra contractelor de vnzare internaional de
mrfuri din 11 aprilie 1980 si CC al RM referitoare la obligatiile partilor contractante.
ARTICOLUL 34 Daca vanzatorul este tinut sa remita documentele care se refera la marfuri, el trebuie sa
execute aceasta obligatie la momentul, in locul si in forma prevazute de contract. In caz de remitere
anticipata, vanzatorul pastreaza, pana la momentul prevazut pentru remitere, dreptul de a remedia orice
defect de conformitate a documentelor, cu conditia ca exercitiul acestui drept sa nu cauzeze
cumparatorului nici inconveniente, nici cheltuieli nerezonabile. Totusi, cumparatorul pastreaza dreptul de
a cere daune-interese in conformitate cu prezenta conventie
ARTICOLUL 31Daca vanzatorul nu este tinut sa predea marfurile intr-un loc special, obligatia sa de
predare consta:a) cand contractul de vanzare implica transportul marfurilorin remi-terea marfurilor
primului transportator pentru a le transmite cumparatorului;
b)cand, in cazurile nevizate de precedentul alineat, contractul se refera la un bun individual determinat
sau la un bun determinat prin caractere generice care trebuie prelevat dintr-o masa determinata sau care
trebuie fabricat ori produs si cand, in momentul incheierii contractului, partile stiau ca marfurile se
gaseau sau trebuiau fabricate ori produse intr-un loc special in punerea marfurilor la dispozitia
cumparatorului in acel loc;c) in celelalte cazuriin punerea marfurilor la dispozitia cumparatorului in
locul in care vanzatorul avea sediul sau la momentul incheierii contrac-tului.
ARTICOLUL 32 1. Daca in conformitate cu contractul sau prezenta conventie, vanzatorul remite
marfurile unui transportator $i daca marfurile nu sunt clar identificate potrivit contractului, prin aplicarea
unui semn distinctiv pe marfuri, prin documentele de transport sau prin orice alte mijloace, vanzatorul
trebuie sa trimita cumparatorului un aviz de expeditie care specifica marfurile.
2. Daca vanzatorul este tinut sa ia masuri pentru transportul marfurilor, el trebuie sa incheie contractele
necesare pentru ca transportul sa fie efectuat pana la locul prevazut, cu mijloacele de transport adecvate
imprejurarilor si in conditiile obisnuite pentru un astfel de transport.
3. Daci vanzatorul nu este tinut sa subscrie el insusi o asigurare pe timpul transportului, el trebuie sa
efectuieze cumparatorului, la cererea acestuia, toate informatiile de care dispune i care-i sunt necesare
incheierii acestei asigurari.ARTICOLUL 33 Vanzatorul trebuie sa predea marfurile:
a) daca o data este fixata prin contract sau determinabila prin referire la contract, la aceasta data;
b) daca o perioada de timp este fixata prin contract sau determinabila prin referire la contract, in orice
moment in cursul acestei perioade, in afara de cazul in care din imprejurari nu rezulta ca alegerea datei
revine cumparatorului, sau in toate celelalte cazuri, intr-un termen rezonabil calculat de la incheierea
contractului.ARTICOLUL 30 Vanzatorul se obliga, in conditiile prevazute de contract i de prezente
conventie, sa predea marfurile, sa transfere proprietatea acestora si, daca este cazul, sa remita

documentele referitoare la marfa.ARTICOLUL 53 Cumparatorul se obliga, in conditiile prevazute

de contract i de prezenta conventie, sa plateasca pretul si sa preia marfurile predate.
ARTICOLUL 54 Obligatia cumparatorului de a plati pretul o cuprinde pe aceea de a lua masurile si de a
indeplini formalitatile destinate si permita plata pretului, care sunt prevazute de contract sau de legi si
reglamentari.ARTICOLUL 55 Daca vanzarea este valabil incheiata fara ca pretul marfurilor vandute sa
fi fost determinat in contract, in mod expres sau implicit, sau printr-o dispozitie care permite sa fie
determinat, partile sunt reputate, in lipsa unor indicatii contrare, ca s-au referit in mod tacit la pretul
practicat in mod obisnuit in momentul incheierii contractului, in ramura comerciala respec-tiva, pentru
aceleasi marfuri vandute in imprejurari comparabile.ARTICOLUL 56 Daca pretul este stabilit in raport
de greutatea marfurilor, greutatea net; este cea care, in caz de indoiala, determina acest pret
ARTICOLUL 57 1. In cazul in care cumparatorul nu este tinut sa plateasca pretul intr-ur alt loc deosebit,
el trebuie platit vanzatorului:Ia sediul acestuia, sau
a) dacS plata trebuie facuta contra remiterii marfurilor sau documentelor, la locul acestei remiteri.
2. vanzatorul trebuie sa suporte orice sporire a cheltuielilor accesorii platii care rezulta din schimbarea
domiciliului s3u dupa incheierea contrac-tului.ARTICOLUL 58 1. in cazul in care cumparatorul nu este
tinut sS plateasca pretul intr-un alt moment determinat, trebuie sa-l plateasca in momentul in care, in
conformitate cu contractul si prezenta conventie, vanzatorul pune la dispozitia sa, fie marfurile, fie
documentele reprezentative ale marfurilor, vanzatorul poate face din plata o conditie a remiterii
marfurilor sau a documentelor.fn cazul in care contractul implica transportul marfurilor, vanzatorul poate
face expedierea sub conditia ca acestea sau documentele lor reprezen-tative sa nu fie remise
cumparatorului decat contra platii pretului.Cumparatorul nu este tinut de plata pretului inainte de a fi avut
posibilitatea s& examineze marfurile, in afara de cazul in care modalitatile de predare sau de plata pe care
le-au convenit partile nu-i lasa aceasta posibilitate.ARTICOLUL 59 Cumparatorul trebuie sa plateasca
pretul la data stabilita prin contract sau care rezulta din contract si din prezenta conventie, fara a fi
necesara nici o cerere sau alta formalitate din partea vanzatorului.
Subiectul 20
1.
Definii contractul de transport aerian internalional de marfuri.
Contractul international aerian de marfuri este un conteract in baza caruia o parte numita caraus se oblige
fata de cealalta parte numita expeditor ca in schimbul unei taxe de transport sa transporte pe calea aerului
anumite marfuri la destinatia convenita sis a le elibereze la acea destinatie.
2.
Analizali obligatiile partilor in contractul de transport aerian international de marfuri prin
prisma prevederilor Conventiei pentru unificarea anumitor reguli referitoare la transportul
aerian intemalional de la Montreal din 28.05.1999.Expeditorul este obligat sa intocmeasca correct
scrisoarea de transport internaional, sa procure carausului toate celelate documente necesare pentru marfa
in vederea indeplinirii formalitatilor vamale sau de politie, sa aduca marfa la aeronava in stare buna si
ambalata corespunzator. Carausul are obligatia sa incarce marfa pe aeronava la primire sis a o descarce la
destinatie, sa comunice destinatarului sosirea marfurilor sis a i le elibereze. Eliberarea marfurilor se face
dup ace destinatarul achita creantele care greveaza marfa in favoarea carausului care are un drept de
retentive asupra marfurilor aflate la bordul mijlocului de transport pina la achitarea de catre beneficiarii
transportului a tuturor sumelor datorate transportatorului. Carausul este obligat sa execute transportul in
bune conditii. El este raspunzator de daunele cauzate prin intirziere in executarea transportului, putindu-se
exonera numai daca dovedeste ca a luat toate masurile necesare pentru evitarea pagubelor sau ca s-a aflat
in imposibilitate de a lua masurile necesare. Daca marfa primita de destinatar a fost avariata, acesta
trebuie sa intocmeasca un protest imediat ce a descoperit acest lucru, dar nu mai tirziu de 7 zile pentru
bagaje si 14 zile pentru marfuri. Pentru cazurile de intirziere protestul poate fi inaintat in cel mult 21 de
zile de la data primirii marfii de catre destinatar. Expeditorul are dreptul sa retraga marfa de transport, pe
aeroportul de plecare, in timpul calatoriei sau chiar de la destinatie precum sis a dispuna predarea marfii
altei persoane decit cea mentionata in contractual de transport aerian. Carausul executa aceste dispozitii
ulterioare incheierii contractului, cu obligatia expeditorului de a plati eventualele costuri suplimentare.
Daca executarea ordinelor nu este posibil carausul este obligat sa-l avertizeze pe expeditor despre acest
lucru. Destinatarul poate solicita eliberarea marfii unei alte persoane sau continuarea transportului pina in
alta localitate, cu suportarea tuturor cheltuielilor suplimentare. Daca destinatarul refuza primirea marfii
sau nu poate fi gasit carausul il notifica pe expeditor pentru a dispune asupra marfii.
3.
Formulali mentiunile care trebuie inserate in scrisoarea de transport aerian.Contractul de
transport international aerian se incheie de regula sub forma scrisorii de transport aerian international.
Aceasta are numai o valoare probatorie care confirma incheierea contractului si primirea marfii de catre

caraus. Scrisoare de transport se incheie in 3 exemplare originale si mai multe copii. Scrisoarea de
transport international aerian trebuie sa contina:--Punctual de plecare si de destinatie;--Greutate, volumul,
numarul si dimensiunea coletelor, felul ambalajului, marcajul si starea marfii date spre transport;-Numele si adresa destinatarului;--Numele si adresa expeditorului;--Mentiuni cu privire la modul de plata
ataxelor de transport si acelor accesorii;--Documentele accesorii anexate la scrisoarea de trasura necesare
indeplinirii formalitatilor vamale, fiscal, fito-sanitare.
Subiectul 21
1.
Relatati despre conditii de fond necesare pentru interventia raspunderii contractual in
raporturile de comert international O abordare tradiional a condiiilor de aplicare a sanciunii sub
form de daune interese ine de analiza urmtoarelor elemente:1. Neexecutarea contractului 2.
Prejudiciul 3. Legtura cauzal ntre neexecutarea contractului i prejuciul
1. n dreptul intern i internaional, neexecutarea sau nclcarea contractului este condiia de baz a
sanciunii daune-interese, puse la dispoziia creditorului lezat. Un rol important l ocup instituia culpei,
care totodat este diferit: unele sisteme de drept impun debitorul o responsabilitate de plin drept; altele
cer existena culpei; iar altele au un sistem mixt, n care debitorul este responsabil de plin drept n unele
cazuri i doar pentru culp n alte cazuri. n RM culpa debitorului este necesar pentru survenirea
rspunderii, prin plata daunelor-interese, potrivit cruia debitorul poart rspundere numai pentru dol sau
intenie, sau culp (impruden sau neglijen) dac legea sau contractul nu prevede altfel, sau dac din
coninutul sau natura contractului nu reiese altfel.
Prejudiciul sistemele naionale i internaionale prevd acordarea de daune-interese numai atunci cnd
creditorului i-a fost cauzat un prejudiciu. Caracterul reparator al daunelor interese este privit prin prisma
principiului general, recunoscut n toate sistemele de drept i se numete reparare integral a
prejudiciului Legatutra cauzala dintre neexecutarea contractului si rejudicul produs.
2.
Descrieti principiile conform carora se face evaluarea judiciara a despagubirilor
n dreptul RM, rspunderea este prevzut la art. 602 alin.1 dac nu se execut obligaia, debitorul este
inut s despgubeasc pe creditor pentru prejudiciul cauzat, astfel, dac nu dovedete c neexecutarea
obligaiei nu este imputabil. n dreptul francez, daunele interese, art. 1149 CC francez, dispune
debitorul care a cauzat prin neexecutarea contractului un prejudiciu cocontractantului su, este inut s
repare pierderile suportate i ctigul de care acesta a fost lipsit. Daunele interese, pot fi s nlocuiasc cu
titlu principal prestaia neexecutat, fie s completeze alte sanciuni, cum ar fi rezoluiunea, excepia de
neexecutare, executarea silit n natur .a. n common-law acordarea daunelor interese este remediul
obinuit n cazul nclcrii contractului. Dreputl la daune interese al prii lezate exist indiferent de
faptul dac contractul a fost sau nu rezolvit. Aciunea pentru daune-interese se afl de plin drept la
ndemna prii lezate spre deosebire de aciunea pentru executarea silit sau cea pentru restituire care
poart mai mult un caracter restricionar i poate fi executat doar n anumite condiii. Convenia de la
Vinea, principiile dreptului european al contractelor i UNIDROIT stabilesc ca principiu general c
creditorul trebuie s fie pus pe ct este posibil n situaia n care el s-ar fi aflat dac contractul ar fi fost
executat n modul cuvenit. Aceast condiie presupune c creditorul are dreptul la repararea integral a
prejudiciului pe care l-a suportat din cauza neexecutrii. i acest prejudiciu cuprinde: prejudiciul efectiv
i venitul ratat. Art. 74 Conv Viena Articolul 610. ntinderea despgubirii (1) Despgubirea pe care o
datoreaz debitorul pentru neexecutare cuprinde att prejudiciul efectiv cauzat creditorului, ct i venitul
ratat. (2) Ratat se consider venitul care ar fi fost posibil n condiiile unui comportament normal din
partea autorului prejudiciului n mprejurri normale. (3) Este reparabil numai prejudiciul care reprezint
efectul nemijlocit (direct) al neexecutrii. (4) Despgubirea nu se extinde asupra prejudiciului care,
conform experienei debitorului, nu putea fi prevzut n mod raional n cazul unei aprecieri obiective.
(5) Dac neexecutarea obligaiei este cauzat prin dol, debitorul rspunde i pentru prejudiciul
imprevizibil.
3.
Argumentati funciile clauzei penaleDef. Legala art.624 alin (1) clauza penala (penalitatea) este
o prevedere contractuala prin care prile evalueaza anticipat prejudiciul, stipulind ca debitorul, in cazul
neexecutarii obligaiei, urmeaza sa remita creditorului o suma de bani sau un alt bun.
Din definitia clauzei penalerezulta ca ea are natura contractuala, adica, de regula este stabilita prin acordul
partilor clauza penala conventionala. Insa pot exista cazuri cind, in mod exceptional, plata penalitatii
este prevaazuta de lege clauza penala legala. In aceste cazuri, creditrul poate cere plata penalitatii
indiferent daca exista o conventie a partilor in acest sens.
Clauza penala se aplica numai daca nu este executata obligatia principala a contractului, care poate sa se
infatiseze ca o neexecutare totala sau partiala, ca o executare necorespunzatoare sau a o executare cu

intirziere, neexecutarea poate fi in acelasi timp, atit necorespunzatoare cit si cu intirziere. Prin urmare,
clauza penala acopera functia despagubirilor compensatorii si a celor moratorii.
Functiile clauzei penale Clauza penala indeplineste FUNCTIA DE GARANTIE, cit priveste executarea
obligatiei principale, prin faptul ca perspectiva consecintelor neexecutarii obligatiilor contractuale
indeamna pe debitor la executarea reala a contractului. Clauza penala are si o FUNCTIE DE
EVALUARE. Cluaza penala apare ca modalitate de evaluare conventionala anticipata a prejudiciului
care poate fi cauzat creditorului prin neexecutarea obligatiei si, a intinderii reparatiei sub forma de
despagubiri pe care debitorul o datoreaza creditorului. Clauza penala are si o FUNCTIA
COMPENSATORIE (raparatorie) deoarece are menirea de a compensa prejudiciul suferit de creditor
prin neonorarea obligatiilor contractuale de catre debitor. FUNCTIA DE SANCTIONARE care rezulta
din faptul ca penalitatea se plateste independent de intinderea prejudiciului, putind sa depaseasca limitele
acestuia, si chiar in lipsa oricarui prejudiciu. FUNCTIA DE STIMULARE debitorului la o conduita
corecta
Subiectul 22
1.
Relatati despre clauza primului refuz
in baza clauzei primului refuz o parte contractanta A se obliga fata de cealalta beneficiar B, de a-i
propune sa realizeze in viitor o anumita operatie impreuna cu preferinta fata de orice alt client; iar in
cazul unui refuz al benefiziarului (B), celalta parte (A) este libera sa trateze cu oricare alt client.
Beneficiarul va avea, deci, optiunea de a participa la aceasta operatiune, cu preferinta fata de oricare alt
client, iar in cazul unui refuz din partea sa (primul refuz),cealalta parte va putea sa contracteze acea
operatie cu oricare alt client. Aceasta clauza exprima un antecontract unilateral, afectat de o conditie
suspensiva potestativa simpla din partea promitentului. Ea contine un antecontract unilate-ral, deoarece
da nastere obligatiei promitentului de a acorda prefe-rinta beneficiarului fata de alti clienti ai sai.
Promisiunea se poate referi la orice operatiune comerciala pe care promitentul ar intentiona sa o incheie
in viitor sau numai la o anumita operatiune, mai exact un anumit contract, aceasta din urma situatie fiind
cea mai frecvent intalnita in practica.
2.
Analizati clauzele asiguratorii impotriva riscurilor nevalutare in practica executarii contractelor
comerciale internationale, riscurile nevalutare cel mai frecvent se manifesta sub forma riscului de pret. Pe
piatii se produce o fluctuatie permanenta a preturilor, care uneori este cauzata de fluctuatia monetara,
alteori de diferite imprejurari ce pot surveni intre momentul incheierii contractului si cel al Analizarii
executarii lui. Astfel, se poate modifica raportul dintre cerere si oferta datorita unor factori conjuncturali,
care prin actiunea lor pot influenta pozitiv sau negativ, cererea sau oferta la anumite marfuri (sau
servicii), care constituie obiectul contractului.
Pentru neutralizarea riscului de pret, partile pot stipula in continutul contractului lor clauze de recalculare
sau de postcalculare a pretului. Partile pot evita aceste riscuri, stipuland in contract unele clauze de
adaptare a acestuia la noile imprejurari si anume: clauza clientului cel mai favorizat, clauza ofertei
concurente, clauza de hardship sau de impreviziune, clauza de for|a majora, clauze preventive fatii de
diverse masuri de protectie a concurentei.
Clauze de recalculcare sau revizuire.In doctrina juridica aceste clauze mai sunt numite si clauze de
indexare a pretului, clauza de escaladare a preturilor sau clauza de pret, mobil.
Clauza de revizuire a pretului este stipulatia contractuala prin care partile stabilesc, ca oricare dintre ele
este indreptatita sa procedeze la recalcularea pretului contractual in situatia in care intre momentul
incheierii si executarii contractului au intervenit modificari semnificative ale pretului materiilor prime,
energiei, formei de munca sau ale altor elemente avute in vedere la stabilirea pretului contrac-tual (de
exemplu, primele de asigurare, tarifele de transport etc.). Scopul acestei clauze este de a proteja partile
impotriva riscurilor nevalutare, prin mentinerea puterii de cumparare a monedei de plata.
In functie de complexitatea elementului de referinta (etalonului), clauzele de revizuire a pretului (de
indexare nemonetara) au fost clasificate in doctrina in trei variante si anume:a) Clauza de revizuire cu
indexare unica (sau speciala). In aceasta varianta pretul este exprimat intr-o unitate de masura uzuala, al
unui produs determinat, de exemplu al unei tone de carbune, al unui baril de petrol, al unei tone de
cereale, al unui kw/ora energie electrica etc.
b) Clauza de revizuire cu indexare cumulativa (complexa). Aceasta clauza se utilizeaza pentru varianta
cand pretul contractului depinde de valoarea unei pluralitati de elemente de referinta privite cumulativ.
De exemplu, materii prime, materiale, fortta de munca necesare pentru realizarea obiectului
contractului.Clauza de revizuire cu indexare cumulativa (complexa) se utilizeaza, mai ales, in contractele

de antrepriza pentru lucrari de constructii-montaj, cu precadere atunci, cand antreprenorul foloseste

materiale si forta de munca din fara beneficiarului.
c) Clauza de revizuire a pretului cu indexare generala. Aceasta varianta presupune raportarea pretului
contractual la valoarea tuturor bunurilor si serviciilor care pot fi procurate cu cantitatea de moneda in care
este exprimat acest pret intr-o zona geografica determinata. In acest caz, elementul de referinta este un
indice sta-tistic relevant pentru evolutia preturilor la nivelul macroeconomic pe intreaga tara, pe
ansamblul economiei unui oras etc.Clauza de indexare generala ce are drept scop mentinerea puterii
globale de cumparare a monedei de plata este mai putin utilizata in practica contractuala internationala.
Clauze de postcalculare a pretului. Aceste clauze sunt mai rar utilizate in practica. Clauzele de
postcalculare a pretului au aceeasj finalitate ca i clauzele de revizuire a pretului sj anume: mentinerea
pretului marfii (serviciului sau lucrarii) la parametrii conjuncturii existente pe piata in momentul
Analizarii executarii prestatiei asumate de debitor. Clauza cost + fee prezinta pentru beneficiar avantajul
ca poate obtine ameliorarea produsului sau lucrarii pe toata perioada executarii contractului, in functie de
ultimele inovatii tehnologice. Doctrina juridica a mentionat239, ca stipulatia cost f fee ii impune
cumparatorului toate riscurile de instabilitatte a preturilor sj nu este recomandabila la import.
Clauza ofertei concurente.Potrivit unei opinii, prin clauza ofertei concurente promitentul (vanzatorul,
prestatorul de servicii) se obliga sa acorde cocontractan-tului conditiile mai avantajoase oferite acestuia
de catre un tert in cadrul unei operatiuni similare.Formularea sub care aceasta clauza a fost cel mai des
intalnita este urmatoarea: "Daca in cursul executarii contractului, cumpa-ratoru! notifica vanzatorului
primirea unei oferte concurente, emanand de la un furnizor cunoscut si serios, facuta la un pret infe-rior
pretului contractului, toate celelalte elemente ale contractului, in special cele referitoare la calitate,
cantitate si termene de livrare ramanand aceleasi, vanzatorul trebuie ca in termen de 10 zile de la primirea
notificarii scrise din partea cumparatorului, sa accepte conditiile din oferta concurenta. In lipsa acordului
vanzatorului cu cumparatorul, acesta din urma este eliberat de obligata de a cumpara de la vanzator, iar
contractul va inceta sa produca efecte in termen de 10 zile de la primirea raspunsului".
Clauza clientului cel mai favorizat. Clauza clientului cel mai favorizat este stipulatia contractuala prin
care promitentul (vanzatorul, furnizorul de bunuri sau de servicii) se obliga sa acorde celuilalt contractant
(cumparator, beneficiar) cele mai favorabile conditii pe care le-ar acorda eventual unui tert; cu privire la
contracte avand acelasi obiect.
Uzual in practica aceasta clauza este formulata astfel: "Daca vanzatorul va consimti fata de un tert
conditii mai favorabile in ansamblu decat cele stipulate in prezentul contract pentru cantitate si calitate
comparabila, le va acorda de asemenea cumparatorului din acest contract cu incepere din ziua in care
devin aplicabile in raporturile cu terta persoana".245
3.
Formulate asemanarile si deosebirile dintre clauza de hardship si clauza de forta majora si
dintre clauza de hardship si leziune Astfel este for major acel eveniment intervenit ulterior ncheierii
contractului nafara contractului prilor, imposibil de prevzut, i nlturat, care mpiedic executarea
obligaiei. n comerul internaional, fora major are mai mult un caracter convenional, nu legal, i n
consecin, prile dau semnificaie noiunii i efectelor pe care le va produce. Clauza de for major
poate fi invocat de oricare dintre pri. Partea interesat va notifica celelalte pri n termenele prevzute
de contract, intervenii a evenimentului, cu dovezile corespunztoare. n comerul internaional, clauza de
for major, nu conduce n mod automat la rezilierea contractului, ci la suspendarea lui. Pe durata
suspendrii prile sunt libere s ncheie contracte similare cu ali parteneri. Dac suspendarea dureaz o
perioad mai lung, stabilit de pri (6-8 luni) contractul poate fi reziliat sau renegociat. n cazurile n
care mpiedicarea este total, debitorul se exonereaz integral de plata unor daune sau penaliti. ns n
cazul n care mpiedicarea este parial, exonerarea de rspundere este direct proporionat cu efectele
specifice mpiedicrii. CLAUZA DE HARDSHIP Inserarea acestei clauze permite modificarea
coninutului contractului atunci cnd pe parcursul executrii acestuia se produc fr culpa contractanilor
evenimente care nu puteau fi prevzute n momentul ncheierii contractului, dar care schimb n mod
substanial datele, evenimentele avute n vedere n momentul contractrii i care creaz pentru unul din
contractani consecine mult prea anevoioase pentru a fi echitabil ca acesta s le suport de unul singur.
Aceast clauz se utilizeaz cu precdere n contractele cu termen lung, mai cu seam n contractele de
livrare de materie prim precum i n contractele din domeniul informaticii.
n principiu, adaptarea contractului produce efecte juridice doare pentru viitor, datorit faptului c aceast
clauz nu acioneaz n mod automat, ci numai dup negocieri. Clauza de hardship este guvernat de
legea aplicabil CCI. La fel, clauza de hardship, spre deosebire de clauza de for major, nu pune

problema exonerrii de rspundere a vreo unei pri ci doar a reechilibrrii sau reactualizrii prestaiilor.
Art. 623 CC RM, UNIDROIT, Publicaie Camerei Internaionale de comer nr.650 din 2003.
Subiectul 23
1.
Definiti contractul de navlosire.Contractul de navlosire a fost definit ca acel contract prin care
armatorul numit navlosant se oblige ca in schimbul unei chirii numita navlu sa puna la dispozitia
celeilalte parti navlositorul nava apta pentru transport sau o anumita capacitate a acesteia in vederea
deplasarii marfii pe mare pina la destinatie.
2.
Determinati categoriile contractului de navlosire.
Contractele de navlosire, utilizate n practica internaional, pot fi clasificate astfel: In funcie de natura
curselor efectuate pe mare:a. contractele de navlosire cunoscute sub denumirea de charter party"
privind navele de curse neregulate (tramp);b. contractele de navlosire specifice navelor care efectueaz
curse regulate, nave de linie, contractul de transport propriu-zis fiind dovedit prin conosament.
Navele de linie fac curse regulate ntre porturi conform unor orare (sau grafice) dinainte stabilite, fiind
utilizate pentru transportul unor partizi mici i numeroase, putnd ngloba mrfuri variate.In funcie de
modul de angajare al navei contractele charter party(contractile de navlosire) pot fi clasificate astfel:
1)
voyage charter = contract de angajare de spaiu maritim pentru una sau mai multe cltorii.
n practic, pentru o singur cltorie, se ntrebuineaz expresia n condiii de voiaj" iar pentru mai
multe cltorii succesive n condiii de voiaje consecutive",
In cazul acestor contracte navlul se pltete fie dup cantitatea mrfii ncrcate pe nav, fie sub form a
unor sume globale (lump sum) pentru ntreaga capacitate de transport a navei.
2)
Charter pe timp (time charter) = contractul de navlosire prin care armatorul pune la dispoziia
navlositorului pe o anumit perioad de timp, nava mpreun cu echipajul, cu
scopul ca nava s fie folosit la transportul mrfurilor, al cror posesor este navlositorul.
Navlositorul poate folosi nava conform intereselor sale, poate s dea dispoziii comandantului n ceea ce
privete ruta de urmat, n privina eliberrii de documente despre marfa etc. Pentru serviciile aduse
armatorul (proprietarul) are dreptul Ia o chirie pltibil anticipat, lunar, calculat de regul dup tonajul
deadweight al navei la linia de ncrcare pe timp de var.
Navlositorul suport toate cheltuielile de exploatare a navei (combustibil, lubrifiani, ap tehnic,
materiale de ntreinere etc) cu excepia salariilor i hranei echipajului care sunt n sarcinaarmatorului.
3)
charter by demise (sau bareboat charter sau charter prin cesiune)= se caracterizeaz prin
aceea c angajarea se refer Ia nave fr echipaj. Nava i ntreg echipajul,
inclusiv comandantul, sunt angajate la ordinele navlositorului. Cheltuielile legate de utiliz
area navei, respectiv salariile echipajului, aprovizionarea cu provizii,
combustibil, plata taxelor portuare, efectuarea de reparaii revin navlositorului.
Necesitatea de a ncheia contracte de navlosire cu maximum de celeritate, necesitatea izvort din tehnica
navigaiei i din cheltuielile ocazionate de orice ntrziere n cursele navelor pe de o parte, precum i
diversitatea legilor n vigoare n portul de destinaie pe de alt parte, a determinat prile contractante s
utilizeze formulare tip: charter party, ntocmite sau adoptate de diferite organizaii de transporturi
maritime, asociaii constituite i recunoscute pentru aprarea intereselor proprietarilor de nave i
ale navlositorilor etc.
3.
Anilizati obligatiile partilor in contractul de navlosire. 1.Obligatiile navlosantulu
In primul rand, din contract rezulta urmatoarele obligatii pentru navlosant: A. obligatia de a pune la
dispozitia navlositorului nava stabilita. B. obligatia de a pune la dispozitia navlositorului nava in buna
stare de navigabilitate. Ceea ce inseamna ca aceasta trebuie sa reziste la navigatia si riscurile pe care ruta
le presupune, dintre portul de incarcare si cel de destinatie.C. obligatia de a intreprinde masuri pregatitorii
cu privire la nava si la incarcatura. In ipoteza in care nava nu se afla in portul de incarcare, inainte de a
porni catre acest port din portul in care se afla, trebuie sa se tina cont de urmatoarele reguli: 1. In
momentul in care nava proneste in cursa catre portul de incarcare, comandantul ei este obligat sa notifice
acest lucru agentului din portul de incarcare. Deasemeni el este obligat sa notifice data aproximativa a
sosirii navei, principalele caractere tehnice, precum: lungime, latime, numarul hambarelor, dimensiunea
lor, pescajul... 2. Ulterior, in timpul cursei, comandantul navei este obligat sa precizeze data si ora sosirii
navei in portul de incarcare, prin avizari ulterioare radiograme. La sosirea in port, comandantul navei
este obligat : 1. sa anunte organele portuare ( vamale, sanitare, de graniceri...) 2. sa solicite aprobarea de
acostare ( libera practica ) 3. sa solicite aprobarea de a incarca in portul respectiv. Dupa ancorarea la
dana de incarcare, comandantul navei inmaneaza navlositorului notice-ul prin care este avizat ca poate
proceda la incarcarea navei. Acest notice, poarta denumirea de notice of readiness. De asemeni i se lasa la

dispozitie un interval de cateva ore de la inmanarea documentului si pana la inceperea efectiva a

incarcarii, dupa a carui expirare incepe sa curga timpul de incarcare.
Pe durata incarcarii, comandantul navei este obligat sa se ingrijeasca de supravegherea stivuirii
corespunzatoare a incarcaturii pentru a se asigura utilizarea intregii capacitati de transport a navei si a se
evita punerea in pericol a navei si a echipajului.
D.Obligatiile navlosantului in timpul calatoriei
Odata incarcata marfa, navlosantul are obligatia de a transporta marfa la destinatie in buna stare si la
termenul stabilit in contract. Inainte de a parasi portul de incarcare, comandantul navei este obligat sa
verifice instalatiile ei, sa le puna in stare de functionare, sa inchida si sa asigure etanseizarea magaziilor
vasului si sa verifice efectivul de personal si actele necesare in vederea deplasarii, sa pregateasca
echipajul, efectivul acestuia, certificatele de vaccin. Se notifica destinatarului plecarea din portul de
incarcare, aplicandu-se aceeasi procedura de avizare ca la sosirea in portul de incarcare.
In situatia in care in timpul calatoriei nava se defecteaza si devine inapta de a continua calatoria,
comandantul navei este obligat sa ia toate masurile ce se impun pentru conservarea cantitatii si calitatii a
marfii, sa gaseasca o alta nava si sa realizeze transbordarea marfii pe aceasta. Daca pentru repararea navei
este necesar un timp scurt, calatoria se va relua pe aceasta nava.
O alta obligatie esta aceea de a executa transportul pe calea cea mai directa, orice abatere neputandu-se
face decat cu autorizatia prealabila a navlositorului cu exceptia cazului cand exista un pericol pentru nava,
incarcatura sau echipaj. Navlosantul este obligat sa asigure buna stare de navigabilitate pe intreaga durata
a calatoriei raspunzand pentru toate greselile comandantului comise in domeniile navigatiei,
administratiei pe nava si pentru lipsa de diligenta in pastrarea si conservarea marfii.
La ajungerea in portul de destinatie se vor indeplini formalitati similare cu cele din portul de incarcare.
Armatorul are obligatia de a preda marfa destinatarului prevazut in contract sau celui ce poseda
conosamentul. Descarcarea se va realiza la dana prevazuta in contract . Dupa terminarea operatiunilor de
descarcare si primire a marfii se va semna de primirea marfurilor pe copia conosamentului ce se afla la
comandantul navei. Comandantul navei este obligat sa avizeze destinatarul, sa anunte organele portuare
capitania, organele vamale, graniceresti, sanitare pentru efectuarea controlului de sosire si obtinerea
aprobarii inceputului operatiunilor de descarcare permisul de acostare. Dupa terminarea acestor
formalitati, comandantul navei este obligat sa inmaneze agentului notice-ul, din acest moment incepe sa
curga timpul de stalii acordat pentru efectuarea descarcarii marfurilor. Ajunsa in portul de destinatie,
comandantul navei este obligat sa pregateasca nava pentru descarcarea si eliberarea marfurilor, in bune
conditii, posesorilor conosamentelor sau destinatarilor prevazuti in contract. 2.Navlositorului ii revin
urmatoarele obligatii: 1.pregatirea marfurilor in vederea predarii lor la transport, imediat ce a primit
instiintarea ca nava a plecat spre portul de incarcare, respectandu-se principiul: marfa asteapta
nava 2.inceperea incarcarii marfii in momentul de la care curge timpul de incarcare si terminarea acestei
operatiuni in timpul prevazut in contract. 3.sa plateasca navlul3.Obligatiile destinatarului In ceea ce-l
priveste pe destinatar, el este tinut de urmatoarele obligatii: 1. sa se prezinte la data si ora ce i-au fost
notificate pentru a prelua marfa. 2. sa verifice starea transportului si in cazul in care constata lipsuri
cantitative sau calitative sa intocmeasca protestul in care se vor consemna aceste lipsuri si pe care il va
inainta armatorului. 3. sa se incadreze cu descarcarea marfii in timpul liber tarifar, in caz contrar
calculandu-i-se contrastalii si supercontrastalii. 4. sa achite sumele ce cad in sarcina sa si care sunt
consemnate in contractul de transport.
Subiectul 24
1.
Definiti contractul commercial internatioanal
Operaiunile comerciale internaionale privind schimbul sau prestarea de servicii i lucrri pentru a
asigura sigurana necesar operatorilor trebuie s mbrace forma unui AJ care este CCI. Profesorii
francezi Jacquet i Delebeque observ c CCI reprezint instrumentul juridic n procesul schimburilor
comerciale internaionale i orice operaiune de comer internaional se realizeaz prin intermediul
contractelor, de unde rezult locul i rolul acestora. n efectuarea operaiunilor comerciale internaionale
CCI este acordul de voin dintre dou sau mai multe persoane fizice sau juridice din state diferite n
scopul de a crea, modifica sau stinge raporturi juridice de comer internaional. Din definiie rezult c
CCI este un act volitiv, prin urmare este un AJ. ntre act juridic i contract exist o legtiur strns.
Astfel, AJ este categoria de gen, iar contractul este categoria de specie. ntr-o alt opinie se consider c
este CCI acel contract comercial ncheiat de un comerciant romn cu o parte strin sau pe o pia strin.
Din acest definiie rezult c CCI ntrunete 2 caracteristici: comercialitatea i internaionalitatea.
2.
Clasificati contractele comerciale internaionale dup criteriile specifice DCI

Principiul libertii contractuale permite participanilor la raporturile comerciale internaionale s ncheie

o mare varietate de contracte. Astfel, studiul CCI permite de a face sau de a evidenia unele criterii de
clasificare propii DCI.
1.
n funcie de obiectul CCI deosebim:--Contracte care reglementeaz raporturi juridice translative
de drepturi. Aceste se mpart n: contracte de livrare a materiei prime, produse care realizeaza
transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor de la vnztor la cumprtor.-----Contracte ce se
refer la tranferarea temporar a dreptului de folosin asupra unui bun cum ar fi contractul de brevete de
inventii, mrci de fabric sau de comer, de serviciu, de licen a unor programe inform etc.---Contracte
ce vizeaz executarea de lucrri (contracul de inginering consulting).---Contracte ce vizeaz prestarea de
servicii (contractul de intermediere, comisionul, mandatul internaional, transortul, asigurarile,
reasigurarile, depozitul de mrfuri, operaiunile bancare.)
2.
n dependen de subiectul de drept participant la raporturile de DCI:--Contracte ncheiate ntre
state trebuie s prevad n mod obligatoriu legea apicabil contractului, instana competent a soluiona
eventualele litigii, declaraie expres a prilor de renunare la imunitate de jurisdicie n legtura cu acel
contract.--Contracte ncheiate ntre state i comerciani din alte state (contracte mixte).--Contracte
ncheiate ntre persoane fizice i persoane juridice din diferite state.
3.
Dup durata contractelor--Pe termen scurt---Pe termen mediu---Pe termen lung.
Marea majoritate a contractelor se ncheie pe termen mediu i lung (contracte de parovizionare cu
materie prim, cu energie, de cooperare economic i tehnico-tiihnific). Aceste contracte mbrac
forma unor contracte cadru cu coninut generic care snt detaliate prin contracte subsecvente
complementare pentru fiecare etap de executare.
4.
n funcie de modul de executare--Cu executare instantanee contracte care au ca obiect una sau
mai multe prestaii care se execut dintr-o dat (vnzarea internaional de marfuri).--Cu executare
succesiv a cror executare se desfoara n timp. Aceaste la rndul su pot fi:
---Contract cu executare continu ca o prestaie continu (leasing, societate comercial).--Contract cu
executare esalonat- se execut sub form de prestaii repetate (contract de vnzare cumparare cu plata n
rate, contract de furnizare de electricitate, gaze naturale.)
3.
Evideniai particularitile privind condiiile de validitate ale CCI
n lipsa unor reglementri speciale condiiile de valabilitate a CCI snt cele de drept comun. n sistemul de
drept romano-germanic ele snt tratate destul de uniform i acestea snt:--Capacitatea prilor de a
contractaConsimmntul--Cauza Obiectul---Forma atunci cind este prevzut de lege sub
sanciunea nulitii.Capacitatea de a contracta a p.f. comerciante e reglemntat de lex patriae n sistemul
de drept continental, lex domicilli n common law. Capacitatea de a contracta pentru persoanel juridice
lex societatis. Statul ca parte contractant poate aprea sub dubla ipostaz. Organizaiile
interguvernamentale capacitatea juridica n conformitate cu scopul pentru care a fost nfiinat.
CCI ca i cele civile se ncheie prin realizarea acordului de voin a prilor. Astfel, consimmntul se
concretizeaz n oferta fcut de o parte i n acceptarea acesteia de ctre alt parte. Consimmntul va
produce efecte juridice dac:--A fost exprimat n mod liber, n cunostint de cauz i exteriorizat n
diferite modaliti--S fie exprimat cu intenia de a produce efecte juridice--Esena consimmntului
trebuie s fie cert nefiind viciat n coninutul su intelectual prin eroare sau dol, i nici n libertatea
exercitrii prin violen si constrngere.Eroare art.3.4. UNIDROIT, dol art. 3.8 UNIDROIT. Leziunea
este prejudiciul material pe care l sufer una din prile contractului din cauza disproporiei vdite de
valoare existente la momentul ncheierii contractului ntre prestaia la care s-a obligat i prestaia pe care
urmeaz s o primeasc n locul ei art. 3.10 UNIDROIT. Astfel, leziunea ca temei de anulare a
contractului presupune dou elemente:--Disproporia vdit ntre contraprestaii ceea ce face ca contractul
s fie extrem de nefavorabil pentru una din pri.--Profitarea de starea de nevoie creat de un concurs de
mprejurri grele n care se afl cealalt parte, cum ar fi dezavantaj economic, lipsa de experienta a uneia
din parti.O problem important este determinarea obiectului n care consimmntul va produce efecte
juridice. Art. 201 CC manifestarea de voin care trebuie recepionat de cealalt parte poate produce
efecte n momentul n care parvine acesta indiferent de faptul daca a luat cunostint cu coninutul
acesteia. Valabilitatea consimmntului i existena viciilor de consimmnt se apreciaz doar la
momentul incheirii conttractului.
Obiectul este prestatia actiunea/inaciunea la care se oblig prile sau una din acesta la contract.
Obiectul contractului trebuie s fie determinat sau determinabil. Majoritatea contractelor au obiect
determinabil n viitor. Bunurile care fac obiectul contractului pot fi bunuri individual detreminate si
bunuri determinate generic, cel puin detreminate n specia lor i individualizate prin cntrire, numrare,

msurare etc. la fel, obiectul contractului poate fi determinat i prin anumite condiii referitoare la
sortiment i ambalaj.--Trebuie s fie posibil att din punct de vedere material fizic, ct i din punct de
vedere juridic. Unele legislatii prevad expres ca este nul contractula al crui obiect este imposibil (art. 670
CC). Imposibilitatea trebuie s fie absolut, adic prestatia trebuie sa fie imposibila nu doar pentru
debitor, ci pentru orice persoan.--Obiectul trebuie s fie licit. Caracterul licit trebuie s fie raportat att la
ordinea juridc naional i internaional, s nu contravin dispoziiilor legii, ordinii publice i bunurilor
moravuri (ca exemplu imposibilitatea executrii unui contract de import/export n cazul instituirii unui
embargo)Cauza reprezint scopul n vederea cruia prile conractuale si dau consimtamntul. Pt a fi
valabil cauza trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:--S existe. Aj fara cauza nu poate avea nici
un efect juridic.--S fie real. AJ fondta pe o cauz fals nu poate avea efecte juridice.--S fie licit i
moral.Aceste cerine se apreciaz n funcie de legea palicabil contractului. n comerul internaional
com ntlmi operatiuni care se realizeaz numai prin AJ cauzale, ci si prin AJ abstracte (titlurile de credit).
Subiectul 25
1.
Relatati despre caracterul complex al contractului internationala de factoring prin prisma
conventiea de la Ottawa din 1988 si prevedrilor CC al RMArticolul 1290. Contractul de factoring
(1) Prin contract de factoring, o parte, care este furnizorul de bunuri i servicii (aderent), se oblig s
cedeze celeilalte pri, care este o ntreprindere de factoring (factor), creanele aprute sau care vor aprea
n viitor din contracte de vnzri de bunuri, prestri de servicii i efectuare de lucrri ctre teri, iar
factorul i asum cel puin 2 din urmtoarele obligaii: a) finanarea aderentului, inclusiv prin
mprumuturi i pli n avans;b) inerea contabilitii creanelor;c) asigurarea efecturii procedurilor de
somare i de ncasare a creanelor;d) asumarea riscului insolvabilitii debitorului pentru creanele
preluate (delcredere). (2) Contractul de factoring se ncheie n scris.(3) Cesiunea creanelor trebuie s fie
notificat debitorilor.(4) Prile snt obligate s precizeze mrimea, volumul, domeniul i caracteristicile
creanelor care fac obiectul contractului, precum i elementele pentru determinarea sumei de plat. (5)
Fa de contractul de factoring se aplic prevederile referitoare la cesiunea de crean n msura n care
dispoziiile prezentului capitol nu prevd sau din esena factoringului nu reiese altfel.El este un contract
complex, incluzind elemente specific creditului, prestarii serviciilor financiare si cesiunii de creanta.
Relatiile de factoring au un caracter mai complicat decit o cesiune de creanta obisnuita, imbinindu-se nu
doar cu relatiile de imprumut si credit, dar si cu posibilitatea prestarii altor servicii financiare, cum ar fi
evident contabila, asigurarea efectuarilor procedurilor de somare si incasare a creantelor.
2.
Stabiliti criteriile de clasificare si varietatile contactului international de factoring n practic se
ntlnesc mai multe tipuri de factoring. Din punctul de vedere al momentului achitrii creanelor
cumprate de la aderent i a serviciilor suplimentare oferite acestuia exist: -factoring tradiional, clasic
(old line factoring)- plata creanelor cesionate de aderent se face de ctre factor n momentul acceptrii
acestora, n momentul n care factorul intr n posesia lor; astfel, i asum finanarea i gestionarea
creanelor preluate, precum i asumarea riscului de neplat; - factoring la scaden (maturity factoring)factorul pltete facturile la momentul scadenei acestora, asumndu-i gestionarea facturilor i riscul de
neplat a acestora de ctre debitorii cedai; -factoring de agent (agency factoring) factorul cumpr
creanele aderentului, dup ce le accept le pltete anticipat, preia riscul de neplat din partea
debitorilor; gestiunea creanelor rmne ns n sarcina aderentului. Acesta va urmri plata facturilor i o
va ncasa de la debitori, n nume propriu, remind-o de ndat factorului. Aderentul de comport ca un
intermediar, agent, al factorului. Din punctul de vedere al confidenialitii operaiunii exist: -factoring
nchis (scontare confidenial a facturilor) acest tip de factoring ofer clientului posibilitatea de a pstra
confidenialitatea cu privire la faptul c a apelat la un factor; -factoring deschis prin intermediul cruia
aderentul cedeazfactorului toate creanele, notificnd debitorii n acest sens. Din punctul de vedere al
dreptului de regres pe care banca l poate exercita asupra aderentului, exist: -factoring cu regres
(factoring with recourse) - n caz de neplat, factorul i va recupera sumele nencasate de la aderent prin
exercitarea dreptului de regres, prin debitarea contului curent al aderentului sau prinvalorificarea
garaniei; -factoring fr regres (non-recourse factoring) - factorul pltete aderentului contravaloarea
acceptat a facturii sau facturilor, o parte imediat dup emitere i restul n termen de un anumit numr de
zile de la data scadenei facturii, chiar dac nu ncaseaz (total sau parial) una sau mai multe dintre
facturi. n intervalul respectiv de zile de la scadena facturii(lor), banca ncearc srecupereze sumele de
la debitor sau, eventual, de la societatea de asigurare-reasigurare la care s-a asigurat mpotriva riscului de
nencasare. Factorul nu se ndreapt ctre aderent n vederea recuperrii contravalorii facturilor, neavnd
drept de regres asupra acestuia. Din punctul de vedere al participanilor la operaiunea de factoring,
putem deosebi ntre: -factoring intern n acest caz, nu putem vorbi despre un contract comercial

internaional; acesta se desfoar pe teritoriul aceleiai ri, n cadrul acestei operaiuni intervenind un
singur factor; -factoring internaional acest tip de factoring presupune existena unui contract
comercial internaional, n cadrul operaiunii intervenind doi factori (factorul de export i cel de import).
Factorul de export achiziioneaz creanele exportatorului (numit i aderent) asupra importatorului,
cedndu-le apoi factorului de import. Distingem, de asemenea, factoring de tip back-to-back; aceasta
constituie o formspecific companiilor care i deruleaz operaiunile de export prin intermediul unor
subsidiare al cror capital i resurse administrative sunt reduse pentru c acestea se bazeazexclusiv pe
suportul financiar i administrativ al companiei mam/exportatorului.
3.
Argumentati oportunitatea selectarii tipului contractului international de factoring in functie de
volume prestatiei si de raspunderea factorului Factoringul evit primirea plii la diferen de cteva
sptmni sau chiar luni dup livrare. Aceast tehnic bancar are avantajul c determin creterea
vnzrilor pe pieele strine prin oferirea unor termeni competitivi de vnzare. De asemenea, ea ofer un
nivel de protecie adecvat n vederea diminurii beneficiului nerealizat pentru clienii din strintate.
Comisioanele pltite factorului se bazeaz pe volumul de vnzri, astfel nct costul fluctueaz n funcie
de vnzri, scznd costurile de operare n timpul perioadelor de vnzri reduse. Prin intermediul
factoringului, se asigur lichiditi pentru mrirea capitalului rulant, importatorii nu trebuie s deschid o
scrisoare de credit i se ofer o putere mrit de cumprare fr blocarea liniilor de credit existente.
Efectele ntre pri. Dreptul de crean se transfer din patrimoniul aderentului n patrimoniul factorului
pstrndu-i natura, aderentul avnd obligaia de a remite factorului la intervalele convenite facturile din
perioadele respective, garaniile i documentele justificative, precum i declaraia prin care aderentul
transmite factorului n plin proprietate creanele reprezentnd preul mrfurilor sau prestaiilor, furnizate
i acceptate de clieni, cu dispoziia ca plata s se fac direct factorului. Data cesiunii creanelor difer n
funcie de operaiunea de factoring: n cazul factoringului clasic factorul dobndete proprietatea
creanelor transmise de aderent mpreun cu toate drepturile i garaniile aferente, de la data naterii
creanei (sau la cteva zile dup aceasta), n timp ce n situaia factoringului la scaden dobndirea
dreptului de proprietate coincide cu data exigibilitii creanei. Factorul are dreptul de a percepe
comisionul de factoring i, n anumite cazuri,comisionul de finanare. De asemenea, factorul este
nsrcinat cu pstrarea evidenei operaiunilor de factoring. Ulterior subrogrii, factorul devine singurul
creditor, n aceast calitate putnd intenta aciunile n plat contra debitorului i fiindu-i opozabile toate
excepiile inerente creanelor nscute anterior subrogrii. Factorul dobndete concomitent cu proprietatea
creanelor toate drepturile aderentului fa de debitorii si, pierznd ns aciunea n regres mpotriva
aderentului pltit, cu excepia aciunii n repetiiune a plii nedatorate pentru inexistena total sau
parial a creaneiEfectele fa de debitorul cedat se produc doar n situaia n care debitorul cedat este
notificat n acest sens. Notificarea subrogrii se face de ctre aderent debitorului su pentru a-l ntiina c
plata trebuie efectuat doar ctre factor. Pe aceast cale a notificrii se evit o plat cu bun credin ctre
alte persoane.
Subiectul 26
1.
Definili contractul internalional de transport feroviar de marfuri.
Varietate a contractului comercial de transport avand ca obiect bunuri mobile a caror cantitate (greutate
sau volum) depaseste limitele admise prin regulamente pentru bagaje sau mesagerii si presupunand
utilizarea ca mijloace de transport a bunurilor respective, vagoanele de cale ferata.
Contractul se incheie intre predatorul marfurilor si intreprinderea de cale ferata din statia de incarcare,
care actioneaza atat in nume propriu cat si in numele cailor ferate ce concura la realizarea transportului
international respectiv; incheierea acestui contract se face sub forma unui document tipizat, numit
scrisoare de trasura internationala.
2.
Expuneti obligatiile partilor in contractul international de transport feroviar de marfuri.
Obligatiile predatorului(expeditorului==ncarcarea si descarcarea marfurilor se executa, dupa caz, de
expeditor sau calea ferata, respectiv de destinatar ori calea ferata.atunci cnd obligatia de ncarcare sau
descarcare a marfii revine caii ferate, este necesara ncheierea unei conventii scrise intre parti si numai
daca este organizata n acest scop.==Expeditorul este obligat ca nainte de a ncarca, sa procedeza la
verificarea mijlocului de transport pus la dispozitie de calea ferata si, de asemenea, ca si destinatarul, are
obligatia legala de a incarca sau descarca zi si noapte, inclusiv duminica si sarbatorile legale. ==Plata
taxei de transport. Aceasta plata se refera atit la plata de transport propriu-zisa cit si la cele
accesorii.==Marcarea marfii incit sa poata fi usor deosebita de marfurile altor expeditori.Obligatiile caii
ferate in vederea executarii transportului==ncheind contractul de transport, calea ferata se obliga sa
transporte marfa la destinatie si s-o predea destinatarului, in cantitatea si in starea in care a primit-o. n

scopul realizarii acestei obligatii principale, caii ferata i revin urmatoarele ndatoriri: sa puna la dispozitia
expeditorului mijloace de transport stabilite la termen si n starea corespunzatoare, adica sa fie adecvate
nsusirilor marfii ( vagoane nchise sau deschise, cisterne, etc.) n buna stare tehnica si curate.==Carausul
are obligatia sa-l avizeze pe expeditor inainte de ora punerii la dispozitie a vagoanelor. Ora stabilita n
avizare are o deosebita importanta practica pentru ca din acest moment,ncepe sa curga termenul liber
tarifar de ncarcare la expirarea cariua ncepe curgerea locatiilor, iar odata ncarcat vagonul, ncape sa
curga termenul de executare a transportului.===Pentru asigurarea integritatii marfurilor ncredintate la
transport, calea ferata este obligata sa organizeze paza si supravegherea pe ntraga perioada, de la
preluarea de la expeditor si pna la predarea marfurilor catre destinatar.===O alta obligatie a caii ferate
este aceea de a executa transportul n termenele stabilite ntre caile ferate participante la transport sau prin
tarifele internationale aplicabile de la statia de predare pna la statia de destinatie.==Carausul are
obligatia sa avizeze beneficiarul de transport telefonic, telegrafic sau n scris, la sosirea transporturilor de
coletarie si de vagoane si a vagoanelor programate pentru ncarcare.
1.
Analizali scrisoarea de trasura internationala.Scrisoarea de trasura este pusa la dispozitie de
catre calea ferata si se completeaza de expeditor, iar datele cuprinse n chenare cu linie groasa se
completeaza de caraus.Completarea scrisorii de trasura trebuie facuta n asa fel nct sa nu se stearga
literele, sa nu prezinte stersaturi, adugiri, prescurtari etc., ntr-un asemenea caz carausul putnd sa o
respinga.Pentru fiecare expeditie trebuie sa se ntocmeasca o scrisoare de trasura. Aceeasi scrisoare de
trasura nu poate sa priveasca dect ncacatura unui singur vagon. Dispozitiile complementare pot deroga
de la aceste reguli.Scrisoarea de trasura, potrivit prevederilor art. 12 CIM, trebuie sa fie tiparita n doua
sau trei limbi , din care cel putin una sa fie aleasa dintre limbile de lucru ale organizatiei.[8]Scrisoarea de
trasura trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni obligatorii:- locul si data ntocmirii scrisorii de trasura,
din aceste mentiuni rezultnd competitia teritoriala n caz de litigiu si momentul ncheierii contractului de
transport, ct si al transferului detentiunii marfii de la expeditor la caraus, cu implicatiile ce decurg de
aici;- denumirea statiei de predare si acelei de destinatie;- numele (denumirea), domiciliul (sediul) si
numarul contului bancar al destinatarului. Precizam ca n documentul de transport nu poate figura dect
un singur destinatar;- denumirea marfii predate la transport, care trebuie sa corespunda indexului
alfabetic al marfurilr, greutatea si alte elemente de identificare a ncarcaturii; - numarul vagonului si, n
plus, pentru vagoanele particulare, tara, pentru marfurile a caror ncarcare incuba predatorului;enumerarea detaliata a documentelor nsotitoare: vamale, fiscale, administrative etc;- numele
(denumirea), domiciliul (sediul) si expeditorului si semnatura sa ori aplicarea stampilei sale sau ambele.
Ca expeditor trebuie sa fie nscrisa o singura persoana fizica sau un alt subiect de drept.
n afara acestor mentiuni obligatorii, scrisoarea de trasura poate contine si urmatoarele mentiuni
facultative:"n gara" , sau , "a se preda la domiciliu" ;- " francare" sau "transmisie" ,n primul caz
taxele se platesc de expeditor, iar n al doilea, de catre destinatar;-suma rambursului care greveaza
transportul;- itinerariul si indicarea garilor unde se face vamuirea;- indicatii speciale de expediere a
marfii sau reexpediere a marfii.Scrisoarea de trasura trebuie sa contina, daca e cazul, toate celelalte
mentiuni prevazute n regulile uniforme. Ea nu poate contine alte mentiuni dect daca sunt impuse sau
admise de legile si reglementarile unui stat, de dispozitiile complementare sau tarifare si nu sunt contratre
regulilor uniforme.Cu toate acestea, predatorul poate sa nscrie n spatiul scrisorii de trasura rezervat n
acest scop, nsa numai cu titlu de informatie pentru destinatar, mentiuni care se refera la expeditie, fara ca
din aceasta sa rezulte vreo obligatie sau raspundere pentru calea ferata.
Scrisoarea de trasura nu poate fi dect nominativa.Scrisoarea de trasura se va compune din cinci parti,
fiecare avnd o anumita destinatie:- scrisoarea de trasura unicat(originalul), care nsoteste marfa pe tot
parcursul, pna la statia de descarcare- scrisoarea de trasura duplicat, care ramne n posesia
expeditorului, atestnd predarea marfii catre calea ferata si ncheierea contractului de transport;-- matca
scrisorii de trasura, care ramne n registrul statiei de predare, probnd ncheierea contractului;--avizul,
care se nmneaza destinatarului, anuntndu-i sosirea marfii n statia de descarcare;-- adeverinta de
primire, care atesta primirea marfii de catre destinatar si semnata de acesta, ramne la crus.Scrisoarea
de trasura poate fi nsotita de urmatoarele documente:-- foaia de expeditie, care se ntocmeste uneori,
dar nu obligatoriu, si nsoteste marfa pna la destinatie;--actul de plata centralizata, acre serveste ca
instrument de decontare cu calea ferata;certificatul de trecere a frontierei.Scrisoarea de trasura nu
constituie titlu reprezentativ al marfii. n cazul transportului de mesagerii, documentul de transport poarta
denumirea de buletin de mesagerii.
Subiectul 27
1.
Relatai despre forta juridical a clauzelor prestabilite

Clauze contractuale standard snt toate clauzele formulate anticipat pentru o multitudine de contracte, pe
care o parte contractant (utilizator) le prezint celeilalte pri la ncheierea contractului. Este indiferent
dac prevederile formeaz un document separat sau snt parte a documentului ce reprezint contractul, de
asemenea nu import numrul condiiilor i forma contractului. Nu exist clauze contractuale standard n
msura n care condiiile contractului au fost negociate n particular ntre pri. Condiiile contractuale
standard devin numai atunci parte a contractului cnd partea care le propune le aduce, n momentul
ncheierii contractului, n mod expres la cunotina celeilalte pri sau i asigur n alt mod posibilitatea,
lund n considerare i handicapul acesteia, s ia cunotin de coninutul lor i, cnd cealalt parte este de
acord, s le accepte. Se poate dispune prin lege includerea clauzelor contractuale standard n unele tipuri
de contracte chiar i fr respectarea condiiilor de la alin.(3). Prile contractante pot, pentru un anumit
fel de contracte, s convin asupra validitii unor clauze contractuale standard determinate, lund n
considerare exigenele prevzute la alin.(3).Clauzele contractuale negociate au prioritate fa de clauzele
contractuale standard. Dispoziiile din clauzele contractuale standard care, n raport de mprejurri, n
special n raport cu aspectul sau aparena exterioar a contractului, snt att de neobinuite nct partea care
contracteaz nu trebuie s presupun existena lor nu devin clauze n contract.O clauz contractual
standard este lipsit de efect dac prejudiciaz disproporionat, contrar principiilor bunei-credine, cealalt
parte a contractului. n acest sens, se iau n considerare coninutul contractului, mprejurrile n care
clauza este inserat n contract, interesele reciproce, alte mprejurri. (2) Caracterul inechitabil al
clauzelor contractuale standard se prezum n caz de dubiu dac o prevedere: a) nu este compatibil cu
principiile de baz (eseniale) ale reglementrilor de la care derog; b) limiteaz drepturile sau obligaiile
eseniale, care rezult din natura contractului, de o manier care pericliteaz scopul contractului; c) nu
este clar. (3) Aprecierea caracterului inechitabil al clauzelor contractuale standard nu trebuie s se
refere la determinarea obiectului contractului sau la proporionalitatea preului ori a remuneraiei, pe de o
parte, i nici la bunurile sau serviciile furnizate, pe de alt parte, n msura n care clauzele contractuale
snt formulate n mod clar i precis.
2.
Comparai categoriile clauzelor prestabilite
Articolul 718. Interdicia clauzelor contractuale standard cu posibilitate de evaluare
n cadrul clauzelor contractuale standard, este nul ndeosebi:a) clauza prin care utilizatorul i rezerv
dreptul la termene nejustificat de lungi sau stabilite insuficient pentru acceptarea sau refuzarea unei oferte
ori pentru executarea unei obligaii. Excepie face clauza prin care utilizatorul i rezerv dreptul de a
executa obligaia abia dup expirarea termenului de revocare sau de restituire; b) clauza prin care
utilizatorul, prin derogare de la prevederile legale, i rezerv dreptul la prelungirea nejustificat a
termenului stabilit pentru o obligaie pe care trebuie s o execute; c) clauza privind dreptul utilizatorului
de a se elibera de obligaia sa fr un motiv obiectiv justificat i nemenionat n contract. Aceast
prevedere nu se aplic pentru obligaiile cu executare succesiv; d) clauza privind dreptul utilizatorului
de a modifica prestaia promis ori de a se abate de la executarea ei dac modificarea sau abaterea nu se
poate pretinde celeilalte pri, inndu-se cont de interesele utilizatorului; e) clauza conform creia o
declaraie a partenerului de contract al utilizatorului se consider dat sau nedat atunci cnd face sau
omite s fac o aciune, cu excepia cazului n care partenerului de contract i se acord un termen
corespunztor pentru a putea emite o declaraie n mod expres i utilizatorul se oblig s informeze, la
nceputul termenului, expres partenerul de contract cu privire la nelesul previzibil al comportamentului
su; f) clauza prin care o declaraie de importan deosebit a utilizatorului se consider intrat la
cealalt parte contractant; g) clauza prin care, n cazul revocrii contractului sau al rezoluiunii
contractului de ctre o parte, utilizatorul poate cere o plat necorespunztor de mare pentru utilizarea sau
folosirea unui lucru ori a unui drept sau pentru obligaii executate ori o compensare nejustificat de mare a
cheltuielilor; h) clauza prevzut n calitate de excepie la lit.c), conform creia utilizatorul i poate
rezerva dreptul de a se degreva de obligaia executrii contractului n cazul indisponibilitii prestaiei,
dac utilizatorul nu se oblig s l informeze imediat pe partenerul de contract despre indisponibilitate i
s i restituie contraprestaiile.
Articolul 719. Interdicia clauzelor contractuale standard fr posibiliti de evaluare
n cadrul condiiilor contractuale standard, fr a prejudicia dispoziiile care exclud posibilitatea
derogrii de la dispoziiile legale n defavoarea consumatorului, este nul: a) clauza referitoare la
creterea preului la bunurile sau serviciile care urmeaz s fie livrate sau prestate n termen de 4 luni de
la ncheierea contractului. Clauza aceasta nu se aplic la bunurile sau serviciile care se livreaz sau se
presteaz ca obligaii succesive; b) clauza prin care este exclus sau limitat dreptul, pe care l are
partenerul de contract al utilizatorului, de a refuza executarea obligaiei n conformitate cu art.705 sau

prin care este exclus sau limitat un drept de retenie al partenerului de contract al utilizatorului, n msura
n care se bazeaz pe acelai raport contractual, n special dac dreptul de retenie este fcut dependent de
recunoaterea unor vicii de ctre utilizator;
c) clauza prin care partenerului de contract al utilizatorului nu i se permite efectuarea compensrii cu o
crean stabilit indubitabil i scadent;
d) clauza prin care utilizatorul este degrevat de obligaia legal de a soma sau de a stabili partenerului
su de contract un termen pentru executarea obligaiei;
e) clauza privind evaluarea global a dreptului utilizatorului la despgubiri pentru prejudicii sau la
despgubiri pentru diminuarea valorii dac n cazurile reglementate valoarea global depete
prejudiciile sau diminuarea valorii, care erau de ateptat n condiii obinuite, sau dac partenerului su de
contract nu i se permite s dovedeasc c nu s-a produs nici un prejudiciu sau nici o diminuare a valorii
ori c acestea snt substanial mai reduse dect valoarea global;
f) clauza prin care utilizatorului i se promite plata unei penaliti dac obligaia nu este executat sau
este executat cu ntrziere, dac ntrzie plata sau dac partenerul lui de contract reziliaz contractul;
g) clauza prin care se exclude rspunderea n cazul vtmrii integritii corporale, al altei vtmri a
sntii i al vinoviei grave;
h) clauza prin care, n cazul rspunderii pentru neexecutarea obligaiei principale a utilizatorului:
- este exclus sau limitat dreptul partenerului de contract la rezilierea contractului;
- este exclus sau limitat n contradicie cu lit.g) dreptul partenerului de contract la despgubiri n loc de
prestaie.
Prevederile prezentei litere nu se aplic pentru mijloacele de transport i condiiile tarifare menionate
la lit.g) dac nu se dezavantajeaz pasagerul; i) clauza prin care n contractele de livrare a noilor bunuri
i de antrepriz: - n cazul viciului unui bun, snt excluse, n ntregime sau n ceea ce privete unele
componente ale bunului, drepturile fa de utilizator, snt limitate drepturile la revendicare fa de teri sau
exercitarea drepturilor este fcut dependent de chemarea anterioar n instan a terilor; - drepturile
fa de utilizator snt limitate doar la un drept n cazul neexecutrii totale sau pariale, dac partenerului
de contract nu i se garanteaz n mod expres dreptul de a cere reducerea plii sau de a rezilia contractul
n cazul unei remedieri nereuite (dac o alt lucrare dect cea de construcie constituie obiectul
rspunderii pentru viciu); - este exclus sau limitat obligaia utilizatorului de a suporta cheltuielile de
remediere, ndeosebi costurile transportului, drumului, lucrului i materialului; - utilizatorul
condiioneaz remedierea de plata n avans a ntregii sume sau a unei pri substaniale, nejustificat de
mari n condiiile existenei viciului; - utilizatorul stabilete partenerului su de contract un termen de
excludere n ceea ce privete notificarea despre viciile ascunse ale bunului i termenul este mai scurt dect
cel admis conform urmtoarei liniue; - termenul de prescripie este redus la mai puin de un an pentru
drepturi rezultnd dintr-un viciu al bunului ori snt reduse termenele de prescripie de la art.269, ori se
stabilesc termene mai scurte dect cele menionate pentru drepturile la reziliere fr reducerea termenului;
j) clauza, n cazul unui raport contractual ce are ca obiect livrarea periodic de bunuri sau prestarea
periodic de servicii de ctre utilizator, prin care: - partenerul de contract al utilizatorului este obligat
pentru o perioad mai mare de 2 ani; - contractul se prelungete n mod tacit pe un termen mai mare de
un an; - se stabilete pentru partenerul de contract al utilizatorului un termen de reziliere mai mare de 3
luni, nainte de expirarea contractului Prevederile prezentei litere nu se aplic n cazul contractelor de
livrare a bunurilor cumprate, de asigurare i nici n cazul contractelor dintre titularii drepturilor de autor
i societile comerciale utilizatoare; k) clauza din contractele de vnzare-cumprare, de prestri servicii
sau de antrepriz, prin care un ter se subrog sau se poate subroga n drepturile i obligaiile contractuale
ale utilizatorului, cu excepia situaiei n care prevederea: - conine numele terului; - stipuleaz
dreptul partenerului su de contract la rezilierea contractului; l) clauza prin care utilizatorul impune
reprezentantului care ncheie contractul pentru partenerul de contract: - rspundere proprie sau obligaie
de garantare fr s existe o declaraie expres i autonom n acest sens; - rspundere care, n cazul
reprezentrii fr mputernicire, depete cadrul stabilit la art.250; m) clauza prin care utilizatorul
modific obligaia producerii de dovezi n defavoarea partenerului su de contract, ndeosebi atunci cnd
utilizatorul: - atribuie partenerului obligaia de a produce dovezi care in de rspunderea sa; - las
partenerul s confirme anumite fapte. Aceast prevedere nu se aplic pentru confirmri de primire
semnate separat sau semnate prin nregistrare electronic; n) clauza prin care notificarea utilizatorului
sau a terului, precum i declaraiile fa de utilizator sau ter, snt condiionate de o form mai strict
dect cea scris sau snt dependente de condiii speciale de acces.
3.
Formulate avantajele pe care le implica cluzele prestabilite

Subiectul 28
1.
Relatati despre principiul libertatii contractual si limitele acestui principiu
P-l forei obligatorii a contractelor (pacta sund servanda) i-a gsit formula clasic n art. 1134 CC
francez conveniile legal formate in locul legii pentru cei care l-au ncheiat. Fiind un principiu
universal i gsete reflectare n toate sistemele de drept naional, n legislaia noastr el rezult din alin.1
art.668 CC RM. P-le UNIDROIT art. 1.3 contractul valabil ncheiat are caracter obligatoriu ntre prile
contractante. Contractul nu poate fi i nu poate nceta dect n condiiile stipulate n clauzele sale, prin
acordul prilor i n orice mod prevzut de principii. Din aceste considerente se poate estima c fora
obligatorie a CCI are urmtoarele consecine:
1. prile contractante sunt ntocmai inute s execute prestaiile la care s-au obligat. Executarea
obligaiilor trebuie s aib loc n condiiile stabilite de pri n contract. Atunci cnd executarea n natur
nu mai este posibil, obligaia debitorului de a executa prestaiile sale contractuale se transform n
obligaia de dezdunare a creditorului conform regulilor privind rspunderea contractual.
2. Obligaiile contractuale trebuie executate cu bun credin. P-l executrii cu bun credin este
reflectat n pct. 1.7 UNIDROIT, care spune prile sunt inute s se conformeze exigenelor buneicredine n comerul internaional. Ele nu pot exclude sau limita aceast obligaie. Acest principiu se
concertizeaz n dou obligaii principale prilor: obligaia de loialitate (impune prilor contractante
abinerea de al svrirea oricror aciuni dolosive sau culpabile n executarea prestaiilor. Astfel obligaia
de loilaitate interzice creditorului s abuzeze de situaia sa. De ex: s profite de o nclcare nensemnat
pentru a obine o reziliere profitabil a contractului sau s-l pun pe debitor ntr-o stare mai grea dect cea
normal) i obligaia de colaborare (const n ndatorirea prilor de a facilita reciproc executarea
contractului n vederea meninerii echilibrului prestaiilor. Fiecare parte trebuie s se comporte n aa mod
nct s evite efectuarea unor cheltuieli inutile din partea cocontractantului. De ex: transportatorul trebuie
s aleag calea cea mai puin costisitoare pentru clientul su. Obligaia de colaborare o regsim mai mult
n contractele de societate civil, cnd toi asociaii trebuie s colaboreze la activitatea societii n
vederea realizrii scopului propus.
3. Contractul nu poate fi desfiinat sau modificat din dorina unilateral a unei pri. Modificarea sau
desfiinarea se poate realiza cnd prevede legea sau cnd convin prile. Fora obligatorie a contractului se
impune nu doar prilor contractante, dar i instanei de judecat sau de arbitraj. n cazul n care debitorul
nu-i execut de buna voi obligaia asumat creditorul este ndreptit s se adreseze instanei de judecat
care la rndul ei este obligat s respecte coninutul contractului.
2.
Analizati clauzele asiguratorii impotriva riscurilor valutareDe regula, prevenirea riscurilor
valutare are loc prin inserarea de catre parp in contractul comercial international a unor clauze asiguratorii
specifice si anume: clauza aur, clauzele valutare, clauza de optiune a monedei liberatorii etc. In situatia in
care partile omit stipularea clauzelor asiguratorii, riscurile pot fi evitate prin utilizarea unor metode
extracontractuale. De exemplu, incheierea de catre creditorul prestatiei pecuniare a unei operatiuni de
hedging valutar. Hedging-ului in sens larg inseam-na toate tehnicile pe care le pot utiliza firmele pentru a
neutraliza, a minimaliza sau evita riscul valutar. Clauzele valutare. Doctrina juridica a definit clauza
valutara ca stipulatia contractuala ce face parte din grupa clauzelor de mentinere a valorii contractului si
care urmareste ca scop protejarea partilor din contractul comercial international impotriva riscului aferent
monedei de plata in raport cu moneda de cont, aleasa de comun acord de catre contractanti. In doctrina
juridica aceste clauze mai sunt numite clauze de consolidare valutara. Clauzele valutare se caracterizeaza
prin faptul, ca partile stabilesc doua monede una de plata, iar alta de cont. Prin corelarea acestor
monede se determina reperul principal al echilibrului contractual.Exista trei categorii de clauze
valutare:1)monovalutare;2)multivalutare (plurivalutare), bazate pe un cos valutar stabilit de
parti;3)multivalutare (plurivalutare), bazate pe un cos valutar (unitate de cont) institutionalizat . 1)Clauza
monovalutara presupune luarea in considerare de catre parti a doua monede diferite: una de plata si alta de
cont. Moneda de plata este mai pupn stabila, mai expusa fluctuatiei si deprecierii, iar moneda de cont este
mai puternica, mai stabila sj mai putin fluctuanta. Moneda de cont desemneaza moneda aleasa de parti,
permi-tand sa se determine cantitatea de unitati monetare pe care o va primi vanzatorul, cu ajutorul ei
stabilindu-se valoarea obligatiei monetare, datorata de debitor.Moneda de plata este instrumentul utilizat
de catre debitor pentru a-si onora obligatia de plata. Aceasta moneda permite sa se deter-mine cantitatea si
natura semnelor pe care la va primi vanzatorul. In alp termeni, moneda de plata se refera la modul de
plata ca in-strument prin care obligatia monetara va fi rambursata de catre debitor (cum, in ce moneda),
respectiv moneda tarii unde se efec-tueaza plata217.Moneda de cont poate sa coincida cu moneda de plata.

Astfel, in cazul in care obligatia monetara este exprimata in moneda in care ea trebuie rambursata (datoria
unei sume in dolari a carei plata trebuie efectuata in dolari) se poate mentiona, ca moneda de cont
coincide cu moneda de plata. Aceasta inseamna, ca prin aceeasi moneda se masoara cuantumul obligatiei
si se efectueaza si plata sa.Prin clauza monovalutara partile arata ca pretul marfii (lucrarii, serviciului etc.)
a fost stabilit, luand in considerare un anumit curs de schimb intre moneda de plata si moneda de cont la
data incheierii contractului.Clauza monovalutara este eficenta numai daca moneda de calcul este stabila.
Subiectii raporturilor de comert international evita sa stipuleze in contracte clauza monovalutara,
deoarece ea a devenit riscanta, existand pericolul ca actiunea ei intr-o situatie data sa fie total
ineficienta.2)Clauza multivalutara, bazata pe un cos valutar stabilit de parti. Sintagma cos valutar este
denumirea conventional atribuita mai multor valute luate la un loc si utilizate ca etalon monetar in
relatiile internationale. Necesitatea cosului valutar a aparut in conditiile in care nu a mai putut fi utilizat
etalonul aur, iar celelalte etaloane (dolarul S.U.A., lira sterlina) au devenit instabile.Stabilirea cosului
valutar poate fi efectuata de catre parti printr-o clauza contractuala, sau de catre un organism international
specializat. In ambele cazuri, insa, ea presupune alegerea valutelor care urmeaza sa fie cuprinse in cosul
valutar sj determinarea ponderii pentru fiecare valuta in cosul valutar.Utilizarea metodei cosului valutar
pune urmatoarele probleme:
alegerea monedelor care vor forma cosul de valute. Monedele se aleg
in functie de importanta acestora pentru incasarile si platile firmei respective sau in functie de importanta
valutelor pe piata valutara si financiara internationala;--stabilirea ponderii acestora in cos care poate fi
egala sau diferentiata de monede;--stabilirea modului de utilizare a cosului de valute pentru eventuala
corectare a pretului. Importanta coului monetar este dubla: pe de o parte face posibila masurarea mai
corecta a sensului modificarii unei anumite monede (a monedei tranzactiei), iar pe de alta parte, deoarece
deprecierile si aprecierile pot sa se compenseze, total sau partial, in cadrul cosului poate rezulta mai multa
stabilitate.Atunci cand stabilirea coului valutar este facuta de catre parti, operatiunea se concretizeaza
intr-o clauza contractuala multivalu-tara. Monedele pot avea pondere egala sau inegala in cos.
3)Clauza multivalutara (sau plurivalutara) bazata pe un cos institutionalizat (sau unitate de cont
institutionalizata).Continutul clauzei multivalutare bazata pe un co institutiona-lizat, precum si
modalitatea de calcul a modificarilor de curs, sunt stabilite de un organ international specializat, formand
o unitate de cont institutionalizata. Introducerea acestei unitati in practica valutara, rezida in necesitatea
sporirii lichiditati! statelor si de creare a unor instrumente de evidenta i de decontare cu mai mare
stabili-tate. Cele mai cunoscute unitati de cont institutionalizate sunt: D.S.T, EURO, A.M.U.
D.S.T. (Drepturi Speciale de Tragere/ Special Drawing Rights/ Droit Speciales de Tirage) a fost
introdusa in practica relatiilor valutare de catre Fondul Monetar International, incepand cu anul 1969.
D.S. T. este un ban de cont ce nu are acoperire reala. Este emisa de EM.I. in transe periodice, alocate in
conturile tarilor membre proportional cu cote de participare la fond219.
D.S.T. reprezinta cosul valutelor utilizate cel mai frecvent in operatiunile comerciale internationale, si
anume: dolarul S U.A., marca germana, lira sterlina, francul francez si yenul japonez. Fiecare din aceste
valute are un anumit coeficient de ponderatje in calcularea valorii unitatii de cont in discutie. Marimea
D.S.T. este calculata si publicata zilnic de catre Fondul Monetar International.
Deoarece D.S.T. reprezinta cosul valutelor utilizate cel mai frecvent ni operatiunile comerciale
internationale, partile unui contract de vanzare internationala pot recurge, in scop de consolidare valutara.
Li circuitul dintre D.S.T. sj moneda tranzactiei.
In cazul unor relatii comerciale cu tarile Uniunii Europene, in locul D.S.T. se utilizeaza EURO, care a
fost lansata la 1 ianuarie 1999, inlocuind E.C.U
In practica internationala se mai utilizeaza sj AM. U. (Asian Mone-lary Unity). Aceasta constituie
unitatea monetara de cont, care se utilizeaza, incepand cu anul 1974, in cadrul Uniunii Asiatice de Clearing. Valoarea A.M.U. este egala cu 1 D.S.T.Clauza aur. Potrivit acestei clauze debitorul are obligatia sa
determimine volumul datoriei in functie de paritatea metalica in aur a monedei de plata sau sa-si
achitedatoriile in aur.Doctrina juridica a remarcat, ca aceasta clauza imbraca doua forme si anume:
clauza valoare-aur (gold-value clause), care se utilizeaza in cazul in care pretul contractual este
exprimat intr-o valuta, iar aural este luat ca etalon al valorii acestei valute sj
clauza moneda aur (gold coin value), caracterizata prin aceea, ca pretul este exprimat direct in aur si
urmeaza a fi platit in moneda de aur.Dintre acestea numai clauza valoare aur, denumita in continuare
clauza aur, se inscrie in mecanismul clauzelor de mentinere a valorii contractului. Specificul acestei
clauze este faptul, ca moneda de plata se raporteaza la etalonul aur. Conform clauzei aur, moneda de plata
are o anumita paritate oficiala in aur la momentul incheierii contractului. Daca acea paritate se va
modifica (va creste sau va scadea) pana la data platii, pretul contractual se va modifica in mod

corespunzator. Inevitabil acest pret; va fi rectificat in asa fel, incat echivalentul lui in aur de la data platii
sa fie egal cu echivalentul lui in aur existent la data perfectarii contractului.
Stipularea clauzei aur in contractele comerciale internationale este in interesul ambelor parti: ea il
protejeaza pe debitor impotriva revalorizarii monedei de plata, totodata, il ocroteste pe creditor con-tra
riscului de devalorizare a acestei monede.
In majoritatea cazurilor, partile contractuale stabilesc, ca meca-nismul clauzei aur va functiona automat,
din moment ce se produce schimbarea valorii monedei de plata exprimata in aur. Uneori, insa, partile
prevad, ca rectificarea pretului originar se va face numai printr-un nou acord. Clauza de optiune a locului
de plata. Aceasta clauza ii confera creditorului dreptul de a incasa la scadenta valoarea creantei sale,
calculata pe baza unei valute de cont, prestabilita prin contract in locul ales de acesta (de creditor) dintre
cele convenite. Debitorul ete obligat sa efectueze plata in moneda locului ales de creditor.Astfel, daca
partile au convenit ca pretul sa fie exprimat in dolari S.U.A. sj au stabilit ca locuri posibile de plata intre
care poate alege creditorul Paris i Londra, in cauza vor exista doua monede de plata: francul francez si
lira sterlina. Doctrina a remarcat, ca alegerea de catre debitor a locului de plata, presupune implicit sj
alegerea monedei de plata, care in toate cazurile va fi moneda locala.Clauza de optiune a monedei
liberatorii. Prin aceasta clauza partile exprima prenil convenit in doua sau mai multe monede de plata,
avand in vedere paritatea existenta intre acestea la data contractarii si prin care se autorizeaza creditorul,
ca la scadenta sa aleaga intre acele monede pe cea liberatorie si sa pretinda debitorului sa efectueze plata
in moneda astfel aleasa.Partea care beneficiaza de aceasta clauza va astepta un moment apropiat de data
scadentei pentru a decide, in functie de evolutia monedelor in intervalul respectiv, care va fi moneda ce
va servi drept moneda de plata. In literatura juridica s-a relevat, ca asemenea clauze sunt, in general, in
continutul contractelor in favoarea creditorilor carora le confera mari avantaje. Dar, in practica, tinand
seama de inconvenientele corespunzatoare pe care le prezinta pentru debitor, ele nu cunosc o mare
utilizare.Daca nu este stipulate a cui este alegerea optiunii atunci se prezuma ca ea apartine
creditorului.Clauza de optiune a monedei liberatorii are functia de mentinere a valorii contractului.
3.
Recomandai clauzele necesare in CCI
Clauza privind partile contractante identificare partilor contractante constituie conditia de validitate a
raportului juridic respective. Prin urmare in cuprinsul contractului trebuie precizate atributele de
identificare a prtilor: denumirea, sediul si forma de organizare juridical pentru pj, nume, prenume
domiciliul pentu pf. Clauza referitoare la obiectul contractului obiectul poate fi determinat la
momentul incheierii contractului sau determinabil in viitor. La fel obiectul urmeaza a fi identificat. In
situatia in care partile nu determina obiectul contactului, dar precizeaza elementele suficiente pe baza
carora el va putea determinat ulterior, acest contract este valabil si executabil.Clause referitoare la
cantitatea marfii partile trebuie sa indice cantitatea de marfa care constituie obiectul contractului sis a
preecizeze unitatea de masura, locul, momentul si modul de determinare a cantitatii, precum si
documentul care astesta cantitatea.Clause referitoare la calitate CCI trebuie sa contina clause privind
calitatea marfurilor si serviciilor care constituie obiectul lui. Este necesar ca partile sa determine in
contract calitatea marfii, locul, momentu si modul de determinare a acesteia, precum si documentul care o
atesta. Pentru a se asigura ca marfa livrata corespunde calitatii prevazute in contract, partile stipuleaza o
clauza prin care exportatorul se oblige sa anexeze marfii livrate atestate de calitate, de garantie, buletine
de analiza sau alte documente de certificare a calitatii.Clauzele referitoare la reclamatiile de cantitate
si calitative partile include in CCI clause privind conditiile si termenele, modalitatile de soluitionare a
reclamatiilor de cantitate si calitate. Aceste clause vor preciza continutul pe care trebuie sa-l aiba
reclamatia, documentele ce i se anexeaza pentru confirmarea cerintelor, obligatiile ce revin
cumparatorului pina la solutionarea reclamatiilor.Clause privind ambalajul si marcarea- partile trebuie
sa stipuleze in contract o clauza din care sa rezulte felul ambalajului. Clauzele privind marcarea
ambalajului vor preciza continutul marcajului i limba sau codul in care el se efectuiaza.Clauzele privind
obligatia de livrare a marfii si termenele de livrare se stipuleaza termenele si conditiile de livrare.
Stabilirea conditiilor de livrare implica in principal indicarea termenului de livrare a modalitatilor, locului
de livrare si modului de suportare a cheltuielilor privin livrareaClause referitoare la expediia,
transportul i asigurarea mrfii in timpul transportului- aceste clause pot preciza obligatiile partilor
fie direct fie prin referire la INCOTERMS sau la alte uzante comerciale internaionale. Clauza privind
obligatia de preluare a marfii clauza care precizeaza obligatia cumparatorului de a prelua marfa,
mentionindu-se conditiile in care preluarea poate fi refuzata.Clauza referitoare la prt de regula
partile determina prin contract pretul ca valoare totala, dar sip e unitate de produs. Sint frecvente situatiile
cind pretul nu este determinat ci determinabil. Atunci cind pretul este determinabi se stabilesc criteriile

pentru calculul definitive al pretului, indicind limitele maxime si minime intre care se va determina pretul.
Se va stabili si modalitatea de plata a pretului.
Subiectul 29
1.
Identificati conceptiile privind natura juridical a arbitrajului commercial internaional
Notiunea juridical a arbitrajului commercial internaional nu a primit o rezovare unitara in doctrina. Ea a
generat o pluralitate de opinii contradictorii, conturindu-se trei conceptii diferite in aceasta privinta:
contractual, jurisdictional si mixta. Conform conceptiei contrcatuale arbitrajul commercial international
este un ansamblu de acte juridice avind o natura contractual. Aceasta natura juridical rezulta din faptul ca
solutionarea litigiului aparut intre partile contractante este organizata de catrea acestea prin acordul lor in
limitele satbilite de lege, astfel incit sa fie realizata de persoane care le inspira incredere. Prin urmare
puterile arbitrilor si competent lor de a statua isi au sorgintea in vointa partilor litigante. Sentinta arbitrala
este declarata irevocabila tot prin vointa partilor, forta juridical a acestei sentinte rezulta din vointa
partilor litigante de a o adduce la indeplinire.Conceptia jurisdictional se fundeaza pe premise ca statul este
detinatorul puterii legislative si judecatoresti. Adeptii acestei conceptii invoca asemanarile care exista
intre instantele judecatoresti si cele arbitrale dintre care retiem urmatoarele:==Si judecatorul si arbitrul au
puterea de a statua cu caracter obligatoriu pentru partile in litigiu asupra temeiniciei si legalitatii
pretentiilor formulate de reclamant==Hotarirea pronuntata stabileste drepturile si obligatiile partilor aflate
in lititgiu, care este susceptibila de executare silita in eventualitatea ca nu este executata
voluntary==Anumite cai de atac impotriva sentintei arbitrale sint de competent exclusive de solutionare a
instantei judecatoresti de drept comun, ceea ce apropie sensibil hotarirea arbitrala de hotarirea
judecatoreasca. Conceptia mixta sau eclectic considera ca cele doua conceptii mentionate contractual si
jurisdictional se refera la arbitraj in mod unilateral, luin din considerare fie punctual de plecare al
activitatii ce o desfasoara, fie specificul acelei activitati. In doctrina juridical s-a mentionat ca in
activitatea sa arbitrajul este conditionat atit de originea sa contractual, exprimata prin conventia de
arbitraj, precum si de finalitatea sa jurisdictional exprimata in sentinta pe care o pronunta si care este
definitive si executorie. Articolul 10. Numrul de arbitri (1) Prile snt libere s stabileasc numrul
de arbitri. (2) Dac prile nu au stabilit numrul de arbitri, vor fi desemnai 3 arbitri.
Articolul 11. Desemnarea arbitrilor (1) Nici o persoan nu poate fi privat de dreptul de a fi
desemnat arbitru din cauza ceteniei sale, cu excepia cazului cnd prile au convenit altfel.
(2) Prile snt libere s convin asupra procedurii de desemnare a arbitrului sau arbitrilor cu condiia
respectrii prevederilor alin.(4) i (5). (3) n lipsa nelegerii de la alin.(2): a) la constituirea
tribunalului arbitral din 3 arbitri, fiecare parte desemneaz cte un arbitru, iar cei doi arbitri astfel
desemnai numesc un al treilea arbitru. Dac o parte nu desemneaz arbitrul n termen de 30 de zile de la
primirea solicitrii celeilalte pri de a-l numi sau dac cei doi arbitri desemnai nu vor putea numi n
termen de 30 de zile din data numirii lor un al treilea arbitru, acesta este numit, la cererea oricrei pri, de
autoritatea indicat la art.6 alin.(1) n decursul a 15 zile din data primirii cererii;
b) n cazul constituirii unui tribunal arbitral dintr-un singur arbitru, dac prile nu au reuit s convin
asupra arbitrului, acesta va fi numit, la cererea oricrei pri, de autoritatea indicat la art.6 alin.(1) n
decursul a 15 zile din data primirii cererii.
(4) Dac, n cursul desfurrii procedurii de desemnare a arbitrului de ctre pri, o parte nu respect
aceast procedur sau dac prile ori cei doi arbitri nu pot ajunge la un acord comun n conformitate cu
aceast procedur, sau dac un ter, inclusiv o instituie, nu ndeplinete una din funciile atribuite lui
conform acestei proceduri, atunci orice parte poate cere autoritii indicate la art.6 alin.(1) s ia msurile
necesare n cazul n care acordul privind procedura de desemnare a arbitrilor nu prevede alte modaliti de
asigurare a desemnrii.
(5) Decizia asupra oricrei chestiuni conferite, potrivit alin.(3) i (4), autoritii menionate la art.6
alin.(1) nu poate fi atacat. La numirea arbitrului, aceast autoritate ia n considerare toate exigenele
naintate de pri fa de calificarea arbitrului, precum i considerentele care pot asigura desemnarea unui
arbitru independent i imparial, iar n caz de numire a unui arbitru unic sau a celui de-al treilea arbitru,
este preferabil ca cetenia arbitrului ce urmeaz a fi desemnat s difere de cea a prilor.
Articolul 12. Temeiurile de recuzare a arbitrului
(1) n cazul n care este notificat despre o eventual numire a ei n calitate de arbitru, persoana trebuie
s informeze asupra tuturor circumstanelor de natur a genera ndoieli justificate cu privire la
imparialitatea sau independena sa. Arbitrul, din momentul desemnrii sale i pe toat durata procedurii
arbitrale, este obligat s informeze prile despre aceste circumstane dac nu le-a informat anterior.
(2) Arbitrul poate fi recuzat doar dac exist circumstane de natur a ridica ndoieli justificate asupra

independenei sau imparialitii lui sau dac el nu posed calificarea convenit de pri. Partea este n
drept s recuzeze arbitrul pe care l-a desemnat sau la a crui desemnare a participat doar pentru motive de
care a luat cunotin dup desemnare.
Articolul 13. Procedura de recuzare a arbitrului
(1) Prile snt libere s convin asupra procedurii de recuzare a arbitrului, respectnd prevederile
alin.(3).
(2) n lipsa nelegerii consemnate n prezentul articol la alin.(1), partea care intenioneaz s declare
recuzarea arbitrului trebuie s informeze n scris tribunalul arbitral n termen de 15 zile din data la care a
luat cunotin de constituirea acestuia sau din data survenirii circumstanelor menionate la art.12
alin.(2), notificnd n scris tribunalul arbitral despre motivele recuzrii. Dac arbitrul cruia i este
naintat recuzarea nu se retrage singur sau dac cealalt parte nu este de acord cu recuzarea lui, asupra
cererii de recuzare se pronun tribunalul arbitral.
(3) Dac recuzarea nu poate fi obinut conform procedurii stabilite de pri sau procedurii stabilite la
alin.(2), partea interesat poate, n termen de 30 de zile din data respingerii cererii de recuzare, s solicite
autoritii indicate la art.6 alin.(1) adoptarea unei decizii privind recuzarea, care nu poate fi atacat. Pn
la luarea deciziei de ctre aceste autoriti, tribunalul arbitral, inclusiv arbitrul cruia i este naintat
recuzarea, poate continua procedura arbitral i poate pronuna hotrrea arbitral.
Articolul 14. ncetarea mandatului de arbitru din cauzantrzierii sau a imposibilitii de exercitare
a funciilor (1) Mandatul de arbitru nceteaz dac arbitrul a devenit incapabil de fapt ori de drept de
a-i exercita funciile sau dac, din motive nentemeiate, tergiverseaz exercitarea lor, sau dac se retrage,
sau dac prile convin asupra ncetrii mandatului su. n caz contrar, dac apare vreo controvers cu
privire la oricare din motivele enumerate, orice parte poate cere autoritii indicate la art.6 alin.(1) s
emit o decizie, care nu poate fi atacat, referitor la ncetarea mandatului de arbitru.
(2) Retragerea arbitrului sau consimirea unei pri la ncetarea mandatului acestuia n condiiile
prezentului articol ori ale art.13 alin.(2) nu nseamn recunoaterea motivelor menionate n prezentul
articol sau n art.12 alin.(2).
Articolul 15. Desemnarea unui nou arbitru Dac mandatul unui arbitru nceteaz conform
prevederilor art.13 sau 14 ori n urma retragerii arbitrului din orice alt motiv, ori din cauza revocrii de
ctre pri, ori n orice alt caz, noul arbitru va fi desemnat potrivit regulilor aplicate n cazul numirii
arbitrului care se substituie.
3.ntocmii o cerere de arbitraj
C T R E, CURTEA DE ARBITRAJ COMERCIAL INTERNAIONAL
DE PE LNG CAMERA DE COMER I INDUSTRIE A ROMNIEI
S.C. ATRIMEX AKTUAL S.R.L., cu sediul n Bucureti, Str. Drumul Taberei nr. 90, bl. C8, sc.
D, etaj 3, ap. 131, sector 6, nmatriculat la O.R.C.M. Bucureti sub nr. J40/22473/1993, Cod fiscal R4754376, cont bancar nr. 407283486 deschis la BCR - Sector 3, reprezentat legal de Director Gheorghe
Atanasiu, solicit arbitrarea Curii, n litigiul cu:
S.C. CARDEI SCIM PROD. COM S.R.L. cu sediul n Bistria, Str. Toamnei nr. 2, Jude
Bistria-Nsud, nmatriculat la O.R.C. Bistria-Nsud sub nr. J06/454/1993, Cod fiscal R-5352571,
cont bancar nr. 407231301 deschis la BCR Bistria, reprezentat legal de Director General Cardei Ileana.
Obiectul cererii de arbitrare l constituie suma de 231.868.376 LEI reprezentnd :
- 95.000.000 lei - avans acordat n contul mrfii, fr ca aceasta s fie livrat;
- 136.868.376 lei - daune interese calculate pe perioada 01.01.2000 - 25.05.2002 conform dobnzii
oficiale a BNR, solicitnd i curgerea n continuare a dobnzii, pn la achitarea efectiv a sumei
datorate.
Temeiul juridic al competenei Curii l constituie clauza arbitral prevzut n Contractul
de comision nr. 19981/24.10.1998 n care este stabilit competena Curii. n fapt, ntre cele dou pri a
fost ncheiat un contract de comision pentru operaiuni de export nr. 19981/24.10.1998, prelungit prin
Addendumuri pn la 31.12.1999 (Anexa nr. 1).Prin contract, n calitate de comisionar, S.C. ATRIMEX
AKTUAL S.R.L. se obliga s ncheie n nume propriu dar pe seama i n contul comitentului S.C.
CARDEI SCIM PROD. COM S.R.L., contracte externe pentru livrri de buteni, plata mrfii urmnd a se
efectua 80% la prezentarea documentelor ncrcrii, factura extern, specificaia, duplicatul frachtului,
diferena urmnd a fi achitat dup ncasare.Comisionarul, n cursul anilor 1998 i 1999 a efectuat o serie
de exporturi, achitnd marfa livrat.La cererea comitentului, comisionarul a acordat acestuia dou
avansuri, n contul mrfii ce urma a fi livrat pentru export, n sum de 65.000.000 lei la data de
22.12.1998 cu O.P. nr. 1009/22.12.1998 i 30.000.000 lei la 01.06.1999 cu O.P. nr. 2033/01.06.1999
(Anexa nr. 2).Pn la expirarea contractului de comision, respectiv 31.12.1999, comitentul nu a pus la

dispoziia comisionarului mrfuri pentru export care s acopere suma de 95.000.000 lei acordat ca avans
n contul mrfii, neexecutndu-i, din culp, obligaiile contractuale.Potrivit art. 1073 i urm. Cod civil,
creditorul are dreptul la ndeplinirea exact a obligaiilor i n caz contrar are dreptul la dezdunare,
daunele interese, prevzute de art. 1084 Cod civil, reprezentnd pierderea suferit de creditor prin
neexecutarea de ctre debitor a obligaiei, urmnd a fi stabilite pe baza dobnzii oficiale a BNR pe
perioada 01.01.2000 25.05.2002.
Calculul daunelor interese este urmtorul:
Ratele lunare ale dobnzii BNR sunt prezentate n Anexa nr. 3.
Ratele medii anuale ale dobnzii BNR sunt de 45,06% / 2000; 47,65% / 2001 i 33,77% / 2002.
Dobnda a fost stabilit astfel:
95.000.000 lei x 0,45 = 42.750.000 lei - pentru anul 2000
137.750.000 lei x 0,476 = 65.569.000 lei - pentru anul 2001
203.319.000 lei x 0,337 x 5 : 12 = 28.549.376 lei - pentru anul 2002
___________________________________________________________________________________
Total: 42.750.000 lei + 65.569.000 lei + 28.549.376 lei = 136.868.376 le
Solicitm obligarea prtei la plata cheltuielilor de judecat reprezentnd taxa de arbitrare i
onorariul de avocat.
n drept, ne ntemeiem preteniile pe art. 1073 i urm. Cod civ. i ale contractului de comision
pentru operaiuni de export ncheiat ntre pri.
n susinerea cauzei, nelegem s ne folosim de proba
cu nscrisuri, pe care le anexm la cerere.
Arbitrul ales de noi este Dl Constantin Cunescu, supleantul su fiind Dna. Roxana Munteanu.
Taxa de arbitrare, n valoare de ________________ lei s-a achitat cu OP nr. ________________
Bucureti 25.05.2002
S.C. ATRIMEX AKTUAL S.R.
Subiectul 30
1.
Determinati subiectele de drept naional participante la raporturile juridice de comert
internaionalParticipanii cel mai des ntilniti la raporturile juridice de comert international sunt subiectii
de drept national perswoanele fizice si persoanele juridice.
2.
Caracterizati subiectele de drept international participante la rapoturile juridice de comert
international Subiecii de drept internaional pot fi clasificai n dou subgrupe, i anume:
Statele i Organizaiile internaionale de stat cu caracter interguvernamental. Uneori statul particip la
raporturile de cooperare economic i tehnico-tiinific internaional. n cadrul acestor raporturi statul
apare n dubla sa calitate de titular de suveranitate i de subiect de drept civil. Statul nu are calitatea de
comerciant i nici nu-i revendic o atare calitate, deoarece avnd capacitate juridic, el poate s se
implice n orice operaiuni economice cu strintatea. Statul este o persoan juridic. Raporturile de
comer internaional sunt compatibile cu participarea statului ca titular de drepturi i obligaii. Cu toate
acestea Republica Moldova particip numai rareori n nume propriu la raporturile juridice internaionale.
Atunci cnd o face acioneaz prin intermediul Ministerului Finanelor. Personalitatea juridic a statului
nu este supus regulilor privind dobndirea sau pierderea ei, stabilite de dreptul comun cu referire Ia
celelalte persoane juridice. Deoarece personalitatea juridic a statului are caracter complex, raporturile
juridice internaionale n care se implic statul Sint diferite ca natur: atunci cnd statul stabilete
asemenea raporturi n calitate de titular de suveranitate, acestea sunt de drept internaional public.
Raporturile la care statul particip n calitate de titular al propriului patrimoniu i n exercitarea gestiunii
acestui patrimoniu, sunt de drept al comerului internaional. Organizaiile interguvernamentale.
Organizaiile interguvernamentale sunt create prin acordul de voin al statelor interesate.
Organizaiile interguvernamentale sunt subieci de drept derivai ai ordinii juridice internaionale. Chiar
de la constituire ele au un statut juridic propriu, care le stabilete competena i genurile de activitate ce
urmeaz s le desfoare pentru atingerea scopurilor propuse de ctre statele fondatoare ale acestora.
Organizaiile interguvernamentale sunt entiti internaionale lipsite de suveranitate, de teritoriu propriu i
de o populaie asupra creia s se exercite atribuii de putere.
3.
Formulate deosebirile intra statutul juridic al subiectelor ce apartin ordinii juridice
international si statutul subiectelor ce apartin ordinii juridce nationale. A se deduce din punctual 2
Subiectul 31
1.
Definiti contractul comercial de vinzare cumparare internationala. In acest sens, putem
exemplifica CC German (art. 433)=> contr de vinzare este un contract prin care vinzatorul este obligat sa

livreze marfa si sa transmita proprietatea, iar cumparatorul este obligat sa plateasca pretul si sa primeasca
marfa. CC Brazilian (art. 1122) => prin contract de vinzare un contractant este obligat sa transmita
proprietatea unui bun la altul, contra unui prt determinat in ches. CC Uniform al SUA (art.2) => def
vinzarea ca fiind trecerea titlului de la vinzator la comparator contra unui pret. CC al RM (art.753) =>CVC- o parte, vinzator , se obliga sa predea un bun in proprietate celeilalte parti-cumparator, iar acesta se
obliga sa preia bunul si sa achite pretul stabilit.
2.
Identificati modalitatile de stabilire a daunelor interese in cazul rezolutiunii contractului de
vinzare cumparare internaionala prevazute de Conventia de la Viena din11.04.1980 1. Rezolutiunea
contractului libereaza cele doua parti de obligatiile lor, sub rezerva daunelor-interese care pot fi datorate.
Ea nu are efect asupra stipulatiilor contractului referitoare la rezolvarea litigiilor sau a drepturilor si
obligatiilor partilor in caz de rezolutiune. 2. Partea care a executat contractul total sau partial poate cere
celeilalte parti restituirea a ceea ce i-a furnizat sau platit in executarea contractului. Daca ambele parti sint
tinute sa efectueze restituiri, ele trebuie sa le faca in mod simultan.ARTICOLUL 82 1. Cumparatorul
pierde dreptul de a declara contractul rezolvit sau de a cere vinzatorului predarea marfurilor de inlocuire
daca lui ii este imposibil sa restituie marfurile intr-o stare sensibil identica celei in care le-a primit.2.
Paragraful precedent nu se aplica:a) daca imposibilitatea de restituire a marfurilor sau de a le restitui intro stare sensibil identica celei in care cumparatorul le-a primit nu este datorata unui act sau unei omisiuni
din partea sa;b) daca marfurile au pierit sau sint deteriorate, in totalitate sau in parte, ca urmare a
examenului prevazut de art. 36; sau c) In cazul in care cumparatorul, inainte de momentul in care a
constatat sau ar fi trebuit sa constate lipsa de conformitate, a vindut totul sau o parte din marfuri in cadrul
unei operatiuni comerciale normale sau a consumat ori a transformat marfurile, integral sau partial, in
conformitate cu folosinta lor normala.ARTICOLUL 83Cumparatorul care a pierdut dreptul de a declara
contractul rezolvit sau de a cere vinzatorului predarea marfii de inlocuire in temeiul art.82, pastreaza
dreptul de a se prevala de orice alte mijloace care deriva din contract si din prezenta conventie.
ARTICOLUL 841.Daca vinzatorul este tinut sa restituie pretul, el trebuie, de asemenea, sa plateasca
dobinzi asupra valorii pretului, calculate din ziua platii. 2. Cumparatorul datoreaza vinzatorului
echivalentul oricarui profit care l-a tras din marfuri sau dintr-o parte din acestea:a) Cind trebuie sa le
restituie in total sau in parte; sau b) cind este in imposibilitate sa restituie marfurile, integral sau partial
sau sa le restituie, integral ori partial, intr-o stare sensibil identica celei in care le-a primit si cind totusi a
declarat contractul rezolvit si a cerut vinzatorului predarea marfii de inlocuire.
3.
Analizai prevederile Conveniei de la Viena asupra contractelor de vinzare international de
marfuri din 11.04.1980 si CC al RM referitoare la obligatiile vinzatorului 2. Obligatiile vinzatorului
sint reglementate de art. 30 Conv si art. 753 CCRM, sunt: 1. Predarea marf; 2. Transmiterea propriet; 3.
Remiterea documentatiei referitoare la marfa. Conv. folos. o enumer. diferita, astfel ca nu folos. si nu
contine nici o dispozitie cu privire la transferul de propriet., pe care ea nicci nu-l reglementeaza in
schimb, obligatia de remitere a documentatiei care constituie un accesoriu propriu-zis al livrarii, este
reglementat in prima sectiune, art. 31-34, prin care se considera necesar o analiza a cf marf si a drepturilor
si obligatiilor tertilor.
Referitor la oblig de predare a marfii => din intregu spectrul Conv Viena rezulta ca ob sau de reglem il
constituie vinza de bunuri mobile corporale. In situatia in care CCI are ca obiect predarea unui bun,
individual determinat., vinzatorul trebuie sa predea bunul in starea in care se gasea cind s-a incheiat CCI,
raminind responsabil p/t deteriorarile intervenite, astfel decit ca urmare a cazului fotuit sau a fortei
majore. Vinzarea poate avea ca ob si un bun determinat prin caractere generice (cintarire, msaurare,
cantitate, calitate); pentru astfel de vinzari , transmit. riscurilor se produce in momentul individualizarii
bunului , indifferent de efectele predarii. La fel Conv Viena consfinteste ca ob al CVCI pot sa-l form si
bunurile viitoare (art. 3 (1)). Totusi cu privire la aceste CCI, Conv Viena considera ca acestea nu fac ob
reglem ei daca partea care le comanda furnizeaza o parte esentiala din elemtele necesare
fabricarii/producerii lor. In legatura cu oblig de predare a marfii, Conv Viena reglem 3 aspecte: 1. Locul
predarii marf; 2. Anumite obligat ale vinzatorului, adiacente vinz; 3. Moment predarii.
Dispozitia Conv Viena cu privire la data , locul predarii au u rol subsidiar. Rolul important il ocupa vointa
partilor care se poate materialize fie printr-o clasa speciala, fie prin referire la un contract-tip/ o cl.
tip.Locul predarii marfurilor, precum sic el al transmiterii riscurilor in com intl coincide cu cel in care
marfa vinduta este si individualizata; acolo unde marfurile scapa efectiv de sub controlul direct al vinzarii
lui.Art. 31 Conv Viena reitereaza aspectul referitor la intelegerea dintre parti cu privire la locul predarii
marfurilor. In lipsa acestei intelegeri, Conv Viena formuleaza 3 reguli: Daca vinzatorul nu este tinut sa
predea consta in: 1. Remiterea marfii primului transportator pentru a le remite cumparatorului, atunci cind

CVCI implica transportarea marfii. 2. Punerea marfii la dispozitia cumparatorului in acel loc in care
marfa este individualizata, cind contr se refera la un bun individual determinat; la un bun determinat prin
caractere generice; care trebuie determinat/prelevat dintr-o masa determinate sau care trebuie produs ori
fabricat sic in, in mom inche contr , partile stiau ca marfurile se gaseau sau trebuiau fabricate/produse
intr-un loc special; 3. In punerea marfii la dispozitia cumparatorului in locul in care vinzatorul avea la
moment inche CCI.Conform Conv Viena oblig de predare a marfii este insotita , in fie de imprejurari, de
anumite obligatii adiacente ale vinzator: - daca , in cf cu CCI/Conv, vinzatorul remite marf unui transport,
si daca marf nu sunt clar identificate potrivit CCI, prin aplicarea unui semn distinctive pe marfuri, prin
documente de transport/ alte mijloace , vinzatorul terbuiesa remita cumparatorului un aviz de expeditie
care specifica aceste marfuri;-daca vinzatorul este tinut sa i-a masuri p/t transporta marfii , el trebuie sa
incheie CCI necesare p/t ca transportul sa transporte marfurile pina la locul prevazut, cu mijloace de
transport adecvate imprejur. si conditiile obisnuite p/t un astfel de tip de transport;- daca vinzatorul nu
este tinut sa subscribe insusi o asigurare pe timpul transportarii, el trebuie sa furnizeze cumparatorului, la
cerea acestuia , toate informatiile de care dispune si care sunt necesare inch contr de asigurare.
Art. 33 Conv Viena, art. 757 CCRM, trateaza momentul in care vinzatorul trebuie sa predea marfurile.
Astfel, predarea marfii poate fi: - la o data fixa/ determinate prin CCI. Ex: la data de 15 august/ ultima zi a
lunii. Data poate fi raportata la un eveniment anumit (eliberarea licentei, efectuarea unei plati).; -predarea
poate avea loc intr-un anumit interval. In com intl se obisnuieste ca data predarii marfii sa fie fixate in
termini de ragaz, p/t a da vinzatorului sufficient timp sa pregateasca marfurile si sa poata lua toate
masurile in vederea transportului. In aceasta ipoteza vinzatorul este cel care allege mom predarii. Ex:
orice moment in decursul acestei perioade.- predarea marfii in toate celelalte cazuri care nu sunt
prevazute in punctual 1 si 2.Vinzatorul trebuie sa predea marfurile intr-un termen rezonabil calculate de la
inch CCI. Caracterul rezonabl depinde de ceea ce reprezinta un comportament acceptabil in com intl.,
tinind cont de specificul CCi si de natura marfii. Aceasta conditie se gaseste si in CCUniform al SUA.
Atunci cind sunt necesare, premise sau licente de import,export, termenul pentru indeplinirea obligat de
predare incepe sa curga doar din momentu obtinerii autorizatii respective.- predarea anticipate => Conv
Vina , cap Sanctiuni art. 52 deoarece vede in ea o abatere de la oblig vinzatorului. Astfel, in situatia in
care vinzatorul preda marfurile inainte de data stabilita, cumparatorul are posibilitatea fie de a prelua , fie
de a le refuza. De fapt, predarea anticipate poate sa-I creeze cumparatorului dificultati, cum ar fi lipsa
unui spatiu de depozitare, problem legate de asigurarea marfii, obligatia de preluare/plata a marfurilor.
Obligatiile de remitere a documentatiei. Art. 34 => nu enumereaza docum pe care trebuie sa le remita
cumparatorului. Astfel, pe linga titlurile representative ale marfii, cum ar fi conosamentul, recipisele, de
antredepozit, vinzatorul poate fi obligat prin CCI sa remita certif. de asig, diverse facturi comerciale,
certif. de origine, cantitate/calitate. Documentele terbuie remise la data, locul si forma prev in CCI. La fel
art.- nulimiteaza dr vinzatorului de a pastra docum pina cumparatorul plateste pretul, atunci cind CCI
prevede aceasta. Obligatiile de cf a marf. Prin cf => ca bunul predate/ predate se afla in cantitatile
contractate si poseda calitatile, proprietatile prev CCI. Conform art. 35 Conv Viena, oblig de conformitate
are ca obiect cantitatea, calitatea si tipul marfii, precum ambalajul acesteia. Conform uzantelor com
cantitatea este atestata de documentatia de transport care insoteste marfa:- scrisoarea de trasura intl, in
cadrul trasnportarii aeriene sip e cale ferata;- conosamentul- transport pea pa;- chitanta postal- marfurile
se expediaza prin posta;-certificatul de depozitare- cind marfa a fost depozitata pe contul cumparatorului.
Ceea ce tine de determinarea calitatii, ea poate fi determinate prin diferite documente; caiete de scrisori
contractile care au ca obiect exportul de echipament industrial, utilaje; prin monster esantioane, modele,
este vb de o vinzare tipica comerciala. Determinarea calitatii prin norme, prin indic tipului de marfa => se
utilizeaza p/t bun fungibile. Determinarea calitatii prin clause uzuale intl., ryc terms (comertul de orez)
sau sound deliverend (marfa scoasa la vinzare, descarcare).
Subiectul 32
1.
Definiti contractul de transport internalional maritim de marfuri prin prisma Conventiei
de la Hamburg din 1978. Contract de transport pe mare nseamn orice contract prin care cruul se
obliga, contra plii unui navlu, sa transporte mrfuri pe mare de la un port la altul; n orice caz, un
contract care implica, pe lng transportul pe mare, i transportul cu alte mijloace, este considerat contract
de transport pe mare n sensul prezentei convenii numai n msura n care are legatura cu transportul pe
mare
2.
Enumerati si caracterizati formele contractului de transport international maritim de
marfuri. In intreaga lume, marile companii de transport naval isi organizeaza exploatarea navelor
comerciale, de care dispun, in doua mari categorii de transport si anume:

. transportul cu nave de linie;. transportul cu nave de tramp.Transportul marfurilor cu navele de linie este
preponderent in transportul marfurilor generale si aproape in exclusivitate in transportul marfurilor
containerizate. Are un caracter regulat si de permanenta, intre anumite porturi de expediere si de
destinatie, dupa un grafic cunoscut.Transportul cu nave de linie este mai bine organizat decit cel tramp,
liniile respective avind reprezentanti in fiecare port de escala si dane proprii sau inchiriate. Nava soseste
si pleaca indiferent daca este incarcata la capacitate. Deaceia costurile de exploatare sunt mai mari si deci
navlurile sunt ridicate.Corespunzator celor doua forme de transport (de linie si tramp), contractul de
transport maritim de marfuri poate fi incheiat in urmatoarele forme:I. O prima forma este aceea a
contractului de transport naval propriu-zis, adica pentru transporturile executate cu navele de linie.
In acest caz contractul se incheie pentru transportul marfurilor determinate cu bucata, pentru transportul
de colete, in containere si palete. Sunt asimilate transporturilor cu vasele de linie acele transporturi
efectuate cu vase, care desi nu servesc cu regularitate anumite porturi, executa totusi transporturi de
marfliri pe baza de conosament, in care sunt mentionate conditiile vaselor de linie.
II. O alta forma a contractului de transport naval este aceea a contractului de navlosire, prin care se pune
la dispozitia navlositorului pentru transport o nava, parti din ea sau o incapere de catre navlosant. Acest
contract se incheie in cazul navigatiei tramp, care nu are un itinerar fix si un orar precis. Navele circula in
cautarea de marfa si se opresc in acele porturi unde se gasesc incarcaturi. In temeiul acestui contract se
transporta cu precadere marfuri de masa, in vrac, cu ocuparea spatiului de transport al navei in intregime
sau in parte, partile stabilind portul de incarcare si cel de destinatie.
Atunci cand contractul prevede transportul unei incarcaturi complete sau punerea la dispozitie a unei nave
in acest scop, contractul de navlosire este incorporat intr-un document numit charter-party.
La transporturile de marfuri cu navele de tramp, charter-party este intotdeauna insotit de un conosament,
la transporturile cu navele de linie este obligatorie insotirea marfurilor de un conosament, charter-party
nefiind obligatoriu.Contractul de navlosire (charter-party ) se incheie in mai multe forme, dintre care cele
mai importante si folosite sunt urmatoarele: . Time charter presupune obligatia armatorului de a pune la
dispozitia navlositorului nava cu echipaj, pentru a transporta intr-o anumita perioada de timp o anumita
marfa sau calatori, sa suporte cheltuielile cu intretinerea echipajului, a navei (combustibil, asigurarea
navei );Raspunderea pentru exploatarea tehnica a navei revine armatorului (navlosantului), iar cea pentru
exploatarea comerciala, navlositorului.Voyage charter se incheie pentru o singura calatorie de la un port
la altul, pentru o calatorie in ambele sensuri, pentru calatorii circulare si pentru voiaje
consecutive.Armatorul suporta toate cheltuielile pentru intretinerea navei si a echipajului si celelalte
auxiliare (taxe de canal, portuare etc.), iar navlositorul se obliga sa plateasca navlul convenit.Raspunderea
pentru exploatarea tehnica si comerciala a navei revine armatorului. Demise Charter se foloseste in
special in cazul tancurilor petroliere, cind navlositorul devine armator-chirias, dobindind pe perioada de
valabilitate a contractului posesia si controlul deplin al navei. Armatorul pune la dispozitia navlositorului
nava fara echipaj, in buna stare de functionare. Navlositorul echipeaza nava si plateste anticipat navlul,
suportind cheltuielile cu echipajul si combustibilul, precum si taxele de canal, portuare etc.;
Navlositorul este raspunzator pentru consecintele care rezulta din exploatarea tehnica si comerciala a
navei. El nu poate utiliza nava in afara porturilor stabilite in contract si. nu o poate incarca cu alte marfuri
decit cele stabilite prin acordul partilor.In practica internationala mai exista si alte tipuri de charter cum:
. charter general - contractul prin care armatorul se obliga sa transporte o cantitate determinata de marfa
intr-o perioada de timp determinata;. bareboat charter - inchirierea navei fara echipaj - se utilizeaza pentru
procurarea navelor cu plata m rate. La expirarea termenului de chirie nava devine proprietate a
navlositorului.. daily - inchirierea navei pentru deplasarea pe rute necunoscute; In contractul de transport
cu navele de linie nu se pune la dispozitia expeditorului nava, ca in contractul de navlosire, ci se
realizeaza numai efectuarea transportului lotului de marfa contractat (coletelor, containerelor, paletelor
etc.).In ambele forme de contract se elibereaza de catre compania de transport naval un document de
transport denumit conosament sau polita de incarcare, ce constituie un titlu reprezentativ al marfii.
Eliberind conosamentul, transportatorul recunoaste in persoana posesorului sau ca fiind proprietarul
marfii ce se transporta si care poate pretinde eliberarea marfii.
Incheierea contractului de transport maritim Ambele contracte de transport naval (de navlosire si cu
navele de linie), se incheie in forma scrisa, folosindu-se formulare tipizate, care difera in raport de felul
navlosirii, de felul marfii transportate, etc. Raporturile dintre navlosant si navlositor sunt concretizate in
contractul de navlosire, cele dintre expeditor si compania de transport cu navele de linie, in contractul de
transport, precum si, in ambele cazuri, in conosament. Contractul sub cele doua forme si conosamentul

fac dovada incheierii contractului de transport si a conditiilor de executare a transportului, dar acestea pot
fi dovedite si cu oricare alt mijloc legal de proba
3.
Argumentafi rationamentul existenfei formelor distincte ale contractului de transport
interntional maritim de marfuri functie de tipul navigatiei maritime. Din cele expuse mai sus se
face o concluzie (seao)
Subietul 33
1.
Definifi contractul de transport international de marfuri pe sosele prin prisma
Convenliei CMR din 1956. Art. 1 - 1. Prezenta conventie se aplica oricarui contract de transport de
marfuri pe sosele, cu titlu oneros, cu vehicule, cind locul primirii marfii si locul prevazut pentru eliberare,
asa cum sint indicate in contract, sint situate in doua tari diferite, dintre care cel putin una este tara
contractanta, independent de domiciliul si de nationalitatea participantilor la contract.
2.
Determinali confinutul scrisorii de trasura internationala.Proba contractului de transport de face
prin scrisoare de trasura. Absenta, neregularitatea sau pierderea scrisorii de trasura nu afecteaza nici existenta, nici
valabilitatea contractului de transport, care ramine supus dispozitiilor prezentei conventii.Art. 5 - 1. Scrisoarea de
trasura este intocmita in trei exemplare originale, semnate de expeditor si de transportator, aceste semnaturi putind
sa fie imprimate sau inlocuite prin stampilele expeditorului si transportatorului, daca legislatia tarii in care este
intocmita scrisoarea de trasura o permite. Primul exemplar se remite expeditorului, al doilea insoteste marfa, iar al
treilea se retine de transportator.2. In cazul in care marfa de transportat trebuie sa fie incarcata de vehicule diferite
sau daca este vorba de diferite feluri de marfa ori de loturi distincte, expeditorul sau transportatorul are dreptul sa
ceara intocmirea de scrisori de trasura pentru fiecare vehicul folosit sau pentru fiecare fel de marfa ori lot de
marfuri.Art. 6 - 1. Scrisoarea de trasura trebuie sa contina urmatoarele date:a) locul si data intocmirii sale;b)
numele si adresa expeditorului;c) numele si adresa transportatorului;d) locul si data primirii marfii si locul prevazut
pentru eliberarea acesteia;e) numele si adresa destinatarului; f) denumirea curenta a naturii marfii si felul
ambalajului, iar pentru marfurile periculoase, denumirea lor general recunoscuta;g) numarul coletelor, marcajele
speciale si numerele lor;h) greutatea bruta sau cantitatea astfel exprimata a marfii;i) cheltuielile aferente
transportului (pret de transport, cheltuieli accesorii, taxe de vama si alte cheltuieli survenite de la incheierea
contractului si pina la eliberare);j) instructiunile necesare pentru formalitatile de vama si altele;k) indicatia ca
transportul este supus regimului stabilit prin prezenta conventie si nici unei alteclauze contrare.2. Daca este cazul,
scrisoare de trasura trebuie sa contina si indicatiile urmatoare:a) interzicerea transbordarii;b) cheltuielile pe care
expeditorul le ia asupra sa;c) totalul sumelor ramburs de perceput la eliberarea marfii;d) valoarea declarata a marfii
si suma care reprezinta interesul special la eliberare;e) instructiunile expeditorului catre transportator cu privire la
asigurarea marfii;f) termenul convenit in care transportul trebuie sa fie efectuat;g) lista documentelor remise
transportatorului.3. Partile pot insera in scrisoarea de trasura orice alta indicatie pe care ele o considera
utila.crisoarea de trasura face dovada, pina la proba contrarie, a conditiilor contractului si a primirii marfii decatre
transportator.2. In absenta inscrierii in scrisoarea de trasura rezervelor motivate ale transportatorului, exista
prezumtia ca marfa si ambalajul ei erau in stare aparenta buna in momentul primirii de catre transportator si ca
numarul de colete, cit si marcajele si numerele lor erau conforme cu mentiunile din scrisoarea de trasura.In vederea
indeplinirii formalitatilor de vama si a altora care trebuie facute inainte de eliberarea marfii, expeditorul trebuie sa
anexeze la scrisoarea de trasura sau sa puna la dispozitiatransportatorului documentele necesare si sa-i furnizeze
toate informatiile cerute.

2. Transportatorul nu este obligat sa examineze daca aceste documente si informatii sint exacte sau
suficiente. Expeditorul este raspunzator fata de transportator pentru toate daunele care ar putea rezulta din
lipsa, insuficienta sau neregularitatea acestor documente si informatii, in afara de cazul in care culpa este
a transportatorului.
3.
Argumentati formele raspunderii carusului. Cap. IV - Raspunderea transportatorului
Art. 17 - 1. Transportatorul este raspunzator pentru pierderea totala sau partiala sau pentru avariere,
produse intre momentul primirii marfii si cel al eliberarii acesteia, cit si pentru intirzierea in eliberare.
2. Transportatorul este exonerat de aceasta raspundere daca pierderea, avaria sau intirzierea a avut drept
cauza o culpa a persoanei care are dreptul sa dispuna de marfa, un ordin al acesteia nerezultind dintr-o
culpa a transportatorului, un viciu propriu al marfii sau circumstante pe care transportatorul nu putea sa le
evite si ale caror consecinte nu le putea preveni.
3. Transportatorul nu poate invoca, pentru a fi exonerat de raspundere, nici defectiunea vehiculului pe
care-l foloseste pentru efectuarea transportului, nici culpa persoanei de la care a inchiriat vehiculul sau a
prepusilor acesteia. 4. Tinind cont de articolul 18 paragrafele 2 pina la 5, transportatorul este exonerat de
raspundere daca pierderea sau avaria rezulta din riscurile particulare inerente uneia sau mai multora dintre
urmatoarele fapte: a) folosirea de vehicule descoperite, fara prelate, daca aceasta folosire a fost convenita
intr-un mod expres si mentionata in scrisoarea de trasura; b) lipsa sau defectuozitatea ambalajului pentru
marfurile expuse prin felul lor la stricaciuni sau avariere, cind aceste marfuri nu sint ambalate sau sint rau

ambalate; c) manipularea, incarcarea, stivuirea sau descarcarea marfii de catre expeditor sau destinatar
sau de catre persoane care actioneaza in contul expeditorului sau al al destinatarului; d) natura unor
marfuri expuse, datorita cauzelor inerente insesi naturii lor, fie la pierdere totala sau partiala, fie la avarie
in special prin spargere, rugina, deteriorare interna si spontana, uscare, curgere, pierdere normala sau prin
actiunea insectelor sau a rozatoarelor; e) insuficienta sau imperfectiunea marcajelor sau a numerelor
coletelor; f) transportul de animale vii.5. Daca in baza prezentului articol, transportatorul nu raspunde de
unii factori care au cauzat dauna, raspunderea sa nu este angajata decit in masura in care factorii de care
el raspunde, in baza prezentului articol, au contribuit la dauna.
Art. 18 - 1. Sarcina probei ca pierderea, avaria sau intirzierea eliberarii a avut drept cauza unul dintre
factorii prevazuti in articolul 17 paragraful 2 incumba transportatorului.
2. Cind transportatorul stabileste ca, tinind seama de circumstantele de fapt, pierderea sau avarierea a
putut sa rezulte din unu sau mai multe riscuri particulare prevazute in articolul 17 paragraful 4, exista
prezumtia ca ea a rezultat din aceasta cauza. Cel in drept poate totusi sa faca dovada ca dauna nu a avut
drept cauza in intregime sau partial unul dintre aceste riscuri. 3. Prezumtia aratata mai sus nu este
aplicabila in cazul prevazut de articolul 17 paragraful 4 a), daca este vorba de o pierdere anormala sau o
pierdere de colete. 4. Daca transportul este efectuat cu ajutorul unui vehicul amenajat in vederea protejarii
marfurilor impotriva influentei caldurii, a frigului, a variatiilor de temperatura sau a umiditatii aerului,
transportatorul nu poate invoca beneficiul prevederilor articolului 17 paragraful 4 d) decit daca face
dovada ca toate masurile care ii incumba, tinind cont de circumstante, au fost luate in ceea ce priveste
alegerea, intretinerea si folosirea acestor amenajari si ca el s-a conformat instructiunilor speciale care i-au
fost date. 5. Transportatorul nu poate invoca beneficiul prevederilor articolului 17 paragraful 4 f) decit
daca face dovada ca toate masurile care ii incumba in mod normal, tinind cont de circumstante, au fost
luate si ca el s-a conformat instructiunilor speciale care i-au fost date.
Art. 19 - Se considera intirziere la eliberare atunci cind marfa nu a fost eliberata in termenul convenit sau,
daca nu a fost convenit un termen, atunci cind durata efectiva a transportului depaseste timpul care in
mod rezonabil este acordat unui transportator diligent, tinindu-se cont de circumstante si, printre altele, in
cazul unei incarcari partiale, de timpul necesar pentru asamblarea unei incarcaturi complete in conditii
normale.Art. 20 - 1. Cel in drept poate sa considere marfa pierduta, fara a prezenta alte dovezi, cind
aceasta nu a fost eliberata in termen de 30 zile de la expirarea termenului convenit sau, daca nu a fost
convenit un asemenea termen, in termen de 60 zile de la la primirea marfii de catre transportator.
2. Cel in drept poate, primind despagubirea pentru marfa pierduta, sa ceara, in scris, sa fie incunostintat
imediat, in cazul in care marfa ar fi gasita in cursul anului care urmeaza platii despagubirii. Confirmarea
primirii unei astfel de cereri se comunica in scris.3. In termen de 30 zile de la primirea unei atari
incunostintari cel in drept poate cere ca marfa sa-i fie predata contra platii creantelor rezultind din
scrisoarea de trasura si contra restituirii despagubirii primite, deducindu-se eventual cheltuielile care ar fi
fost cuprinse in aceasta despagubire si sub rezerva tuturor drepturilor la despagubire pentru intirzierea la
eliberare prevazuta in articolul 23 si, dupa caz, in articolul 26. 4. In cazul lipsei fie a cererii prevazute in
paragraful 2, fie a instructiunilor date in termenul de 30 zile prevazut in paragraful 3, sau daca marfa a
fost gasita dupa un an de la plata de despagubirii, transportatorul poate dispune de aceasta, conform
legislatiei locului unde se gaseste marfa.Art. 21 - Daca marfa este eliberata destinatarului fara incasarea
sumei ramburs care ar fi trebuit sa fie perceputa de catre transportator in virtutea dispozitiilor contractului
de transport, transportatorul este obligat sa despagubeasca pe expeditor cu suma ramburs, fara a fi
prejudiciat in dreptul sau in regres impotriva destinatarului.Art. 22 - 1. Daca expeditorul preda
transportatorului marfuri periculoase, el ii semnaleaza acestuia natura exacta a pericolului pe care
marfurile il prezinta si ii indica eventual precautiile care trebuie luate. In cazul cind aceasta semnalare nu
a fost consemnata in scrisoarea de trasura, sarcina de a face dovada, prin orice mijloace, ca transportatorul
a avut cunostinta de natura exacta a pericolului pe care il prezenta transportul marfurilor sus-mentionate
revine expeditorului sau destinatarului. 2. Marfurile periculoase care nu au fost cunoscute ca atare de
catre transportator in conditiile prevazute de paragraful 1 al prezentului articol pot fi, in orice moment si
in orice loc, descarcate, distruse sau facute inofensive de catre transportator, fara nici o despagubire;
expeditorul este in plus raspunzator pentru toate cheltuielile si daunele rezultind din predarea la transport
a acestor marfuri sau pentru transportul lor.
Art. 23 - 1. Cind, in conformitate cu dispozitiile prezentei conventii, este pusa in sarcina transportatorului
o despagubire pentru pierderea totala sau partiala a marfii, aceasta despagubire este calculata dupa
valoarea marfii la locul si in momentul primirii acesteia pentru transport.

2. Valoarea marfii este determinata pe baza cursului bursei sau, in lipsa acestuia, pe baza pretului curent
al pietei, sau, in lipsa amindurora, pe baza valorii uzuale a marfurilor de acelasi fel si de aceeasi calitate.
3. Totusi, cuantumul despagubirii nu poate depasi 25 franci per kilogram de greutate bruta lipsa. Prin
franc se intelege francul-aur, cu greutatea de 10/31 grame si continut de finete de 0,900.
4. In plus, se restituie taxa de transport, taxele vamale si alte cheltuieli ivite cu ocazia transportului marfii,
in totalitate in caz de pierdere totala si proportional in caz de pierdere partiala; alte daune-interese pentru
pierdere nu sint datorate. 5. In caz de intirziere, daca cel in drept face dovada ca din aceasta intirziere a
rezultat un prejudiciu, transportatorul este tinut sa plateasca daune care nu pot depasi pretul transportului.
6. O despagubire mai mare nu poate fi pretinsa decit in caz de declarare a valorii marfii sau de declarare
de interes special la predare, conform articolelor 24 si 26.Art. 24 - Expeditorul poate sa declare in
scrisoarea de trasura, contra platii unui supliment de pret convenit, o valoare a marfii care depaseste
limita mentionata in paragraful 3 al articolului 23 si, in acest caz, valoarea declarata inlocuieste aceasta
limita.Art. 25 - 1. In caz de avarie, transportatorul plateste contravaloarea deprecierii marfii, calculata pe
baza valorii stabilite in conformitate cu articolul 23 paragrafele 1, 2 si 4.2. Totusi, despagubirea nu poate
sa depaseasca:a) daca totalul expeditiei este depreciat prin avarie, suma care ar fi trebuit platita in caz de
pierdere totala; b) daca numai o parte a expeditiei a fost depreciata prin avarie, suma care ar trebui platita
in caz de pierdere a partii depreciate.Art. 26 - 1. Expeditorul poate fixa, facind mentiunea respectiva in
scrisoarea de trasura si contra platii un supliment de pret stabilit convenit, suma care reprezinta un interes
special la eliberare, pentru cazul unei pierderi sau avarii si pentru cazul depasirii termenului convenit.
2. Daca a fost facuta o declaratie de interes special la eliberare, poate fi ceruta - independent de
despagubirile prevazute in articolele 23, 24 si 25 si pina la concurenta contravalorii interesului declarat - o
despagubire egala cu paguba suplimentara pentru care s-a facut dovada.
Art. 27 - 1. Cel in drept poate sa pretinda pentru pagubele suferite dobinzi. Aceste dobinzi, calculate la
5% pe an, curg din ziua reclamatiei adresate in scris transportatorului, sau, daca nu a existat o reclamatie,
din ziua introducerii actiunii in justitie.
2. Daca elementele care servesc ca baza de calcul al despagubirii nu sint exprimate in moneda tarii in care
se cere plata, convertirea va fi facuta la cursul zilei si locului platii despagubirii.
Art. 28 - 1. In cazurile in care, potrivit legii aplicabile, pierderea, avaria sau intirzierea survenita in cursul
unui transport supus prezentei conventii, pot da loc unei reclamatii extracontractuale, transportatorul se
poate prevala de dispozitiile prezentei conventii care exclud raspunderea sa sau care determina ori
limiteaza despagubirile datorate.In cazul cind, pentru pierdere, avarie sau intirziere intervine raspunderea
extracontractuala a uneia dintre persoanele pentru care transportatorul raspunde potrivit prevederilor
articolului 3, aceasta persoana poate, de asemenea, sa se prevaleze de dispozitiile prezentei conventii care
exclud raspunderea transportatorului sau care determina ori limiteaza despagubirile datorate.
Art. 29 - 1. Transportatorul nu are dreptul sa se prevaleze de dispozitiile prezentului capitol care exclud
sau limiteaza raspunderea sa sau care rastoarna sarcina probei, daca paguba a fost provocata din dolul sau
sau dintr-o culpa care ii este imputabila si care, in conformitate cu legea tarii careia ii apartine organul de
jurisdictie sesizat, este considerata echivalenta cu un dol.
2. Acelasi lucru este valabil si daca faptele savirsite cu dol sau culpa sint ale prepusilor transportatorului
sau ale oricarei alte persoane la serviciile carora el recurge pentru executarea transportului, daca acesti
prepusi sau persoane lucreaza in exercitiul functiunii lor. In acest caz, prepusii sau celelalte persoane nu
au dreptul de a se prevala, in ceea ce priveste raspunderea lor, de dispozitiile din prezentul capitol,
mentionate in paragraful 1.
Subiectul 34
1.
Descriei caracterele juridice ale CCICu toate ca exista o multitudine si o diversitate de CCI
acestea au un set de caractere juridice prin care isi exprima specificitatea in raport cu contractele
reglementate de drept comun. Astfel, CCI snt contracte:=Cu titlu oneros toate CCI urmaresc ca
finalitate obtinerea unui profit.==Sinalagmatice perfecte contractul sinalagmatic sau bilateral creaza
obligatii reciproce fiecare parte avind si drepturi si obliatii.==Comutative intrucit existenta si intinderea
prestatiilor asumate de parti sint certe si determinate (sau determinabile) chiar din momentul incheierii
contractului. Aceasta este regula, insa exista si o derogare de la ea. In activitatea de comert international
exista si contracte aleatorii (contractul de asigurare si reasigurare).==Consensuale se incheiei prin
acordul de vointa al partilor.
2.
Clasificati CCI dupa criterii nespecifice de natura civil==n raport cu efectele pe care le
genereaza:a)Contracte constitutive de drepturi creaza pe seama partilor sau pe seama unui tert anumite
drepturi subiective, inexistente pina atunci in patrimoniul titularuluib)Contracte translative de drepturi

produc efect transmiterea unor drepturi reale de la un titular la altul.c)Contractele declarative de

drepturi.n functie de modul de executare:a)contracte cu executare instantanee sau imediata au ca obiect
una sau mai multe prestatii care se indeplinesc imediat.B)Contracte cu executare succesiva obligatiile ce
revin partilor comporta o executare in timp printr-o serie de prestatii de acelasi fel, repetate la intervale de
timp regulate sau neregulate.Dup corelaia ntre ele a)Contracte principale sint acele care au valoare
juridica de sine statatoare si nu depind de vreun alt contract.a)Contractele accesorii sint acele care nu au o
existenta si o valoare juridica de sine stattoare.n functie de obiectul obligatiilor pe care le genereaz:-Contracte ce dau nastere la obligatii de a da--Contracte ce dau nastere la obligatii de a face--Contracte
care genereaza obligatii de a nu face.
3.
Formulati reguli de interpretare a CCI Interpretarea contractului se face conform
principiuluiprioritatii vointei reale a partilor. Daca intentia reala a partilor nu poate fi stabilita,
manifestarea de vointa trebuie interpretata dupa un criteriu obiectiv. Contractul trebuie interpretat pe
principiile bunei-credine. Contractul se interpreteaz dup intenia comun a prilor, fr a se limita la
sensul literal al termenilor utilizai. La interpretarea contractului se va ine cont de natura lui, de
circumstanele n care a fost ncheiat, de interpretarea care este dat acestuia de ctre pri sau care poate
fi dedus din comportamentul lor de pn la i de dup ncheierea contractului, precum i de uzane.
Contractul produce nu numai efecte stipulate de ctre pri, dar i efecte care, conform naturii
contractului, rezult din lege, din uzane sau din principiul echitii. Clauzele contractuale se
interpreteaz n contextul ntregului contract. Clauzele contractului se interpreteaz n sensul n care pot
produce efecte, dar nu n sensul n care nu ar produce nici un efect. Termenii polisemantici se
interpreteaz n sensul care corespunde mai mult naturii contractului. Dac prile includ n contract un
exemplu pentru facilitarea nelegerii unor clauze, ntinderea obligaiei nu se limiteaz la exemplul dat.
Clauzele contractului se refer numai la obiectul contractului, orict de generali ar fi termenii folosii n
el. Neclaritile din condiiile contractuale standard se interpreteaz n defavoarea prii care le-a
formulat. n caz de dubiu, contractul se interpreteaz n favoarea celui care a contractat obligaia i n
defavoarea celui care a stipulat-o. n toate cazurile, contractul se interpreteaz n favoarea aderentului sau
a consumatorului.
Subiectul 35
1.
Relatati efecteele specifice al CCICCI sint prin excelenta sinalagmatice iar reciprocitatea
obligatiilor izvorate din ele tine de esenta lor. Cauza obligatiei uneia dintre parti este reprezentarea
obligatiei celeilate part si invers. Fiecare contractant cumuleaza in persoana sa dubla calitate de creditor si
debitor fata de celalat contractant. De aici decurg urmatoarele efecte specifice ale CCI:--Dreptul
creditorului de a refuza indeplinirea propriei sale prestatii daca debitorul nu-si executa prestatia la care s-a
angajat. Aceasta situatie este numita exceptio non adimpleti contractus sau exceptia de neexecutare.
Debitorul creditorului care si-a executat la timp si integral prestatia la care s-a obligat are dreptul
de a cere si obtine pe cale judiciara sau arbitrala rezolutiunea sau rezilierea CCI ca sanctiune pentru
neindeplinirea obligatiei de catre partenerul sau contractual.
Distribuirea intre creditor si debitor in armonie cu anumite reguli specifice a sarcinii riscului
decurgind din neexecutarea fortuita a obligatiei contractuale asumate.
2.
Stabilii cazurile prevazute de principiile UNIDROIT asupra CCI editia 2010 in care creditorul
nu poate cere executarea silita in natura a unei obligatiiAtunci cnd o parte care datoreaz o obligaie
care nu are ca obiect o sum de bani nu execut aceast obligaie cealalt parte poate cere executarea, cu
excepia cazurilor n care (a) executarea obligaiilor este imposibil n drept sau n fapt; (b) executarea
obligaiilor sau, atunci cnd este relevant, executarea silit este nerezonabil de oneroas sau de scump;
(c) partea ndreptit poate obine executarea n mod rezonabil din alt surs; (d) executarea are un
caracter exclusiv personal; (e) partea ndreptit nu cere executarea ntr-un termen rezonabil dup ce a
luat la cunotin sau ar fi trebuit s ia la cunotin de neexecutare.
3.Argumentati efectele neexecutarii contractului de comert international Rezilierea consta in
desfiintarea retroactive a contractului commercial international cu titlu de sanctiune, la cererea partii care
si-a executat prestatia pe moticul ca cealalta parte nu si-a executat culpabil obligatiile ce ii revin. n
relaiile comerciale internaionale rezolutiunea are un domeniu mai restrins de aplicare decit in circuitul
civil lipsit de elemente de extraneitate.reducerea se explica prin ponderea masiva a contractelor de lunga
durata care presupun in mod necesar prestatii successive. Desfacere contractului commercial international
prin rezolutiune constituie o sanctiune extrema, prin aplicarea careia finalitatile urmarite de parti la
incheierea contractului sint compromise definitive. Rezolutiunea desfiinteaza efectele contractului nu
numai pentru viitor dar si pentru trecut,partile sint repuse in situatia anterioara. Contractantul care si-a

executat prestatia asumata ori s-a declarat gata sa o execute si poate proba aceasta imprejurare, este
indreptatit sa pretinda sis a obtina despagubiri de la cealalta parte. Rezilierea contractului constituie
sanctiunea concretizata in desfiintarea cu efecte numai pentru viitor a contractelor sinalagmatice cu
executare succesiva, care se aplica in caz de neexecutare culpabila a obligatiei de catre una dintre parti.
Spre deosebire de rezolutiune, rezilierea exclude efectul retroactive. n dreptul RM, rspunderea este
prevzut la art. 602 alin.1 dac nu se execut obligaia, debitorul este inut s despgubeasc pe
creditor pentru prejudiciul cauzat, astfel, dac nu dovedete c neexecutarea obligaiei nu este
imputabil. n dreptul francez, daunele interese, art. 1149 CC francez, dispune debitorul care a cauzat
prin neexecutarea contractului un prejudiciu cocontractantului su, este inut s repare pierderile suportate
i ctigul de care acesta a fost lipsit. Daunele interese, pot fi s nlocuiasc cu titlu principal prestaia
neexecutat, fie s completeze alte sanciuni, cum ar fi rezoluiunea, excepia de neexecutare, executarea
silit n natur .a. n common-law acordarea daunelor interese este remediul obinuit n cazul nclcrii
contractului. Dreputl la daune interese al prii lezate exist indiferent de faptul dac contractul a fost sau
nu rezolvit. Aciunea pentru daune-interese se afl de plin drept la ndemna prii lezate spre deosebire
de aciunea pentru executarea silit sau cea pentru restituire care poart mai mult un caracter restricionar
i poate fi executat doar n anumite condiii. Convenia de la Vinea, principiile dreptului european al
contractelor i UNIDROIT stabilesc ca principiu general c creditorul trebuie s fie pus pe ct este posibil
n situaia n care el s-ar fi aflat dac contractul ar fi fost executat n modul cuvenit. Aceast condiie
presupune c creditorul are dreptul la repararea integral a prejudiciului pe care l-a suportat din cauza
neexecutrii. i acest prejudiciu cuprinde: prejudiciul efectiv i venitul ratat. Art. 74 Conv VienaO
abordare tradiional a condiiilor de aplicare a sanciunii sub form de daune interese ine de analiza
urmtoarelor elemente:1. Neexecutarea contractului 2. Prejudiciul 3. Legtura cauzal ntre neexecutarea
contractului i prejuciul
Subiectul 37
1.
Identificai clauzele ce vizeaza aspectul strict juridic al CCI n aceasta categorie doctrina
juridical a inclus clauzele referitoare la raspunderea contractantilor, la legea aplicabila contractului, la
jurisdictia competent sa solutioneze litigiile intre parti. Omiterea acestor clause din continutul contractului
nu duce la nulitatea acestuia, dar poate determina anumite dificultati in stabilirea raspunderii
contractantilor sau in determinarea legii aplicabile contractului.
2.
Caracterizati clauzele cu privire la sanctiunile aplicabile partilor pentru neexecutarea sau
executarea necorespunzatoare a obligatiilor asumate. Clauzele privind raspunderea contractantilor
trebuie sa contina precizari referitoare la sanctiunile aplicabile partilor care nu-si executa obligatiile
contractual. Sanctiunile se reprezinta sub forma de penalitati, despagubiri. n continutul CCI poate fi
stipulate o clauza de exonerare de raspundere, mai ales clauza de forta majora. Partile sint libere sa
prevada si clause privin rezolutiunea contractului pentru neexecutarea obligaiilor de catre oricare dintre
ele. In unele contracte partile prevad o clauza ale carei consecinte se rasfring pe tarimul raspunderii
contractual si anume clauza solve et repete. Conform acestei clause debitorul unei prestatii contractual nu
poate inainta o actiune n rezolutiune i nici opune exceptii bazate pe neexecutarea obligatiei correlative a
celeilate parti, atita timp cit el insusi nu si-a indeplinit obligatia contractual. Efectul acestei clause consta
in stabilirea unei ordini de efectuare a prestatiilor. Astfel mai intii trebuie platit pretul(solve), si apoi se
pot face obiectiuni privind neexecutarea obligatiei de catre cealalta parte cu posibilitatea celui care a platit
pentru a-si recupera prestatia (repete.)
3.
Evidentiati in ce conditii pot fi solicitate si primate daune interese Rspunderea contractual
CCI. n dreptul RM, rspunderea este prevzut la art. 602 alin.1 dac nu se execut obligaia,
debitorul este inut s despgubeasc pe creditor pentru prejudiciul cauzat, astfel, dac nu dovedete c
neexecutarea obligaiei nu este imputabil. n dreptul francez, daunele interese, art. 1149 CC francez,
dispune debitorul care a cauzat prin neexecutarea contractului un prejudiciu cocontractantului su, este
inut s repare pierderile suportate i ctigul de care acesta a fost lipsit. Daunele interese, pot fi s
nlocuiasc cu titlu principal prestaia neexecutat, fie s completeze alte sanciuni, cum ar fi rezoluiunea,
excepia de neexecutare, executarea silit n natur .a. n common-law acordarea daunelor interese este
remediul obinuit n cazul nclcrii contractului. Dreputl la daune interese al prii lezate exist
indiferent de faptul dac contractul a fost sau nu rezolvit. Aciunea pentru daune-interese se afl de plin
drept la ndemna prii lezate spre deosebire de aciunea pentru executarea silit sau cea pentru restituire
care poart mai mult un caracter restricionar i poate fi executat doar n anumite condiii. Convenia de
la Vinea, principiile dreptului european al contractelor i UNIDROIT stabilesc ca principiu general c
creditorul trebuie s fie pus pe ct este posibil n situaia n care el s-ar fi aflat dac contractul ar fi fost

executat n modul cuvenit. Aceast condiie presupune c creditorul are dreptul la repararea integral a
prejudiciului pe care l-a suportat din cauza neexecutrii. i acest prejudiciu cuprinde: prejudiciul efectiv
i venitul ratat. Art. 74 Conv Viena
O abordare tradiional a condiiilor de aplicare a sanciunii sub form de daune interese ine de analiza
urmtoarelor elemente: 1. Neexecutarea contractului 2. Prejudiciul 3.Legtura cauzal
ntre neexecutarea contractului i prejuciul
1. n dreptul intern i internaional, neexecutarea sau nclcarea contractului este condiia de baz a
sanciunii daune-interese, puse la dispoziia creditorului lezat. Un rol important l ocup instituia culpei,
care totodat este diferit: unele sisteme de drept impun debitorul o responsabilitate de plin drept; altele
cer existena culpei; iar altele au un sistem mixt, n care debitorul este responsabil de plin drept n unele
cazuri i doar pentru culp n alte cazuri. n RM culpa debitorului este necesar pentru survenirea
rspunderii, prin plata daunelor-interese, potrivit cruia debitorul poart rspundere numai pentru dol sau
intenie, sau culp (impruden sau neglijen) dac legea sau contractul nu prevede altfel, sau dac din
coninutul sau natura contractului nu reiese altfel.
Prejudiciul sistemele naionale i internaionale prevd acordarea de daune-interese numai atunci cnd
creditorului i-a fost cauzat un prejudiciu. Caracterul reparator al daunelor interese este privit prin prisma
principiului general, recunoscut n toate sistemele de drept i se numete reparare integral a
prejudiciului
Subiectul 38
1 Descrieti conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca accepatarea pentru a produce efecte
juridice.Acceptarea reprezinta o manifestare de vointa a destinatarului ofertei de a incheia un contract in
conditiile prevazute de oferta. Pentru a constitui o acceptare ea trebuie sa exprime neindoielnic vointa
destinatarului de a se angaja juridic in conditiile prevazute de oferta publica. Acceptarea poate fi expresa
(scrisa, verbal, prin actiuni concludente), tacita cind se materializeaza printr-un fapt juridic sau prin alt
comportament a destinatarului care exprima vointa sa de a accepta oferta. Indifferent de tipul de acceptare
expresa sau tacita acceptarea ofertei are valoare juridical egala. Pentru a produce efecte juridice
acceptarea trebuie sa intruneasca urmtoarele conditii:--Sa emane de la destinatarul ofertei sau de la
reprezentantul sau legal--Trebuie sa fie conforma cu oferta--Sa ajunga la cunostinta ofertantului nauntrul
termenului de acceptare, ceea ce inseamna ca acceptarea sa fie facuta inainte ca oferta sa fi fost revocata
sau sa devina caduca.
2.Determinati efectele acceptarii tardiveAcceptarea este tardiva in aceea situatie in care a ajuns la
ofertant dupa expirarea termenului de acceptare a ofertei sau in lipsa acetui termen intr-o perioada de timp
rezonabila calculate de la data expirarii ofertei. n principiu acceptarea tardiva este lipsita de efecte
juridice. Totusi, ea poate fi luata in considerare drept acceptare in urmatoarele situatii:--Ofertantul fara
intirziere il informeaza verbal sau prin aviz pe acceptant despre aceasta.--Acceptarea a fost expediata
inauntrul termenului dar a ajuns la cunostinta ofertantului dupa expirarea acestui termen indifferent de
cauzele care au generat aceasta intirziere.
3.Decideti asupra momentului incheierii CCI inter absentsLa incheierea contractului prin telefon
momentul incheierii contractului este momentul convorbirii telefonice, iar locul incheierii contrcului se
determina in felul urmator:--Pentru sistemul de drept continental este locul celui care are initiative
telefonica--In common law este considerat locul celui apelat telephonic.In vederea determinrii
momentului incheierii contractului prin corespondenta sint cunoscute 4 sisteme:--Sistemul emisiunii sau
declaratiunii acceptarii contractual se considera incheiat in momentul in care destinatarul ofertei s-a
declarat de accord de a incheia contractul.--Sistemul expedierii acceptarii destinatarul acceptarii
expediaza acceptarea catre ofertant.--Sistemul receptiei acceptarii potrivit caruia momentul incheierii
contractului este momentul in care acceptarea a ajuns la ofertant. Inconvenient consta in aceea ca practica
a demonstrate ca nu toata corespondenta este luata la cunostinta imediat ce aceasta ajunge la sediul
oferatntului. In acest system promovat de tarile europene mai ales de Germania riscul caii postale este
suportat de acceptant.--Sistemul informatiei contractual se considera incheiat in momentul in care
ofertantul ia efctiv cunostinta cu continutul acceptarii.
Subiectul 39
1.
Definiti contractul de transport internalional maritim de marfuri prin prisma Conventiei
de la Hamburg din 1978. Contract de transport pe mare nseamn orice contract prin care cruul se
obliga, contra plii unui navlu, sa transporte mrfuri pe mare de la un port la altul; n orice caz, un
contract care implica, pe lng transportul pe mare, i transportul cu alte mijloace, este considerat contract

de transport pe mare n sensul prezentei convenii numai n msura n care are legatura cu transportul pe
mare
2.
Enumerati si caracterizati formele contractului de transport international maritim de
marfuri. In intreaga lume, marile companii de transport naval isi organizeaza exploatarea navelor
comerciale, de care dispun, in doua mari categorii de transport si anume: . transportul cu nave de linie;
. transportul cu nave de tramp. Transportul marfurilor cu navele de linie este preponderent in transportul
marfurilor generale si aproape in exclusivitate in transportul marfurilor containerizate. Are un caracter
regulat si de permanenta, intre anumite porturi de expediere si de destinatie, dupa un grafic cunoscut.
Transportul cu nave de linie este mai bine organizat decit cel tramp, liniile respective avind reprezentanti
in fiecare port de escala si dane proprii sau inchiriate. Nava soseste si pleaca indiferent daca este incarcata
la capacitate. Deaceia costurile de exploatare sunt mai mari si deci navlurile sunt ridicate. Corespunzator
celor doua forme de transport (de linie si tramp), contractul de transport maritim de marfuri poate fi
incheiat in urmatoarele forme:I. O prima forma este aceea a contractului de transport naval propriu-zis,
adica pentru transporturile executate cu navele de linie.
In acest caz contractul se incheie pentru transportul marfurilor determinate cu bucata, pentru transportul
de colete, in containere si palete. Sunt asimilate transporturilor cu vasele de linie acele transporturi
efectuate cu vase, care desi nu servesc cu regularitate anumite porturi, executa totusi transporturi de
marfliri pe baza de conosament, in care sunt mentionate conditiile vaselor de linie.II. O alta forma a
contractului de transport naval este aceea a contractului de navlosire, prin care se pune la dispozitia
navlositorului pentru transport o nava, parti din ea sau o incapere de catre navlosant. Acest contract se
incheie in cazul navigatiei tramp, care nu are un itinerar fix si un orar precis. Navele circula in cautarea de
marfa si se opresc in acele porturi unde se gasesc incarcaturi. In temeiul acestui contract se transporta cu
precadere marfuri de masa, in vrac, cu ocuparea spatiului de transport al navei in intregime sau in parte,
partile stabilind portul de incarcare si cel de destinatie.Atunci cand contractul prevede transportul unei
incarcaturi complete sau punerea la dispozitie a unei nave in acest scop, contractul de navlosire este
incorporat intr-un document numit charter-party.La transporturile de marfuri cu navele de tramp, charterparty este intotdeauna insotit de un conosament,la transporturile cu navele de linie este obligatorie
insotirea marfurilor de un conosament, charter-party nefiind obligatoriu.
Contractul de navlosire (charter-party ) se incheie in mai multe forme, dintre care cele mai importante si
folosite sunt urmatoarele: . Time charter presupune obligatia armatorului de a pune la dispozitia
navlositorului nava cu echipaj, pentru a transporta intr-o anumita perioada de timp o anumita marfa sau
calatori, sa suporte cheltuielile cu intretinerea echipajului, a navei (combustibil, asigurarea navei );
Raspunderea pentru exploatarea tehnica a navei revine armatorului (navlosantului), iar cea pentru
exploatarea comerciala, navlositorului.
Voyage charter se incheie pentru o singura calatorie de la un port la altul, pentru o calatorie in ambele
sensuri, pentru calatorii circulare si pentru voiaje consecutive.Armatorul suporta toate cheltuielile pentru
intretinerea navei si a echipajului si celelalte auxiliare (taxe de canal, portuare etc.), iar navlositorul se
obliga sa plateasca navlul convenit.Raspunderea pentru exploatarea tehnica si comerciala a navei revine
armatorului.. Demise Charter se foloseste in special in cazul tancurilor petroliere, cind navlositorul devine
armator-chirias, dobindind pe perioada de valabilitate a contractului posesia si controlul deplin al navei.
Armatorul pune la dispozitia navlositorului nava fara echipaj, in buna stare de functionare. Navlositorul
echipeaza nava si plateste anticipat navlul, suportind cheltuielile cu echipajul si combustibilul, precum si
taxele de canal, portuare etc.;Navlositorul este raspunzator pentru consecintele care rezulta din
exploatarea tehnica si comerciala a navei. El nu poate utiliza nava in afara porturilor stabilite in contract
si. nu o poate incarca cu alte marfuri decit cele stabilite prin acordul partilor.
In practica internationala mai exista si alte tipuri de charter cum:. charter general - contractul prin care
armatorul se obliga sa transporte o cantitate determinata de marfa intr-o perioada de timp determinata;.
bareboat charter - inchirierea navei fara echipaj - se utilizeaza pentru procurarea navelor cu plata m
rate.La expirarea termenului de chirie nava devine proprietate a navlositorului.. daily - inchirierea navei
pentru deplasarea pe rute necunoscute;In contractul de transport cu navele de linie nu se pune la dispozitia
expeditorului nava, ca in contractul de navlosire, ci se realizeaza numai efectuarea transportului lotului de
marfa contractat (coletelor, containerelor, paletelor etc.).In ambele forme de contract se elibereaza de
catre compania de transport naval un document de transport denumit conosament sau polita de incarcare,
ce constituie un titlu reprezentativ al marfii.Eliberind conosamentul, transportatorul recunoaste in
persoana posesorului sau ca fiind proprietarul marfii ce se transporta si care poate pretinde eliberarea
marfii.Incheierea contractului de transport maritimAmbele contracte de transport naval (de navlosire si cu

navele de linie), se incheie in forma scrisa, folosindu-se formulare tipizate, care difera in raport de felul
navlosirii, de felul marfii transportate, etc.Raporturile dintre navlosant si navlositor sunt concretizate in
contractul de navlosire, cele dintre expeditor si compania de transport cu navele de linie, in contractul de
transport, precum si, in ambele cazuri, in conosament. Contractul sub cele doua forme si conosamentul
fac dovada incheierii contractului de transport si a conditiilor de executare a transportului, dar acestea pot
fi dovedite si cu oricare alt mijloc legal de proba
3.
Argumentafi rationamentul existenfei formelor distincte ale contractului de transport
interntional maritim de marfuri functie de tipul navigatiei maritime.
Din cele expuse mai sus se face o concluzie (seao)
Subiectul 40
1.
Relatai particularitatile conosamentului ca forma a contractului de transport internaional
maritim de marfuri. Ca urmare a ncheierii unui contract de navlosire sau a unui contract de transport cu
navele de linie, primirea la transport a mrfurilor se face pe baza de conosamente.
O definiie a conosamentului se gsete n art. 1 pct. 7 din Convenia Naiunilor Unite privind transportul
de mrfuri pe mare din 1978, care prevede c prin conosament se nelege un document care face dovada
unui contract de transport pe mare i a prelurii sau ncrcrii mrfurilor de ctre cru, prin care
cruul se oblig s livreze mrfurile contra prezentrii acestui document. O astfel de obligaie se
realizeaz prin prevederea expres din document ca mrfurile s fie livrate la ordinul unei persoane
nominalizate, la ordin, sau la purttor. In doctrina conosamentul este definit ca documentul eliberat de
comandantul navei prin care se atesta ca marfa a fost incarcata pe nava sau a fost preluata de nava pentru
incarcare in vederea transportarii pina la portul de destinatie.
2. Determintai tipurile de conosamente conform criteriilor de clasificare a acestoran functie de
corelatia lor exist:--Conosament nominativ este acel conosament care contine numele beneficiarului.
Strict juridic se poate transmite numai prin cesiune.--Conosamentul la ordin care contine clauza la ordin
dupa care urmeaza numele beneficarului care il poate andosa unei alte persoane--Conosamentul la
purtator cel care contine clauza la purtator fara numele beneficiarului, beneficiar fiin intotdeauna
posesorul.In functie de momentul incarcarii marfii pe nava:--Conosamentul incarcat la bord se
elibereaza in bza ordinului de imbarco emis de ofiterul second responsabil de incarcarea si descarcarea
marfii.--Conosamnetul primit spre incarcare se utilizeaza mai ales in transpportul marfurilor cu nave de
linie.In functie de distant de transport acoperita--Conosament direct se utilizeaza pentru transportul
din poarta in poarta acoperind intreaga distant de la expeditor si pina la destinatar, indifferent de
modalitatea de transport.--Conosament de serviciu este eliberat din ordinal carausului principal de catre
fiecare participant la lantul de transport maritime, nu este negociabil.--Conosamentul oceanic sau
maritime acopera transportul de la un port maritime sau oceanic la altul.n functie de continuitatea
transportului:--Conosamentul cu transbordare se refera la loturi de marfuri care urmeaza sa fie duse
pina intr-un port in care exista un flux mare de transport, de unde urmeaza a fi preluate de alte nave-Conosamnetul fara transbordare se refera la transportul direct din portul de expeditie la cel de destinaie
fara folosirea unui port intermediary in care marfa sa fie transferata in alta nava.In functie de emitent:-Conosament eliberat de caraus--Conosamnet eliberat de agentul carausului--Conosamentul eliberata de
operatorul multimodal si casa de expeditie internationalIn functie de modul de realizare a
transportului:--Conosament conventional care se utilizeaza in cazul transportului cu nave exploatate in
sistemul tramp.--Conosamentul de linie care se utilizeaza in cazul transportului cu nave de linie,
programate cu orar si rute prestabilite.
3.
Argumentati functiile principale ale conosamentuluiUna din functiile traditionale ale
conosamentului este aceea de a prezenta cantitatea exacta si conditia aparenta a marfurilor la momentul
preluarii acestora de catre caraus. Odata ce carausul a mentionat, n conosament, cantitatea si starea
aparenta a marfurilor preluate spre transport se considera ca acestea i-au fost predate carausului n
cantitatea si conditia mentionate. n situatia n care conosamentele au fost eliberate, carausul are dreptul
de a dovedi ca marfurile nu au fost preluate n cantitatea si conditia prevazute n contract doar n situatia
n care conosamentul se afla nca n posesia ncarcatorului.
Aceasta functie a conosamentului are implicatii foarte mari n contextul comertului maritim international.
n momentul n care se afla n posesia conosamentului, ncarcatorul, care este de cele mai multe ori si
vnzatorul ntr-un contract de vnzare internationala, i poate proba cumparatorului ca a livrat marfurile n
conformitate cu prevederile contractului de vnzare. Conosamentul i permite cumparatorului sa-si
ncaseze contravaloarea marfurilor livrate doar daca acesta este n deplina concordanta cu cerintele
impuse prin acreditiv sau scrisoarea de credit documentar. De aici rezida si importanta pe care o are,

pentru ncarcator, obtinerea unui conosament care sa nu contina remarci cu privire la cantitatea si conditia
aparenta a marfurilor.Aceasta functie a conosamentului este la fel de importanta si pentru cumparatorul
marfii care doreste sa aiba deplina ncredere n continutul conosamentului deoarece pe baza acestuia el
plateste pretul marfii nainte de a primi marfa. n acest context carausul si pierde dreptul de a demonstra
n fata unui posesor al conosamentului, altul dect ncarcatorul, ca marfurile nu au fost primite spre
ncarcare n cantitatea si conditia aparenta mentionata n conosament. n mod uzual, nainte de ncarcarea
marfurilor pe nava, exista negocieri ntre navlositor si armator, negocieri ce se pot finaliza cu ncheierea
unui contract (fie el un contract de navlosire sau un booking-note) sau doar cu o ntelegere verbala.
Conosamentul ce se va emite, dupa preluarea spre transport a marfurilor de catre caraus sau dupa ce
acestea vor fi ncarcate pe nava, trebuie sa fie n stricta conformitate cu termenii acestei ntelegeri.
Deoarece emiterea conosamentului este ulterioara ntelegerii dintre navlositor si armator se spune ca din
punct de vedere legal conosamentul este o dovada a existentei contractului de transport. Pentru scopuri
practice conosamentul poate fi considerat ca fiind contractul de transport.
Subiectul 41
1. Definite si descrieti caracterul complex al CI de engineering prin prisma contractelor model al CCI
Consulting-ul const n studierea i cercetarea pentru beneficiar aposibilitilor tehnice i comerciale, n
baza stadiului actual al tiinei i practicii ntrun anumit domeniu i acordarea corespunztoare de
asisten tehnic. Engineering-ul este un complex de operaiuni, prealabile sau concomitente,
de concepie i elaborare, precum i de coordonare i executare a proiectelor i lucrrilor pentru realizarea
unui obiectiv. Operaiunile de engineering se ndeplinesc n cadrul a dou faze principale:
faza de studii, ce include cercetrile n baza crora se elaboreaz un proiect, i faza de executare, ce
cuprinde realizarea sau punerea n stare de serviciu a unui obiectiv. n raport de natura prestaiilor,
activitatea de engineering implic urmtoarele operaiuni: engineering economic, care urmrete stabilirea
tiinific, pe baza unor principii economice, a soluiei optime pentru realizarea unui obiectiv industrial;
engineering de proiectare, care cuprinde lucrrile de proiectare, necesare pentru realizarea fizic a
obiectivului industrial; engineering industrial, care se ocup cu organizarea i coordonarea activitii
oamenilor, utilajelor i materialelor, cu organizarea conducerii obiectivului industrial. Noiunile de
consulting i engineering se utilizeaz mpreun sau separat. Fiecare activitate prezint unele trsturi
proprii, dar prin coninutul lor, ele se aseamana.
2. definite contractual de reengineering ca foma specifica a contractului de engineering, caractezitai
esenta si variettaile acestuia Recent, pe piaa internaional un nou tip de serviciu - serviciu de reengineering, care au reproiectarea o firm strin lui. Reengineering (englez Re-engineering) - servicii
de inginerie de consultanta pentru restructurarea sistemelor de organizare i de gestionare a proceselor de
producie i comerciale i de investiii ale entitii, n scopul de a mbunti competitivitatea i
stabilitatea financiar. Reengineering este de dou tipuri: criza de re-engineering i reengineering.
Reproiectarea Criza are drept scop rezolvarea problemelor de criz ale unei entiti economice. Acesta
este utilizat n cazurile n care impactul activitilor financiare i comerciale i industriale i comerciale
ale unei entiti economice n continu scdere, competitivitatea acesteia care intr brusc tendina
bankrotstvai nuzhenkompleks msuri pentru a soluiona aceast criz.
Astzi, n criz trebuie s reorganizeze multe entiti de producie ale Federaiei Ruse. Acest lucru se
datoreaz n urmtoarele motive: n structura actual de organizare i de gestionare a ntreprinderilor
industriale i de afaceri, exist nc multe lacune lsate de vechiul regim, ceea ce conduce la costuri
inutile de munc, resurse financiare i materiale; noi elemente ale procesului de afaceri sunt nc n fa i
slab dezvoltate. Reengineering de dezvoltare este utilizat n cazurile n care dinamica redus i structura
de execuie de organizare i gestionare a procesului de producie i de comer i de investiii a atins deja
nivelul maxim de profit. Acest tip de inginerie invers n Rusia, este tipic pentru firmele comerciale. De
exemplu, dac n 1993 situaia a fost considerat o vnzare normal de mrfuri pe prepaid, apoi n 1996 a
existat o tendin clar de parteneriate cu antreprenori, pe baza de credite comerciale, credite comerciale
(de exemplu, plata n rate).mprumut de mrfuri - este furnizarea de elemente n proprietate de ctre o
parte la un alt partid. mprumut de mrfuri profitabile parteneri en-gros i regionale, care nu au capital de
lucru sau nu doresc s i asume riscuri. Scheme de credite comerciale i de transport necesit o schema
de austeritate mult mai strict i de contabilitate, ce sistem de plat.n procesul de reorganizare a unui
sistem de management de business entitate bazat pe inginerie invers de la procesul de tranziie de afaceri
pentru reingineria proceselor de afaceri,.Un proces de afaceri este de aciune a personalului administrativ
n procesul economic.Reproiectarea proceselor de afaceri, - este optimizarea de gestionare a proceselor
economice. Firme de inginerie implicate n re-inginerie pot fi mprite n patru tipuri.Primul tip - este de

firme strine i consultani. Acestea sunt, n principal, servicii de audit i servicii de gestionare a
informaiilor cu ajutorul computerelor i a software-ul lor.Al doilea tip - o firm de consultan, care
lucreaz ca integratori de sisteme. Aceste firme pot funciona numai la cel mai nalt nivel de management
al agenilor economici i sunt departe de proceduri contabile i tehnologii pentru punerea lor n
aplicare. Sarcina lor principal este de a construi cele mai bune modele cu ajutorul unor programe strine
i introducerea sistemelor de management al documentelor. Astfel de firme nu au experien n
managementul financiar. Ei lucreaz pe baz de proiect i nu sunt capabili de decizii de larg consum.Al
treilea tip - o firm de design care va proiecta compania perfect, adic problema de afaceri de design
optim. Cu toate acestea, aceste firme s-au nu poate pune n practic acest proiect i s fac recomandri
pentru punerea sa n aplicare.Al patrulea tip - o companie implicat n punerea n practic a
reengineering. Scopul lor principal - punerea n aplicare rapid a rezultatelor de re-inginerie entitate de
afaceri de management de proiect, n scopul de a elimina criza, doar pentru a oferi un sistem de control
mai optim.
3.Argumentati oportunitatea selectarii tipurilor contractului de engineering in functie de finaliatea
urmarita de beneficiar si nivelul de raspundere a companiei de engineering Obiectul contractului
Obiectul contractului de consulting-engineering l formeaz operaiunile prestate, de la simple consultaii
pn la realizarea unor proiecte sau obiective. Prestaiile de engineering necesare pentru executarea unui
obiectiv industrial cuprind urmtoarele operaiuni: cercetri i studii preliminare; elaborarea planurilor;
asigurarea materiilor prime i utilitilor; realizarea construciilor civile; furnizarea de echipamente,
utilaje, materiale sau piese de schimb; livrarea documentaiei tehnice; asigurarea asistenei tehnice.
Efectele contractului=Societatea sau prestatorul de engineering trebuie s-i realizeze misiunea potrivit
prevederilor menionate n contract. n raport de specificul contractului, prestatorul de engineering poate
avea urmtoarele obligaii: efectuarea de studii; conducerea realizrii obiectivului industrial; prestarea de
asisten tehnic; coordonarea activitii antreprenorilor; verificarea lucrrilor de montaj; predarea
documentaiei obiectivului; garantarea funcionrii i capacitii obiectivului; pstrarea secretului
informaiilor i realizrilor. Obligaiile clientului sau beneficiarului sunt de a plti preul i de a preda
toate datele i informaiile cerute. Clientul mai poate fi obligat s presteze unele servicii, s furnizeze
anumite bunuri sau s obin autorizaiile necesare. n determinarea obligaiei principale a clientului, plata
preului, se aplic urmtoarele principii: plata se face numai de ctre client;valoarea retribuiei include i
cheltuielile cu caracter permanent, ntreprinse de societate pentru sporirea potenialului tehnico-tiinific;
modul i condiiile de efectuare a plii sunt stabilite de catre parti
Subiectul 42
1.
Definite contractual internaional de transport feroviar de marfuri prin prisma Acodrului din
1951 referitor la transporturile internaionale feroviare de marfuri si Conventia COTIF din 1980
Varietate a contractului comercial de transport avand ca obiect bunuri mobile a caror cantitate (greutate
sau volum) depaseste limitele admise prin regulamente pentru bagaje sau mesagerii si presupunand
utilizarea ca mijloace de transport a bunurilor respective, vagoanele de cale ferata.
Contractul se incheie intre predatorul marfurilor si intreprinderea de cale ferata din statia de incarcare,
care actioneaza atat in nume propriu cat si in numele cailor ferate ce concura la realizarea transportului
international respectiv; incheierea acestui contract se face sub forma unui document tipizat, numit
scrisoare de trasura internationala.
2.
Caracterizati regimul juridic al scrisorii de trasura feroviara Desi la executarea unui transport
internaional contribuie doua sau mai multe intreprinderi de cale ferata din doua sau mai multe state,
contractual de transport se incheiei intra predatorul marfii si intraprinderea de cale ferata din statia de
incarcare care actioneaza atit in nume propriu cit si in numele cailor ferate care particpica la realizarea
contractului internaional respective. Contractul de transport se considera incheiat din momentul in care
statia a preluat marfa si a confirmat primirea prin aplicarea stampilei pe scrisoarea de trasura. Contractual
de transport internaional se incheie sub forma unui document tipizat numit scrisoare de trasura feroviara.
Ea trebuie redactata in limba oficiala a tarii de predare si se traduce in limba franceza, germana, engleza
sau italiana potrivit CIM. Scrisoare de trasura international se intocmeste in mai multe exemplare si
anume:--Originalul, care insoteste transportul pe tot parcursul impreuna cu documentele comerciale
anexate si se elibereaza destinatarului o data cu marfa si cu documentele comerciale.--Foaia de expeditie
care e oprita de statia de destinatie si care serveste la decontarea cheltuielilor de transport in caile ferate.
Foaia de expeditie se elibereaza intr0un numar de exemplare egal cu numarul cailor ferate participante la
transport.--Avizul si adeverinta de primire care insotesc marfa pina la destinatar, pentru notificarea
destinatarului si confirmarea primirii marifii de catre acesta.--Duplicatul care ramine in posesia

predatorului dupa aplicarea stampile statiei de expeditie.--Certificatul scrisorii de trasura care insoteste
transportul pina la frontier tarii de expeditie--Copia scrisorii de trasura care ramine la statia de expediere
Inscrisoarea de trasura se contine:Numele si adresa predatorului;Denumirea statiei si al caii ferate de primire a
marfii;Locul si data intocmirii scrisorii de trasura;Nota de transport;Denumirea statiei de destinatie;Denumirea si
adresa destinatarului;Denumirea si cantitatea marfii;Felul ambalajului;Num Coletelor;Felul vagonului;Enumerarea
documentelor anexate.

3.
Explicate si argumentati principiul raspunderii solidare a cailor ferate ca trasatura distinctive a
raspunderii carausului in contractual de transport international feroviar
In contractual de transport se aplica regula cu privire la raspunderea mixta sau raspunderea pentru
actiunile tertului, astfel, conform 1022 CC alin 1 daca un transport care constituie obiectul unui singur
contract este realizat de mai multi carausi succesiv, fiecare din ei raspunde pentru executarea intregului
transport. Mai mult daca un caraus este in incapacitate de plata partea care ii revine din despagubiri sip e
care nu a platit-o se suporta de ceilalti carausi, proportional partii ce le revine din taxa de transport.
Precizam ca in contractual de transport se aplica si regula cu privire la dreptul de regres.
Subiectul 43
1.
Descrieti caracterele juridice ale contractului de transport internaional aerian de marfuri
prin prisma Conventiei de la Montreal pt unificarea anumitor reguli referitoare la transportul
aerian international Contractul aerian international de marfuri este un contract in baza caruia o parte
numita caraus se obliga fata de cealalta parte numita expeditor ca in schimbul unei taxe de transport sa
transporte pe cale aerului anumite marfuri la destinatia convenita si sa le elibereze la acea destinatie. Este
un contract sinalagmatic, cu titlu oneros si conform reglementarilor uniforme are caracter international.
expresia transport internaional nseamn o r i c e transport n care, conform acordului dintre pri,
punctul de plecare i punctul de destinaie, indiferent dac exist sau nu o ntrerupere a transportului sau
o transbordare, sunt situate fie pe teritoriul a dou state pri, fie pe teritoriul unui singur stat parte, n
cazul n care exist o escal stabilit pe teritoriul altui stat, chiar dac acel stat nu este un stat parte.
2.
Caracterizati regimul juridic al scrisorii de trasura aeriene Contractul international de
transport aerian se incheie de regula sub forma scrisorii de transport aerian international cunoscuta sub
denumirea de Air Waybill sau Air Consignement note. Scrisoare de transport are numai o valoare
probatorie care confirma incheierea contractului si primirea marfii de catre caraus. In lipsa ei contractul
poate fi dovedit prin mijloace de proba de drept comun. Scrisoare de transport aerian se incheie in trei
exemplare originale si mai multe copii. Primul exemplar original este semnat de expeditor si ramine la
caraus. Al doilea exemplar original este semnat de expeditor si de caraus insoteste marfa pina la destinatie
si se preda destinatarului. Al treilea exemplar original este semnat de caraus dupa primirea marfii si
ramane la expeditor pentru a fi negociat. Copiile scrisorii de transport sint folosite pentru a confirma
primirea de catre destinatar pentru indeplinirea formalitatilor vamale si pentru realizarea unor decontari
pentru prestatii. Semntura transportatorului i cea a expeditorului pot fi tiprite sau nlocuite de o
tampil. Scrisoare de transport aerian trebuie sa contina urmatoarele mentiuni principale:--Punctul de
plecare si destinatie--Greutatea, volumul, numarul si dimensiunea coletelor, felul ambalajului, marcajul si
starea marfii predate la transport.--Documentele anexate la scrisoare de trasur necesare indeplinirii
formalitatilor vamale, fiscale, fito-sanitare si de alta natura.--Numele si adresa destinatarului
--Mentiuni cu privire la modul de plata a taxelor de transport--Numele si adresa expeditorului.
3.
Evidentiati cauzele exoneratorii de raspundere a transportorului stabilite de Conventiei de la
Montreal pt unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian international n cazul n care
transportatorul dovedete c dauna a fost provocata sau favorizat de neglijena sau de alt aciune greit
sau omisiune a persoanei care reclam despgubirea ori a persoanei de la care deriv drepturile acesteia,
transportatorul este exonerat n ntregime sau n parte de rspundere fa de reclamant, n msura in car e
o astfel de neglijen sau orice alt aciune greit sau omisiune a provocat dauna sau a contribuit la
provocarea acesteia. Cnd despgubirea este reclamat de o alt persoan dect pasagerul, datorit
decesului sau vtmrii suferite de pasager, transportatorul este n acelai mod exonerat, n ntregime sau
n parte, de rspundere, in msura in care dovedete c neglijena sau orice alt aciune greit sau
omisiune a respectivului pasager a provocat dauna ori a contribui! la provocarea acesteia