Sunteți pe pagina 1din 21

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

ACADEMIA DE POLIIE Alexandru Ioan Cuza


FACULTATEA DE POLIIE DE FRONTIERA
SPECIALIZAREA POLITIE DE FRONTIERA
ANUL III
Grupa 316

REFERAT MANAGEMENT
ORGANIZATIONAL

SALARIZAREA, OBIECT MOTIVATIONAL AL


PERSONALULUI

Cuprins:

1.

Noiunea de salariu

2.

Principiile sistemului de salarizare

3.

Tipuri de salarii

4.

Codul muncii si salariul

Aplicarea prevederilor Legii 284 / 2010 privind


salarizarea
5.

6.

Elementele sistemului de salarizare

7.

Salariu de baz minim brut pe ar.

8.

Modul de plat a salariilor

9.

Plata salariului

10.

Tichetele de mas

11.

Casele de ajutor reciproc

12.

Salarizarea polititilor

13.

Noua lege, pe intelesul tuturor


13.1. Elementele importante ale proiectului

14.

Concluzii

15.

Bibliografie

1. Noiunea de salariu:
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat n baza contractului
individual de munca.(art. 159 din Codul Muncii)
Pentru munca prestata in baza contractului individual de munca fiecare salariat are
dreptul la un salariu exprimat in bani.
Salariul este pretul muncii prestate, exprimat in bani. Atunci cand munca se
desfasoara pentru sine, este o munca independenta si produce profit. In situatia in care se
realizeaza pentru o terta persoana este o munca dependenta si produce salariu. 1
La stabilirea si la acordarea salariului este interzisa orice discriminare pe criterii de
sex, orientare sexuala caracteristici genetice varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare,
etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap,situatie sau responsabilitate
familiala, apartenenta ori activitate sindicala.
Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile,precum si alte adaosuri.
Salariile se platesc inaintea oricaror alte obligatii banesti ale angajatorilor. Salariile se
stabilesc prin negocieri individuale sau/si colective intre angajator si salariati sau
reprezentanti ai acestora.Sistemul de salarizare a personalului din autoritatile si institutiile
publice finantate integral sau in majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale
de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale se stabilesc prin lege cu consultarea
organizatiilor sindicale reprezentative.Din punct de vedere economic salariul este
remuneratia muncii , adica suma platita posesorului fortei de munca pentru activitatea
desfasurata.
Veniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind in opinia lect.univ.dr. Adriana
Popa:sume primite pentru munca prestata ca urmare a contractului individual de munca, a
contractului colectiv de munca, precum si pe baza actului de numire: salariile de baza,
sporuruile si adaosurile de orice fel, sumele reprezentand premiul anual si stimulentele
acordate personalului din institutiile publice sau salariatilor agentilor economici,sumele
primite pentru concediul de odihna, in caz de incapacitate temporara de munca, valoarea
1

Victor Savulescu, Curs de economie politica, Academia Generala, 1941, p. 368

nominala a tichetelor de masa, tichetelor de cresa, tichetelor de vacanta,remuneratia


obtinuta de directori in baza unui contract de mandat, sumele primite de reprezentantii in
adunarea generala a actionarilor, in consiliul de administratie,membrii directoratului si ai
consiliului de supraveghere, precum si comisia de cenzori,etc.
Avantaje:
-utilizarea oricarui bun,inclusiv a unui vehicul de orice tip. din patrimoniul afacerii, in
scop personal, cu exceptia deplasarii pe distanta dus-intors de la domiciliu la locul de munca;
-cazare, hrana, imbracaminte, personal asupra muncii casnice;
-imprumuturi nerambursabile;
-anularea unei creante a angajatorului asupra angajatului;
-abonamentele si costul convorbirilor telefonice,inclusiv cartelele telefonice,in scop
personal;
-permisele de calatorie pe orice mijloace de transport, folosite in scop personal;
-primele de asigurare platite de suportator pentru salariatii proprii;
-tichete-cadou.
Pentru producator salariu reprezinta cheltuieli antrenate de productia unui bun sau a
unui serviciu; el este parte din cheltuielile totale, si anume un cost salarial. Pentru lucrator
salariu reprezinta un venit. Desi salariu este un pret platit de producator , el trebuie inteles
ca plata pentru serviciile prestate de lucrator si nu ca pret al muncii sau al fortei de munca .
Lucratorul ramane proprietarul fortei sale de munca si dupa ce s-a angajat . El a incheiat un
contract de munca in care sunt prevazute obligatiile de munca si conditiile in care se va
achita de aceste obligatii . In afara timpului de munca cheltuit de nteprindere, lucratorul
dispune de forta sa de munca si poate s o utilizeze dupa cum crede de cuviin, poate
desfasura munci suplimentare, poate presta munca la domiciliu. Salariu este o forma de
venit; el revine posesorului fortei de munca in schimbul muncii desfasurate si permite
acesteia s i satisfac trebuinele i s duc o viata normala.
Salariul reprezinta motivatia muncii .
Dreptul la salariu este afirmat in Declaratia Universala a Drepturilor Omului ca fiind
"dreptul acordat celui care munceste in mod echitabil si suficient care sa-i asigure lui si
familiei sale o existenta conforma cu demnitatea umana" .

2. Principiile sistemului de salarizare:

Sistemul de salarizare poate fi in acord (direct, progresiv, indirect, etc), in regie ( sau
dupa timp), pe baza de cote procentuale etc. si in cadrul aceluiasi agent economic,
salarizarea fiind diferita dupa cum se refera la munca de executie sau la munca de
conducere si, in cadrul acestora, la posturi cu studii medii sau studii superioare etc. 2

Sistemul de salarizare reglementat prin

legea 284/2010 are la baz urmtoarele

principii:
a) caracterul unitar, n sensul c reglementeaz salarizarea tuturor categoriilor de
personal din sectorul bugetar, prin luarea n considerare a drepturilor de natur salarial
stabilite prin acte normative speciale n sistemul de salarizare reglementat de prezenta lege;
b) supremaia legii, n sensul c drepturile de natur salarial se stabilesc numai prin
norme juridice de fora legii;
c) echitate i coeren, prin crearea de oportuniti egale i remuneraie egal pentru
munc de valoare egal, pe baza principiilor i normelor unitare privind stabilirea i
acordarea salariului i a celorlalte drepturi de natur salarial ale personalului din sectorul
bugetar;
d) sustenabilitate financiar, prin stabilirea de majorri salariale n baza legilor
speciale anuale;
e)caracterul confidential al salariului3
Dispoziiile prezentei legi se aplic:
a) personalului din autoriti i instituii publice, respective Parlamentul, Administraia
Prezidenial,

autoritatea

judectoreasc,

Guvernul,

ministerele,

celelalte

organe

de

specialitate ale administraiei publicecentrale, autoriti ale administraiei publice locale, alte
autoriti publice, autoriti administrative autonome, precum i instituiile din
subordinea acestora, finanate integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul
asigurrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale;

Sanda Ghimpu, Ion Traian Stefanescu, Dreptul muncii, tratat, vol.3, p.19, Petre Burloiu, Economia
muncii, Probleme actuale, 1993.,p. 160 si 161, Valer Dorneanu, Sistemul de salarizare in Romania,
p.26[
3

Petre Burloiu, op.cit,p. 160-163

b) personalului din autoriti i instituii publice finanate din venituri proprii i


subvenii acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurrilor sociale de stat,
bugetele fondurilor speciale;
c) personalului din autoritile i instituiile publice finanate integral din venituri
proprii;
d) persoanelor care sunt conductori ai unor instituii publice n temeiul unui contract,
altul dect contractul individual de munc.
Dispoziiile prezentei legi nu se aplic Bncii Naionale a Romniei, Comisiei Naionale
a Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor i Comisiei de Supraveghere a
Sistemului de Pensii Private. Intr n categoria personalului din sectorul bugetar personalul
ncadrat pe baza contractului individual de munc, personalul care ocup funcii de
demnitate public i personalul care ocup funcii assimilate funciilor de demnitate public,
precum i personalul care beneficiaz de statute speciale, inclusiv funcionarii publici i
funcionarii publici cu statut special.

3. Tipuri de salarii:
Salariul se prezinta sub doua forme: salariu nominal si salariu real. Salariu nominal
reprezinta suma de bani primita de lucrator, in timp ce salariu real reprezinta cantitatea de
bunuri si servicii ce poate fi cumparata cu salariu nominal, cu alte cuvinte puterea de
cumparare a salariului nominal.
Nivelul salariilor depinde de cererea si oferta de munca , de productivitatea muncii si
de negocierile purtate de sindicate. Daca cererea de munca este mare salariile se vor situa la
un nivel mai ridicat; intreprinderile vor fi dispuse sa plateasca salarii mai mari pentru a
atrage lucratorii de care au nevoie; n conditiile in care cererea de munca este mica, salariile
vor scadea.
ntre nivelul salariilor si nivelul productivitatii exista o relatie directa, cu cat
productivitatea este mai mare , cu atat si cererea de munca este mai mare , iar pe ansamblul
economiei se inregistreaza o crestere a nivelului salariilor. Cresterea productivitatii permite
cresterea salariului real . Sindicatele apara interesele salariale ale lucratorilor. Ele negocieaza
un anumit nivel al salariului minim pe economie , precum si cresterile salariale impuse de
cresterea preturilor .
Forma de organizare a muncii si de salarizare ce se pot aplica sunt urmatoarele:
a)in regie sau dupa timp;

b)in acord;
c)pe baza de tarife sau cote procentuale din veniturile realizate
d)alte forme specifice unitatii
Organizarea muncii si salarizarea in acord pot avea loc intr-una din urmatorele
forme:acord direct,acord progresiv si acord indirect.
Salariul de merit
Acest drept salarial se acorda angajatilor din unitatile bugetare, care se remarca pe
linie profesionala, dupa criteriile prevazute de lege prezentate astfel: - pentru rezultatele
deosebite obtinute in activitatea desfasurata, personalul poate primi un salariu de merit,
care face parte din salariu de baza. Acesta poate fii pana la 15 % aplicat la salariu de baza.
Persoanele care beneficieaza de salariu de merit se stabilesc o data pe an, de regula dupa
aprobarea bugetului, n raport cu rezultatele obtinute in activitatea desfasurata. Salariul de
merit poate fi acordat cel mult 15% din numarul total de posturi prevazute in statul de functii
al institutiei, din care cel putin doua treimi va fi utilizat pentru functiile de executie.

4. Codul Muncii i salariul:


Salariul este confidential, angajatorul avand obligatia de a lua masurile necesare
pentru asigurarea confidentialitatii.(art.158,alin.1 din Codul Muncii).n scopul promovarii
intereselor si apararii drepturilor salariatilor, confidentialitatea salariilor nu poate fi opusa
sindicatelor sau, dupa caz, reprezentantilor salariatilor, in stricta legatura cu interesele
acestora si in relatia lor directa cu angajatorul.
Salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, corespunzator programului
normal de munca, se stabileste prin hotarare a Guvernului, dupa consultarea sindicatelor si a
patronatelor.n cazul in care programul normal de munca este, potrivit legii, mai mic de 8ore
zilnic, salariul de baza minim brut orar se calculeaza prin raportarea salariului de baza minim
brut pe tara la numarul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat.
n sectorul bugetar, raportul ntre coeficientul de ierarhizare minim i coeficientul de
ierarhizare maxim pe baza crora se calculeaz salariile de baz este de 1 la 15.
Reglementrile au ca scop urmtoarele:
a) armonizarea sistemului de salarizare a personalului din sectorul bugetar cu
importana, rspunderea, complexitatea activitii i nivelul studiilor necesare pentru
desfurarea activitii;

b) stabilirea salariilor de baz, a soldelor funciilor de baz/salariilor funciilor de baz


i a indemnizaiilor lunare de ncadrare, ca principal element al ctigului salarial;
c) realizarea ierarhiei salariilor de baz, a soldelor funciilor de baz/salariilor funciilor
de baz i a indemnizaiilor lunare de ncadrare, att ntre domeniile de activitate, ct i n
cadrul aceluiai domeniu, are la baz evaluarea posturilor, diferenierea fcndu-se n funcie
de urmtoarele criterii:
-cunotine i experien;
-complexitate, creativitate i diversitatea activitilor;
-judecata i impactul deciziilor;
-influen, coordonare i supervizare;
-contacte i comunicare;
-condiii de munc;
-incompatibiliti i regimuri speciale;
d) transparena mecanismului de stabilire a salariului de baz, a soldelor funciilor de
baz/salariilor funciilor de baz i a indemnizaiilor lunare de ncadrare, precum i a
celorlalte drepturi salariale;
e) diferenierea salariilor de baz, a soldelor funciilor de baz/salariilor funciilor de
baz i a indemnizaiilor lunare de ncadrare n funcie i de nivelul la care se presteaz
activitatea: central, teritorial i local.
Gestiunea sistemului de salarizare a personalului din instituiile i autoritile publice
se asigur de fiecare ordonator principal de credite. Gestiunea sistemului de salarizare a
personalului din instituiile de nvmnt preuniversitar i universitar de stat se asigur de
ordonatorii principali de credite i de Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului.
Gestiunea sistemului de salarizare a personalului din unitile sanitare publice, din
reeaua Ministerului Sntii i a autoritilor administraiei publice locale se asigur de
ordonatorii principali de credite i de Ministerul Sntii. Ordonatorii principali de credite au
obligaia s stabileasc salariile de baz, soldele funciilor de baz/salariile funciilor de
baz,indemnizaiile lunare de ncadrare, sporurile, alte drepturi salariale n bani i n natur
stabilite potrivit legii, s asigure promovarea personalului n funcii, grade i trepte
profesionale i avansarea n gradaii, n condiiile legii, astfel nct s se ncadreze n sumele
aprobate cu aceast destinaie n bugetul propriu.

5. Aplicarea prevederilor Legii 284 / 2010 privind


salarizarea:
Aplicarea prevederilor prezentei legi se realizeaz etapizat, prin modificarea
succesiv, dup caz, a salariilor de baz, soldelor funciilor de baz/salariilor funciilor de
baz i a indemnizaiilor lunare de ncadrare, prin legi speciale anuale de aplicare.
Valoarea salariilor de baz, soldelor funciilor de baz/salariilor funciilor de baz i a
indemnizaiilor lunare de ncadrare utilizat la rencadrarea pe funcii a personalului n anul
2011 se stabilete prin legea privind salarizarea n anul 2011 a personalului pltit din fonduri
publice.
Monitorizarea i controlul aplicrii prevederilor legale privind salarizarea personalului bugetar
se realizeaz de ctre Guvern, prin Ministerul Muncii, Familiei i Proteciei Sociale, Ministerul
Administraiei i Internelor prin Agenia Naional a Funcionarilor Publici, Ministerul Aprrii
Naionale, Ministerul Culturii i Patrimoniului Naional, Ministerul Justiiei, Ministerul
Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului, Ministerul Sntii, Ministerul Finanelor
Publice, Ministerul AfacerilorExterne, instituiile de aprare, ordine public i siguran
naional, precum i de alte autoriti publice centrale autonome cu atribuii n domeniu,
potrivit atribuiilor din domeniul de activitate al acestor autoriti i instituii publice.

6. Elementele sistemului de salarizare:


Sistemul de salarizare reglementeaz remunerarea personalului din sectorul bugetar
n

raport

cu

responsabilitile

postului,

munca

depus,cantitatea

calitatea

acesteia,importana social a muncii, condiiile concrete n care aceasta se desfoar,


rezultatele obinute, precum i cu criteriile prevzute la art. 5 lit. c).
Sistemul de salarizare cuprinde salariile de baz, soldele/salariile de funcie i
indemnizaiile lunare de ncadrare, sporurile, premiile,stimulentele i alte drepturi n bani i
n natur, corespunztoare fiecreicategorii de personal din sectorul bugetar.
n cadrul legilor speciale de salarizare anuale se stabilesc majorrile salariilor de baz,
soldelor/salariilor de funcie i indemnizaiilor lunare de ncadrare, astfel nct s se realizeze
trecerea de la valoarea acestora determinat potrivit art. 7 alin.la valorile stabilite potrivit
prezentei legi, pn la aplicarea integral a prevederilor acesteia. Indemnizaia lunar pentru
persoanele care ocup funcii de demnitate public este unica form de remunerare a
activitii corespunztoare funciei i reprezint baza de calcul pentru stabilirea drepturilor i
obligaiilor care se determin n raport cu venitul salarial, dac nu se prevede altfel prin lege.

Salariile de baz, soldele/salariile de funcie i indemnizaiile lunare de ncadrare se


stabilesc prin nmulirea coeficienilor de ierarhizare corespunztori claselor de salarizare cu
valoarea de referin, rotunjindu-se din leu n leu n favoarea salariatului.
Valoarea de referin corespunztoare coeficientului de ierarhizare 1,00 se stabilete
anual prin legea pentru aprobarea plafoanelor unorindicatori specificai n cadrul fiscal
bugetar potrivit Legii responsabilitii fiscal-bugetare nr. 69/2010, la propunerea Ministerului
Muncii, Familiei i Proteciei Sociale i Ministerului Finanelor Publice.
La data intrrii n vigoare a prezentei legi, valoarea de referin este de 600 lei.
Diferena dintre dou clase de salarizare succesive este de 2,5% din salariul de baz,
solda/salariul de funcie, indemnizaia lunar de ncadrare, utilizndu-se rotunjirea la a doua
zecimal a coeficienilor de ierarhizare afereni claselor de salarizare.
Clasele de salarizare i coeficienii prevzui n anexe pentru funciile de execuie
corespund nivelului minim al fiecrei funcii, la care se adaug 5 gradaii corespunztoare
tranelor de vechime n munc.
Tranele de vechime n munc, n funcie de care se acord cele 5 gradaii potrivit
alin. (2), respectiv clasele de salarizare, sunt urmtoarele:
-gradaia 1-de la 3 la 5 ani-3 clase succesive de salarizare suplimentare fa de
nivelul minim al fiecrei funcii;
-gradaia 2-de la 5 la 10 ani-dou clase succesive de salarizare suplimentare fa de
cele deinute pentru gradaia 1;
-gradaia 3-de la 10 la 15 ani-dou clase succesive de salarizare suplimentare fa de
cele deinute pentru gradaia 2;

7. Salariul de baz minim brut pe ar:


Salariul de baz minim brut pe ar garantat n plat (salariul minim brut pe
economie) se majoreaza, din 1 iulie, de la 750 lei la 800 de lei, potrivit HG 23/2013 din 22
ianuarie 2013 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata.
Potrivit art. 3 din HG 23/2013, stabilirea, pentru personalul ncadrat prin ncheierea unui
contract individual de munc, de salarii de baz sub nivelul celui prevzut de HG constituie
contravenie i se sancioneaz cu amend de la 1.000 lei la 2.000 lei.
Constatarea contraveniei i aplicarea sanciunii prevzute la alin. (1) se fac de ctre
personalul Ministerului Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i Persoanelor Vrstnice, prin
inspectoratele teritoriale de munc judeene i al municipiului Bucureti, mputernicit, dup
caz, prin ordin al ministrului muncii, familiei, proteciei sociale i persoanelor vrstnice.

SALARIU

DE

BAZA

EFECTIV

REALIZAT=

salariu

tarifat(contractual)+

sporuri

permanente+alte sporuri+avantaje in natura+alte drepturi-retineri


SPORURILE MINIME CE SE ACORDA SUNT:
-pentru orele suplimentare-minim 75% din salariul de baza si pentru orele lucrate in
zilele libere si in zilele de sarbatori legale ce nu au fost compensate corespunzator cu ore
libere platite-minim 100% din salariul de baza;
-pentru lucrul in timpul noptii-25%din salariul de baza;
-pana la 50% din salariul de baza al functiei inlocuite pentru exercitarea si a unei alte
functii;
-pentru conditii deosebite de munca,grele,periculoase sau penibile-10% din salariul
de baza;
-pentru conditii nocive de muncca-10% din salariul minin negociat la nivel de unitate;
-pentru vechime in munca-minim 5% pentru 3 ani vechime si maximum 25% la o
vechime de peste 20 de ani din salariu de baza.

8. Modul de plat a salariilor:


In sistemul bugetar, plata salariilor este reglementata prin Legea nr. 500/2002 privind
finantele publice. Incepand cu 1 ianuarie 2005, salariile sunt platite o singura data pe luna ,
in perioada 5-15 a fiecarei luni, pentru luna precedenta. Data platii salariilor reprezinta data
ridicarii sumelor in numerar sau data creditarii contului bancar al salariatului cu suma ce
reprezinta salariul cuvenit.
Avand in vedere acest moment al creditarii contului, remiterea ordinului de plata catre
banca de catre angajator nu semnifica si plata salariului, si nici nu coincide obligatoriu cu
data platii salariului. Din punct de vedere fiscal, plata fractionata in decursul a doua luni nu
produce efecte, salariul fiind considerat venit realizat intr-o luna.
Astfel, daca lichidarea aferenta drepturilor salariale datorate pentru o luna se plateste
in luna urmatoare potrivit prevederilor din contractul individual de munca , salariul se
considera realizat sau incasat de salariat in luna pentru care s-a efectuat plata.
Plata salariului se poate efectua:
a) n numerar - fiind metoda cea mai folosita - de la casieria angajatorului sau prin
intermediul unor persoane anume desemnate; ncasarea salariului este probata prin
semnatura salariatului pe statul de plata sau a altui document care atesta plata.
b) prin virament in contul bancar al salariatului - salariul poate fi platit si prin
virament in contul bancar al salariatului. Pentru utilizarea acestui mod de plata este
necesara includerea expresa a acestei posibilitati in contractul colectiv de munca .
c) n numerar si in natura - plata in natura a unei parti din salariu este posibila
numai daca aceasta face obiectul unei clauze expres prevazute in contractul colectiv sau
individual de munca . Pentru salariatii carora angajatorul, conform contractului colectiv sau
individual de munca , le asigura hrana, cazarea sau alte facilitati care pot fi considerate

avantaje in natura , suma in bani cuvenita pentru munca prestata nu va putea fi mai mica
decat salariul minim brut pe tara .
Plata salariului nu poate fi efectuata integral in natura. Limitele, bunurile si modul de
evaluare a acestora se stabilesc, de asemenea, prin contractul colectiv sau individual de
munca .
Exemplu:
n Contractul colectiv de munca incheiat la nivel national se prevede ca , la unitatile
producatoare de produse agricole, o parte din salariu se poate plati si in natura . Plata in
natura , stabilita prin negocieri colective in unitati, nu poate insa depasi 30% din salariu (art.
37 alin. 2).
Plata drepturilor salariale in cazul decesului salariatului se va face in ordinea
prevazuta de art. 162 alin. (2) din Codul muncii, respectiv sotului supravietuitor sau, in
ordine - copiilor majori ai defunctului, parintilor acestuia sau altor mostenitori, in conditiile
dreptului comun.
Astfel, plata salariului se poate face uneia dintre urma toarele persoane:
a) direct salariatului care este titularul drepturilor salariale;
b) persoanei imputernicite de acesta, pe baza unei procuri speciale sau generale
autentificate;
c) sotului supravietuitor sau copiilor majori ai defunctului, parintilor acestuia, in cazul
decesului unui salariat;
d) persoanelor care probeaza calitatea de mostenitor pe baza certificatului emis de
notar sau a unei hotarari judecatoresti, in conditiile in care salariatul decedat nu a lasat in
viata categoriile de persoane mentionate mai sus (sotul supravietuitor sau copii majori,
parinti).
Drepturile salariale cuvenite salariatilor se platesc inainte de oricare alte obligatii
banesti ale angajatorului, acestea capatand caracterul unei creante privilegiate.

9. Plata salariului:
Salariul se plateste in bani cel putin o data pe luna, la data stabilita in contractul
individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern,
dupa caz. Plata salariului se poate efectua prin virament intr-un cont bancar.
Plata in natura a unei parti din salariu, este posibila numai daca este prevazuta
expres in contractul colectiv de munca aplicabil sau in contractul individual de munca.
Intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina
obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs
salariatului.
Salariul se pltete direct titularului sau persoanei mputernicite de acesta. n caz de
deces al salariatului, drepturile salariale datorate pn la data decesului sunt pltite, n
ordine, soului supravieuitor, copiilor majori ai defunctului sau prinilor acestuia. Dac nu

exist nici una dintre aceste categorii de persoane, drepturile salariale sunt pltite altor
motenitori, n condiiile dreptului comun.
Plata salariului se dovedete prin semnarea statelor de plat, precum i prin orice alte
documente justificative care demonstreaz efectuarea plii ctre salariatul ndreptit.
Statele de plat, precum i celelalte documente justificative se pstreaz i se arhiveaz de
ctre angajator n aceleai condiii i termene ca n cazul actelor contabile, conform legii.
Nici o reinere din salariu nu poate fi operat, n afara cazurilor i condiiilor prevzute de
lege. Reinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate dect dac datoria
salariatului este scadent, lichid i exigibil i a fost constatat ca atare printr-o hotrre
judectoreasc definitiv i irevocabil. Reinerile din salariu cumulate nu pot depi n
fiecare lun jumtate din salariul net.
n cazul pluralitii de creditori ai salariatului va fi respectat urmtoarea ordine:
a) obligaiile de ntreinere, conform Codului familiei;
b) contribuiile i impozitele datorate ctre stat;
c) daunele cauzate proprietii publice prin fapte ilicite;
d) acoperirea altor datorii.

10. Tichetele de mas:


Ca si n toate celelalte ri din Uniunea European, i n Romnia, tichetele de mas
sunt reglementate legislativ, prin legea 142/1998, fiind un beneficiu extrasalarial deductibil i
exonerat de taxe, att pentru angajat ct i pentru angajator i reprezint o alocaie
individual de hran.
Anul 2005 a adus o schimbare foarte important pe piaa tichetelor de mas din
Romnia, odat cu eliminarea prevederilor legislative care fixau anumite cote pentru fiecare
emitent, ceea ce a ntrit concurena n domeniu.
Legea prevede ca fiecare persoan care primete tichete de mas s achiziioneze
produse alimentare n valoare de maxim 2 tichete pe zi. ncepnd cu data de 1 septembrie
2009, valoarea unui tichet de mas este de 8,72 RON, dar ea se actualizeaz semestrial.
Emiterea tichetelor de mas se face de ctre unitile autorizate de Ministerul
Finanelor Publice sau de ctre angajatorii ce au organizate cantine-restaurant sau bufete.
Pentru a fi valabil, un tichet de mas trebuie s aib nscris numrul sub care a fost
nseriat de unitatea emitent. De asemenea, este obligatoriu ca pe tichet s fie imprimate
numele i adresa emitentului, valoarea nominal a tichetului, perioada de valabilitate,
interdicia de a fi utilizat pentru achiziionarea igrilor i a buturilor alcoolice, spaiu pentru
a nscrie numele i prenumele salariatului care este n drept s utilizeze tichetul de mas,
spaiu rezervat nscrierii datei i aplicrii tampilei unitii la care tichetul de mas a fost
utilizat.
Pentru a fi protejate mpotriva tentativelor de falsificare, tichetele de mas conin
elemente de siguran (diferite elemente grafice, cerneal termic sau fluorescent etc).

11. Casele de ajutor reciproc:


Cas de Ajutor Reciproc (CAR) este un tip de Instituie financiar nebancar (IFN) care
are ca unic obiect de activitate acordarea de mprumuturi ctre membrii lor

(persoane

fizice).
La nivel mondial, exist Consiliul Mondial al Caselor de Ajutor Reciproc (WOCCU), iar
Naiunile Unite au desemnat 2012 ca fiind Anul Internaional al CAR-urilor[3]. n ntreaga
lume exist 54.000 de case de ajutor reciproc din 97 de ri care deservesc 186 milioane de
oameni.
n Romnia, CAR-urile nu sunt supravegheate de Banca Naional a Romniei (BNR),
fiind incluse doar ntr-un registru de eviden. n anul 2008, erau nregistrate un numr de
aproape 3.000 de CAR-uri, care aveau aproximativ patru milioane de membri i active de
circa o jumtate de miliard de euro. n mai 2006, numrul de Case de Ajutor Reciproc era de
3.306, de trei ori mai multe dect casele de amanet.
n Romnia, FEDCAR, (Federaia Caselor de Ajutor Reciproc din Romnia) reunete 15
din cele mai mari CAR-uri, care aveau mpreun peste 67.000 de membri i active de peste
47 milioane de dolari la finele lunii septembrie 2008. CAR Faur avea la acea dat aproape
11.000 de membri i active de 8 milioane de euro. Un alt CAR mare este CAR Omenia, cu
18.500 de membri n anul 2006.
Dup 1989, CAR-urile au nceput s fie uitate i s-i piard treptat importana, pe
msur ce noi instituii de creditare au intrat n pia: cooperativele de credit, iar apoi
bncile.
LEGEA

NR

122/1996

SALARIATILOR

SI

AL

PRIVIND REGIMUL JURIDIC AL CASELOR DE AJUTOR RECIPROC ALE

UNIUNII

ACESTORA

DEFINETE

CASELE

DE

AJUTOR

RECIPROC

ALE

SALARIATILOR CA FIIND ASOCIATII FARA SCOP PATRIMONIAL , ORGANIZATE PE BAZA LIBERULUI


CONSIMTAMANT AL SALARIATILOR , IN VEDEREA SPRIJINIRII SI INTRAJUTORARII FINANCIARE A
MEMBRILOR LOR .

MEMBRII
FIZICE

UNEI CASE DE AJUTOR RECIPROC A SALARIATILOR POT FI NUMAI PERSOANE

SALARIATE .

CASELE

DE

AJUTOR

RECIPROC

ACTIVITATEA EXCLUSIV CU MEMBRII ACESTORA .

CASELE

ALE

NATIONALA,

ALE

S ALARIATILOR

DIN

ISI

DESFASOARA

DE AJUTOR RECIPROC ALE SALARIATILOR

SE POT ASOCIA IN UNIUNI TERITORIALE AFILIATE LA

AJUTOR R ECIPROC

SALARIATILOR

R OMANIA ,

UNIUNEA NATIONALA

CASELOR

DENUMITA IN CONTINUARE

IN SCOPUL REPREZENTARII LA NIVEL NATIONAL SI INTERNATIONAL .

DE

UNIUNEA

CASELE

DE

AJUTOR RECIPROC NU POT FI AFILIATE IN ACELASI TIMP LA DOUA SAU MAI MULTE UNIUNI
TERITORIALE ALE CASELOR DE AJUTOR RECIPROC ALE SALARIATILOR .

CASELE

DE AJUTOR RECIPROC ALE SALARIATILOR AU OBLIGATIA DE A PREZENTA ANUAL

SITUATIILE FINANCIARE UNIUNILOR TERITORIALE JUDETENE ,

UNIUNII NATIONALE ,

DIRECTIILOR GENERALE ALE FINANTELOR PUBLICE JUDETENE SI A MUNICIPIULUI

UNIUNEA NATIONALA

PRECUM SI

BUCURESTI .

PRIMESTE , VERIFICA SI CENTRALIZEAZA SITUATIILE FINANCIARE

ANUALE ALE CASELOR DE AJUTOR RECIPROC ALE SALARIATITOR SI ALE UNIUNILOR TERITORIALE
ALE ACESTORA , IN VEDEREA DEPUNERII LA

OBIECTUL

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE.

DE ACTIVITATE AL CASELOR DE AJUTOR RECIPROC ALE SALARIATILOR

CONSTITUIE ACORDAREA DE IMPRUMUTURI CU DOBANDA CATRE MEMBRII ACESTORA .


LA

IMPRUMUTURI

SE

REINTOARCE

LA

FONDUL

SOCIAL

AL

MEMBRILOR ,

DUPA

IL

D OBANDA

DEDUCEREA

CHELTUIELILOR STATUTARE .

CASELE

DE

AJUTOR

RECIPROC

ALE

SALARIATILOR

ACORDA

IMPRUMUTURI

NUMAI

MEMBRILOR LOR , PE BAZA UNOR CONTRACTE DE IMPRUMUT IN FORMA SCRISA , DIN CARE SA
REZULTE CLAR TOTI TERMENII SI CONDITIILE DE ACORDARE PREVAZUTE IN STATUT

CONTRACTELE

DE IMPRUMUT SUNT TITLURI EXECUTORII .

PRIN

DISPOZITIILE STATUTARE CASELE DE AJUTOR RECIPROC ALE SALARIATILOR TREBUIE

SA SE ASIGURE CA FONDURILE LOR , REZERVELE SI LICHIDITATILE SUNT SUFICIENTE PENTRU A


ASIGURA ECHILIBRUL STRUCTURII FINANCIARE SI APLICAREA REGULILOR DE PREVIZIUNE SI DE
RISC IN ACORDAREA IMPRUMUTURILOR .

FONDURILE
IMPRUMUTURI
CONTRIBUTIILE

UTILIZATE

MEMBRILOR

DE

SAI

ACUMULATE

ALE

CASA

SUNT :

DE

AJUTOR

FONDUL

ACESTORA ,

LA

RECIPROC

PENTRU

SOCIAL

AL

MEMBRILOR ,

CARE

SE

ADAUGA

ACORDAREA
CONSTITUIT

DOBANZILE

DE
PRIN

ANUALE ,

FONDURILE PROPRII ALE CASEI DE AJUTOR RECIPROC SI MIJLOACELE BANESTI OBTINUTE DE LA


UNIUNEA TERITORIALA JUDETEANA SAU DE LA

ACTUL
DEPUN ,

UNIUNEA NATIONALA .

CONSTITUTIV SI STATUTUL CASEI DE AJUTOR RECIPROC A SALARIATILOR SE

IMPREUNA

CU

CEREREA

PENTRU

DOBANDIREA

PERSONALITATII

JURIDICE ,

LA

JUDECATORIA IN A CAREI RAZA TERITORIALA ACEASTA ISI ARE SEDIUL.

CASELE

DE AJUTOR RECIPROC ALE SALARIATILOR SI UNIUNILE ACESTORA SE CONSTITUIE ,

SE ORGANIZEAZA SI FUNCTIONEAZA CA PERSOANE JURIDICE POTRIVIT DISPOZITIILOR PREZENTEI


LEGI , PRECUM SI ALE

O RDONANTEI GUVERNULUI

FUNDATII ,

CU

APROBATA

MODIFICARI

SI

NR .

26/2000

COMPLETARI

PRIN

CU PRIVIRE LA ASOCIATII SI

LEGEA

NR .

246/2005,

CU

MODIFICARILE ULTERIOARE .

12. Salarizarea polititilor:


Venitul politistilor va fi alcatuit din salariu de incadrare (compus din salariul functiei
de baza, salariul gradului profesional detinut, gradatii si, dupa caz, indemnizatia de
conducere), sporuri generale si sporuri specifice (norma de hrana nu face obiectul prezentei
legi); salariul functiei de baza se stabileste prin inmultirea coeficientilor de ierarhizare
prevazuti in lege cu salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata.

n raport cu timpul servit in calitate de politist, salariul de incadrare cuprinde 1-7


gradatii, care se acorda din trei in trei ani. Fiecare gradatie reprezinta 6% din salariul functiei
de baza; pentru compensarea restrangerii exercitarii unor drepturi si libertati fundamentale
si acoperirea incompatibilitatilor specifice activitatii desfasurate in institutiile publice de
aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, cadrele militare, soldatii si gradatii
voluntari, in activitate, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul
administratiei penitenciare si personalul civil beneficiaza de o indemnizatie de 25% din solda
functiei de baza/salariul functiei de baza/salariul de baza.
Politistii care lucreaza in conditii de pericol beneficiaza de un spor pentru conditii
periculoase de munca, diferentiat in functie de gradul de pericol, de timpul efectiv lucrat in
aceste locuri, calculat la solda functiei de baza/salariul functiei de baza, respectiv la salariul
de baza, astfel:
- locuri de munca sau operatiuni deosebit de periculoase: 37 - 50%;
- locuri de munca sau operatiuni foarte periculoase 16 - 30%;
- locuri de munca sau operatiuni periculoase pana la 16%.
Pentru munca cu grad ridicat de risc sau, dupa caz, in conditii de pericol deosebit,
politistii beneficiaza de un spor de pana la 30% calculat la salariul functiei de baza, respectiv
la salariul de baza.
Politistii care desfasoara activitati privind prevenirea si combaterea coruptiei
beneficiaza de un spor lunar de 30% din salariul functiei de baza, respectiv salariul de baza.
Politisti care executa, in domenii specifice, lucrari de exceptie si misiuni speciale,
apreciate ca atare de catre conducatorii acestora, beneficiaza de un spor de pana la 50% din
salariul functiei de baza, respectiv salariul de baza.
Personalul care lucreaza cu cifru de stat beneficiaza de o indemnizatie de 15-20% din
salariul functiei de baza, respectiv din salariul de baza. Pentru activitatea desfasurata,
politistii beneficiaza de un premiu anual stabilit in raport cu salariul de baza de incadrare,
respectiv salariul de baza din ultima luna a anului pentru care se face premierea;
Personalul bugetar care, potrivit programului normal de lucru, isi desfasoara
activitatea in timpul noptii, intre orele 22,00 si 6,00, beneficiaza pentru orele lucrate in acest
interval, de un spor pentru munca prestata in timpul noptii de 25% din salariul de baza daca
timpul astfel lucrat reprezinta cel putin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru;

13. Noua lege, pe intelesul tuturor:

Legea salarizrii unitare s-a dorit a fi o construcie pe termen lung, dar, din lipsa
resurselor financiare, cea mai important anex a sa, cea a ierarhizrii salariilor, n-a devenit
aplicabil. Prin aceast lege s-a urmrit stabilirea unui raport ntre salariul de baz minim i
cel maxim de 1 la 15, limitarea numrului de clase de salarizare la 110 i plafonarea primelor
i sporurilor la maximum 30% din salariul de baz.
n prezent, salariile personalului bugetar n-au putut fi stabilite prin nmulirea
coeficienilor de ierarhizare cu valoarea de referin, conform prevederilor Legii-cadru nr.
284/2010, astfel nct s-au pstrat salariile avute anterior intrrii n vigoare a acesteia,
meninndu-se, totodat, i dezechilibrele preexistente.
Astfel, sporurile i indemnizaiile se acord n continuare n cuantumul existent la
nivelul lunii decembrie 2009, fr a fi utilizate prevederile Legii-cadru nr. 284/2010 (la care sau aplicat pe rnd diminuarea de 25% din iulie 2010 i majorrile de 8% din iunie 2012 i
7,4% din decembrie 2012), cu un raport ntre salariul de baz minim i cel maxim de 1 la 35,
avnd peste 400 clase de salarizare i o pondere a sporurilor i primelor de 51% din ctigul
salarial.

13.1. Elementele importante ale proiectului


Elementele cele mai importante ale proiectului de lege a salarizrii personalului pltit
din fonduri publice, aplicabil din anul 2014, sunt:
determinarea salariilor de baz pentru fiecare clas de salarizare ca valori nominale,
folosind un coeficient n valoare de 800 lei, corespunztor salariul minim brut pe ar de la 1
iulie, cu pstrarea coeficienilor de ierarhizare;
stabilirea unui raport ntre salariul de baz minim i cel maxim de 1 la 15;
se pstreaz principiul diferenei dintre dou clase de salarizare succesive de 2,5%;
cuantumul sporurilor, primelor, compensaiilor i indemnizaiilor va fi stabilit astfel
nct, mpreun cu salariile de baz, s nu depeasc creterile salariale prevzute pentru
fiecare an n parte prin legile speciale;
salariile vor include att o sum fix, ct i o parte variabil care va depinde de
performanele profesionale individuale ale angajailor i de ncadrarea n cheltuielile de
personal alocate fiecrui ordonator principal de credite;
limitarea numrului de clase de salarizare la 110;
pentru personalul ncadrat pe studii medii care absolv studii superioare se va
asigura la promovare cel puin clasa de salarizare deinut anterior, aferent gradaiei avute.

Aplicarea cotei variabile a salariului, n funcie de performanele individuale, a creat


dezbateri, sindicatele apreciind subiectivitatea aprecierii acesteia, dar i lipsa unor indicatori
care nu iau n calcul elementele obiective ale activitii (ex: sezonalitatea unor activiti),
precum i imposibilitatea prelurii acestui instrument din contractul de mandat n contractul
individual de munc, ca element pentru diminuarea veniturilor salariale.

14.Concluzii
Consider ca propunerea legislativa ar fi una binevenita, avand in vedere ca ar duce
la un sistem de salarizare predictibil in sectorul bugetar insa noua schema presupune si un
efort financiar destul de mare. Legea ar trebui sa afecteze pozitiv pe cei care au salarii sub
nivelul rezultat din aplicarea coeficientilor de salarizare. Legea cadru privind salarizarea
personalului din sectorul bugetar isi propune, in principiu, alinierea tuturor salariilor la grila
de salarizare prevazuta de lege. Totusi, o asemenea aliniere nu se poate face decat treptat,
prin cresterea progresiva a salariilor aflate sub limitele prevazute de grila, respectiv prin
"inghetarea" salariilor mai mari decat cele prevazute de grila. Salariile mai mici decat grila
vor fi majorate, prin acordarea de cresteri anuale, pana la alinierea cu grila de salarizare, iar
cele mai mari decat grila vor fi plafonate . Majorarile salariale se vor face acolo unde este
nevoie, in mai multe etape si anual. Alinierea tuturor salariilor din sectorul bugetar la o grila
unica de salarizare este o masura menita sa asigure transparenta si predictibilitate in ceea
ce priveste veniturile obtinute de personalul platit din bugetul statului, eliminandu-se in
acest fel discrepantele existente in prezent, intre castigurile obtinute de diverse categorii de
bugetari.

15.Bibliografie:
1. Codul Muncii
2. Legea 284 / 2010 privind salarizarea
3. Legea 142/1998 privind tichetele de masa
4. Legea nr 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariatilor
si al uniunii acestora
5. Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 246/2005, cu modificarile ulterioare.

6. Legea 218/2002 privind politia romana


7. Legea 360/2002 privind statutul politistului
8. Legii responsabilitii fiscal-bugetare nr. 69/2010
9. Sanda Ghimpu, Ion Traian Stefanescu, Serban Beligradeanu, Dreptul muncii, tratat,
vol.3
10. Petre Burloiu, Economia muncii, Probleme actuale,1993
11. Valer Dorneanu, Sistemul de salarizare in Romania, 1999
12. Victor Savulescu, Curs de economie politica, Academia Generala, 1941
13. https://www.google.ro/#q=legea+salarizarii+pe+intelesul+tuturor
14. https://www.google.ro/#q=wikipedia+casele+de+ajutor+reciproc