Sunteți pe pagina 1din 180

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA- FACULTATEA DE MECANIC

SECIA C.C.I.A.

PROIECT DE DIPLOMA

NDRUMTOR
Conf.dr.ing.Mdlina CLBUREANU

ABSOLVENT
STOE EUGEN

CRAIOVA
2013
1

PROIECT DE DIPLOM
IMOBIL S+P+3E
CU DESTINATIA BIROURI SI SPATII COMERCIALE

Craiova 2013

BORDEROU
PIESE SCRISE
Memoriu justificativ
Predimensionari
-Placi
-Grinzi
-Stalpi
Modelarea structurii
-Evaluarea incarcarii seismice
-Modelul de calcul la fortele laterale si verticale
-Proiectarea rigiditatii la forte laterale
-Calculul in elementele suprastructurii
Calculul si armarea grinzilor
Calculul stalpilor
-Dimensionarea armaturii longitudinale si transversale
-Dimensionarea armaturii longitudinale si transversale la stalpi
-Calculul la forta taietoare
Verificare nodurilor de cadru
Calculul scarii
Predimensionarea fundatiei
Calcul termotehnic
Antemasuratoare
Documentatie tehnico-economica
Organizare de santier privind executarea lucrarii
Caiet de sarcini - Tehnologie

PIESE DESENATE
Plan arhitectura planseu si etaj current
Sectiune transversala
Plan cofraj si armare placa peste parter
Plan armare grinzi
Plan armare stalp A1 si B2
Plan armare pereti subsol
Plan fundatie
Plan grinda de fundare
Plan organizare de santier
Plan panotare stalpi etaj curent
Plan panotare planseu etaj curent
Plan armare si cofraj scara

MEMORIU JUSTIFICATIV

Prezentul proiect a fost ntocmit ca lucrare de diplom pentru susinerea


examenului de absolvire a studiilor din cadrul specializarii C.C.I.A. a Facultatii de
Mecanica din Craiova.
Prezentul proiect cuprinde note de calcul pentru dimensionarea structurii si
fundatiei unei constructii S+P+3E.
Constructia se afla in zona C de importanta seismica, cu ag = 0,20g si
Tc = 0.7sec., clasa de importanta III.
Constructia are subsol + parter + 3 etaje avand destinatia de birouri (la etaj) si
spatii comerciale la parter.
Parterul este flexibil, cu peretii de compartimentare alcatuiti din elemente usoare
de gips-carton.
Constructia are 4 travei, lungime totala de 24 m si 5 deschideri cu lungime totala
de 30 m.
Structura de rezistenta este alcatuita din cadre si plansee din beton armat
monolit.
Pentru iluminat natural constructia are o curte interioara ce se desfasoara pe 8.50
m latime si 14.50 m lungime, la parter si etaje unde se amenajeaza terase.
Subsolul este spatiu tehnic, cu o centrala termica si alte spatii pentru instalatii.
Pentru finisaje la exterior s-a ales solutia unei fatade cortina, alcatuita din
montanti metalici verticali, ferestre din aluminiu cu geam termopan.
La etaj se realizeaza o pardoseala calda cu mocheta, iar la parter si pe holuri cu
pardoseala din piatra naturala. Sistemul de fundare este alcatuit dintr-o retea de grinzi
de fundatie ce conlucreaza cu placa subsolului. Pe conturul exterior al cladirii sunt pereti
de subsol din beton armat monolit. Astfel, subsolul formeaza o cutie rigida care poate fi
hidroizolata perimetral si sub placa de subsol, pentru a realiza un spatiu interior uscat.
Calculul stucturii de rezistenta s-a facut cu programul ETABS, care permite un
calcul spatial al structurii, la incarcari verticale si incarcari seismice, calculul este liniar
(elastic).
5

Programul calculeaza eforturile din incarcari de cod aplicate transversal si


longitudinal si din torsiune.
Analizand rezultatele se constata ca structura are o rigiditate buna
Tmax = 0,8815 sec.
Deplasarea relativa de nivel maxim se inregistreaza la parter si este de 6.94.
Structura cladirii este compusa din cadre din beton armat (stalpi si grinzi) si
plansee turnate monolit.
Planseele au rol de a transfera fortele de inertie aplicate la nivelul lor elementelor
verticale pe care sprijina. Din punct de vedere al modelarii, acest rol este indeplinit prin
ipoteza saibei infinit rigide.
In cazul constructiei noastre elementele disipative sunt grinzile, iar stalpii raman
in domeniul elastic prin dimensionarea la eforturile maxime ce apar in element. S-a
urmarit formarea articulatiilor plastice in stalpi, in sectiunea de la baza acestora.
Dimensionarea a fost facuta in concordanta cu normativele in vigoare si cu natura
terenului de fundare. Terasa este de tip terasa circulabila.
Compartimentarile interioare sunt realizate din pereti de gips-carton.
Inchiderea exterioara este realizata cu pereti cortina.
Finisajele interioare difera in functie de destinatia spatiilor.
In executia lucrarilor de constructii se vor respecta regulile de protectiea muncii si
paza impotriva incendiilor conform normativelor in vigoare. Este obligatoriu ca la executia
lucrarilor sa se respecte indicatiile prevazute in caietele de sarcini.

MEMORIU TERMO-HIGRO-ENERGETIC
Calculul rezistentei la transfer termic pentru cladirea proiectata s-a efectuat respectand
prevederile de izolare termica la cladirile de locuit.
Acest calcul a fost intocmit pentru un perete exterior al cladirii, realizandu-se cu ajutorul
unui program de calcul.
Se determina rezistenta termica a elementului de constructie, acesta fiind format din
straturi cu materiale omogene amplasate pe directia fluxului termic, rezistenta termica se
determina cu relatia:
R=

rezistenta la permeabilitate termica a straturilor omogene, cu grosimea

conductivitate termica

rezistenta la transfer termic superficial la nivelul suprafetei inferioare.

rezistenta la transfer termic superficial la nivelul suprafetei exterioare.

= conductivitatea termica.
;

= coeficienti de transfer termic de suprafata.

Aceasta rezistenta se compara cu rezistenta necesara, fiind necesar respectarea


conditiei: R>Rnec.
Din punct de vedere al calculului la condens s-a verificat conditia aparitiei
condensului pe fata interioara a elementului rezultand din calcul ca nu se produce condens
pe suprafata interioara. In urma verificarii la condens in structura elementului de constructie,
e indeplinita conditia ca apa ce se acumuleaza in element in perioada rece este evaporata
in perioada calda a anului.

PREDIMENSIONARE
Predimensionare placi:
L0= 6 m; t0= 6 m
Perimetul P = 2 (L0 + t0) = 2(6.0+6.0) = 24 m
hpl =P/180 + 1cm = 2400/180 + 1 = 14.33 cm
hpl = min(L0; t0)/40 = 480/40 = 12 cm
Alegem hpl = 15 cm
Predimensionare grinzi:
hw = (1/81/12)L = (1/81/12) x 6.0 = 0.5...0.75 m Alegem h w = 0.6 m
bw = (1/31/2) hw = (1/31/2) x 0.6 = 0.2...0.3 m Alegem bw = 0.3 m
Predimensionare stalpi:
Stabilirea valorii caracteristice a incarcarii din zapada:
Ce=1

Ct=1

1 =0.8

s0k=2KN/m2

sk =1 x Ce x Ct x s0k =0.8 x 1 x 1 x 2=1.6 KN/m2


Predimensionare stalp colt (Sco)
Aaf =6.0m/2 x 6.0m/2 =9.0m2
Incarcari aferente la nivelul terasei:
-Zapada: qz=0.4 x sk x Aaf=0.4 x 1.6 x 9=5.76 kN
8

-Utila: qu=0.4 x 2 x Aaf=0.4 x 2 x 9=7.2 kN


-Hidroizolatie: qiz=0.5 x Aaf=0.5 x 9=4.5 kN
-Greutate proprie placa: qpl=0.16m x Aaf x 25kN/m3=0.16 x 9 x 25=36 kN
-Beton de panta: qbp=1.5kN/m2 x Aaf=1.5 x 9=13.5 kN
-Atic: qa=1m x 0.15m x L0 x 13kN/m2=1 x 0.15 x 6 x 13=11.7 kN
-Greutate grinzi: qgr=2 x(L0/2)bw x(hw-hpl) x 25kN/m3=19.8 kN
-Tencuiala placa: qt=0.02m x Aaf x 19kN/m3=3.42 kN
Nsco,terasa=101.88kN
Incarcari aferente la nivelul etaj curent:
-Utila: qu=0.4 x 2 x Aaf=0.4 x 2 x 9=7.2 kN
-Pardoseala: qpa=1kN/m2 x Aaf=1 x 9=9 kN
-Greutate proprie placa: qpl=0.16m x Aaf x 25kN/m2=0.16 x 9 x 25=36 kN
-Greutate grinzi: qgr=2 x(L0/2)bw x(hw-hpl) x 25kN/m3=19.8 kN
-Tencuiala placa: qt=0.02m x Aaf x 19kN/m2=3.42 kN
-Greutate pereti caramida: qpc=L0 x0.03m x(4m-hw) x 5.3kN/m3=32.44 kN
-Tencuiala pereti caramida: qtpc=L0 x0.03m x(4m-hw) x 19kN/m3=11.628 kN
Nsco,ec=1113.27kN
Alegem dimensiunile stalpului bs=0.5m

hs=0.5m

Forta axiala la baza stalpului:


Nco= Nsco,terasa+3 Nsco,ec+bs x hs x 3Hn x 25kn/m3=1113.27kN
d=Nco/(bs x h0 x fcd)=0.4
Nm
1113.27 x103
=
hco=bco=
=46.27
xf cd
0,4 x13

Se propune :

hco=0.5m

bco=0.5m

Predimensionare stalp marginal (Sm)


Aaf =6.0m/2 x 6.0 =18m2
Incarcari aferente la nivelul terasei:
-Zapada: qz=0.4 x sk x Aaf=0.4 x 1.6 x 18=11.52 kN
-Utila: qu=0.4 x 2 x Aaf=0.4 x 2 x 18=14.4 kN
-Hidroizolatie: qiz=0.5 x Aaf=0.5 x 18=9 kN
-Greutate proprie placa: qpl=0.16m x Aaf x 25kN/m3=0.16 x 18 x 25=72 kN
-Beton de panta: qbp=1.5kN/m2 x Aaf=1.5 x 18=27 kN
9

-Atic: qa=1m x 0.15m x L0 x 13kN/m2=1 x 0.15 x 6 x 13=11.7 kN


-Greutate grinzi: qgr=2 x(L0/2+L0)bw x(hw-hpl) x 25kN/m3=29.7 kN
-Tencuiala placa: qt=0.02m x Aaf x 19kN/m3=6.84 kN
Nsm,terasa=182.16kN

Incarcari aferente la nivelul etaj curent:


-Utila: qu=0.4 x 2 x Aaf=0.4 x 2 x 18=14.4 kN
-Pardoseala: qpa=1kN/m2 x Aaf=1 x 18=18 kN
-Greutate proprie placa: qpl=0.16m x Aaf x 25kN/m2=0.16 x 18 x 25=72 kN
-Greutate grinzi: qgr=2 x(L0/2)bw x(hw-hpl) x 25kN/m3=29.7 kN
-Tencuiala placa: qt=0.02m x Aaf x 19kN/m2=6.48 kN
-Greutate pereti caramida: qpc=L0 x0.03m x (4m-hw) x 5.3kN/m3=32.44 kN
-Tencuiala pereti caramida: qtpc=L0 x0.03m x(4m-hw) x 19kN/m3=11.628 kN
-Greutate pereti despartitori: qpd=1kN/m2 x Aaf=1 x 18=18kN
Nsm,ec=203.04kN
Alegem dimensiunile stalpului bs=0.5m

hs=0.5m

Forta axiala la baza stalpului:


Nm= Nsm,terasa+3 Nsm,ec+bs x hs x 3Hn x 25kn/m3= 1778.188 kN
d=Nm/(bs x h0 x fcd)=0.4
Nm
1778.188 x103
=
hcm=bcm=
=58.47
xf cd
0,4 x13

Se propune:

hcm=0.6m

bcm=0.6m

10

Materiale :Eb=30000 N/mm2


Sectiuni:
Placa 15cm

Stalp marginal

Stalp central

Regim de inaltime: Hp = 5,00 m


He = 4,00 m
CF P100-1/2006
gI=1,00

ag=0.20g

l=0.85

q=6.75

b0=2.75

cs=1 x 0.20 x 2.75 x 0.85 x 1/6.75 = 0.8311


Incarcari:
-G.P.
11

2 kN/m2

-Utila
-Atic

0.25m x 1m x 10kN/m3 = 2 kN/m

-Pereti exteriori(pereti cortina) 2.5 kN/m


-Zapada

1.5 kN/m2

-Pardoseala

1 kN/m2

-Pereti despartitori 1 kN/m2


-Straturi terasa

2 kN/m2

Combinatii :
I.

GF

1.35 x (1+3+4+6+7+8) +1.5 x 2 +1.05 x 5

II.

GSV

1 x (1+3+4+6+7+8) +0.4 x (2+5)

III.

GSXPP

1 x II + 1 x SXP

IV.

GSXPN

1 x II - 1 x SXP

V.

GSXNP

1 x II + 1 x SXN

VI.

GSXNN

1 x II - 1 x SXN

VII.

GSYPP

1 x II + 1 x SYP

VIII.

GSYPN

1 x II - 1 x SYP

IX.

GSYNP

X.
XI.

GSYNN
ENV

1 x II + 1 x SYN
1 x II - 1 x SYN
I ;III ;IV ;VI ;VII ;VIII ;IX ;X

Verificarea deplasarii relative de nivel :

12

NCARCARI DISTRIBUITE PE PLANSEE


Planseul de la cota 0,00
Tip ncarcare
g - placa 15 cm
-pardoseala 5 cm
- tencuiala 2 cm

pn
(kN/m2)
0,15x25=3,75
0,05x24=1,2
0,02x19=0,4

n
1,35
1,35
1,35

pc
(kN/m2)
4,13
1,62
0,54
13

- pereti despartitori
g
p -utila
p

1
6,4
2
2
8.4

1,35
1,5
-

1,35
7,64
3
3
10.64

1.35 x SGik+1.5 x Q1k+01 x 1.5 x Q2k


(1,62+1,35+4,13+0,54)+ (3)=7,64 + 3.0=10,64 kN/m 2

Proiectarea placii

14

Placa tip 1:

l min 5,7
M
=
= 1 1 = 0,9 M 1 = 0,9M 2
l max 5,7
M2

M1
= 0,8 M 1 = 0,8M 1''
''
M1
M2
= 0,8 M 2 = 0,8M 2''
''
M2
15

M1
= 0,8 M 1 = 0,8M 1''
''
M1
M2
= 0,8 M 2 = 0,8M 2''
''
M2
M 1' = 0

M 2' = 0
1
2
x( g + p ) x(3xl max l min ) xl min
= 2 x( M 1 + M 2 ) + M 1' + M 1'' + M 2' + M 2''
12
1
x10,64 x (3 x5,7 5,7) x5,7 2 = 2 xM 1 + M 2 ) + M 1' + M 1'' + M 2' + M 2''
12

328,4kNm = 2 x( M 1 + M 2 ) + M 1' + M 1'' + M 2' + M 2''


M1
M
1 M1
)+ 1 +
x
0,9
0,8 0,8 0,9
328,4 =2 M 1 +2,22 M 1 +1,25M 1 +1,38M 1
328,4
328,4 = 6,85M 1 M 1 =
= 47,9kNm
6,85

328,4 = 2 x( M 1 +

M2 =

47,9
= 53,22kNm
0,9

M 1'' =

M1
47,9
=
= 59,875kNm
0,8
0,8

M 2'' =

M2
53,22
=
= 66,525kNm
0,8
0,8

Momente pe o fasie de 1m
47,9
= 8,40kNm / ml
5,7
59,875
=
=10,50kNm / ml
5,7
53,22
=
= 9,33kNm / ml
5,7
66,525
=
=11,67 kNm / ml
5,7

M1 =
M 1''
M2
M 2''

Placa tip 2:

16

l min 5,7
M
M
=
= 0,9 1 = 0,9 M 2 = 1
l max 5,7
M2
0,9

M1
M
= 0,8 M 1' = M 1'' = 1
''
0,8
M1
M2
M
= 0,8 M 2'' = 2
''
0,8
M2
M 2' = 0
328, 40 kNm

=
2( M 1
+
M
)
+
M
2

328, 40 kNm

M 1
M
=
2M 1
+
2 x
+
0,9
0

328, 40 kNm

=
2M 1
+
2, 22 M 1
+

M
M
M
M

2
'
1

''
2

=
40,54 kNm

40,54
=
=
45,04 kNm
0,9
40 ,54
''
=
M 1
=
=
50,675kNm
0,8

45,04( M
)
2
=
=
56,30 kNm
0,8

Momente pe o fasie de 1m :
40,54
= 7,11kNm / ml
5,7
45,04
M2 =
= 7,90kNm / ml
5,7
50,675
M 1' = M 1'' =
= 8,89kNm / ml
5,7
56,30
M 2'' =
= 9,87 kNm / ml
5,7
M1 =

Placa tip 3:
17

l min 1,75
=
= 0,30 placa armata pe o directie
l max
5,7

M =

pl 2 10.64 x1,75 2
=
= 24,5kNm
2
2

Momente pe fasie de 1m:


M =

24,5
= 4,3kNm / ml
5,7

Placa tip 4:

l min
M
5,7
=
= 1 1 = 0,16 M 1 = 0,16 M 2
l max 5,7
M2

M1
= 0,8 M 1 = 0,8M 1''
M 1''
M2
= 0,8 M 2 = 0,8M 2''
M 2''
M1
= 0,8 M 1 = 0,8M 1''
''
M1
M2
= 0,8 M 2 = 0,8M 2''
''
M2
M 1' = 0
18

M 2' = 0
1
2
x( g + p ) x(3xl max l min ) xl min
= 2 x( M 1 + M 2 ) + M 1' + M 1'' + M 2' + M 2''
12
1
x10,64 x(3 x5,7 3,1) x3,12 = 2 x ( M 1 + M 2 ) + M 1' + M 1'' + M 2' + M 2''
12

119,29kNm = 2 x ( M 1 + M 2 ) + M 1' + M 1'' + M 2' + M 2''


M1
M
M1
1
)+ 1 +
x
0,16
0,8 0,8 0,16
119,29 = 2 M 1 +12,5M 1 +1,25M 1 +7,81M 1
119,29
119,29 = 23.5M 1 M 1 =
= 5,07 kNm
23,5
119,29 = 2 x ( M 1 +

5,07
= 31,72kNm
0,16
M
5,07
M 1'' = 1 =
= 6,34kNm
0,8
0,8
M2 =

M 2'' =

M2
31,72
=
= 39,65kNm
0,8
0,8

Momente pe o fasie de 1m :
5,07
= 0,89kNm / ml
5,7
31,72
M2 =
= 10,23kNm / ml
3,10
6,34
M 1' = M 1'' =
= 1,11kNm / ml
5,7
39,65
M 2'' =
= 12,79kNm / ml
3,1
M1 =

Momente pe fasie de 1m

19

Armarea placii:

Acoperirea cu beton se considera

d
20 mm
2
b = se considera fasie de 1 ml

a =15 +

Relatii de calcul:
Cantitatea de armatura:

Aa =

M
0,85 d f yd

d = 130mm

20

Procente minime de armare:

p=

2
Aa
100% p min = 0.10% = 130 mm
ml
bd

Armarea placii de tip 1:


fyd=300N/mm2
PC52
Pe X
Armarea la partea de jos
Asnec =

M
9,33 x10 6
=
= 282mm 2
0,85 xdxf yd
0,85 x130 x300

Armarea la partea de sus


Asnec =

M
11,67 x10 6
=
= 352mm 2
0,85 xdxf yd
0,85 x130 x300

Pe Y
Armarea la partea de jos
Asnec =

M
8,40 x10 6
=
= 254mm 2
0,85 xdxf yd
0,85 x130 x300

Armarea la partea de sus


Asnec =

M
10,50 x10 6
=
= 317 mm 2
0,85 xdxf yd
0,85 x130 x300

Armarea placii de tip 2:


Pe X
Armarea la partea de jos
Asnec =

M
7,90 x10 6
=
= 238mm 2
0,85 xdxf yd
0,85 x130 x300

Armarea la partea de sus


Asnec =

M
9,87 x10 6
=
= 298mm 2
0,85 xdxf yd
0,85 x130 x300

Pe Y
Armarea la partea de jos
21

Asnec =

M
7,11x10 6
=
= 215mm 2
0,85 xdxf yd
0,85 x130 x300

Armarea la partea de sus


Asnec =

M
8,89 x10 6
=
= 269mm 2
0,85 xdxf yd
0,85 x130 x300

Armarea placii de tip 3:


Pe Y
Armarea la partea de sus
Asnec =

M
24.5 x10 6
=
= 739mm 2
0,85 xdxf yd
0,85 x130 x300

Armarea placii de tip 4:


Pe X
Armarea la partea de jos
Asnec =

M
10,23 x10 6
=
= 308,59mm 2
0,85 xdxf yd
0,85 x130 x300

Armarea la partea de sus


Asnec =

M
12,79 x10 6
=
= 385,82mm 2
0,85 xdxf yd
0,85 x130 x300

Pe Y
Armarea la partea de jos
Asnec =

M
0,89 x10 6
=
= 26,84mm 2
0,85 xdxf yd
0,85 x130 x300

Armarea la partea de sus


Asnec =

M
1,11x10 6
=
= 33,48mm 2
0,85 xdxf yd
0,85 x130 x300

Asmin= min x bt x d=0,26 xfctm/fyk x bt xd = 0,26x2,2/345x1000x130=215,54 mm2

22

NCARCARI DISTRIBUITE PE PLANSEE


Planseul de la cota +17.00

Tip ncarcare
g - placa 15 cm
-hidroizolatie
12cm
-beton panta
- tencuiala 2 cm
g
-zapada
p -utila

pn
(kN/m2)
0,15x25=3,7
5
0,5

n
1,35

pc
(kN/m2)
5,0625

1,35

0,675

1,5
0,02x19=0,4
25,4
1,6
2

1,35
1,35
0,4
1,5

2,025
0,54
8,3025
0,64
3
23

3,6
29

3,64
11,95

1.35 x SGik+1.5 x Q1k+01 x 1.5 x Q2k


(3,75+0,5+1,5+13+6,25+0,4)x1,35+2x1,5+1,6x0,4=5,0625+0,675+2,025+
+0,54+0,64+3= 11,95kN/m2

Proiectarea placii

24

Placa tip 1:

l min 5,7
M
=
= 1 1 = 0,9 M 1 = 0,9M 2
l max 5,7
M2

M1
= 0,8 M 1 = 0,8M 1''
''
M1
M2
= 0,8 M 2 = 0,8M 2''
''
M2
25

M1
= 0,8 M 1 = 0,8M 1''
''
M1
M2
= 0,8 M 2 = 0,8M 2''
''
M2
M 1' = 0

M 2' = 0
1
2
x( g + p ) x(3xl max l min ) xl min
= 2 x( M 1 + M 2 ) + M 1' + M 1'' + M 2' + M 2''
12
1
x11.95 x(3 x5,7 5,7) x5,7 2 = 2 xM 1 + M 2 ) + M 1' + M 1'' + M 2' + M 2''
12

368,84kNm = 2 x( M 1 + M 2 ) + M 1' + M 1'' + M 2' + M 2''


M1
M
1 M1
)+ 1 +
x
0,9
0,8 0,8 0,9
368,84 =2 M 1 +2,22 M 1 +1,25M 1 +1,38M 1
368,84
368,84 = 6,85M 1 M 1 =
= 53,9kNm
6,85

368,84 = 2 x( M 1 +

M2 =

53.9
= 59,88kNm
0,9

M 1'' =

M 1 53.9
=
= 67.275kNm
0,8
0,8

M 2'' =

M2
59.88
=
= 74.85kNm
0,8
0,8

Momente pe o fasie de 1m
53,9 KNm
= 9.46kNm / ml
5.7 m
67.275 KNm
M 1'' =
= 11.80kNm / ml
5.7 m
59.88 KNm
M2 =
= 10.50kNm / ml
5.7 m
74.85 KNm
M 2'' =
= 13.13kNm / ml
5.7 m
M1 =

Placa tip 2:

26

l min 5,7
M
M
=
= 0,9 1 = 0,9 M 2 = 1
l max 5,7
M2
0,9

M1
M
= 0,8 M 1' = M 1'' = 1
''
0,8
M1
M2
M
= 0,8 M 2'' = 2
''
0,8
M2
M 2' = 0
368.84 KNm

=
2( M 1
+
M
)
+
M
2

368.84 KNm

M 1
=
2M 1
+
2 x
+
0,9

368.84 KNm

=
2M 1
+
2, 22 M 1
+

M
M
M
M

'
1

''
2

=
45.53kNm

45.53
=
=
50.58kNm
0,9
45.53
''
=
M 1
=
=
56.91
kNm
0,8

45.53( M
)
2
=
=
63.225kNm
0 .8

Momente pe o fasie de 1m :
45.53
= 7,98kNm / ml
5 .7
50.58
M2 =
= 8.87 kNm / ml
5.7
56.91
M 1' = M 1'' =
= 9.92kNm / ml
5.7
63.225
M 2'' =
= 11.09kNm / ml
5 .7
M1 =

Placa tip 3:

27

l min 1,75
=
= 0,30 placa armata pe o directie
l max
5,7

M =

pl 2 11.95 x1.75 2
=
= 18.3kNm
2
2

Momente pe fasie de 1m:


M =

18.3
= 3.21kNm / ml
5. 7

Placa tip 4:

l min
M
5,7
=
= 1 1 = 0,16 M 1 = 0,16 M 2
l max 5,7
M2

M1
= 0,8 M 1 = 0,8M 1''
''
M1
M2
= 0,8 M 2 = 0,8M 2''
''
M2
M1
= 0,8 M 1 = 0,8M 1''
''
M1
M2
= 0,8 M 2 = 0,8M 2''
M 2''

M 1' = 0
M 2' = 0
1
2
x( g + p ) x(3xl max l min ) xl min
= 2 x( M 1 + M 2 ) + M 1' + M 1'' + M 2' + M 2''
12
1
x11.95 x(3x5,7 3,1) x3,12 = 2 x( M 1 + M 2 ) + M 1' + M 1'' + M 2' + M 2''
12

133.98kNm = 2 x( M 1 + M 2 ) + M 1' + M 1'' + M 2' + M 2''


28

M1
M
M1
1
)+ 1 +
x
0,16
0,8 0,8 0,16
133.98 = 2 M 1 +12,5M 1 +1,25M 1 + 7,81M 1
133.98
133.98 = 23.5M 1 M 1 =
= 5.70kNm
23.5
133.98 = 2 x ( M 1 +

5.70
= 35,62kNm
0.16
M
5.70
M 1'' = 1 =
= 7.125kNm
0 .8
0.8
M
35.62
M 2'' = 2 =
= 44.53kNm
0,8
0.8
M2 =

Momente pe o fasie de 1m:


5.70
= 1kNm / ml
5.7
35.62
M2 =
= 11.49kNm / ml
3.10
7.125
M 1' = M 1'' =
= 1.25kNm / ml
5 .7
44.53
M 2'' =
= 14.36kNm / ml
3.1
M1 =

29

Armarea placii:
Acoperirea cu beton se considera

d
20 mm
2
b = se considera fasie de 1 ml

a =15 +

Relatii de calcul:
Cantitatea de armatura:

Aa =

M
0,85 d f yd

d = 130mm

Procente minime de armare:

p=

2
Aa
100% p min = 0.10% = 130 mm
ml
bd

Armarea placii de tip 1:


fyd=300N/mm2
PC52

Pe X
Armarea la partea de jos
Asnec =

M
10.50 x10 6
=
= 317mm 2
0,85 xdxf yd
0.85 x130 x300

Armarea la partea de sus


Asnec =

M
13.33 x10 6
=
= 403mm 2
0,85 xdxf yd
0.85 x130 x300

Pe Y
Armarea la partea de jos
Asnec =

M
9.46 x10 6
=
= 286mm 2
0,85 xdxf yd
0.85 x130 x300

Armarea la partea de sus


Asnec =

M
11.80 x10 6
=
= 355.9mm 2
0,85 xdxf yd
0,85 x130 x300

Armarea placii de tip 2 :


Pe X
30

Armarea la partea de jos


Asnec =

M
8.87 x10 6
=
= 243mm 2
0,85 xdxf yd
0.85 x130 x300

Armarea la partea de sus


Asnec =

M
11.09 x10 6
=
= 335mm 2
0,85 xdxf yd
0.85 x130 x300

Pe Y
Armarea la partea de jos
Asnec =

M
7.98 x10 6
=
= 241mm 2
0,85 xdxf yd
0.85 x130 x300

Armarea la partea de sus


Asnec =

M
9.92 x10 6
=
= 300mm 2
0,85 xdxf yd
0.85 x130 x300

Armarea placii de tip 3:


Pe Y
Armarea la partea de sus
Asnec =

M
18.3 x10 6
=
= 739mm 2
0,85 xdxf yd
0,85 x130 x300

Armarea placii de tip 4:


Pe X
Armarea la partea de jos
Asnec =

M
11.49 x10 6
=
= 346.60mm 2
0,85 xdxf yd
0.85 x130 x300

Armarea la partea de sus


Asnec =

M
14.36 x10 6
=
= 433.2mm 2
0,85 xdxf yd
0.85 x130 x300

Pe Y
Armarea la partea de jos
Asnec =

M
1x10 6
=
= 30.16mm 2
0,85 xdxf yd
0.85 x130 x300

Armarea la partea de sus


31

Asnec =

M
1.25 x10 6
=
= 37.70mm 2
0,85 xdxf yd
0,85 x130 x300

Asmin= min x bt x d=0,26 xfctm/fyk x bt x d = 0,26x2,2/345x1000x130=215,54 mm

32

33

Calculul si armarea grinzilor

Cadru transversal B
Grinda etaj 3
156.9

136.06

2
30.34

1 A

SM

A+SM=

2 A

SM

+
SM

73.55
M-r
(h-d1d2)*fyd
M+r
(h-d1d2)*fyd

13.68
156.9 *106
=

= 1046mm2
(600-50-50)*300
30.34*106

= 202.27mm2
(600-50-50)*300

136.06 *106
= 907.07mm2
(600-5050)*300

M+r
(h-d1d2)*fyd

13.68*106
=

= 91.3mm2
(600-50-50)*300

34

A+SC=

73.55 *106
(600-5050)*300

= 490.33mm2

Grinda etaj 2
200.9

183.67

2
48.96

A-SM=

SM

53.69
M-r
(h-d1d2)*fyd
M+r
(h-d1d2)*fyd

65.36
200.9*106
=

= 1339.33mm2
(600-50-50)*300
48.96 *106

= 326.4mm2
(600-50-50)*300

183.67 *106
1224.47mm
=
=
(600-502
50)*300

SM

A+SM=

+
SC

M+r
(h-d1d2)*fyd
53.69 *106
(600-5050)*300

65.36*106
=

= 437.73mm2
(600-50-50)*300

= 357.93mm2

Grinda etaj 1
250.45

237.197

2
102.8

A-SM=

53.93
M-r
(h-d1-d2)*fyd

114.54
=

250.45*106
(600-50-50)*300

= 1669.67mm2

35

M+r
(h-d1-d2)*fyd

A+SM=

A-SM=

237.197*106
=
(600-50-50)*300
M+r
(h-d1-d2)*fyd

A+SM=

A+SC=

53.93*106
=
(600-50-50)*300

102.8 *106
(600-50-50)*300

685.33mm2

763.6mm2

1581.27mm2
114.54 *106
(600-50-50)*300
359.53mm2

Grinda Parter

278.59

278.62

2
142.38

51.77

SM

A+SM=

M-r
(h-d1d2)*fyd
M+r
(h-d1d2)*fyd

140.18
278.59*106
=

= 1857.27mm2
(600-50-50)*300
142.38*106

= 949.7mm2
(600-50-50)*300

278.62 *106
1857.47mm
=
= 2
(600-5050)*300

SM

A+SM=

+
SC

M+r
(h-d1d2)*fyd
51.77*106
(600-5050)*300

140.18*106
=

= 934.53mm2
(600-50-50)*300

= 345.13mm2

36

Cadru longitudinal 3
Grinda etaj 3
94.67

182.31

2
7.75

139.63

A-SM=

94.67 *106
=

= 631.11mm2
(600-50-50)*300
7.75*106

M+r
(h-d1d2)*fyd

A-SM=

182.31
*106
(600-5050)*300

M+r
(h-d1d2)*fyd

139.63
*106
(600-5050)*300

= 930.9mm2

+
SM

M-r
(h-d1d2)*fyd

56.994

+
SM

A+SC=

= 51.61mm2
(600-50-50)*300
1215.38mm
2

56.994*106
= 379.96mm2
(600-50-50)*300

Grinda etaj 2
161.65

186.81

2
32.9

81.29

SM

A+SM=

M-r
(h-d1d2)*fyd
M+r
(h-d1d2)*fyd

26.15
161.65*106
=

1077.67mm
2

(600-50-50)*300
32.9 *106
=

= 219.3mm2
(600-50-50)*300
37

A-SM=

186.81
*106
(600-5050)*300

A+SM=

M+r
(h-d1d2)*fyd

A+SC=

81.29 *106
(600-5050)*300

= 1245.4mm2

26.15 *106
=

= 174.35mm2
(600-50-50)*300

= 541.39mm2

Grinda etaj 1
206.574

235.3

2
87.06

86.54

SM

A+SM=

M-r
(h-d1d2)*fyd
M+r
(h-d1d2)*fyd

68.321
206.574 *106
=

1377.16mm
2

(600-50-50)*300
87.06 *106
=

= 580.41mm2
(600-50-50)*300

235.3 *106
1568.68mm
= (600-50- = 2
50)*300

SM

A+SM=

A+SC=

M+r
(h-d1d2)*fyd
86.54*106
(600-5050)*300

68.321 *106
=

= 455.77mm2
(600-50-50)*300

= 576.96mm2

38

Grinda Parter
240.31

293.37

2
139.96

SM

M-r
(h-d1d2)*fyd

125.26
240.31 *106
=

A-SM=

293.37
*106
(600-5050)*300

M+r
(h-d1d2)*fyd

SM

1602.06mm
2

139.96 *106
=

=
(600-50-50)*300

M+r
(h-d1d2)*fyd

A+SM=

92.745

= 933.09mm2
(600-50-50)*300
1955.83mm
2

125.26 *106
=

= 835.09mm2
(600-50-50)*300

92.745*10
A+SC=

(600-5050)*300

= 618.3mm2

39

Cadru transversal C
Grinda etaj 3
96.83

150.24

2
110.82
1

A-SM=

M-r
(h-d1-d2)*fyd

A-SM=

150.24 *106
(600-50-50)*300

A+SM=

M+r
(h-d1-d2)*fyd

A+SC=

110.82 *106
(600-50-50)*300

96.83 *106
(600-50-50)*300

= 645.53mm2

= 1000.94mm2

43.30*106
(600-50-50)*300

= 288.68mm2

= 738.81mm2

Grinda etaj 2
176.59

207.43

2
35.94
1

94.65

29.77

A-SM=

M-r
(h-d1-d2)*fyd

176.59*106
(600-50-50)*300

= 1177.25mm2

A+SM=

M+r
(h-d1-d2)*fyd

35.94 *106
(600-50-50)*300

= 239.77mm2

A-SM=

207.43 *106
(600-50-50)*300

A+SM=

M+r
(h-d1-d2)*fyd

A+SC=

94.65 *106
(600-50-50)*300

= 1382.87mm2

29.77 *106
(600-50-50)*300

= 198.47mm2

= 630.99mm2

Grinda etaj 1
40

228.68

260.57

2
91.51
1

96.34

69.74

A-SM=

M-r
(h-d1-d2)*fyd

228.68 *106
(600-50-50)*300

= 1524.52mm2

A+SM=

M+r
(h-d1-d2)*fyd

91.51 *106
(600-50-50)*300

= 610.08mm2

A-SM=

260.57 *106
(600-50-50)*300

A+SM=

M+r
(h-d1-d2)*fyd

A+SC=

96.34*106
(600-50-50)*300

1737.15mm2
69.74 *106
(600-50-50)*300

= 464.96mm2

= 642.23mm2

Grinda Parter
258.89

316.56

2
144.33
1

104.59

125.51

A-SM=

M-r
(h-d1-d2)*fyd

258.89 *106
(600-50-50)*300

= 1725.93mm2

A+SM=

M+r
(h-d1-d2)*fyd

144.33 *106
(600-50-50)*300

= 962.19mm2

A-SM=

316.56 *106
(600-50-50)*300

A+SM=

M+r
(h-d1-d2)*fyd

A+SC=

104.59*106
(600-50-50)*300

= 2110.38mm2

125.51 *106
(600-50-50)*300

= 836.74mm2

= 697.27mm2

41

Cadru longitudinal 1
Grinda etaj 3
78.35

82.6

2
57.21

M-r

SM

(h-d1-d2)*fyd

78.35 *106
(600-5050)*300

A-SM=

82.6 *106
(600-50-50)*300

= 550.65mm2

A+SC=

57.21 *106
(600-50-50)*300

= 381.42mm2

Grinda etaj 2
143.6

= 522.35mm2

102.78

2
35.07

57.21

SM

34.86
M-r

143.6 *106
(600-5050)*300

= 957.33mm2

35.07 *106
(600-5050)*300

= 233.8mm2

(h-d1-d2)*fyd

A+SM=

M+r
(h-d1-d2)*fyd

A-SM=

102.78 *106
(600-50-50)*300
M+r

SM

(h-d1-d2)*fyd
A+SC=

50.52 *106

= 685.23mm2

34.86 *106
(600-5050)*300

= 232.39mm2

= 336.81mm2
42

(600-50-50)*300
Grinda etaj 1
180.68

164.81

2
80.96

51.29

69.71
M-r

SM

180.68 *106
(600-5050)*300

= 1204.53mm2

80.96 *106
(600-5050)*300

= 539.75mm2

(h-d1-d2)*fyd
M+r

A+SM=

(h-d1-d2)*fyd
2

A-SM=

164.81 *106
(600-50-50)*300
M+r

SM

= 1098.71mm2

(h-d1-d2)*fyd
51.29*106
(600-50-50)*300
Grinda Parter
A+SC=

69.71 *106
(600-5050)*300

= 464.71mm2

= 341.95mm2

204.62

196.02

2
127.82

54.75

A-SM=

127.82
M-r

204.62 *106
(600-5050)*300

= 1364.17mm2

127.82 *106
(600-5050)*300

= 852.11mm2

(h-d1-d2)*fyd

M+r

SM

(h-d1-d2)*fyd
2

A-SM=

196.02 *106
(600-50-50)*300

= 1306.82mm2

43

M+r

A+SM=

127.82 *106
(600-5050)*300

(h-d1-d2)*fyd
54.75*106
(600-50-50)*300

A+SC=

= 852.11mm2

= 364.99mm2

Calculul la forta taietoare


Grinda B26-etaj1
L0=5.45m

lungimea grinzii

bw=300 mm

latimea sectiunii grinzii

hw=600 mm

inaltimea sectiunii grinzii

d=550 mm

distanta intre axele armaturilor longitudina

N
mm 2

fcd=13N

f ck=20N

rezistenta caracterisrica a betonului lacompresiune


N
mm 2

rezistenta de calcul a betonului la compresiune

Asl=1472mm2

aria de armatura efectiva a armaturii longitudinale intinse

gc =1.5

coeficient de material

V1=52.34 Kn

V2=53.65 kN

MRb1=220.8 kNm

MRb2=141.3 kNm

V1;V2 forte taietoare corespunzatoare gruparii speciale verticale


MRb1; MRb2 valorile de proiectare ale momentelor capabile la extremitatile grinzii, in sensul
momentului asociat sensului de actiune al fortelor
gRb=1.2 factor de rezistenta datorat efectului de consolidare al otelului
+

MRb1 MRb2
VEdmax: = Rb
+ V1
Lo

VEdmax=132.06 kN

VEdmin=-gRb MRb1+ MRb1 +V1 VEdmin=-27.38 Kn


k=1+
r1 =

200mm
d

As1
bw xd

k=1.603

CRdc=

0.18

CRdc=0.12

r1=0.00892 coeficient de armare al armaturii lonhitudinale intinse

44

N
VRdc := bw d CRdc k 100 l fck

mm

VRdc=89.93kN
Vedmax=132,06kN > VRdc
z=0.9d

z=495mm

f ck
1 =0.6 1
N

250

mm 2

VRdmax=

bw zv1 fcd
2

1=0.552

factor de reducere a rezistentei

Vrdmax=532..818 kN

Vedmax=0.5 x bw x 1 x fcd x d

Vedmax=592.01 kN

Propun etrieri 8 OB37 Asw1=50.3mm2 aria unei ramuri a etrierului


new=2 numar ramuri etrier Asw= new Asw1=100.6mm2
fywd=210
snec=

ASW f ywd z
VEd max

fywd=300
snec=
rsw=

N
mm 2

N
mm 2

ASW f ywd z
VEd max

rezistenta de calcul a otelului OB37


=79.81mm2 100
rezistenta de calcul a otelului PC52
=113.116mm2 >100 sw=100mm

ASW 100
=0.335>0.1
bw sw

Zonele de la extremitatile grinzilor cu lungimea l cr=1.5hw,masurate de la fata stalpilor,


se considera zone critice. In aceste zone distanta maxima intre etrieri trebuie sa satisfaca
conditia:
h

s<min w ;150mm;7 dbl


4

dbl=diametrul minim al armaturilor longitudinale dbl=20mm

smin=min w ;150mm;7 dbl =140mm


4

sw=100mm
45

In afara zonelor disipative se aplica prevederile STAS10107/90 privind distanta


minima intre etrieri
hw

;200 mm;15dbl
3
4
smin=min

smin=200mm sw=200mm

CALCULUL STALPILOR
Dimensionarea armaturii longitudinale in stalpi:
Valorile momentelor incovoietoare si ale fortelor axiale pentru dimensionarea
stalpilor se determina pornind de la eforturile maxime determinate din calculul structural sub
46

actiunea fortelor laterale si verticale, considerand efectele de ordinal 2. Valorile de


proiectare ale momentelor incovoietoare se stabilesc respectand regulile ierarhizarii
capacitatilor de rezistenta si sa se obtina un mecanism favorabil de disipare a energiei
induse de seism, cu articulatii plastice in grinzi. Pentru a minimiza riscul pierderii stabilitatii
la actiunea fortelor gravitationale dupa atacul unui cutremur puternic, se urmareste a se
avita, prin proiectare, aparitia articulatiilor plastice in stalpi (cu exceptia bazei si eventual a
ultimului nivel). Aceasta conditie se realizeaza practic prin amplificarea adecvata a
momentelor rezultate din calculul sub actiunea fortelor lateralesi verticale in toate sectiunile
stalpilor cu exceptia bazei acestora. Fortele axiale se determina direct din calculul
structural, corespunzatoare actiunii simultane a fortelor laterale si verticale de proiectare din
combinatia seismica de actiune.
Notatiile utilizate sunt:
-Mdc - momentul de proiectare in stalp in sectiunea considerata
-MEdc - momentul in stalp in sectiunea considerata,rezultat din calculul static
- MRb - suma momentelor capabile asociate sensului actiunii seismice considerate in
grinzile din nodul in care se face verificarea.
- MEdb - suma momentelor rezultate din calculul static sub actiunea fortelor laterale si
verticale de proiectare in grinzile din nodul in care se face verificarea.
-rd =factor care introduce efectul consolidarii otelului in grinzi
Mdc= rd MEdc MRb/ MEdb
xu= N / bc fcd
As(nec)=(MdcNds/2)/fydds
pentru x < 2a
As(nec)= (Mdc + Nhyw/2 -bc xu fcd (d-0.5 xu )/ fyd ds
pentru x > 2a
Cantitatea de armatura As > As(nec) trebuie sa respecte conditiile:
0,01 < = As / bc d
Distanta intre barele consecutive pe fiecare latura trebuie sa fie mai mica de
150mm. Dimensionarea armaturilor longitudinale din stalpii structurii este sistematizata in
tabelele anexate.
Dimensionarea armaturii transversale in stalpi:
Valorile de proiectare ale fortelor taietoare se determina din echilibrul stalpului la
fiecare nivel, sub actiunea momentelor de la extremitati, corespunzand, pentru fiecare sens
al actiunii seismice, formarii articulatiilor plastice, care pot aparea fie in grinzi, fie in stalpii
conectati in nod.
47

Momentul de la extremitati se determina cu:


Mi,d = Rd MRc,i min(1, MRb / MRc)
in care:
-rd =factor care introduce efectul consolidarii otelului si al frecarii betonului in zonele
comprimate
-rd = 1,3 pentru nivelul de la baza constructiei
-rd = 1,2 pentru restul nivelurilor
-MRc,ivaloarea momentului capabil de la extremitatea i a stalpului, corespunzatoare
sensului considerat
- MRb si MRc sumele valorilor momentelor capabile ale stalpilor si grinzilor care intra in
nod.
Valorile momentelor capabile in stalpi corespund valorilor fortelor axiale din ipotezele
associate sensului considerat al actiunii seismic.
Relatile de calcul pentru dimensionarea armaturii transversale sunt identice cu cele
pentru armature transversala a grinzilor,cu exceptia modului de stabilire a valorii rezistentei
de proiectare la intindere a betonului fcd.
Valoarea de proiectare a fortei taietoare este: VEd= (M1d + M2d)/lcl
Notatii:
-lcl inaltimea libera a stalpului
-NEd forta axiala din ipoteza de calcul a momentelor MRc
Succesiunea operatiilor este urmatoarea:
fcd = fcd(1+ 0,5d)
unde d = N/ bc d fcd
= VEd,max / bc d fcd
p= 100 As/ bc d
pe=100 /3,2p x fctd/ fyd = 100 nt Ast/ bc s
Se aleg nt si Ast si rezulta:
s 100 nt Ast/ bc pe
Zonele de la extremitatile stalpilor se considera zone critice pe o distanta lcr :
lcr = max {1,5 hc ; lcl/6 ; 600mm }
unde hc este cea mai mare dimensiune a sectiunii stalpului
Coeficientul de armare transversala cu etrieri va fi cel putin:
-0,005 in zona critica a stalpilor de la baza lor,la primul nivel;
48

-0,0035 in restul zonelor critice


Distanta intre etrieri nu va depasi:
s min{ b0/4; 125mm; 7 dbL} in care b0 este latura minima a sectiunii utile (situate in
interiorul etrierului perimetral), iar dbL este diametrul minim al barelor longitudinale. Pentru
sectiunea de la baza stalpului, conditia este s < 6 dbL.
La primele 2 niveluri etrierii vor fi indesiti si dincolo de zona critic ape o distanta egala
cu jumatate din lungimea acesteia.
La baza primului nivel datorita fortei axiale relative mari (~0,5), se dispune armature
transversala de confinare in stalpi conform STAS 10107/90.
Dimensionarea armaturii longitudinale in stalp 50x50:
STALP A1:
Medc= 132.84 kNm
MRb = 1329.9 kNm
MEdb = 1184.37 kNm

N = 419.44kN

Mdc= rd MEdc MRb/MEdb=1,2 x 132.84 kNm x1329.9/1184.37 = 178.99 kNm


xu= N/bc fcd = 419.44 x 10N/13N/mmx500mm = 64.53mm > 2a=50mm
As(nec)=(Mdc+Nhyw/2-bcxufcd(d-0.5xu)/fydds=[178.99x10^6+419.44x10x
500/2- 500x64.53x13(400-0,5x64.53)]/300x400 = -8,04 mm
Aleg 418+816 As = 2625mm
Cantitatea de armatura As > As(nec) trebuie sa respecte conditiile:
0,01 < = As / bc d = 2625 mm/500x400 = 0,0131

49

Dimensionarea armaturii longitudinale in stalp 60X60:


STALP B2:
Medc= 207.02 kNm
MRb = 1837.8kNm
MEdb = 1387.76 kNm

N = 1091.29kN

Mdc= rd MEdc MRb/ MEdb=1,2x 207.02kNm x1837.8/1387.76 = 328.98 kNm


xu= N/bc fcd = 1091.29 x 10N/13N/mmx600mm = 139.9mm>2a=50mm
As(nec)=(Mdc+Nhyw/2-bcxufcd(d-0.5xu)/fydds=[328.98x10^6+1091.29x10x600/2600x109,14x13(500--0,5x139.9)]/300x500 = -136,83 mm
Aleg 1220 As = 3768mm
Cantitatea de armatura As > As(nec) trebuie sa respecte conditiile:
0,01 < = As / bc d = 3768 mm/600x500 = 0,012

50

51

Calculul stalpilor la forta taietoare


Stalp B2 parter
Armat cu 1220
2

As1 := 1256mm

As := 3770.4mm

( 420)

pentru toata sectiunea

pe latura

dbl := 20mm

bc := 600mm

latimea sectiunii stalpului

hc := 600mm

inaltimea sectiunii stalpului

fyd := 300

rezistenta de calcul a otelului la intindere

mm

distanta intre axele armaturilor longitudinale

ds := 550mm
x :=184.26mm

rezistenta de calcul la compresiune a betonului

M Rbstsus := 288.45kNm
lc :=5m

MRc := 506kNm
MRc1 := 2 As1 fyd

ds

+ bc x fcd

hc

rezistenta de calcul la compresiune a betonului


2

MRc si MRb - sumele valorilor momentelor capabile ale stalpilor si grinzilor care intra in
nod
2

factor care introduce efectul consolidarii otelului (pentru etaj curent)

fck := 20

factor care introduce efectul consolidarii otelului (pentru parter)


lungimea stalpului

N
2

mm

fcd := 13

N
2

mm

latimea zonei de beton comprimata a stalpului


MRc1 = 505.997kN m
Rde :=1.2

M Rbdrjos := 171kN m

52

Rdp := 1.3

VEd:=

Mjosd + Msusd
lc

MRb
Msusd := Rde MRc1 min 1 ,

MRc
Mjosd := Rdp MRc1
MRb := M Rbstsus + M Rbdrjos

VEd = 241.826kN

Mjosd = 657.796kNm

Msusd = 551.336kNm
MRb = 459.45kN m

NEd := 1468.31kN

Ac = 3600cm

Ac := hc bc
N

cp = 4.079

mm

cp :=

NEd
Ac
N

0.25fcd

= 3.25

mm

< cp

se := min

ds

c := 1.25

k1 := 0.15

, 125mm, 7dbl

lcr := max
1.5 hc ,

lc
6

, 600mm

N
VRdc := CRdc k 100 l fck
+ k1 cp bc ds
2

mm

k := 1 +

200mm
ds

53

VRdcmax> VEd

se = 125mm lcr = 900mm

VRdcmax:= VRdc c

armare transversala constructiva se :=100mm


CRdc := 0.12
l :=

As1
bc ds

VRdcmax= 408.458kN

Se vor pune etrieri pe lungimea de suprapunere


8/200 in afara zonelor critice
8/100 in zonele critice

l = 0.00381

VRdc = 326.766kN

ls := 60
max

ls := 1200mm

k = 1.603

<2

La primele doua niveluri, etrierii vor fi indesiti si dincolo de zone critica pe o distanta
egala cu jumatate din lungimea acesteia.
ETAJ 1

MRb

MRb

Msusd := Rde MRc1 min 1 ,

Mjosd := Rde MRc1 min 1 ,

MRc

MRc

MRc1 = 454.672kNm

MRb := M Rbstsus + M Rbdrjos

M Rbstsus := 198.72kNm

MRb = 328.46kNm

MRc := 2MRc1

M Rbdrjos := 129.74kNm
x :=137.04
mm
Mjosd = 197.076kNm

MRc1 := 2 As1 fyd

ds
2

+ bc x fcd

hc

Msusd = 197.076kNm

54

Mjosd + Msusd

VEd:=

VEd =78.83kN

lc

NEd := 1091.95kN Ac := hc bc Ac = 3600cm2

0.25 fcd = 3.25

> cp

c := 1 +

mm

cp :=

se := min

NEd

cp = 3.033

Ac

ds

cp
fcd

c = 1.233

k1 := 0.15

N
2

mm

, 125mm, 7dbl

lcr := max 1.5 hc ,

lc
6

, 600mm

VRdc := CRdc k 100 l fck


2 + k1 cp bc ds

mm

> VEd
VRdcmax

k = 1.603

lcr = 900mm

se = 125mm

VRdcmax:= VRdc c VRdcmax= 339.184kN

se :=100mm

armare transversala constructiva


CRdc := 0.12

k := 1 +

200mm
ds

l = 0.00381

l :=

As1

8/200 in afara zonelor critice


8/100 in zonele critice

VRdc = 275.017kN

bc ds

<2

55

VERIFICAREA NODURILOR DE CADRU

As1,As2 - ariile armaturilor intinse, in sectiunile grinzii situate de o parte si de alta a nodului
Rd
Vc

- factor de suprarezistenta
- forta taietoare din stalp

fyd

- valoarea de calcul a rezistentei la curgere a otelului

fck

- valoarea caracteristica a rezistentei la compresiune a betonului

fcd

- valoarea de calcul a rezistentei la compresiune a betonului

Vjhd

- valoarea fortei taietoare din nod

bc

- latimea sectiunii stalpului

hc

- inaltimea sectiunii stalpului hc :=600mm

bw

- latimea sectiunii grinzii

bj

- latimea de calcul a nodului bj := min( bc , bw + 0.5 hc )

d
NEd

- forta axiala normalizata in stalpul de deasupra nodului


- forta axiala in stalpul de deasupra nodului

fywd := 210

N
2

mm

bc := 600mm
bw := 300mm

ds :=550mm
bj = 600mm

Nodul B2 etaj1
2

As1 := 1923mm

As2 := 1256mm

Vjhd := Rd( As1 + As2 ) fyd Vc

:= 0.6 1

250
2
mm
fck

d :=

NEd

Vjhd = 1015.42kN

d = 0.234

bc hc fcd

Vjhdmax:= 1

NEd :=1096.07
kN

=0.552

Vc := 129.02kN

bj hc fcd

Vjhdmax= 1960.154kN > Vjhd = 1015.42kN

Armarea nodului
Ashmin :=
Asvmin :=

0.8 ( As1 + As2 ) fyd ( 1 0.8 d )


fywd
2
3

Ashmin

bc 50mm
ds

Ashmin = 2952.429mm
2

Asvmin = 1968.286mm

Rd :=1.2

Se va arma cu etrieri
14/125mm cu
A=3078mm^2

56
N
fyd := 300
N
fcd := 13mm2
2
mm

fck := 20

N
2

mm

Nodul A1 etaj1

bc := 500mm

As1 := 1923mm

Vc := 86.18kN

Vjhd := RdAs1 fyd Vc

:= 0.6 1

N
250
2
mm
fck

d :=

NEd
bc hc fcd

Vjhdmax:= 0.8 1

hc := 500mm
bj := min( bc , bw + 0.5 hc )
NEd := 794.94kN

bj = 500mm

Vjhd = 606.1kN

= 0.552

Asvmin = 964.184mm

d = 0.245
d

Vjhdmax= 1071.019kN > Vjhd = 606.1kN

bj hc fcd

Armarea nodului
Ashmin :=
Asvmin :=

0.8 As1 fyd ( 1 0.8 d )


fywd
2
3

Ashmin

bc 50mm
ds

Ashmin = 1767.671mm

Se va arma cu etrieri
12/125mm cu
A=1808mm^2

57

CALCULUL SCARII
Calcul rampa
1. Evaluarea incarcarilor
-greutate proprie placa rampa: hr * ba * n = 0.15 * 2500 * 1.35 = 506.25 daN/m2
-greutate proprie trepte: htr * bs * n = 0.0072 * 2400 * 12 = 216 daN/m2
-greutate proprie finisaj: hfe * f * n = 0.04 * 2200 * 1.35 = 118.8 daN/m2
-tencuiala intrados: t * t * n = 0.015 * 1900 * 1.35 = 38.475 daN/m 2
-incarcare utila: Pu = 300 * 1.5 = 450 daN/m2
Tip element
( valoare incarcare )
daN/m2
greutate prop.
placa ( 2500 )
greutate proprie trepte
( 2400 )
greutate proprie finisaj
( 2200 )
tencuiala intrados
( 1900 )
TOTAL
inc. utila ( 300 )

Dimensiune
[m]

Valoare
normata
daN/m2

COEFICIENT
DE
SIGURANTA
n

Valoare de
calcul
daN/m2

0.15

250

1.35

506.25

0.0072

180

1.35

216

0.04

88

1.35

118.8

0.015

28.5

1.35

38.475

546.5
300

1.5

879.525
450

Calculul grosimii echivalente de trepte:


58

29 * 16.6 / 2 = (

29 2 + 16.6 2 ) * hte

240.7 = 33.41 * htr =>


htre = 0.072 m
Calculul grosimii echivalente de finisaj

2 * 16.6 + 3 * 33 =(

29 2 + 16.6 2 ) * h f

132.2 = 33.41 * hfe =>


hfe = 3.95 cm 0.04 m

Calculul momentelor si al ariei de armatura :

59

gp = qp * br = 879.525 * 1.00 m = 879.53 daN/m


Pu = Pu * br = 450 * 1.00 m = 450 daN/m
gp * cos = 879.53 *cos 29.79 = 763.3 daN/m
Pu * cos2 = 450 *cos2 29.79 = 338.93 daN/m
M = ( qnec * l2 ) / 8
M = [(763.3 + 338.93 )* 3.482 ] / 8 = 1668.68 daNm
Aa = 1668.68 * 102 / 14.9 * 3000 = 3.73 cm2
aleg : 5 10 cu Aef=3.92cm2

60

CALCUL PODEST
Evaluare incarcari:
-greutate proprie podest: 0.15 * 2500 * 1.35 = 506.25 daN/m 2 ;
-pardoseala rece: 110.90 daN/m2 ;
-tencuiala intrados: t * t * n = 0.015 * 1900 * 1.35 = 38.475 daN/m 2 ;
-incarcare utila: Pu = 300 * 1.5 = 450 daN/m2 ;
Tip element
( valoare incarcare )
daN/m2
greutate prop.
placa ( 2500 )
tencuiala intrados
( 1900 )
pardoseala rece
(1900 )
inc. utila ( 300 )
TOTAL

Dimensiune
[m]

Valoare
normata
daN/m2

COEFICIENT
DE SIGURANTA
n

Valoare de
calcul
daN/m2

0.15

250

1.35

506.25

0.015

28.5

1.35

38.48

110.90

300
653.50

1.5
-

450
1105.63

Calculul momentelor si al ariei de armatura:

61

Podestul este incarcat cu sarcini uniform distribuite provenite din greutatea proprie si
incarcare utila:
P = q * lx * ly = 1106.63 * 1.35 * 2.45 = 3660.18 daN
= lx / ly = 1.3 / 2.45 = 0.53 => mXR = 9.20
mXM = 16.2
mYM=27.4
MXM = P / mXM = 3660.18 / 16.2 = 225.94 daN m
MYM = P / mYM = 3660.18 / 27.4 = 133.58 daN m
MXR = P / mXR = 3660.18 / 9.2 = 397.85 daN m
Aaxm = MXM / z * Ra = 226 * 102 / 13.1 * 3000 =

0.68 cm2

Aaxm = 0.68 / 2.45 = 0.27 cm2 / m


Aaym = MYM / z * Ra = 133.58 * 102 / 13.1 * 3000 = 0.33 cm2
Aaxm = 0.33 / 1.30 = 0.26 cm2 / m
AaxR = MXR / z * Ra = 397.85 * 102 / 13.1 * 3000 = 1.02 cm2
Aaxm = 1.02 / 0.5 = 2.04 cm2 / 0.5 m
Podestul este incarcat cu reactiunea din rampa
qc = qp * lr / 2 + Pu / 2 = 655.63 * 2.70 / 2 + 450 * 2.32 / 2 = 1407.1 daN/m
S = qc * lx = 1407.1 * 4.09 = 3326.41 daN
= lx / ly = 1.3 / 2.45 = 0.53 => mXR = 4.5
mXM = 9.3
mYM=39.4
MXM = S / mXM = 3326.41 / 4.5 = 739.2 daN m
MYM = S / mYM = 3326.41 / 9.3 = 357.68 daN m
MXR = S / mXR = 3326.41 / 39.4 = 84.43 daN m
Aaxm = MXM / z * Ra =739.2 * 102 / 11.1 * 2100 = 3.17 cm2
Aaxm = 3.17 / 2.45 = 1.29 cm2 / m
Aaym = MYM / z * Ra = 357.68 * 102 / 11.1 * 2100 = 1.53 cm2
Aaym = 1.53 / 1.3 = 1.18 cm2 / m
AaxR = MXR / z * Ra = 84.43 * 102 / 11.1 * 2100 = 0.36 cm2
AaxR = 0.36 / 0.5 = 0.75 cm2 / 0.5 m

Suprapunem efectele =>


62

Aaxm = 0. 32 + 1.29 = 1.61


aleg : 58/m
Aaym = 0. 35 + 1.18 = 1.53
aleg : 58/m
Aaxr = 2.75+ 0.75 = 3.5
aleg : 510/ 0.5 m

MODELAREA STRUCTURII IN PROGRAMUL ETABS


Evaluarea incarcarilor seismice
Avand in vedere regularitatea structurii, actiunea seismica a fost modelata in cel mai
simplu mod, folosind metoda fortelor statice echivalente.
Actiunea fortelor laterale a fost considerata separat pe directiile
principale de rezistenta ale cladirii. Modurile proprii fundamentale de translatie pe cele doua
directii principale au contributia predominanta in raspunsul seismic total, efectul modurilor
proprii superioare de vibratie putand fi neglijat.
Forta taietoare de baza corespunzatoare modului propriu fundamental pentru fiecare
directie principala, se determina cu relatia:
Fb=1*Sd(T1)*m* (cf. P100-2006)
Unde:
-1 este factorul de importanta expunere la cutremur a constructiei 1= 1;
-Sd(T1) este ordonata spectrului de proiectare corespunzatoare perioadei fundamentale de
vibratie T1; T1<Tc=0.7s pentru orasul Pitesti, judetul Arges
63

Sd(T1)=0.20g*2.75/q
-q este factorul de comportare al structurii; pentru structuri redundante in cadre de beton
armat, regulate in plan si in elevatie, pentru clasa H de ductilitate se poate lua:
q=5u/1=5*1.35=6.75
-m este masa totala a cladirii calculata ca suma a maselor de nivel
- este factorul de corectie care tine seama contributia modului propriu fundamental in
raspunsul seismic; pentru constructii cu mai multe deschideri si mai multe niveluri =0.85;
Modelul de calcul la fortele laterale si verticale
Calculul structurii la actiunea fortelor laterale si verticale a fost efectuat folosind
programul ETABS. Modelul de calcul al suprastructurii este un model de cadru considerat
incastrat la baza primului nivel.
Planseul de beton armat are rigiditate si rezistenta substantiala pentru a prelua
eforturile produse de fortele laterale in planul sau si poate fi considerat indeformabil in acest
plan.
Elementele structurale ale suprastructurii, stalpi si grinzi, au fost modelate folosind
elemente finite de tip bara. In cazul grinzilor, zona de placa activa ce conlucreaza cu grinda
la preluarea momentelor incovoietoare s-a luat 3hpl de o parte si de alta a grinzii.
Ipotezele privind rigiditatea elementelor structurale in stadiul de exploatare (in care
elementele de beton au zonele intinse fisurate) difera in functie de verificarile efectuate.
Proiectarea rigiditatii la forte laterale
In conformitate cu STAS P100-2006, verificarea deplasarilor relative de nivel se face
la doua stari limita, respectiv starea limita de serviciu (SLS) si starea limita ultima (SLU).
Elementele structurii care se supun verificarii au dimensiunile stabilite in faza anterioara de
predimensionare.
Verificarea la starea limita de serviciu
Verificarea la starea are drept scop mentinerea functiunii principale a cladirii in urma
unor cutremure, ce pot interveni de mai multe ori in viata constructiei, prin controlul
degradarilor elementelor nestructurale si a componentelor instalatiilor aferente constructiilor.
La actiunea unui cutremur moderat ca intensitate, este de presupus ca se pastreaza
contactul intre elementele de inchidere si compartimentare si stalp si grinzi, practice pe
64

toata lingimea acestora, iar degradarile elementelor nestructurale sa fie nesemnificative ca


uramre a conditiilor de limitare a deplasarilor laterale impuse la proiectare. In aceste
conditii, este justificata considerarea aportului elementelor nestructurale la rigiditatea
globala a structurii.
Verificarea la starea limita ultima
Verificarea de deplasare la starea limita ultima are drept scop principal prevenirea
prabusirii inchiderilor si compartimentarilor, precum si limitarea degradarilor structurale si a
efectelor de ordinul II. Cutremurul asociat acestei stari limita este cutremurul considerat
pentru calculul rezistentei la forte laterale a structurii cutremurul de cod (IMR = 100 de
ani). In cazul actiunii unui cutremur puternic, rar, ce va produce degradari semnificative ale
elementelor de compartimentare si inchidere este de presupus ca integritatea acestora si a
legaturilor lor cu elementele structurale vor fi puternic afectate.

Calculul eforturilor in elementele suprastructurii


Calculul eforturilor se refera la gruparea de actiuni ce contine incarcarea seismica.
Calculul la celelalte combinatii de incarcari nu este influentat de modificarile aduse de P1002006, si pentru structura analizata nu dimensioneaza elementele structurale.
Pentru modelul de calcul utilizat pentru calculul de rezistenta s-a considerat o variatie
mai nuantata a rigiditatilor in domeniul fisurat, diferentiind valorile stalpilor si grinzilor:

Stalpi: 0.8EcIc (nu exista stalpi intinsi)

Grinzi: 0.5EcIc

Aceste valori iau in considerare afectarea diferita datorata fisurarii a


rigiditatilor celor doua categorii de elemente.
Incarcarile laterale calculate au fost introduce in programul Etabs luand in
considerare si o excentricitate accidentala (pozitiva sau negativa) a centrului maselor egala
cu 5% din lungimea constructiei pe directia perpendiculara pe directia atacului seismic.
S-a notat:
-GSV setul de actiuni gravitationale (permanente, cvasipermanente si variabile) associate
actiunii seismice;
-SX seism pe directie longitudinala;
-SY seism pe directie transversala.
65

CALCULUL SI ARMAREA GRINZILOR


Etaj
P

E1

E2

E3

E1

Locatie
R(s)R(s)+
C+
R(d)R(d)+
R(s)R(s)+
C+
R(d)R(d)+
R(s)R(s)+
C+
R(d)R(d)+
R(s)R(s)+
C+
R(d)R(d)+
R(s)R(s)+
C+
R(d)R(d)+
R(s)R(s)+

Minfas (kNm)
213,73
136,33
55,55
202,58
95,80
191,45
91,19
51,73
173,61
43,09
151,84
42,87
51,73
129,16
43,09
82,07
7,66
54,47
87,52
12,76
182,13
82,64
37,07
180,84
90,43
167,43
74,66

Cadrul transversal A
Anec (mm2)
Aefectiva
1424,87
1472
908,87
942
370,33
942
1350,53
1472
638,67
942
1276,33
1256
607,93
804
344,87
804
1157,40
1256
287,27
804
1012,27
1140
285,80
603
344,87
603
861,07
1140
287,27
603
547,13
763
51,07
461
363,13
461
583,47
763
85,07
461
1214,20
1472
550,93
763
247,13
763
1205,60
1256
602,87
763
1116,20
1256
497,73
804

Mcap
220,80
141,30
141,30
220,80
141,30
188,40
120,60
120,60
188,40
120,60
171
90
90
171
90
114
69
69
114
69
220,80
114,45
114,45
188,40
114,45
188,40
120,60

Armaturi
sus

3F25

jos

3F20

sus

4F20

jos

4F16

sus

3F22

jos

3F16

sus

3F18

jos

3F14

sus

3F25

jos

3F18

sus

4F20
66

E2

E3

C+
R(d)R(d)+
R(s)R(s)+
C+
R(d)R(d)+
R(s)R(s)+
C+
R(d)R(d)+

38,37
168,28
74,56
131,69
39,42
38,32
132,68
38,95
91,77
11,31
51,44
94,69
15,30
Anec max=

Etaj
P

E1

E2

E3

E1

E2

255,80
1121,87
497,07
877,93
262,80
255,47
884,53
259,67
611,80
75,40
342,93
631,27
102,00

804
1256
804
1140
603
603
1140
603
763
461
461
763
461

120,60
188,40
120,60
171
90
90
171
90
114
69
69
114
69

jos

4F16

sus

3F22

jos

3F16

sus

3F18

jos

3F14

1424,87
Cadrul transversal B

Locatie
R(s)R(s)+

Minfas (kNm)
297,97
106,00

Anec (mm2)
1986,47
706,69

Aefectiva
1923
1140

Mcap
288,45
171,00

C+
R(d)R(d)+
R(s)R(s)+
C+

94,72
253,63
147,82
255,66
74,90
88,33

631,49
1690,87
985,47
1704,41
499,32
588,83

1140
1923
1140
1923
1140
1140

171,00
288,45
171,00
288,45
171,00
171,00

R(d)-

231,42

1542,81

1923

288,45

R(d)+
R(s)R(s)+
C+

97,78
199,60
25,20
88,06

651,88
1330,64
168,01
587,06

1140
1472
763
763

171,00
220,80
114,45
114,45

R(d)R(d)+
R(s)R(s)+
C+

182,59
41,53
153,03
45,66
96,74

1217,26
276,83
1020,21
304,41
644,90

1472
763
1017
763
763

220,80
114,45
152,55
114,45
114,45

R(d)-

97,93

652,86

1017

152,55

R(d)+
R(s)R(s)+
C+
R(d)R(d)+
R(s)R(s)+
C+
R(d)R(d)+
R(s)-

4,48
278,59
142,38
51,77
278,62
140,18
250,45
102,80
53,93
237,19
114,54
200,90

29,84
1857,27
949,20
345,13
1857,47
934,53
1669,67
685,33
359,53
1581,27
763,60
1339,33

763
1923
1140
1140
1923
1140
1923
1140
1140
1923
1140
1472

114,45
288,45
171,00
171,00
288,45
171,00
288,45
171,00
171,00
288,45
171,00
220,80

Armaturi
sus

3F20+2F25

jos

4F20

sus

3F20+2F25

jos

4F20

sus

3F25

jos

3F18

sus

4F18

jos

2F18

sus

3F20+2F25

jos

4F20

sus

3F20+2F25

jos

4F20

sus

3F25
67

E3

R(s)+
C+
R(d)R(d)+
R(s)R(s)+
C+
R(d)R(d)+

48,96
53,69
183,67
71,23
156,90
30,34
73,55
136,06
13,68

326,40
357,93
1224,47
474,87
1046,00
202,27
490,33
907,07
91,20

763
763
1472
763
1017
508
508
1017
508

114,45
114,45
220,80
114,45
152,55
76,20
76,20
152,55
76,20

Cadrul transversal B

jos

3F18

sus

4F18

jos

3F18

Cadrul transversal B

Grinda
67
697,27

962,19

Anecmax, R+, P+E1

2110,38

Anecmax, R-, P+E1

Armatura Camp
Anecmax, C, P+E1

Se va arma cu 3F25+2F20 (Aef=2100 = Anec=2110.38mm2)la partea


superioara in sectiunile de reazem.
La partea inferioara propunem armare 4F
18 cu Aef=1017> Anec=962.19mm2

Armatura Camp
738,81

Anecmax, C, E2+E3

68

288,68

nec

max,R+ E2+E3

1382,87 Anecmax,R-, E2+E3

Se va arma cu 3F25(Aef= 1472> Anec=1382.87mm2)la partea


superioara in sectiunile de reazem.
La partea inferioara propunem armare 2F 18 cu Aef=508>
Asmin=478.26mm2

Arie procent minim :


Asmin= rxbxd= 0.5xfctm/(fyr xb x d)
Asmin= 0.5*2.2/(345*300*500)
Asmin=478.26mm2

Cadrul Longitudinal 1
Etaj
P

E1

E2

E3

Locatie
R(s)R(s)+
C+
R(d)-

Minfas (kNm)
204,63
127,82
54,75
196,02

Anec (mm2)
1364,17
852,11
364,99
1306,82

Aefectiva
1489
763
763
1489

Mcap
223,35
114,45
114,45
223,35

R(d)+
R(s)R(s)+
C+

87,29
180,69
80,96
51,29

581,94
1204,57
539,75
341,95

763
1489
763
763

114,45
223,35
114,45
114,45

R(d)-

164,81

1098,71

1489

223,35

R(d)+
R(s)R(s)+
C+

69,71
143,61
35,07
50,52

464,71
957,37
233,81
336,81

763
1017
763
763

114,45
152,55
114,45
114,45

R(d)R(d)+
R(s)R(s)+
C+

102,78
34,86
78,35
0,00
57,21

685,23
232,39
522,35
0,00
381,42

1017
763
1017
763
763

152,55
114,45
152,55
114,45
114,45

R(d)-

82,60

550,69

1017

152,55

R(d)+
R(s)R(s)+
C+
R(d)-

14,65
178,15
72,36
41,37
178,55

97,66
1187,67
482,40
275,80
1190,33

763
1489
763
763
1489

114,45
223,35
114,45
114,45
223,35

Armaturi
sus

2F25+2F18

jos

3F18

sus

2F25+2F18

jos

3F18

sus

4F18

jos

3F18

sus

4F18

jos

3F18

sus

2F25+2F18

jos

3F18
69

E1

E2

E3

E1

E2

E3

Etaj
P

E1

E2

R(d)+
R(s)R(s)+
C+
R(d)R(d)+
R(s)R(s)+
C+
R(d)R(d)+
R(s)R(s)+
C+
R(d)R(d)+
R(s)R(s)+
C+
R(d)R(d)+
R(s)R(s)+
C+
R(d)R(d)+
R(s)R(s)+
C+
R(d)R(d)+
R(s)R(s)+
C+
R(d)R(d)+

77,37
162,67
63,28
42,44
164,00
61,32
128,03
29,12
42,95
130,43
27,18
86,73
13,32
41,10
86,46
13,89
181,27
79,06
42,92
181,36
78,97
163,54
62,94
42,57
163,66
62,94
129,48
27,26
42,19
129,89
26,85
85,29
14,84
42,51
85,02
13,89

515,80
1084,47
421,87
282,93
1093,33
408,80
853,53
194,13
286,33
869,53
181,20
578,20
88,80
274,00
576,40
92,60
1208,47
527,07
286,13
1209,07
526,47
1090,27
419,60
283,80
1091,07
419,60
863,20
181,74
281,27
865,93
179,00
568,60
98,94
283,40
566,80
92,60

763
1489
763
763
1489
763
1017
763
763
1017
763
1017
763
763
1017
763
1489
763
763
1489
763
1489
763
763
1489
763
1017
763
763
1017
763
1017
763
763
1017
763

114,45
223,35
114,45
114,45
223,35
114,45
152,55
114,45
114,45
152,55
114,45
152,55
114,45
114,45
152,55
114,45
223,35
114,45
114,45
223,35
114,45
223,35
114,45
114,45
223,35
114,45
152,55
114,45
114,45
152,55
114,45
152,55
114,45
114,45
152,55
114,45

Locatie
R(s)-

Minfas
(kNm)
239,55

Anec (mm2)
1597,00

Aefectiva
1570

Mcap
235,50

R(s)+
C+
R(d)-

140,59
88,59
282,96

937,25
590,61
1886,40

942
942
1963

141,30
141,30
294,45

R(d)+
R(s)R(s)+
C+

99,48
214,48
89,18
83,33

663,18
1429,87
594,54
555,53

942
1609
942
942

141,30
241,35
141,30
141,30

R(d)-

237,72

1584,80

1609

241,35

R(d)+
R(s)R(s)+
C+

67,22
170,28
34,82
80,50

448,14
1135,20
232,13
536,69

942
1472
763
763

141,30
220,80
114,45
114,45

sus

2F25+2F18

jos

3F18

sus

4F18

jos

3F18

sus

4F18

jos

3F18

sus

2F18+2F25

jos

4F20

sus

2F18+2F25

jos

4F20

sus

3F25

jos

3F18

sus

4F18

jos

3F18

sus
jos

Armaturi
5F20
3F20

sus
jos

4F25
3F20

sus

2F25+2F20

jos

3F20

sus

3F25
70

E3

E1

E2

E3

R(d)-

185,82

1238,80

1472

220,80

R(d)+
R(s)-

19,86
94,79

132,37
631,93

763
763

114,45
114,45

R(s)+
C+

2,63
113,73

17,53
758,17

763
763

114,45
114,45

R(d)-

162,17

1081,13

1140

R(d)+
R(s)-

52,71
239,55

351,40
1597,00

R(s)+
C+
R(d)-

140,59
88,59
282,96

R(d)+
R(s)R(s)+
C+
R(d)R(d)+
R(s)R(s)+
C+
R(d)R(d)+
R(s)-

jos

3F18

sus
jos

3F18
3F18

171,00

sus

3F22

763
1570

114,45
235,50

937,25
590,61
1886,40

942
942
1963

141,30
141,30
294,45

jos
sus
jos

3F18
5F20
3F20

99,48
214,48
89,18
83,33
237,72
67,22
170,28
34,82
80,50
185,82
19,86
94,79

663,18
1429,87
594,54
555,53
1584,80
448,14
1135,20
232,13
536,69
1238,80
132,37
631,93

942
1609
942
942
1609
942
1472
763
763
1472
763
763

141,30
241,35
141,30
141,30
241,35
141,30
220,80
114,45
114,45
220,80
114,45
114,45

sus
jos

4F25
3F20

sus

2F25+2F20

jos

3F20

R(s)+
C+

2,63
113,73

17,53
758,17

763
763

114,45
114,45

R(d)-

162,17

1081,13

1140

R(d)+

52,71
Anec
max=

351,40

763

sus

3F25

jos

3F18

sus
jos

3F18
3F18

171,00

sus

3F22

114,45

jos

3F18

1886,40

Cadrul longitudinal 3
Etaj

Locatie

Minfas (kNm)

Anec (mm2)

Aefectiva

Mcap

R(s)-

240,31

1602,06

1570

235,50

R(s)+
C+
R(d)-

139,96
92,75
293,38

933,09
618,30
1955,83

942
942
1923

141,30
141,30
288,45

R(d)+
R(s)R(s)+
C+

125,26
206,57
87,06
86,54

835,09
1377,16
580,41
576,96

942
1570
942
942

141,30
235,50
141,30
141,30

R(d)-

235,30

1568,68

1570

235,50

R(d)+
R(s)R(s)+
C+
R(d)-

68,32
161,65
32,90
81,21
186,81

455,47
1077,67
219,33
541,39
1245,40

942
1489
763
763
1489

141,30
223,35
114,45
114,45
223,35

R(d)+

26,15

174,35

763

114,45

R(s)-

94,67

631,11

763

114,45

E1

E2

E3

Armaturi
5F20
sus
jos

3F20

sus
jos

2F25+3F20
3F20

sus

5F20

jos

3F20

sus

2F25+2F18

jos

3F18

sus

3F18
71

R(s)+
C+

7,74
139,64

51,61
930,90

1017
1017

152,55
152,55

jos

4F18

R(d)-

182,31

1215,38

1489

223,35

sus

2F25+2F18

R(d)+

56,99
Anec max=

379,96
1955,83

1017

152,55

jos

4F18

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax


C ELEVATIE 5
Etaj
E3
E2
E1
P

Grinda

Locatie
jos
sus
jos
sus
jos
sus
jos

Stalp

Mef (kNm)

Mcap (kNm)

Mef (kNm)

Mcorectat
(kNm)

402,4
875,38
875,38
1174,83
1174,83
1379,14
1379,14

1335
1335
1335
1689
1689
1689
1689

1,53
1,53
1,44
1,44
-

61,24
48,34
97,08
86,61
124,57
118,91
131,42

73,49
88,47
177,66
149,42
214,91
174,75
193,14

N (kN)

x (mm)

Anec
(mm2)

218,81
218,81
446,86
446,86
674,36
674,36
906,36

32,83
32,83
67,05
67,05
101,18
101,18
135,99

247,72
372,53
735,75
500,39
666,95
332,33
-896,09

Amaxnec=

735,75

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax


5,ELEVATIE C

Etaj
E3
E2
E1

Grinda

Locatie

Stalp

N (kN)

x (mm)

jos
sus
jos
sus
jos
sus

Mef (kNm)
204,72
460,58
460,58
688,11
688,11
848,54

Mcap (kNm)
670,5
670,5
670,5
806,55
806,55
980,25

1,46
1,46
1,17
1,17
-

Mef (kNm)
114,96
86,97
117,76
104,53
148,59
148,55

Mcorectat
(kNm)
137,95
151,93
205,72
147,03
209,00
205,93

237,82
237,82
507,81
507,81
798,04
798,04

35,68
35,68
76,19
76,19
119,74
119,74

jos

848,54

980,25

149,17

206,79

1113

166,99

P
Amaxnec=

Anec
(mm2)

753,23
869,72
867,97
378,87
411,59
386,01
1209,78
869,72
72

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax


C ELEVATIE 4
Etaj
E3
E2
E1
P

Locatie
jos
sus
jos
sus
jos
sus
jos

Grinda

Stalp

Mef (kNm)

Mcap (kNm)

Mef (kNm)

Mcorectat
(kNm)

491,65
1166,56
1166,56
1610,23
1610,23
1953,88
1953,88

1371,25
1676,25
1676,25
1913,25
1913,25
2119,8
2119,8

1,44
1,44
1,19
1,19
-

102,14
69,99
157,06
130,18
194,06
173,88
224

122,57
120,68
270,82
185,61
276,69
226,37
291,63

N (kN)

x (mm)

Anec (mm2)

317,7
317,7
633,71
633,71
948,7
948,7
1273,26

39,72
39,72
79,23
79,23
118,62
118,62
159,20

287,62
275,06
749,27
181,24
-940,85
-1276,32
-1622,03

Amaxnec=

749,27

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax


4,ELEVATIE C

Etaj

Locatie

E3

jos
sus
jos
sus
jos
sus
jos

E2
E1
P

Grinda
Mef (kNm)
204,72
460,58
460,58
688,11
688,11
848,54
848,54

Stalp

Mcap (kNm)
670,5
670,5
670,5
806,55
806,55
980,25
980,25

1,46
1,46
1,17
1,17
-

Mef (kNm)
3,38
28,82
68,51
32,71
71,36
23,16
113,31

Mcorectat (kNm)
4,06
50,35
119,68
46,01
100,37
32,11
157,08

N (kN)

x
(mm)

Anec (mm2)

321
321
576,79
576,79
830,99
830,99
1074,72

40,14
40,14
72,12
72,12
103,90
103,90
134,37

-507,96
-199,36
-163,44
-654,60
-1811,50
-2266,61
-2051,87

Amaxnec=

-163,44

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax


B ELEVATIE 5
Etaj

Locatie

E3

jos
sus
jos
sus
jos
sus
jos

E2
E1
P

Grinda

Stalp

Mef (kNm)

Mcap (kNm)

Mef (kNm)

Mcorectat (kNm)

402,4
875,38
875,38
1174,83
1174,83
1379,14
1379,14

1335
1335
1335
1689
1689
1689
1689

1,53
1,53
1,44
1,44
-

60,13
46,63
94,59
84,89
127,65
125,71
137,68

72,16
85,34
173,11
146,45
220,22
184,74
202,34

N (kN)

x
(mm)

Anec
(mm2)

216,93
216,93
443,12
443,12
672,05
672,05
916,03

32,55
32,55
66,48
66,48
100,83
100,83
137,44

239,75
349,58
704,01
481,89
715,08
419,46
-840,62

Amaxnec=

715,08

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax


5,ELEVATIE B
Etaj

Locatie

Grinda

Stalp

N (kN)

x
(mm)

Anec
(mm2)
73

E3
E2
E1

jos
sus
jos
sus
jos
sus

Mef (kNm)
505,49
983,17
983,17
1387,76
1387,76
1647,57

Mcap (kNm)
1426
1341
1341
1837,8
1837,8
1837,8

1,36
1,36
1,32
1,32
-

Mef (kNm)
115,23
88,42
121,58
108,58
148,06
144,93

Mcorectat (kNm)
138,28
144,72
199,00
172,55
235,29
194,00

236,79
236,79
505,17
505,17
794,94
794,94

35,53
35,53
75,79
75,79
119,27
119,27

jos

1647,57

1837,8

146,24

195,75

1108,57

166,33

757,65
811,36
816,35
595,97
635,85
291,74
1293,17

Amaxnec=

816,35

Locatie
jos
sus
jos
sus
jos
sus
jos

Locatie

Grinda
Mef (kNm)

Mcap
(kNm)

491,65
1166,56
1166,56
1610,23
1610,23
1953,88
1953,88

1371,25
1676,25
1676,25
1913,25
1913,25
2119,8
2119,8

1,44
1,44
1,19
1,19
-

119,12
77,91
153,29
128,75
199,21
181,8
229,62

Grinda
Mef (kNm)
505,49
983,17
983,17
1387,76
1387,76
1647,57
1647,57

jos
sus
jos
sus
jos
sus
jos

Stalp
Mef
Mcorectat
(kNm)
(kNm)

Mcap
(kNm)
1426
1341
1341
1837,8
1837,8
1837,8
1837,8

1,36
1,36
1,32
1,32
-

Mef
(kNm)
80,02
47,92
145,03
117,04
183,41
161,48
213,31

142,94
134,34
264,32
183,57
284,04
236,69
298,94

Stalp
Mcorectat
(kNm)
96,02
78,43
237,38
185,99
291,47
216,15
285,53

N (kN)

x (mm)

Anec (mm2)

387,44
387,44
737,01
737,01
1091,85
1091,85
1468,32

48,44
48,44
92,15
92,15
136,52
136,52
183,59

307,23
249,87
533,77
-4,52
-1247,07
-1562,75
-2000,21

Amaxnec=

533,77

N (kN)

x (mm)

Anec (mm2)

388,22
388,22
739,66
739,66
1096,07
1096,07
1473,75

48,54
48,54
92,48
92,48
137,04
137,04
184,26

-6,87
-124,15
349,75
7,19
-1207,75
-1709,86
-2101,09

Amaxnec=

349,75

E3
E2

jos
sus
jos

402,4
875,38
875,38

1335
1335
1335

1,53
1,53

13,98
21,39
30,19

16,78
39,15
55,25

122,4
122,4
240,63

18,36
18,36
36,10

E1

sus
jos

1174,83
1174,83

1689
1689

1,44
1,44

16,41
41,23

28,31
71,13

240,63
340,68

36,10
51,11

sus

1379,14

1689

24,72

36,33

340,68

51,11

-64,20
122,21
59,36
165,13
24,95
265,06
74

jos

1379,14

1689

70,75

103,98

431,56

64,75

147,19

max
nec

147,19

N (kN)

x (mm)

Anec
(mm2)

153,23
153,23
339,47
339,47
538,72
538,72
750,18

22,99
22,99
50,93
50,93
80,83
80,83
112,56

636,92
654,93
840,47
465,57
512,31
302,66
111,91

Amaxnec=

840,47

E4 si E5

b= 500
h= 500
ds= 400

P,E1,E2,E3

fcd= 13,33
fyd= 300

b= 500
h= 500
ds= 400

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp


ax 5 - elevatia A
Etaj

E3
E2
E1
P

E2

E1

E4 si E5

P,E1,E2,E3

Locatie

jos
sus
jos
sus
jos
sus
jos

Grinda
Mef
(kNm)
354,61
735,94
735,94
1020,58
1020,58
1184,42
1184,42

Mcap
(kNm)
732
1044
1044
1236
1236
1329,9
1329,9

1,42
1,42
1,21
1,21
-

Stalp
Mef
(kNm)
89,23
64,17
99,13
85,16
116,44
106,92
121,32

Mcorectat
(kNm)
107,08
109,24
168,75
123,76
169,22
144,06
163,47

sus

1166,56

1676,25

1,44

30,63

52,82

206,92

31,05

jos

1166,56

1676,25

1,44

30,48

52,56

383,08

57,48

sus

1610,23

1913,25

1,19

16,15

23,03

383,08

57,48

jos

1610,23

1913,25

1,19

43,13

61,50

539,74

80,98

sus

1953,88

2119,8

29,34

38,20

539,74

80,98

jos

1953,88

2119,8

75,11

97,79

689,95

103,52

95,26
200,49
446,57
387,10
581,25
335,03

Amaxnec=

95,26

b= 500
h= 500
ds= 400

fcd= 13,33
fyd= 300

b= 500
h= 500
ds= 400
Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp
ax 4 - elevatia A
75

Etaj

E3
E2

Locatie

Grinda
Mef
(kNm)
354,61
735,94
735,94
1020,58
1020,58
1184,42
1184,42

jos
sus
jos
sus
jos
sus
jos

E1
P

Mcap
(kNm)
732
1044
1044
1236
1236
1329,9
1329,9

Stalp
Mef
(kNm)
68,52
53,89
105,49
94,53
135,15
131,04
138,54

1,42
1,42
1,21
1,21
-

Mcorectat
(kNm)
82,22
91,74
179,58
137,38
196,41
176,56
186,67

N (kN)

x (mm)

Anec
(mm2)

224,57
224,57
438,96
438,96
650,97
650,97
866,29

33,69
33,69
65,86
65,86
97,67
97,67
129,98

310,92
390,20
764,87
413,23
551,82
386,40
111,75

Amaxnec=

764,87

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de


armare stalp ax B ELEVATIE 1
Etaj
E3
E2
E1
P

Grinda

Locatie
jos
sus
jos
sus
jos
sus
jos

N (kN)

x (mm)

Anec (mm2)

387,43
387,43
737
737
1091,85
1091,85
1468,98

58,13
58,13
110,58
110,58
163,82
163,82
220,40

410,48
-67,97
-51,56
-452,38
-1570,01
-2128,06
-2159,65

Amaxnec=

410,48

N (kN)

x (mm)

Anec (mm2)

197,9
197,9
378,95
378,95
539,4
539,4
693,98

29,69
29,69
56,86
56,86
80,93
80,93
104,12

-109,33
41,30
-195,80
-396,52
-267,58
-521,75
-1162,18

Amaxnec=

41,30

Stalp

Mef (kNm)

Mcap (kNm)

Mef (kNm)

Mcorectat
(kNm)

595,76
1147,96
1147,96
1612,69
1612,69
1956,7
1956,7

1335
1335
1335
1689
1689
1689
1689

1,16
1,16
1,05
1,05
-

105,62
49,68
101,19
74,09
126,2
88,47
160,4

126,74
69,33
141,21
93,11
158,61
91,64
166,15

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de


armare stalp ax 2,ELEVATIE B

Etaj
E3
E2
E1
P

Locatie
jos
sus
jos
sus
jos
sus
jos

Grinda
Mef (kNm)
505,49
983,17
983,17
1387,76
1387,76
1647,57
1647,57

Stalp

Mcap (kNm)
1426
1341
1341
1837,8
1837,8
1837,8
1837,8

1,36
1,36
1,32
1,32
-

Mef (kNm)
22,05
27,21
31,95
17,75
47,68
33,82
76,06

Mcorectat
(kNm)
26,46
44,54
52,29
28,21
75,77
45,27
101,81

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de


armare stalp ax B ELEVATIE 3
Etaj

Locatie

Grinda
Mef (kNm)

Stalp
Mcap
(kNm)

Mef (kNm)

N (kN)

x (mm)

Anec (mm2)

Mcorectat
(kNm)
76

E3
E2
E1
P

jos
sus
jos
sus
jos
sus
jos

164
398,7
398,7
620,47
620,47
798,27
798,27

642,90
675,60
675,60
753,60
753,60
806,55
806,55

1,69
1,69
1,21
1,21
-

105,62
49,68
101,19
74,09
126,2
88,47
160,4

126,74
101,02
205,76
107,98
183,93
107,27
194,48

357,29
357,29
679
679
1019,29
1019,29
1385,82

44,67
44,67
84,90
84,90
127,44
127,44
173,27

249,48
-463,64
-698,20
-1350,04
-1736,54
-2247,66
-2519,94

Amaxnec=

249,48

N (kN)

x (mm)

Anec (mm2)

345,61
345,61
635,09
635,09
923,43
923,43
1217,14

43,21
43,21
79,41
79,41
115,46
115,46
152,18

304,38
-286,85
-133,42
-482,61
-516,86
-1026,85
-1370,94

Amaxnec=

304,38

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de


armare stalp ax 3,ELEVATIE B

Etaj
E3
E2
E1
P

Grinda

Locatie
jos
sus
jos
sus
jos
sus
jos

Mef (kNm)
505,49
983,17
983,17
1387,76
1387,76
1647,57
1647,57

Stalp

Mcap
(kNm)
1426
1341
1341
1837,8
1837,8
1837,8
1837,8

1,36
1,36
1,32
1,32
-

Mef (kNm)
110,05
74,67
166,27
138,29
208,05
189,85
231,58

Mcorectat
(kNm)
132,06
122,22
272,14
219,76
330,62
254,12
309,98

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare


stalp ax C elevatie 2

Etaj

E3
E2
E1
P

E4 si E5

Locatie

jos
sus
jos
sus
jos
sus
jos

Grinda
Mef
(kNm)
568,75
1156,32
1156,32
1612,69
1612,69
1956,7
1956,7

Stalp
Mcap
(kNm)
1371,25
1676,25
1676,25
1913,25
1913,25
2119,8
2119,8

1,45
1,45
1,19
1,19
-

Mef (kNm)
102,41
70,25
157,32
130,42
194,29
174,09
224,27

Mcorectat
(kNm)
122,89
122,20
273,67
185,67
276,60
226,32
291,56

N (kN)

x (mm)

317,69
317,69
633,59
633,59
948,49
948,49
1272,98

39,72
39,72
79,22
79,22
118,59
118,59
159,16

Anec
(mm2)

289,80
285,22
-119,04
-705,69
-940,95
-1276,14
-1621,85
Amaxnec=289,80

p (%)

0,096599
0,095072
-0,03968
-0,23523
-0,31365
-0,42538
-0,54062

b= 600
h= 600
77

ds= 500
P,E1,E2,E3

fcd= 13,33
fyd= 300

b= 600
h= 600
ds= 500

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare


stalp ax 2 elevatie C

Etaj

E3
E2
E1
P

Locatie

jos
sus
jos
sus
jos
sus
jos

Grinda
Mef
(kNm)
204,72
460,58
460,58
688,11
688,11
848,54
848,54

Stalp
Mcap
(kNm)
670,5
670,5
670,5
806,55
806,55
980,25
980,25

Mef (kNm)
104,38
52,33
114,01
81,96
137,86
102,54
164,44

Mcorectat
(kNm)
125,26
91,42
199,17
115,28
193,91
142,15
227,96

N (kN)

x (mm)

Anec
(mm2)

333,55
333,55
687,54
687,54
1061,54
1061,54
1464,53

41,70
41,70
85,96
85,96
132,73
132,73
183,11

279,12
53,53
-765,75
-1324,99
-1774,16
-2119,23
-2465,46

Amaxnec=

279,12

N (kN)

x (mm)

Anec
(mm2)

218,92
218,92
446,97
446,97
674,55
674,55
906,61

32,85
32,85
67,06
67,06
101,21
101,21
136,03

250,23
409,79
188,20
-117,00
-170,94
-505,91
-896,20

Amaxnec=

409,79

p (%)

0,093041
0,017843
-0,25525
-0,44166
-0,59139
-0,70641
-0,82182

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare


stalp ax C - elevatie 1

Etaj

E3
E2
E1
P

E4 si E5

P,E1,E2,E3

Locatie

jos
sus
jos
sus
jos
sus
jos

Grinda
Mef (kNm)
403,04
837,89
837,89
1177,31
1177,31
1382,43
1382,43

Mcap
(kNm)
1335
1335
1335
1689
1689
1689
1689

b= 500
h= 500
ds= 400
b= 500
h= 500

1,59
1,59
1,43
1,43
-

Stalp
Mef
(kNm)
61,51
48,62
97,42
86,92
124,88
119,22
131,77

Mcorectat
(kNm)
73,81
92,96
186,26
149,64
214,99
174,79
193,19

p (%)

0,125117
0,204895
0,0941
-0,0585
-0,08547
-0,25296
-0,4481

fcd= 13,33
fyd= 300
78

ds= 400

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare


stalp ax 1 - elevatie C

Etaj

Locatie

E3
E2

jos
sus
jos
sus
jos
sus
jos

E1
P

Grinda
Mcap
(kNm)
670,5
670,5
670,5
806,55
806,55
980,25
980,25

Mef (kNm)
204,72
460,58
460,58
688,11
688,11
848,54
848,54

Stalp
Mef
(kNm)
25,88
29,58
29,58
14,07
45,46
32,86
74,57

1,46
1,46
1,17
1,17
-

Mcorectat
(kNm)
31,06
51,67
51,67
19,79
63,94
45,55
103,37

N (kN)

x (mm)

Anec
(mm2)

198,88
198,88
384,72
384,72
549,5
549,5
701,41

29,84
29,84
57,72
57,72
82,45
82,45
105,24

-72,67
99,15
-758,37
-1024,07
-1108,79
-1262,04
-1167,42

Amaxnec=

99,15

p (%)

-0,03633
0,049576
-0,37919
-0,51204
-0,5544
-0,63102
-0,58371

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de


armare stalp ax B - elevatia 2
Grinda
Etaj
E3
E2
E1

Locatie

Stalp

N (kN)

x (mm)

Anec
(mm2)

jos
sus
jos

Mef (kNm)
595,76
1147,96
1147,96

Mcap
(kNm)
856,26
1676,25
1676,25

1,46
1,46

Mef (kNm)
119,39
78,13
153,51

Mcorectat
(kNm)
143,27
136,90
268,99

387,43
387,43
737

48,44
48,44
92,15

309,40
266,97
564,91

sus

1612,69

1913,25

1,19

128,97

183,61

737

92,15

jos

1612,69

1913,25

1,19

199,44

283,93

1091,85

136,52

sus

1956,7

2178,75

182,01

243,20

1091,85

136,52

jos

1956,7

2178,75

229,9

307,19

1468,31

183,58

-4,28
1247,77
1519,33
1945,23

Amaxnec=

564,91
79

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de


armare stalp ax2 - elevatia B

Grinda
Etaj

Locatie

E3
E2
E1

Stalp

N (kN)

x (mm)

Anec
(mm2)

jos
sus
jos
sus
jos

Mef (kNm)
505,49
983,17
983,17
1387,76
1387,76

Mcap
(kNm)
1426
1341
1341
1837,8
1837,8

1,36
1,36
1,32
1,32

Mef (kNm)
123,64
87,49
176,50
148,46
222,00

Mcorectat
(kNm)
148,37
143,20
288,89
235,93
352,79

387,15
387,15
736,58
736,58
1091,29

48,41
48,41
92,10
92,10
136,45

sus

1647,57

1837,8

207,02

277,11

1091,29

136,45

jos

1647,57

1837,8

242,54

324,65

1467,62

183,50

343,87
309,41
698,27
345,20
-787,35
1291,91
1827,34

Amaxnec=

698,27

N (kN)

x (mm)

Anec
(mm2)

215,4
215,4
387,29
387,29
539,5
539,5
677,04

32,32
32,32
58,11
58,11
80,95
80,95
101,58

6,70
188,83
-91,72
-443,74
-372,29
-586,25
-356,88

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de


armare stalp ax A - elevatia 3

Etaj

E3
E2
E1
P

Locatie

jos
sus
jos
sus
jos
sus
jos

Grinda
Mef (kNm)
164
398,7
398,7
620,47
620,47
798,27
798,27

Mcap
(kNm)
642,90
675,60
675,60
753,60
753,60
806,55
806,55

1,69
1,69
1,21
1,21
-

Stalp
Mef
(kNm)
36,57
32,33
32,68
16,61
43,38
30,97
76,36

Mcorectat
(kNm)
43,88
65,74
66,45
24,21
63,23
37,55
92,58

80

Amaxnec=

E4 si E5

P,E1,E2,E3

b= 500
h= 500
ds= 400
b= 500
h= 500
ds= 400

188,83

fcd= 13,33
fyd= 300

81

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp


ax 3 - elevatia A
Etaj

E3
E2
E1
P

Locatie

jos
sus
jos
sus
jos
sus
jos

Grinda
Mef (kNm)
354,61
735,94
735,94
1020,58
1020,58
1184,42
1184,42

Stalp
Mcap
(kNm)
732
1044
1044
1236
1236
1329,9
1329,9

1,42
1,42
1,21
1,21
-

Mef (kNm)
68,23
53,85
105,07
94,12
134,12
128,81
136,1

Mcorectat
(kNm)
81,88
91,67
178,86
136,78
194,92
173,56
183,38

N (kN)

x (mm)

Anec
(mm2)

233,01
233,01
443,47
443,47
653,09
653,09
867,52

34,96
34,96
66,54
66,54
97,99
97,99
130,16

293,95
375,56
751,40
400,75
535,81
357,83
82,30

Amaxnec=

751,40

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax 2 - elevatia A

Etaj

E3
E2
E1
P

E4 si E5

P,E1,E2,E3

Locatie

jos
sus
jos
sus
jos
sus
jos

Grinda
Mef
(kNm)
595,76
1147,96
1147,96
1612,69
1612,69
1956,7
1956,7

Stalp
Mcap
(kNm)
856,26
1676,25
1676,25
1913,25
1913,25
2178,75
2178,75

b= 500
h= 500
ds= 400
b= 500
h= 500

1,46
1,46
1,19
1,19
-

Mef (kNm)
30,42
30,53
30,58
16,24
43,24
29,44
75,25

Mcorectat (kNm)
36,50
53,50
53,58
23,12
61,56
39,34
100,55

N (kN)

x (mm)

Anec (mm2)

Aef

Mcap

206,87
206,87
382,93
382,93
539,5
539,5
689,6

31,04
31,04
57,45
57,45
80,95
80,95
103,47

-40,58
101,02
-191,69
-445,55
-386,18
-571,36
-311,44

910
910
910
910
910
910
910

158
158
194
194
222
222
246

Amaxnec=

101,02

fcd= 13,33
fyd= 300

78

ds= 400
Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax A - elevatia 2
Etaj

E3
E2
E1
P

Locatie

jos
sus
jos
sus
jos
sus
jos

Grinda
Mef
(kNm)
354,61
735,94
735,94
1020,58
1020,58
1184,42
1184,42

Stalp
Mcap
(kNm)
732
1044
1044
1236
1236
1329,9
1329,9

1,42
1,42
1,21
1,21
-

Mef (kNm)
65,18
52,73
106,21
95,55
140,04
138,94
144,73

Mcorectat (kNm)
78,22
89,76
180,80
138,86
203,52
187,21
195,01

N (kN)

x
(mm)

Anec (mm2)

224,03
224,03
441,71
441,71
662,16
662,16
897,78

33,61
33,61
66,27
66,27
99,35
99,35
134,70

278,42
374,64
770,51
421,00
592,39
456,46
128,77

Amaxnec=

770,51

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax A - elevatia 1

Etaj

E3
E2
E1
P

E4 si E5

P,E1,E2,E3

Locatie

jos
sus
jos
sus
jos
sus
jos

Grinda
Mef (kNm)
402,49
833,91
833,91
1177,31
1177,31
1382,43
1382,43

Mcap
(kNm)
1355
1355
1355
1689
1689
1689
1689

b= 500
h= 500
ds= 400
b= 500
h= 500

1,62
1,62
1,43
1,43
-

Stalp
Mef
(kNm)
13,79
21,24
30,36
16,58
41,41
24,87
70,99

Mcorectat (kNm)
55,71
41,41
59,20
28,54
71,29
36,46
104,08

N (kN)

x (mm)

Anec
(mm2)

122,43
122,43
240,7
240,7
340,81
340,81
431,76

18,37
18,37
36,11
36,11
51,13
51,13
64,78

260,20
141,07
92,15
-163,31
26,06
-264,16
147,73

Amaxnec=

260,20

fcd= 13,33
fyd= 300
79

ds= 400
Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax 1 - elevatia A
Etaj

Locatie

Grinda

Stalp

Mef (kNm)

Mcap
(kNm)

Mef (kNm)

Mcorectat
(kNm)

N (kN)

x (mm)

Anec
(mm2)

E3
E2

jos
sus
jos

354,61
735,94
735,94

732
1044
1044

1,42
1,42

9,23
18,51
34,92

11,08
31,51
59,44

120,76
120,76
235,93

18,12
18,12
35,40

E1

sus
jos

1020,58
1020,58

1236
1236

1,21
1,21

20,55
47,03

29,87
68,35

235,93
331,92

35,40
49,80

sus
jos

1184,42
1184,42

1329,9
1329,9

30,82
73,6

41,53
99,17

331,92
419,44

49,80
62,93

108,97
61,32
102,16
144,34
16,37
207,14
127,33

Amaxnec=

127,33

Verificarea si armarea nodurilor stalpului B2


fyd= 300
hc= 600

Rd= 1,2
fcd= 13

= 0,552
bj= 600

Etaj
3
2
1
P

As,sup
1017
1472
1923
1923

As,inf
763
763
1140
1140

Vc
62,1
95,58
126,18
129,02

Ned
387,15
736,58
1091,29
1467,62

Etaj
3
2

As,sup
1017
1017

As,inf
0
0

Vc
43,46
51,43

Ned
151,57
334,74

n
0,082724
0,157389
0,233182
0,313594

Vjhd
578,7
709,02
976,5
973,66

Vmax
2381,932
2184,238
1963,302
1697,751

Ash
1899,658
2232,673
2847,556
2622,365

Verificarea si armarea nodurilor stalpului A1


n
Vjhd
Vmax
0,046637
322,66
1373,234
0,102997
314,69
1294,397

Ash
1118,921
1066,516

Aef

Bare

1884
2260
2714
2714

10/100
12/125
12/100
12/100

Aef

Bare

1256
1256

10/125
10/125

ne
4x6bare
4x5bare
4x6bare
4x6bare

ne
4x4bare
4x4bare

80

1
P

1489
1489

0
0

62,03
62,23

529,9
737,96

0,163046
0,227065

474,01
473,81

1204,736
1101,137

1479,748
1392,595

1570
1570

10/100
10/100

4x5bare
4x5bare

81

PREDIMENSIONAREA FUNDATIEI IN GRUPAREA FUNDAMENTALA

Lo=

5,4

Grinda de fundatie ax 1
m - lumina grinzii de fundatie

Hc - inaltimea sectiunii grinzii de fundatie


Hc=Lo/3Lo/6=1.80,9m
Hc=
1,6
m
Ht>300mm

- inaltimea talpii fundatiei


Ht=
0,8
m
pconv=
Df=

250
2,5

med=

20

L=
Fortele axiale in stalpi:
P13=
P14=
P15=
P16=
P17=
P18=

B=

32,5

kN/mp - presiunea conventionala de calcul


m - adancimea de inghet
kN/mc - greutatea volumica medie a betonului si a pamantului care
sprijina
pe fundatie
m - lungimea totala a grinzii de fundatie

855
1349
1358
1358
1374
881

kN
kN
kN
kN
kN
kN

1,5

b=bc+50100mm=550+100
b=
0,7
N=Pi=

Bmin=Pi/(pconvmed*Df)*L= 1,10 m Bmin+0,2Bmin=1.32m


m - latimea talpii grinzii de fundatie

1,324615

m - latimea cuzinetului

7175 kN - forta axiala totala in centrul de greutate al grinzii de fundatie

M=Pi*di+Mi=
492 kN*m - moment in centrul de greutate al grinzii
Calculul presiunilor pe talpa fundatiei
p1=N/L+6*M/L2
presiunea maxima pe unitatea de lungime
p1= 223,6 kN/m
p2=N/L-6*M/L2
p2=

presiunea minima pe unitatea de lungime


218 kN/m
81

w=B*L^2/6=
pmax=N/A+M/w
pmax=

264,1 m^3
149 kN/m^2

<pconv=250kN/m^2

82

pmin=N/A-M/w
pmin=

145,3 kN/m^2

Verificarea metodei
R13=
R14=
R15=
R16=
R17=
R18=

758
1460
1290
1308
1444
917

kN
kN
kN
kN
kN
kN

(R13-P13)/P13=
(R14-P14)/P14=
(R15-P15)/P15=
(R16-P16)/P16=
(R17-P17)/P17=

0,113
-0,08
0,05
0,037
-0,05

<0,2
<0,2
<0,2
<0,2
<0,2

(R18-P18)/P18= -0,04 <0,2


Dimensionarea armaturii longitudinale

Mmax=
Mmin=

As1=Mmax/ho*fy=

802 kN*m
559 kN*m

3564

mm^2

Reactiuni in reazeme(stalpi)

Metoda simplificata
este acceptabila
Rezultate din calcul
static cu programul
PCE

Aleg 1816 cu
Asef=3618mm^2

361
ho=750mm 8

ho=
1,2
m
Mlim=B*Hc*(ho-Hc/2)*fcd
Mlim= 12480 kN*m
Mlim>Mmin=559N*m x<Ht latimea zonei comprimate de beton este mai mica
decat talpa grinzii
As2=b*ho*(1-(1-2*Mmin/b*ho^2*fcd))*fcd/fy
As2=

1587

mm^2

Aleg 816 cu
Asef=1608mm^2

160
8

Dimensionarea armaturii transversale


Dimensionarea etrierilor din talpa grinzii fundatiei nu este necesara deoarece s-au respectat
conditiile privind
dimensionarea sectiunii de beton prevazute in NP 112-04.
Se va
arma cu
12/150
83

PC52.
Dimensionarea etrierilor din cuzinet
V=Vmax=

772

kN

Forta taietoare in cuzinetul grinzii de fundatie


rezultat din calcul static.
m - inaltimea
cuzinetului

v=V/hc*d*fctd
hc= 0,8
d - distanta intre axele armaturilor longitudinale din cuzinet
d= 580 mm
fctd - rezistenta de calcul a betonului la intindere
fctd=
1,1
N/mm^2
v=
ms=
f`ctd=ms*fctd=

1,513 <2
0,744
0,818 N/mm^2

ms=(3-v)/2

p - procentul de armare longitudinala


p=As1/hc*d= 0,347 %
pe - procentul de armare transversala
pe=100*v^2*f`ctd/3,2*p*fyd
pe= 0,331 %
pe=100*nt*Ast/hc*s

Aleg
Ast=

113,1

s=100*nt*Ast/hc*pe= 170,8

Aleg
s=

150

mm

mm^2 - 12
nt=

mm

Au rezultat in cuzinetul fundatiei etrieri 12/150 PC52 pe o lungime critica


lcr=1,5*hc=1,5m.
In camp se va arma cu 10/200 PC52.

84

PREDIMENSIONAREA FUNDATIEI IN GRUPAREA FUNDAMENTALA


Grinda de fundatie ax B
Lo=

5,4

m - lumina grinzii de fundatie

Hc - inaltimea sectiunii grinzii de fundatie


Hc=Lo/3Lo/6=1,80.9m
Hc=
1,6
m
Ht>300mm

- inaltimea talpii fundatiei


Ht=
0,8
m

32,5

kN/mp - presiunea
conventionala de calcul
m - adancimea de inghet
kN/mc - greutatea volumica medie a betonului si a
pamantului care sprijina
pe fundatie
m - lungimea totala a grinzii de fundatie

1339
2285
1940
1940
2330
1383

kN
kN
kN
kN
kN
kN

2,2

Bmin=Pi/(pconvmed*Df)*L= 1,73 m
m - latimea talpii grinzii de fundatie

pconv=
Df=

250
2,5

med=

20

L=
Fortele axiale in stalpi:
P13=
P14=
P15=
P16=
P17=
P18=

B=

Bmin+0,2Bmin=2.1m

85

b=bc+50100mm=600+100
b=
0,7

m - latimea cuzinetului

N=Pi= 11217 kN - forta axiala totala in centrul de greutate al grinzii de fundatie


M=Pi*di+Mi=
p1=N/L+6*M/L2

kN*m - moment in centrul de greutate al


1065 grinzii

p1=

presiunea maxima pe unitatea de lungime


351,2 kN/m

p2=

presiunea minima pe unitatea de lungime


339,1 kN/m

p2=N/L-6*M/L2
w=B*L^2/6=

387,3 m^3

pmax=N/A+M/w
pmax=

159,6 kN/m^2

pmin=N/A-M/w
pmin=

154,1 kN/m^2

Verificarea metodei
R13=
R14=
R15=
R16=
R17=
R18=

1180
2275
2015
2046
2263
1440

kN
kN
kN
kN
kN
kN

(R13-P13)/P13= 0,119 <0,2


(R14-P14)/P14= 0,004 <0,2
(R15-P15)/P15= -0,04 <0,2
(R16-P16)/P16= -0,05 <0,2
(R17-P17)/P17= 0,029 <0,2
(R18-P18)/P18= -0,04 <0,2
Dimensionarea armaturii longitudinale
Mmax=
Mmin=

As1=Mmax/ho*fy=

1249 kN*m
870 kN*m

5553

mm^2

<pconv=250kN/m^2

Reactiuni in reazeme(stalpi)

Metoda simplificata este acceptabila


Rezultate din calcul static cu programul PCE

Aleg 1820 cu
Asef=5656mm^2 ho=750mm

86

ho=
1,2
m
Mlim=B*Hc*(ho-Hc/2)*fcd
Mlim= 18304 kN*m
Mlim>Mmin=870kN*m x<Ht latimea zonei comprimate de beton este mai mica
decat talpa grinzii
As2=b*ho*(1-(1-2*Mmin/b*ho^2*fcd))*fcd/fy
Aleg 820 cu
As2= 2503 mm^2
Asef=2514mm^2
Dimensionarea armaturii transversale
Dimensionarea etrierilor din talpa grinzii fundatiei nu este necesara deoarece s-au
respectat conditiile privind
Se va
arma cu
12/150
PC52.

dimensionarea sectiunii de beton prevazute in NP 112-04.


Dimensionarea etrierilor din cuzinet

V=Vmax=

1203

kN

Forta taietoare in cuzinetul grinzii


de fundatie rezultat din calcul
static.

v=V/hc*d*fctd
d - distanta intre axele armaturilor longitudinale din cuzinet
d= 630 mm

minaltimea
cuzinetului

hc= 0,8

fctd - rezistenta de calcul a betonului la intindere


fctd=
1,1
N/mm^2
v=
ms=
f`ctd=ms*fctd=

2,17
0,415
0,457 N/mm^2

ms=(3-v)/2

p - procentul de armare longitudinala


p=As1/hc*d= 0,499 %
pe - procentul de armare transversala
pe=100*v^2*f`ctd/3,2*p*fyd
pe= 0,317 %
pe=100*nt*Ast/hc*s
s=100*nt*Ast/hc*pe= 178,4

Aleg Ast=
mm

Aleg

s=

113,1
150

mm^2 12 nt=
mm

Au rezultat in cuzinetul fundatiei etrieri 12/150 PC52 pe o lungime critica lcr=1,5*hc=1,2m.


87

In camp se va arma cu 10/200 PC52.

PREDIMENSIONAREA FUNDATIEI IN GRUPAREA SPECIALA


Grinda de fundatie ax B
Lo=

5,4

m - lumina grinzii de
fundatie

Hc - inaltimea sectiunii grinzii de


fundatie
Hc=Lo/3Lo/6=1.80,9m
Hc= 1,6 m
Ht>300mm

- inaltimea talpii fundatiei


Ht= 0,4 m
pconv=

250

Df=

2,5

med=

20

L=

26

kN/mp - presiunea conventionala de calcul


m - adancimea de
inghet
kN/mc - greutatea volumica medie a betonului si a
pamantului care sprijina
pe fundatie
m - lungimea totala a grinzii de fundatie

Fortele axiale in
stalpi:
P13=
P14=
P15=
P16=
P17=
P18=

750
1109
1113
1113
1116
758

kN
kN
kN
kN
kN
kN

Momente capabile in stalpi:


M13=
246
M14=
442
M15=
442
M16=
442
M17=
442
M18=
246

kN*m
kN*m
kN*m
kN*m
kN*m
kN*m
88

Bmin=Pi/(pconvmed*Df)*L=
B=

1,5

b=bc+50100mm=600+100
b= 0,7
N=Pi=
M=Pi*di+Mi=
p1=N/L+6*M/L2

p2=N/L-6*M/L2

1,15 m
Bmin+0,2Bmin=1.38m
m - latimea talpii grinzii de fundatie
m - latimea cuzinetului

kN - forta axiala totala in centrul de greutate al grinzii


5959 de fundatie
2451 kN*m - moment in centrul de greutate al grinzii

presiunea maxima pe unitatea de lungime


p1= 250,9 kN/m
presiunea minima pe unitatea de
lungime
p2= 207,4 kN/m

Presiunile pe talpa fundatiei sunt mai mici in gruparea speciala decat in cea
fundamentala.
Gruparea fundamentala va fi cea care dimensioneaza fundatia.

89

CALCULUL TERMOIZOLATIEI EXTERIOARE


CONDITII EXTERIOARE
e
em
Re
CONDITII INTERIOARE
i
i
Ri

80 %
-15 C
0,042

60 %
20 C
0,125

Zona

Valoarea , i,e trebuie sa fie multiplu de 5


Valoarea i poate fi doar 12, 14, 16, 18, 20,
22

ALCATUIRE ELEMENT (de la interior la


exterior)
Nr. Crt
Denumire strat
d [m]
1 Beton armat
0,15
2 BCA
0,1
3 Beton armat
0,05
4 Polistiren
0,05
5 Mortar de ciment
0,01
6 Nimic
0
7 Nimic
0
8 Nimic
0
9 Nimic
0
10 Nimic
0
90

Temperatura aparitie condens


es=

Dupa determinarea e aparitie condens aceasta


-20 valoare se afiseaza automat

Pct de tangenta se afla pe stratul X


stanga
x=
3
Condensul apare in stratul Y
Y=
2
A. Verificare transfer termic
OK

Ro=

2,00

[m2K/W]

Verificarea aparitiei condensului pe suprafaa


B. interioar
NU APARE CONDENS PE S INT
Verificarea aparitiei
C. condensului
Vezi grafice Pcorectat-Rv
Determinarea temp ext la care apare
D. condensul
Se introduc valori pentru temp exterioara pana Pv tangent la Ps - atentie
grafic P-Rv
Determinarea temperaturii exterioare medie de
E. condens
es=
-20
Determinarea duratei de timp Nw in care se produce
F. condens
Nw=
75
Presiunile vaporilor pt calculul masei
F. de apa
pvi=
1404 Pa
pve=
132 Pa
G. Masa de apa condensata
mw= #N/A
H. Verificarea umiditatii relative masice
#N/A
W= #N/A
Wadmis=
3,00

91

92

93

94

Grafice
Rv1
Rv2
Rv3
165
273,28
284,89 378,35
437
273,28
284,89 378,35
708,75
273,28
284,89 378,35
980,625
273,28
284,89 378,35
1252,5
273,28
284,89 378,35
1524,375
273,28
284,89 378,35
1796,25
273,28
284,89 378,35
2068,125
273,28
284,89 378,35
2340
273,28
284,89 378,35
2340
273,28
284,89 378,35
Determinarea temperaturii exterioare medie de
condens
es=
-20 C
Determinarea duratei de timp Nw in care se
produce condens
Nw=
75 h

Rv4
461,13
461,13
461,13
461,13
461,13
461,13
461,13
461,13
461,13
461,13

Rv5
465,19
465,19
465,19
465,19
465,19
465,19
465,19
465,19
465,19
465,19

Rv6
465,19
465,19
465,19
465,19
465,19
465,19
465,19
465,19
465,19
465,19

Rv7
465,19
465,19
465,19
465,19
465,19
465,19
465,19
465,19
465,19
465,19

Rv8
465,19
465,19
465,19
465,19
465,19
465,19
465,19
465,19
465,19
465,19

Rv9
465,19
465,19
465,19
465,19
465,19
465,19
465,19
465,19
465,19
465,19

Rv10
465,19
465,19
465,19
465,19
465,19
465,19
465,19
465,19
465,19
465,19

Presiunea de saturatie in pct de tangenta


este
Pses=
1088 Pa
R'v=
R''v=

284,89 m/s
180,30 m/s

Masa de apa condensata


mw=
-0,01132 kg/m2
Verificarea umiditatii relative masice
OK
W=
-0,02
Wadmis=
3

95

CONDITII
EXTERIOARE
e
80 %
e
-15 C
Re
0,042

Zona

CONDITII
INTERIOARE
i
60 %
i
20 C
Ri
0,125
Nr.
Crt
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Denumire
strat
Beton
armat
BCA
Beton
armat
Polistiren
Mortar de
ciment
Nimic
Nimic
Nimic
Nimic
Nimic

Ccor

d [m]

[W/mk]

35
C
162

R [m K/W] [kg/m ]
2

0,15
0,1

2,03 0,0738916
0,21 0,4761905

2500
600

0,05
0,05

2,03 0,0246305
0,04
1,25

2500
20

0,01
0
0
0
0
0

0,93 0,0107527
1
0
1
0
1
0
1
0
1
0
R0=
2,00

1800
1
1
1
1
1

Verificare
transfer
A. termic
OK
Verificarea aparitiei condensului pe
B. suprafaa interioar
si=
17,8 C
r=
12 C
NU APARE CONDENS PE
S INT

96

Calculul termperaturilor medii


C. ale straturilor
Nr.
Crt

Denumire
strat
1
2

Beton armat
BCA

17,815
16,524

16,524
8,201

17,2
12,4

3
4

Beton armat
Polistiren
Mortar de
ciment
Nimic
Nimic
Nimic
Nimic
Nimic

8,201
7,770

7,770
-14,078

8,0
-3,2

-14,078
-14,266
-14,266
-14,266
-14,266
-14,266

-14,266
-14,266
-14,266
-14,266
-14,266
-14,266

-14,2
-14,3
-14,3
-14,3
-14,3
-14,3

Denumir
e strat
Beton
17,8 armat
16,5 BCA
Beton
8,2 armat
Polistiren
7,8
Mortar de
-14,1 ciment
-14,3 Nimic
-14,3 Nimic
-14,3 Nimic
-14,3 Nimic
-14,3 Nimic

-15,0

-15,0

5
6
7
8
9
10

Tstg [C]

Tdr [C]

Tm [C]

-15,0

Tstg
[C]

Tdr
[C]
16,5
8,2
7,8
-14,1
-14,3
-14,3
-14,3
-14,3
-14,3
-14,3

D. Calculul valorilor medii anuale ale presiunilor de


saturatie
presiunile
corectate
i

20
[C]

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11

psim=

2340

Pa

2039

pssim=

2040

Pa

BCA
Beton
armat

1878

ps1m=

1880

Pa

1088

ps2m=

1106

Pa

1052

ps3m=

1072

Pa

180

ps4m=

334

Pa

Denumir
e strat
Beton
armat

psk [Pa]

si
1

17,8

2
3

8,2

4
5
6
7
8
9
se
e

-14,1

Polistiren
Mortar de
ciment

-14,3

Nimic

177

ps5m=

332

Pa

-14,3

Nimic

177

ps6m=

332

Pa

-14,3

Nimic

177

ps7m=

332

Pa

-14,3

Nimic

177

ps8m=

332

Pa

-14,3

Nimic

177

ps9m=

332

Pa

-14,3

177

pssem=

332

-15,0

165

psem=

327

16,5

7,7

Pa

E. Determinarea presiunilor partiale ale vaporilor


97

pvi=

Nr.
Crt
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Denumire
strat
Beton armat
BCA
Beton armat
Polistiren
Mortar de
ciment
Nimic
Nimic
Nimic
Nimic
Nimic

140
4 Pa

d [m]

pve=

1/Kj

mj [C]

0,15
0,1
0,05
0,05

35
2,2
35
30

17,2
12,4
8,0
-3,2

Mj [1/s]
52,05
52,75
53,41
55,19

0,01
0
0
0
0
0

7,1
0,0001
0,0001
0,0001
0,0001
0,0001

-14,2
-14,3
-14,3
-14,3
-14,3
-14,3

57,10
57,11
57,11
57,11
57,11
57,11

CONDITII EXTERIOARE
e
80 %
e
-20 C
Re
0,042

Zona

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Denumire strat
Beton armat
BCA
Beton armat
Polistiren
Mortar de ciment
Nimic
Nimic
Nimic
Nimic
Nimic

Ccor

d [m]
0,15
0,1
0,05
0,05
0,01
0
0
0
0
0

Rv
[m/s]
x108
273,28
11,61
93,47
82,78
4,05
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00

CONDITII INTERIOARE
i
60 %
i
20 C
Ri
0,125
Nr.
Crt

262 Pa

[W/mk]
2,03
0,21
2,03
0,04
0,93
1
1
1
1
1

R [m2K/W]
0,0738916
0,4761905
0,0246305
1,25
0,0107527
0
0
0
0
0

R0=

2,00

40
C
162

[kg/m3]
2500
600
2500
20
1800
1
1
1
1
1

98

Verificare transfer
A. termic
OK
Verificarea aparitiei condensului pe suprafaa
B. interioar
si=
17,5 C
r=
12 C
NU APARE CONDENS PE S INT
Calculul termperaturilor medii ale
C. straturilor
Nr.
Crt

Denumire strat

Tstg
[C]

Tdr [C]

Tm [C]

Tstg
[C]

1
2

Beton armat
BCA

17,503
16,027

16,027
6,515

16,8
11,3

17,5
16,0

3
4

Beton armat
Polistiren

6,515
6,023

6,023
-18,946

6,3
-6,5

6,5
6,0

-18,946
-19,161
-19,161
-19,161
-19,161
-19,161

-19,161
-19,161
-19,161
-19,161
-19,161
-19,161

-19,1
-19,2
-19,2
-19,2
-19,2
-19,2

-18,9
-19,2
-19,2
-19,2
-19,2
-19,2

-20,0

-20,0

5
6
7
8
9
10

Mortar de ciment
Nimic
Nimic
Nimic
Nimic
Nimic

-20,0

Denumire
strat
Beton
armat
BCA
Beton
armat
Polistiren
Mortar de
ciment
Nimic
Nimic
Nimic
Nimic
Nimic

D. Calculul valorilor medii anuale ale presiunilor de saturatie


presiunile
corectate
i
1
2
3
4
5
6
7

20

psim=

2340

2001

pssim=

2002

[C]

Denumire
strat

psk [Pa]

si
1
2
3

17,5

Beton armat

4
5
6

16,0

BCA

1818

ps1m=

1820

6,5

Beton armat

968

ps2m=

986

6,0

935

ps3m=

955

-19,0

Polistiren
Mortar de
ciment

114

ps4m=

268

-19,2

Nimic

112

ps5m=

267

-19,2

Nimic

112

ps6m=

267
99

7
8
9
se
e

8
9
10
11

-19,2

Nimic

112

ps7m=

267

-19,2

Nimic

112

ps8m=

267

-19,2

Nimic

112

ps9m=

267

112

pssem=

267

-19,2
-20,0

#N/A

psem=

#N/A

E. Determinarea presiunilor partiale ale vaporilor


pvi=
pve=

1404 Pa
#N/A Pa

F. Determinarea rezistentei la permeabilitatea vaporilor

Nr.
Crt
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Denumire strat
Beton armat
BCA
Beton armat
Polistiren
Mortar de ciment
Nimic
Nimic
Nimic
Nimic
Nimic

d [m]
0,15
0,1
0,05
0,05
0,01
0
0
0
0
0

1/Kj
35
2,2
35
30
7,1
0,0001
0,0001
0,0001
0,0001
0,0001

mj [C]
16,8
11,3
6,3
-6,5
-19,1
-19,2
-19,2
-19,2
-19,2
-19,2

Mj [1/s]
52,11
52,91
53,67
55,75
57,99
58,01
58,01
58,01
58,01
58,01

Rv
[m/s]
x108
273,58
11,64
93,93
83,62
4,12
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00

100

101

MEMORIU TEHNICO ECONOMIC


Prin tema de proiectare s-a cerut realizarea unei construcii n regim
S+P+3E n Pitesti, judeul Arges.
Pentru a se stabili valoarea total a investiiei ct i durata de execuie a
lucrrii s-a ntocmit o documentaie economic, care cuprinde:
Documentaia economic
-Pe baza planelor de arhitectur i rezisten s-a realizat o antemsurtoare n
care sunt specificate cantitile, unitile de masur i simbolurile pentru fiecare
articol in parte.
-Cantitatile rezultate in urma antemasuratorii au fost introduse in program de calcul.
-In urma rularii programului se obtin extrasele de resurse principale (materiale,
manopera, utilaje) precum si valoarea devizului pe categorii de lucrari DCL.
-S-a intocmit devizul general i devizul pe obiect. n cadrul devizului general sau introdus urmtoarele cheltuieli: cheltuieli pentru obinerea i amenajarea
terenului, cheltuieli pentru proiectare i asisten tehnic, cheltuieli pentru investiii
de baz, alte cheltuieli (organizare de antier, comisioane, taxe, cheltuieli diverse i
neprevzute).
Organizarea de antier
Pentru o mai bun desfaurare a activitii pe antier, inginerului
constructor i revine sarcina de a ntocmi organizarea de antier.
Aceasta organizare de antier const n urmtoarele:
-Calculul suprafeelor de depozitare a materialelor principale innd seama de
mrimea stocului maxim la un moment dat i strategia de aprovizionare adoptat. n
cadrul prezentului proiect s-a considerat c aprovizionarea cu matriale se face din
ase n ase zile n funce de cantitatea de material i numrul de zile n care se
utilizeaz. S-a considerat c materialele utilizate vor fi adpostite n funcie de
natura lor n depozite nchise (ciment, var), n depozite acoperite (armtur,
materialul lemnos, geamul), n depozite deschise (nisipul, pietriul, balastul,
crmida, bitumul). n urma acestui calcul au rezultat suprafeele de depozitare
pentru materiale. n funcie de aceste suprafee, pe antier se vor realiza depozitele
pentru materiale.
101

-Volumul mijloacelor circulante propii se determin pe baz de normative iar pentru


calculul necesarului de materiale se folosete norma de consum, respectiv
cantitatea de resurse materiale ce se consum pentru producerea unei uniti de
produs sau prestarea unui serviciu. Normele de consum reprezint elementele
principale ale planului de aprovizionare tehnico material, constituind baza
normativ a planificrii aprovizionrii tehnico materiale.
-Normele de stoc trebuie s asigure desfurarea ritmic a produciei conform
planului i a proceselor tehnologice , n condiiile folosirii cu maxim eficien a
resurselor materiale i a capacittilor productive.
Stocurile normate se determin cu ajutorul relatiei:
Sn = Sc + Ss + Scd + St + S

unde:

-Sn(stocul normat) - reprezint cantitatea maxim de materiale care trebuie


aprovizionat astfel ca procesul de productie s nu aib stagnri
-Sc (stocul curent) - care se consum n condiii ideale , ntre dou aprovizionri
consecutive
-Ss (stocul de siguran) - asigur o desfurare normal a produciei n cazul
apariiei ntrzierilor n procesul de aprovizionare
-Scd (stocul de condiionare) - care este creat pentru materialele ce se prelucreaz
nainte de punerea n oper cum ar fi prefabricatele i armturile.
-St (stocul pentru transport interior) - reprezint cantitatea de materiale necesar
pentru continuitatea procesului productiv , n cazul n care de la depozitul central la
punctul de lucru intervin transporturi de lung durat.
-Si(stocul de iarna).
La nivelul punctului de lucru trebuie inut cont de stocul curent , de stocul
de siguran i atunci cnd este cazul de stocul de transport i stocul de iarn.
Plana de organizare la obiect
Aceasta plan este ataat la proiect i cuprinde principalele construcii
anexe necesare unei bune desfurri a activitii pe antier. n acest scop sunt
prevzute n acest plan barci pt muncitori, un pu pentru alimentare cu ap
potabil, depozitele pentru materiale, drumuri de acces, panou i stlpi pentru
iluminat electric, gardul ce mprejmuiete incinta antierului i porile de acces n
interiorul antierului.
102

ANTEMSURTOARE
FUNDAII
01.CA 01B
Turnarea betonului simplu n fundaii continue, izolate, socluri cu volum peste
3
3 m , precum i n ziduri de sprijin.
V02.01 = (2*2*8+1.4*1.4*13)x0.6 = 34.48 mc
02.CB 10 A
Cofraje pentru beton n cuzinei, fundaii pahar i fundaii de utilaje, simple cu
forme regulate, inclusiv sprijinirile din panouri refolosibile cu placaj de 15 mm.
S02.02=0,45*(6.4*8+4*13) = 46.44mp
03.CC 01 C
Montarea armaturilor din otel-beton tip OB 37 si PC52 n fundaii continue i
radiere (plci).
M02.03 = V02.04 * 60 kg oel/mc beton = 15.066*60 = 1205.28 kg
04.CA 02 B
Turnarea betonului armat n elementele construciilor, exclusiv cele executate
n cofraje glisante n fundaii izolate cu volum de peste 3mp si fundatii pahar.
V02.04 = (1.6*1.6*8+1*1*13)*0.45 = 15.066 mc
05.CZ 01 02 A
Preparare beton marca B 50 cu balast, cu granulaia pn la 31 mm, preparat
cu ciment F 25 n instalaii centralizate.
V02.05 = V02.01 * 1,008 = 34.48*1.008 = 34.755 mc
06.CZ 01 05 C
Preparare beton marca B 150 cu agregate grele, sortate cu granulaia pn la
31 mm (pt. beton simplu sau armat n plci, grinzi, diafragme, scri, elemente cu
seciuni mici la construcii cu 2-3 nivele i deschideri sub 5 m), preparat cu ciment M
30 n instalaii centralizate.
V02.06 = V02.04 * 1,008 = 15.066*1.008 = 15.186 mc
07.CZ 03 01 A
Confecionarea armturilor din oel-beton pentru beton armat n fundaii
fasonarea barelor pentru fundaii izolate (inclusiv fundaii pahar) continue i radiere,
la ateliere centralizate OB 37, =6-8 mm.
M02.07 = 0,40* M02.03 * 1,010 = 0.4*1205.88*1.01 = 487.17 kg
08.CZ 03 01 E
Confecionarea armturilor din oel-beton pentru beton armat n fundaii
fasonarea barelor pentru fundaii izolate (inclusiv fundaii pahar) continue i radiere,
la ateliere centralizate PC 52, = 10-16 mm
M02.08 = 0,60* M02.03 * 1,010 = 0.6*1205.88*1.01 = 730.763 kg
103

09.TRA 06A 05
Transportul rutier al betonului cu autobetoniera la distana de 5 km.
M02.09 = (V02.05 + V02.06) * 2.4 t/mc = (34.755+15.186)*2.4 = 119.858 tone
10.TRA 04 A 05
Transportul rutier al armturii fasonate cu platforma cu remorca cu trailer cu
capacitatea de pn la 20 t la distanta de 5 km.
1

M02.10=(M02.07+M02.08) * 1,010 * 1000 = (487.17+730.763)*1/1.01*1/1000


=1.205 tone
SUPRASTRUCTUR
01.CL 02 A
Stalpi din otel gata confectionati, livrati in tronsoane asamblate cu suruburi
avand 6......12 tone inclusiv..
M04.01 = 16*6394+32*6394+36*5115 = 491,052 t
02. CL 04 A
Grinzi cu inima plina din otel gata confectionate, livrate complet asamblate de
pana la 1 tona.
M04.02=24*718+8*759+16*635+8*535+8*541+16*349+120*350+120*198+120*
162+140*80+80*81 = 150.536
03.CL 13 A
Scari, parapete, pasarele, podeste, contravantuiri, pane cu zabrele, bare si
constructii metalice de sustinere a utilajelor tehnologice sau platforme de deservire
a agregatelor mari, livrate in subansambluri de 0.150.....1.500 tone masa proprie
asamblate cu suruburi, pana la inaltimea de 35m inclusiv.
M04.03 = 8*353+16*356+8*367+16*315+8*250+8*257+8*158+8*158 = 23.080 t
04. TRA 04 A10
Transport rutier al confectiei metalice cu autoremorcher cu macara treiller cu
capacitate de pana la 20t la distanta de 10km.
M04.04= 491.052+150.536+23.08 = 664.668 t
05.CB.13 K
Cofraje pentru beton armat n plci, grinzi i stlpi, exclusiv susinerile,
din panouri refolosibile cu placaj de 15 mm grosime la construcii avnd
nlimea intre 20 m si 35 m inclusiv, la plci i grinzi.
S04.05 = (12*36-3*6*2)*10 nivele= 3960 m2
06.CC.02 C
Montarea armturilor din oel-beton, tip OB 37 n elemente de construcii,
exclusiv cele din construciile executate n cofraje glisante, cu distanieri din
mase plastice, la construcii executate la o nlime pn la 35 m inclusiv, din
104

bare fasonate avnd diametrul pn la 18 mm inclusiv, inclusiv n grinzi i


stlpi, pn la 10mm inclusiv, n plci (inclusiv scri i podeste).
M04.06 = V04.07*110 kg/m3 = 396*110 = 43560 kg
07.CA.02 I
Turnarea betonului armat n elementele construciilor, exclusiv cele
executate n cofraje glisante, marca B200 la construcii cu nlimea pn la
35 m inclusiv n planee (grinzi, stlpi, plci) cu grosimea plcii pana la 10 cm
inclusiv.
V04.07 = S04.05*0.10 = 3960*0.10= 396 m3
08.CZ.01.06 A
Preparare beton marca B200 pentru betoane obinuite cu agregate
grele, sortate cu granulaia pn la 16 mm, pentru beton armat n elemente
cu seciunea redus sau armturi foarte dese i n piloi Franki, preparat cu
ciment M30, n instalaii centralizate.
V04.08 = V04.07*1.008 = 396*1.008 = 399.168 m3
09.CZ.03.02. M
Confecionarea armturilor din oel-beton, pentru beton armat n elemente
de construcii turnate n cofraje, exclusiv cele executate n cofraje glisante,
fasonarea barelor pentru placi(inclusiv scari si podeste) la construcii obinuite,
n ateliere centralizate, OB 37, = 6-8 mm.
M04.09 = (V04.08*60)*1.01 = (399.168*60)*1.01 = 24189.58 kg
10.CZ.03.02. N
Confecionarea armturilor din oel-beton, pentru beton armat n elemente
de construcii turnate n cofraje, exclusiv cele executate n cofraje glisante,
fasonarea barelor pentru perei, grinzi, stlpi i diafragme la construcii
obinuite, n ateliere centralizate, OB 37, =10-12 mm.
M04.10 = (V04.08)*50 kg/m3 *1.01 = (399.168)*50*1.01 = 20157.784 kg
11.CB.45 B
Susineri din grinzi metalice extensibile de inventar pentru turnarea
grinzilor monolite izolate, a planeelor cu grinzi monolite i a plcilor drepte
cu sarcin total asupra cofrajelor de cel mult 500 daN/m 2 la construcii
avnd nlimea pn la 20 m inclusiv,
B04.11 = 108*5 nivele = 540 buc.
105

12.TRA.06.A 05
Transportul rutier al betonului B200 cu autobetoniera la distana de 5
km.
M04.12 = V04.07*2.4 tone/m3 = 396*2.4 = 950.4 tone
13.TRA 04 A 05
Transportul rutier al armturii fasonate cu platforma cu remorca cu trailer cu
capacitatea de pn la 20 t la distanta de 5 km.
1

M04.13=(M04.09+M04.10)* 1,010 * 1000 =(24189.58+20157.784)*1/1.01*


*1/1000 =43.98 tone

106

DEVIZ ANALITIC
Denumire
0
01 FTC 00 TERASAMENTE
1. 01. Ts C18 A1
Sapatura mecanica cu buldozer pe tractor pe
senile de 65-80 CP, inclusiv impingerea
pamantului pana la 10m, teren categoria I
01. 02. Ts C22 A1
Spor la consumurile de ore utilaj din art. Ts
C18 pentru transportul pamantului, pe fiecare
10 m in plus, peste distanta prevazuta
pentru transportul cu buldozere de 65 80
CP ap pamantului provenind din teren
categoria I
1. 03. Ts CO3 E1
Sapatura mecanica cu excavatorul de 0,41
0,7 mc in pamant cu umiditate naturala cu
descarcare in autovehicol, teren categoria I

01. 04. Ts A01 B1


Sapatura manuala in spatii intinse in pamant
cu umiditate naturala cu aruncare in depozit
sau vehicul la
tt< 0,6 m, teren mijlociu
01.05. Ts A02 E1
Sapatura manuala in spatii limitate, avand
sub 1 m latime, cu taluz vertical, nesprijinit,
in pamant coeziv mijlociu si foarte adanc <
1,5 m,
teren mijlociu
1. 06. TsS D01 B1
Imprastirea cu lopata a pamanatului sfarimat
in straturi uniforme de 10-30 cm, grosime cu
cu sfaramarea bulgarilor, teren mijlociu

1. 07. Ts D04 B1
Compactarea cu maiul de mana a
umpluturilor executate pe straturi, cu udarea
fiecarui strat de 10 cm grosime, teren coeziv.
1. 08. TRB01 C14
Transportul materialelor cu roaba cu penuri ,

UM

CANTITATI

100
mc
100
mc

100
mc

VALOARE
(rotund)
3

35,05x28,75x0,1 = 100,768 mc
2,21 ore utilaj

1,008
sute mc

100,768x1,15x3,505
= 406,174 mc
1,33 utilaj / 100 mc
35,05 / 10 = 3,505

4,062
sute mc

3,8/ 6[ 35,05x28,75+ (35,05+31)


(28,75+24,7)+31+24,7]=3358,1
369 mc
1,95 utilaj / 100 mc
h = 4,05 m - 0,1 m - 0,15 m =
3,8 m

33,6
sute mc

31x24,7x0,15 = 114,855 mc

114,9 mc

0,6x1,15x366,4 = 252,816

252,8 mc

mc

mc

Li = 5x2(5,3x2+5,1x3+0,9x4)
+25,3x2+5,3x2+5,1x2 = 366,4

mc

mc

mc

0,31 om ore / mc
V pe fundatie=
(1+0,25)x0,9x366,4 = 412,2 mc
V [n jurul c-tiei = V sap. total
-Vsap. la subsol = 3358,137
-23,5x32,3x3,88 = 3170,697 mc

0,76 om ore / mc
Vtotal = 2758,5 mc
Conform :
TS A01 B = 114,855 mc

3170,7 mc

2759 mc

5627,1
107

incarcare, aruncare, descarcare, rasturnare


grupa 1-3, distanta 40m

1. 09. TRA01 A05P


Transportul rutier al pamantului sau
molozului cu autobasculanta la distanta de
5km
02 F 5000 INFRASTRUCTURA
2. 01. CA01 B1
Turnarea betonului simplu, marca B50 in
fundatii (continue, izolate) si socluri cu volum
> 3mc, si ziduri de sprijin
02.02. CZ 0103 A1
Prepararea betonului simplu, marca B50
3. 03. CA 02 C1
Turnarea betonului armat in fundatii
continue, radieri si pereti sub cota 0.00 a
constructiei cu grosimea < 30 cm
2. 04. Cz 0105 C1
Prepararea betonului armat cu agregate
grele sortate pana la 31 mm preparat cu
ciment MN30, in instalatii centralizate
2.2.
CD01 A1
Zidarie de piatra bruta in fundatie cu piatra de
cariera, roca eruptiva
2.6.
CZ0301B1
Confectionarea armaturilor din otel beton
pentru beton armat in fundatii

02.07. CC 01 C1
Montarea armaturilor din otel beton in fundatii
continue si radiere, (placi)
02.08. CG 32C1
Umpluturi in straturi executate cu piatra
sparta si nisip compactat manual in incaperi
izolate, suprafata < 10mp
02.09. CO 18A1
Fundatii circulare cu D=40-50cm, pentru
stalpi de lemn pe suport de piatra sparta
02. 10 Cz 0104A1
Preparare beton B100 cu balast, granulatia <
31mm, cu ciment F25, in instalatii
centralizate
02. 11 CA 02 C1
Turnare beton armat in fundatii continue
,radiere si pereti sub cota +0.00 a
constructiilor cu grosime <30cm

TS A02 E1 = 252,816 mc
Ts DO1 B1=2758,5 mc
3126,168 mc x 1,8 t / mc
= 5627,103

mc

tone

3358,1363 - 3126,168
= 231,969 mc
231,969 x 1,8 t / mc = 417,544 t

1,15x0,9x366,4x1,008
= 382,258 mc
3,05 om ore / mc

383 mc

mc

1,15x0,9x366,4x1,008
= 382,258 mc
0,085 om ore / mc

383 mc

mc
mc

0,8x0,6x Li = 0,8x0,6x323,8
= 155,424 mc
4,15 om ore / mc

156 mc

mc

0,8x0,6x323,8x1,008
= 156,67 mc
0,085 ore

157 mc

mc
kg

kg
mc
mp

418 mc

2x0,6x323,8 = 388,56 mp
0,96 om ore / mc

389 mp

2967,23x60 kg / mc x 1,01
= 179814,138 kg,
022 om ore / kg

179815
kg

2967,23x60 kg / mc
= 178033,8 kg
0,02 om ore / kg
V = 50,871 mc
0,92 om ore / mc

178034
kg

50,871x1,008 = 51,278 mp 0,48 ore


om / mp

mc

se prepara 52 mc

mc

Li x gros.perete x h =

52 mp

(31x0,2x3,25)x2+ (24,7x0,2x3,25) x2 =
72,4 mc 4,16 om ore / mc
Se scad goluri de geam : 14 geamuri
x0,5 x 0,2 x 0,6 = 0,84 Total : 72,41 0,84 = 71,57 mc

72 mc

108

02. 12 CA02 Y1
Turnare beton armat in fundatii la constructii
ingineresti cu un volum > 14mc (stalpi LEA)

02. 13 Cz 0106E1
Preparare beton marca B200 pentru betoane
obisnuite cu agregate grele, sortate cu
granulatia pana la 31mm, in beton armat in
stalpi, grinzi, placi de constructii curente,
preparat cu ciment M30 in instalatii
centralizate
02.14. CB 12A 1
Cofraje pentru beton in pereti diafragme din
panouri la constructii H<20 m, cu plansee
monolit placaj 8 mm
02. 15. CB 13C1 Cofraje din panouri
refolosibile la constructii cu H20-35m, la placi
si grinzi, cu placaj de 8 mm
02.16. CB 23 D1
Cofraje rama din tabla neagra pentru creare
gol tamplarie in pereti beton, latime peste 15
cm inclusiv ghermele
02.17. CB 45B1
Sustinere din grinzi metalice extensibile la
constructii cu H <20m, grinzile rezemand pe
popi metalici
02.18. CB 44A1
Sustinere cu popi extensibile pe 3100R
pentru montare palci, predale turn, plansee
monolit
02.19. CC 02 B1
Montare armatura la constructii H<35m din
bare D< 12mm in pereti diafragme cu
distantieri din plastic
02.20. CZ 0302 B1
Confectionare armaturi: pentru pereti, grinzi,
stalpi, diafragme la constructii obisnuite, in
ateliere centralizate )B37 D=10-16mm
02.21. CC 02 C 1
Montare armatura la constructii
H< 35 m din bare in grinzi si stapli
D< 18 mm, placi D< 10mm, cu distantieri din
plastic
02.22. CZ 0302 M1
Confectionare armatura pentru placi inclusiv
scari, podeste la constructii obisnuite in
ateliere centralizate OB37, D=6-8 mm
02.23. TRA 02 A05
Transportul rutier al materialelor
semifabricatelor cu autocamionul pe distanta
= 5km
2.24
TRA 06 A05
Transportul rutier al betonului mortarului cu
autobetoniera de 5,5 mc, dist. = 5km

mc

mc

s ([ntre pereti) x 0,14 - golul scarii =


(4x5,7x5,7+5,4x5,7x10+6x5,4x 5,4) x
0,14 = 85,78 mc x 1,008
= 86,47 mc
3,54 om ore / mc
71,57 mc+86,47 mc
= 158,04 mc

87 mc

159 mc

mp

111,4 x 3,25 = 362,05 mp


0,88 om ore / mp

363 mp

mp

612,72 mp

613 mp

mp

14 x(0,5+0,6)x 2 x 0,2
= 6,16 mp
0,53 om ore / mp

6,2 mp

buc

20 camere x 3 grinzi / cam.


= 60 buc
2,31 om ore / buc.

60 buc

buc

612,72 mp x 4 buc / mp
= 2950 ,88 buc
0,44 om ore / buc

2951
buc

kg

0 ,041 om ore / kg
283,79 kg

283,79
kg

kg

283,79 x 1,01 = 286,63 kg

286,63 k

kg

31,857 mc x 100 kg / m
= 3185,7 kg

3186 kg

kg

3217,557 kg

3218 kg

tone

178034 kg +286,63 kg +3218 kg =


181538,63 kg

182 t

tone

383 + 156,67+ 52 + 158,04


= 749,71 + 2,4 t/mc
= 1799,304 t

1800 t

109

03 F500 SUPRASTRUCTURA
03.01. CA 02 G1
Turnare beton armat la constructii cu H< 35
m, in pereti diafragme cu grosime < 30cm
mc

lungime x latime x h - goluri


=(5,175x0,125x5)-(0,9x2,1x0,125)
x6+3x (3,2x 0,125x5) +
0,25x0,125x5x3+
0,8x0,125x5,3+4,1x0,125x5+

223 mc

2x2x0,125x5 -2x0,8x2,1x 0,125 +3 [8


(5,175x0,125x4) - 8x0,9x
2,1x0,125+3x4,02x0,125x4+5x1,25x0,

03.02. CA 02 J1
Turnare beton armat la constructii cu H<
35m, in plansee, grinzi, placi cu grosimea
placii > 1-cm

mc

03.03. CZ 0106E1
Preparare betob B200, agregate grele sort.
Granul <31mm, ciment M30
03.03. CB 13 C1
Cofraje din panouri refolosibile la constructii
cu H20 35m, la placi si grinzi cu placaj de 8
mm
03.05. CB 19D1
Cofraje metalice plane univ. tip incerc. pentru
pereti interiori inclusiv imbinarile la constructii
H=20-35 m
03.06. CB1 3D1
Cofraje din sanouri refolosibile la constructii
cu H20-35m, la stalpi si cadre, cu placaj de 8
mm
03.07. CB45 D1
Sustineri din grinzi metalice extensibile la
constructii cu H=20-35m, grinzile rezemand
pe popi metalici
03.08 CB44 A1 Sustineri cu popi extensibili
pe 3100R pentru montare placi, predale,
turnari plansee monol. cu grinzi sau grinzi
mon, placi prefab.

mc

125x4+2x5,25x4+3,3x0,125x4]
=222,411 mc
4,04 ore om / mc
18x0,652x5+10x0,752x5+18x0,62x4+10
x0,652x4+
+18x0,552x4+10x0,62x4+28x0,52x4+5x
0,14(24,7x31)- -3x8,5x14,5x0,1412x18x0,14 = 627,135 mc
3,54 ore om / mc
222,411+627,135 = 849,546 mc

mp

5389,5-280,53 = 5109,00 mp

5109.00
mp

mp

222,411x4x3x2+222,411x5x2
= 3780,987x2 mp

3781x2
mp

mp

5,65x4x3x2 = 322,05 mp x 2

322 x 2
mp

buc

15 x 3 x 3 = 135 buc

135 buc

buc

135 x 2 = 270 buc.

270 buc.

03. 09 CZ0302 A1
Confectionare armatura din otel beton pentru
pereti, grinzi, stalpi, diagragme, la constructii
obisnuite, in ateliere centralizate )B37 D= 6-8
mm
03.10 CC02 A1
Montare armatura la constructii H<35 m , din
bare D< 8mm, in pereti diafragme cu
distantieri din plastic
03.11 CC02 C1
Montare armatura la constructii H<35 m , din

kg

88836 x 1,01 = 89724,26 kg

89725
kg

kg

3
888,36 x 100 kg/m = 88836 kg

88836
kg

kg

3
389,53 x 100 kg/m = 38953 kg

38953
kg

528 mc

850 mc

110

bare , in grinzi si stalpi


D< 8mm, placi D< 10mm cu distantieri din
plastic
03.12 CZ03 02 M1
Confectionare armatura pentru placi inclusiv
scari, podeste, la constructii obisnuite in
ateliere centralizate OB37, D= 6-8 mm
03.13. TRA 02A05
Transportul rutier al materialelor,
semifabricatelor cu autocamionul pe distanta
5 km
3.14.
TRA 02A05
Transportul rutier al betonului mortarului cu
autobetoniera de 5,5 mc, distanta 5km

kg

38953 x 1,01 = 39342,53 kg

39342
kg

kg

total confectii armaturi 129,067 t

129 t

tone

222,411+627,135 = 849,56x2 =

1699 t

mc

755,106 x 0,065 = 49,082 mc

49 mc

04 FA 000 ARHITECTURA
TA I 00 Inchideri
04. 02. CZ 02 02 A1
Preparare mortar var ciment pentru zidarii
M25 z cu ciment F25 in instalatii
centralizate cu var pasta
04.03.CK 01 B1
Ferestre din lemn la constructii cu
H = 0-35 m, cu suprafata tocului
= 1-2,500 mp
FAC 00 COMPARTIMENTARI
04. 05 CP 15 C1
Montare fasii de pereti din beton celular
autoclavizat de 60 cm latime si 12,5 cm
grosime
04.06. CZ02 02 A
04.06. CK03F1
Usi din lemn simple interioare de tip CIL
finisate intr-un canal pe toc
04.07. TRA 06A05
Transportul rutier al betonului, mortarului cu
autobetoniera de 5,5 mc, distanta = 5km

mp

198 mp

mp

130 mp

mc

buc
tone

17,97+129,48 = 147,45x1,008x0,022 =
3,26 mc
0,9x2,41x18 = 34,02
0,26 ore om / mp
0,8x2,1x11= 18,48
52,5x3=153,5 mp
3,26 mc x2,1 = 6,85 tone

FA1 F00 FINISAJE INTERIOARE SI EXTERIOARE


04.09. CF 05 A1
total : 4217 mp
mp
Tencuieli interioare speciale, grosime medie
0,5 cm la pereti si tavane din beton
04.10. CF 03 A1
mp
Tencuieli interioare drescuite, la tavane
plane, in grosime medie de 2 cm
04.11. CF 01D1
mp
1843,668 mp
Tencuieli interioare drescuite la pereti
executati manual pe beton, cu mortar M10 I
2 cm grosime, exclusiv schela
04.12. CF 13 B1
mp
2 x (17,97 + 129,48) = 294,9 x 2 mp
Rectificarea suprafetelor cu mortar de aracet
la prefabricate din BCA, cu aracet CPMB
04.13. CF 10 D1
mp
42,7 + 2492,6 = 2535,3 mp

3,26 mc

154 buc
6,85
tone

4217 mp
2492,6
mp
1843,7
mp
589 mp
2535,3
111

Glet de ipsos cu aracet (GIPAC) inclusiv strat


de armorsa aplicat in doua straturi
4.14.
CN O1 C1
Zugraveli la interior cu 2 straturi lapte de
var si adaos de coloranti si grasimi pe
suprafete driscuite sau gletuite
04.15. CG O 3 F1
Pardoseli din material plastic cu covor PVC
fara suport textil, incaperi suprafata < 20mp,
cu pervaz de lemn
04.16. CGO 6 C1
Pardoseli de mozaic turnate pe loc de 1,5 cm
grosime, simplu, fara bordura pe suprafata <
5 mp cu mozaic marmura
04.17. CF06 C1
Tencuieli exterioare obisnuite, drescuite pe
pereti beton, in grosime medie de 2 cm
04.18. CB48 A1
Montarea si demontarea schelei
autoridicatoare cu 2 castele, L= 12m pentru
finisaje fatada
4.19.
IZF 18B
Strat egalizare cu mortar ciment M100- T pe
suprafete orizontale sau inclinate

mp
mp

6709,6 mp

6709,6
mp

mp

2372,8 mp

2372,8
mp

mp

4,2 x 4 - 1,2 x 4 = 12 mp x 3 = 36 mp

36 mp

mp

2048,52 mp

2048,52
mp

mp

schela autoridicatoare tip PIAT pentru


realizarea tencuielilor de fatada :
1843,668 mp

1843,66
8mp

2372,8 + 120 = 2492,3 mp

2492,3
mp

112

CAIET DE SARCINI REZISTENTA


GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile de calitate a executiei,
verificarea si receptia lucrarilor care fac obiectul proiectului.
Scopul verificarii calitatii lucrarilor este examinarea modului in care sunt
respectate prevederile proiectului si cele cuprinse in prescriptiile tehnice in vigoare
in perioada executiei.
Lista normativelor cuprinse in caietul de sarcini va fi adusa la zi de catre
constructor (executant) cu normele noi sau revizuite aparute pana la data executiei
proiectului.
Proiectantul poate aduce completari sau modificari la prevederile prezentului
caiet de sarcini pe tot parcursul executiei; acestea devin obligatorii dupa luarea la
cunostinta de catre Executant si Beneficier.
Executantul este obligat sa ia masuri organizatorice pentru realizarea
lucrarilor in conditiile de calitate cerute de proiectul de executie, asigurand
respectarea prevederilor inscrise in prezentul caiet de sarcini.
MASURI PREMERGATOARE EXECUTIEI
Beneficiarul va asigura verificarea proiectelor de executie de catre
verificatorii de proiecte atestati de comisia de atestare a Ministerului Lucrarilor
Publice si Amenajarii Teritoriale.
Constructorul va numi responsabilul tehnic atestat conform legii, care
raspunde de realizarea nivelului de calitate corespunzator exigentelor de
performanta ale lucrarii.
Dupa primirea documentatiei tehnice de executie, constructorul va asigura
cunoasterea proiectului de catre toti factorii care concura la realizarea lucrarii.
Se va stabili programul calendaristic pentru verificarea si receptia fazelor
determinante de care depinde continuarea lucrarilor.
De asemenea in program se vor indica si factorii care trebuie sa participe la
diferitele etape prevazute.
113

Prin grija investitorului se intocmeste cartea tehnica a constructiei care


cuprinde documentele privitoare la conceperea, realizarea, exploatarea si
postutilizarea acesteia si care se preda proprietarului constructiei care are obligatia
de a o completa la zi.
La punctul de lucru se vor gasi in mod obligatoriu: documentatia completa de
executie, registrul de procese verbale de lucrari ascunse, registrul de comunicari de
santier, principalele norme care guverneaza tehnologia de executie si in mod
special Codul de practic pentru executarea lucrrilor din beton i beton armat indicativ NE 012-99, Instruciuni tehnice privind procedee de remediere a
defectelor pentru elemente de beton i beton armat - indicativ C 149-87, precum i
Normativ pentru proiectarea i executarea lucrrilor de fundaii directe la
construcii indicativ P10-86.
In cazul abordarii unor procese tehnologice care nu sunt acoperite prin
norme tehnice legal aprobate, executantul va ntocmi un caiet de sarcini privind
succesiunea fazelor tehnologice si masurilor specifice.

114

TERASAMENTE
CARACTERISTICI
Ordinea de realizare a lucrarilor de terasamente.
Pentru realizarea in conditii optime a lucrarilor de fundatii, constructorul trebuie sa
analizeze cu atentie studiul geotehnic si detaliile de executie a fundatiilor din proiect.
Lucrarile de sapaturi vor fi incepute dupa efectuarea operatiilor de predare-primire
a amplasamentului, a trasarii topometrice si a stabilirii reperelor de nivelment conform
planurilor din proiect. Confirmarea executarii trasarilor si a operatiilor de nivelment se va
face prin Procesul verbal de trasare a lucrarilor. act semnat de Beneficiar, Constructor
si Proiectant.
Pentru executarea terasamentelor care au un volum obisnuit, metodele de
executie se vor alege de constructor, de comun acord cu proiectantul lucrarii.
Sapaturile se executa de regula mecanizat pe o adancime cu 20 cm mai sus de
cota la care se vor executa fundatiile respective.
Stratul vegetal se va decapa si se va depozita in vederea reutilizarii sale dupa
executarea fundatiilor.
TEHNOLOGIE
Lucrarile de sapaturi se vor organiza astfel incat sa se asigure masurile de
prevenire a degradarii terenului de fundare, si anume :
- se va strica echilibrul natural al terenului in jurul gropii de fundatie pe o distanta
suficienta, pentru ca stabilitatea constructiilor invecinate sa nu fie influentata;
- turnarea fundatiilor se va executa fara intarzieri, dupa ce sapatura a ajuns la cota
de fundare din proiect;
- se va asigura evacuarea rapida a apelor din precipitatii din sapaturi, in cazul
umezirii superficiale a sapaturii, fundul gropii de fundatie trebuie lasat sa se usuce, iar
daca umezirea este puternica, se va indeparta stratul de noroi.
La terminarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii se verifica dimensiunile, cotele
de nivel si natura terenului de fundare, care trebuie sa corespunda cu valorile prevazute
in proiect. Verificarea calitatii terenului de fundare se face prin probe de laborator, cel
putin una la fiecare 200 m2 suprafata de sapatura si minimum 3 la obiectiv. Calitatea
115

terenului de fundare trebuie confirmata din proces verbal de catre specialistul


geotehnician care a redactat studiul geotehnic.
Tolerantele admisibile la trasarea pe orizontala pentru lungimi sunt de + 2 cm fata
de cotele indicate in planurile de detaliu, si de + 10 la unghiuri; tolerantele admise la
trasarea reperilor de nivelment este de +1.0 cm.
Receptionarea lucrarilor de terasamente se executa in conformitate cu Normativul
C56-85 - caiet II si cu Instructiuni pentru verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor
ascunse la constructii si instalatii precum si pentru receptionarea terenului de fundare,
fundatiilor si structurilor.
Umpluturile in jurul fundatiilor se vor executa cu pamant de natura specificata in
proiect (de preferinta argilos), fara teren vegetal si vor avea un grad de compactare de
95-98%. Lucrarile de terasamente se vor executa, la aceasta lucrare, sub supravegherea
specialistului geotehnician care va stabili masurile tehnice pe care trebuie sa le adopte
executantul.
Lucrarile neconforme si cele care nu vor fi confirmate de catre specialistul
geotehnician vo fi refacute, pe cheltuiala proprie de catre executant.

116

FUNDATII
TEHNOLOGIE
Pregatire
Lucrarile de fundatii vor fi incepute numai dupa verificarea si receptionarea
ca faza de lucrari a naturii terenului si a sapaturilor precum si dupa retrasarea
fundatiilor.
Abaterile admisibile la aceste verificari sunt:
- la pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor - 10 mm;
- la pozitia in plan vertical a cotei de nivel

- 10 mm.

Cofraje
Cofrajele pentru fundatii si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
-sa se asigure obtinerea formei si dimensiunilor prevazute in

proiect pentru

elementele ce urmeaza a fi executate;


-sa fie etanse, astfel incat sa nu permita scurgerea laptelui de ciment;
-sa fie stabile si rezistente la actiunea incarcarilor care apar in procesul
de executie;
-sa fie prevazute cu piese de asamblare de inventar;
-pentru reducerea aderentei dintre beton si panourile de cofraj,
panourile se ung inainte de fiecare folosire cu solutii de decofrare.
Intrucat in timpul definitivarii lucrarilor de cofrare elementele cofrajului pot
capata deplasari de la pozitionarea initiala (din proiect), este necesar ca inaintea
turnarii betonului sa se verifice corectitudinea pozitiilor finale ale acestora.
Decofrarea fundatiilor se va face cu respectarea prevederilor din Codul NE 012-99.
Depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea sau
degradarea lor (umezire, murdarire, putrezire).
Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor
materiale pe stivele de panouri de cofraj.
Armaturi
Inaintea turnarii grinzilor de fundatie se vor verifica toate armaturile din punct
de vedere al numarului de bare, al pozitiei, formei, diametrului, lungimii, distantelor
117

etc. precum si a masurilor pentru mentinerea verticalitatii mustatilor pentru soclul


demisolului. Se va verifica de asemenea si grosimea stratului de acoperire care va
trebui sa fie prevazuta in proiect dar nu mai putin de 35 mm pentru fata inferioara si
45 mm pentru fetele laterale.
Betonul
La executia fundatiilor vor fi respectate si prevederile de la capitolul privind
lucrarile de betonare.
Fundatiile continue se vor turna, pe cat posibil, fara intrerupere; in cazul cand
aceasta conditie nu poate fi respectata se vor avea in vedere urmatoarele:
-durata maxima admisa a intreruperii de betonare, pentru care nu se vor lua masuri
speciale la reluarea betonarii, va fi intre 1.5 si 2 ore, in functie de tipurile de ciment
folosit (cu sau fara adaosuri);
-in cazul cand rostul de turnare nu poate fi evitat, acesta se va realiza vertical, la o
distanta de 1.0 m de la marginea stalpilor sau a intersectiilor de grinzi de fundatie;
Testari
Toate verificarile, incercarile ce se efectueaza pe parcursul lucrarilor de
fundatii si rezultatele acestora se vor inregistra in procese verbale de lucrari
ascunse.

118

LUCRARI DE BETON ARMAT


Prevederi pentru executia stalpilor din beton armat monolit
Stalpii din beton armat se pot turna in cofraje din panouri din placaj, metalice sau
mixte. Tipul de cofraje utilizate va fi ales functie de natura lucrarilor ce trebuiesc executate,
urmarindu-se asigurarea conditiilor de calitate cerute prin proiect si prin caietul de sarcini.
In acest sens se va tine seama si de recomandarile de la pct. D.11.
Tehnologia de executie a stalpilor cu cofraje din panouri de placaj si caloti metalici,
cuprinde in principal urmatoarele operatii:
-trasarea axelor perpendiculare si conturul stalpilor
-montarea, cu macaraua, a primului subansamblu in forma de L realizat din panouri
asamblate cu caloti metalici si sprijinirea cu spraituri metalice reglabile;
-terminarea lucrarilor de armare;
-montarea celui de al doilea subansamblu in forma de L, la pozitie si incheierea calotilor
metalici;
-verificarea verticalitatii cofrajului si fixarea definitiva a spaiturilor reglabile.
Montarea armaturii cuprinde urmatoarele etape: introducerea barelor verticale si
legarea lor de mustatile nivelului inferior; ridicarea etrierilor si legarea lor de sus in jos la
distantele prevazute in proiect: verificarea verticalitatii carcasei realizate si ancorarea ei
pana la realizarea cofrajului. Se poate executa carcasa in ateliere centralizate si apoi se
va monta cu ajutorul macaralei, dotata cu dispozitive adecvate care permit montarea fara
a le deforma sau deteriora. Carcasele se vor aseza in pozitia definitiva si apoi se vor
lega la partea de jos cu mustatile stalpului inferior (sau fundatiei).
Planseele si grinzile din beton armat monolit se pot turna in cofraje alcatuite din
panouri din placaj, metalice, sau cu structura mixta.
La realizarea cofrajelor vor fi avute in vedere urmatoarele:
-sustinerea cofrajelor va fi rezemata prin intermediul unor talpi individuale sau continue,
pe pamant sau alte elemente de constructii; talpile vor fi suficient de rigide pentru a
reziste fara a se deforma sub incarcari;
-popii vor fi de preferinta metalici telescopici care pot permite usor decofrarea;
-la alcatuirea si montarea cofrajelor se va urmari ca deformatiile lor sa fie compensate
prin suprainaltari sau prin contrasageti;

119

-esafodajele de sustinere a cofrajelor planseelor sunt formate in general, din grinzi


extensibile rezemate pe popi de inventar contravantuiti.
Elementele cofrajului trebuie sa prezinte suficienta rezistenta si stabilitate pentru a
putea prelua toate sarcinile provenite din greutatea cofrajului, betonului proaspat, a
sculelor si a dispozitivelor de lucru si a echipelor de muncitori.
De asemenea esafodajele pentru cofraje vor fi astfel concepute si contravantuite
pentru a rezista si la incarcari seismice.
Montarea cofrajelor de sustinere pentru plansee se face in urmatoarea ordine:
-se traseaza pozitia elementelor verticale de sustinere (popi etc.).
-se dispun elementele verticale de sustinere si se contravantuiesc provizoriu;
-se monteaza si se fixeaza elementele orizontale ale esafodajului (rigle, grinzi
extensibile, etc);
-se monteaza panourile de cofraj;
-se verifica pozitia si dimensiunile elementelor cofrajelor; strangerea definitiva a
contravantuirilor se face dupa ultima verificare ce se efectueaza dupa montarea
cofrajelor pe traverse.
In concordanta cu tendintele in domeniul cofrajelor pe plan mondial, se
recomanda utilizarea pentru cofrarea planseelor si grinzilor, a panourilor cu rama
metalica si placaj special.
Aceste sisteme de cofraje prezinta o serie de avantaje:
-greutatea redusa a tuturor elementelor face posibila montarea si demontarea lor
manuala;
-este posibila si montarea de ansamble mari de cofraje, cu ajutorul macaralei;
-placa cofranta din placaj special permite un numar mare de refolosiri (peste 100 pentru
fiecare fata);
-modul de sprijinire permite decofrarea timpurile a panourilor, planseul ramanand sprijinit
pe popi prin intermediul capetelor de sprijinire, fapt ce mareste eficienta folosirii acestor
cofraje.
Ordinea operatiilor pentru armarea grinzilor este urmatoarea: insemnarea pe
marginea cofrajului a pozitiei etrierilor; introducerea etrierilor in cofraj cu partea deschisa
in sus; introducerea barelor drepte de la partea inferioara a grinzii si legarea lor;
asezarea si legarea restului barelor (ridicate, drepte de la partea superioara etc);
inchiderea etrierilor si legarea barelor cu sarma. In cazul armarii cu carcase, acestea se
aduc la locul de montaj cu macaraua prevazuta cu dispozitive speciale pentru a
120

impiedica deformarea barelor; se aseaza cu un capat pe cofraj pe un suport, iar al doilea


capat se leaga in jos pe cofraj, se scoate apoi suportul si se lasa intreaga carcasa; se
verifica acoperirea cu beton si se fixeaza definitiv carcasa.
Placile se armeaza in urmatoarea ordine a operatiilor: insemnarea pe cofraj a
pozitiei barelor: asezarea barelor drepte de la partea inferioara si legarea lor de armatura
grinzilor sau centurilor precum si legarea nodurilor retelei [prin legaturi cu sarma neagra
(2 fire de 1.5 mm diametru) retelele de armaturi vor avea legate in mod obligatoriu doua
randuri de intersectii marginale pe tot conturul; restul incrucisarilor vor fi legate din 2 in 2 in
ambele sensuri (sah)] cu sarma neagra; montarea barelor de la partea superioara pe
distantieri si a barelor de repartitie si legarea lor cu sarma.
Fazele procesului de executie a lucrarilor de beton si beton armat constituie, in
majoritate, lucrari care devin ascunse, astfel incat verificarea calitatii acestora trabuie sa
fie consemnata in procese verbale de receptie calitativa, incheiate intre delegatii
Beneficiarului si Constructorului. Nu se considera valabile procesele verbale de receptie
calitativa incheiate numai de Constructor.
Nu se admite trecerea la o noua faza de executie inainte de inchiderea procesului
verbal referitor la faza precedenta daca aceasta urmeaza sa devina o lucrare ascunsa.
In procesele verbale se vor preciza concret verificarile efectuate, constatarile rezultate si
daca se admite trecerea la faza de executie urmatoare.
Este obligatorie incheierea de procese verbale in urmatoarele faze de executie:
- la terminarea executarii cofrajelor;
- la terminarea montarii armaturilor;
- inainte de inceperea betonarii;
- in cursul betonarii;
- la decofrare;
Abaterile limita admisibile sunt :
- pentru cofraje
- lungimi

10 mm

- dimensiuni sectiuni

3 mm

- inclinare fata de verticala 2 mm/m si 10 mm total


- pentru armaturi :
- distanta intre armaturi

5 mm

- grosime strat acoperire

3 mm

- lungimi armaturi (totale sau partiale) exprimate astfel :


121

- pentru bare mai scurte de 1 m

5 mm

- pentru bare intre 1 si 10 m

20 mm

- pentru dimensiunile elementelor dupa decofrare:


- dimensiuni

10 mm

- inclinarea suprafetelor:
- fata de verticala
- partiala

3 mm/m

- totala

5 mm

- fata de orizontala
- partiala

3 mm/m

- totala

5 mm

Executantul este obligat ca, prin laboratorul propriu sau alte laboratoare de
specialitate, sa efectueze incercarile prevazute in prezentul caiet de sarcini si sa tina
evidenta rezultatelor.

122

BETON
ELEMENTE COMPONENTE
MATERIALE FOLOSITE LA PREPARAREA BETONULUI
CIMENT
-La prepararea betoanelor se va folosi cimentul Portland sau HZ.35.
-Conditiile tehnice de receptie, livrare si control pentru ciment trebuie sa corespunda
prevederilor din STAS 3011-83.
-Schimbarea tipului de ciment se poate face numai cu avizul scris al proiectantului.
-In timpul transportului de la fabrica la statia de betoane si al depozitarii, cimentul
trebuie ferit de umezeala si impurificari cu materii straine (pamant, carbune, substante
organice, ipsos, var hidratat, etc).
-Executantul va efectua prin laboratorul propriu, incercarile prevazute in tabelul 1 pct.1.
-Cimentul la care se constata ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute pentru priza sau
constanta de volum, este interzis a se utiliza la prepararea betonului.
-Daca intervalul de timp, dintre livrare de la fabrica si utilizarea cimentului, depaseste 30
zile, acesta se va folosi numai daca, la o noua verificare a rezistentelor mecanice, la
varsta de 7 zile, acestea se incadreaza in conditiile standardizate.
-Executantul este obligat sa tina o evidenta clara, pentru fiecare lot de ciment intodus
precum si a consumului zilnic.
AGREGATE
-La prepararea betoanelor se vor folosi sorturile de agregate: 0-3; 3-7; 7-16; 16-31
mm, aprovizionate de la balastiera cea mai apropiata.
-Agregatele vor indeplini conditiile tehnice prevazute in STAS 1667-76 metodele
de determinare a caracteristicilor sunt cele din STAS 4606-80.
- la sosirea la statia de betonare

pct.

2.1.....2.4.

- inainte de utilizare

pct.

2.5.....2.8.

APA DE AMESTECARE
-Apa utilizata la prepararea betonului va fi apa din reteaua potabila. Daca se foloseste
apa din alte surse, aceasta va indeplini conditiile de calitate STAS 790-82.
123

ADITIVI
-Se va utiliza aditivul superplastifiant pentru betoanele de camasuieli la care grosimile
mici ale stratului de beton si / sau gradul ridicat de armare a elementelor in unele zone,
precum si tehnologiile de executie reclama betoane cu lucrabilitati sporite L4/L5 ( tasare
15 3 cm) sau L4 (tasare 12 2 cm).
-Se poate utiliza si aditivul plastifiant antrenor de aer DISAN-A, in loc de FLUBET, daca
tehnologia de turnare se poate adapta la lucrabilitatea de max. L3/L4 (tasare 8....12
cm).
-Aditivul FLUBET va indeplini conditiile tehnice prevazute in Normativ 10663 - 82
(M.I.Ch). Aditivul DISAN-A va indeplini conditiile tehnice din STAS 8725-70.
INCERCARI SI FRECVENTE PETRU VERIFICAREA INDEPLINIRII CONDITIILOR TEHNICE PENTRU:
CIMENT SI AGREGATE

Caracteristica

Standardul
de metoda
2

1
CIMENT pct.3.5
1.1. - prize
1.2. - constanta de volum

227/4/78
227/3/78

1.3. - rezistente mecanice

227/7/80

1.4. - finetea de macinare


(suprafata specifica)
1.5. - caldura de hidratare
1.6. - analize chimice

Frecventa
incercarilor
3
Fiecare lot dar
minimum o
proba la
200 t

Conditia tehnica
4
*inceput 1h
*sfarsit 10 h
*turte-buna
*ace
L.C.max.10mm
*R7c 20 N/mm2
*R28c 35 N/mm2
*min.2500 cm2/g

227/2-78
227/5-78

Interpretarea
rezultatelor
5

la 2000 t

226-67
8690/70

*max.270 g/g
*MgD-max.5 %
*SO3
-max.1.2...3%
*CaOlier max.1%

Rezultatele se inscriu
in
certificatele
de calitate

AGREGATE - pct.3.12.
La aprovizionare
2.1.-corpuri straine (argila
in bucati, resturi vegetale,
etc.)
2.2. - parte lavigabila
2.3. - granulozitate
2.4. - forma granulelor

Loturile de agregate
sunt insoti4606-80

Fiecare lot
primit prin CF

nu se admit
*max.2% - nisip
* max.).5% pietris
*conform sortului
*b/a 0.66

te de certifi- cate de
calitate. Rezultatele
se inscriu in
124

*c/a 0.33

registrul de laborator.

Inainte de utilizare
2.5. - corpuri straine
(argila in bucati, resturi
vegetale, etc.)
2.6. - parte lavigabila
2.7. - granulozitate

4606-80

o data pe
schimb
odata pe zi si
ori de cate ori
se considera
necesar

Rezultatele se inscriu
in registrul de laborator
Rezultatele servesc la
corectarea retelei.

2.8. - umiditate

-Utilizarea aditivilor FLUBET si DISAN-A se va face conform prevederilor Codul NE


012-99, privind executarea lucrarilor din beton si beton armat.
-Fiecare tip de beton va fi definit prin : clasa, lucrabilitate si eventual grad de
impermeabilitate.
-Betoanele utilizate in elemente noi (plansee, grinzi, stalpi, diafragme) vor fi de clasele
prevazute in proiect.
-In starea proaspata, betoanele vor indeplini la locul de punere in lucrare, urmatoarele
conditii:
- L4/L5 (tasare 15 3 cm) sau L4 (tasare 12 2 cm) pentru betoanele preparate cu
aditiv superplastifiant FLUBET.
- L3/L4 (tasare 8....12 cm) sau L3 (tasare 6 2 cm) pentru betoanele preparate cu aditiv
DISAN-A
- Temperatura maxima va fi de + 25oC.
Verificarile se fac conform tabelului nr.6
-Rezistenta minima la compresiune (pe cuburi de 15 cm latura) la varsta de 28 zile, va
fi:
Bc25

360 daN/cm2

Bc20

300 daN/cm2

Bc10

180 daN/cm2

125

PREPARAREA SI TRANSPORTUL BETONULUI


-Statia de betoane trebuie sa fie atestata conform prevederilor normativului C 140-86;
executantul obligat sa ia masuri pentru realizarea acestui scop.
-Dozarea materialelor componente ale betonului se va face gravimetric, admitandu-se
urmatoarele abateri:
-ciment

2% ;

-agregate

3% ;

-apa

1% ;

-aditivi

5% ;

-Se va verifica cel putin de 2 ori pe saptamana si ori de cate ori se considera necesar,
functionarea corecta a mijloacelor de dozare, folosindu-se greutati etalonate cel putin
pana la 200 kg.
-Dozarea aditivilor se face cu dozatoare corespunzatoare, care sa permita o masurare
cat mai exacta a cantitatii de solutie de aditiv stabilita prin reteta betonului.
Executantul trebuie sa ia toate masurile necesare pentru prepararea si dozarea
corespunzatoare a aditivilor, tinand seama ca abateri mai mari in plus sau in minus
decat cele prevazute, pot influenta nefavorabil calitatea betonului.
-Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera va fi urmatoarea:
agregate, ciment, apa si la urma aditivul FLUBET sau DISAN-A.
-Durata de malaxare a unei sarje va fi de min. 1.5 minute.
-Executantul va stabili caracteristicile betonului proaspat la preparare, cu un ecart care
sa tina seama de evolutia acestora in functie de durata de transport, timpul de punere in
opera si conditiile de mediu.
CONDITII DE PREPARARE PE TIMP FRIGUROS
-In perioada de timp friguros, executantul trebuie sa ia masurile necesare prepararii
betonului sub temperatura minima prevazuta.
Aceste masuri vor cuprinde: indepartarea ghetii si a bulgarilor de agregate
inghetate, acoperirea agregatelor cu prelate si incalzirea lor cu abur sau aer suflat prin
registre de tevi, utilizarea ape calde, etc.
Agregatele nu vor fi incalzite la temperatura mai mare de 60 oC.
Daca la prepararea betoanelor se utilizeaza apa cu temperatura mai mare de
40oC, se va evita contactul direct al apei cu cimentul. In acest caz se va amesteca mai
126

intai apa cu agregatale si numai dupa ce temperatura amestecului a scazut sub 40 oC,
se va adauga si cimentul.
CONDITII DE PREPARARE PE TIMP CALDUROS
-In perioada de timp calduros, executantul va lua masurile necesare producerii
betonului sub temperatura maxima admisa.
Aceste masuri vor cuprinde: stropirea depozitelor de agregate cu apa rece,
protectia depozitelor de agregate si a rezervoarelor de apa impotriva actiunii directe a
razelor solare si a vanturilor calde si uscate, folosirea apei reci la prepararea
betoanelor, prepararea betoanelor la ore cu temperaturi mai scazute ale zilei sau
noaptea.
TRANSPORTUL BETONULUI
-Transportul betonului de la statia de betoane la locul de punere in lucrare se va face cu
autoagitatoare sau basculante cu bena etansa.
Transportul local al betonului se va face cu pompe de beton, bene, jgheaburi,
skipuri, tomberoane, etc.
-Fiecare transport de beton va fi insotit de un bon de transport, in care vor fi mentionate
cel putin urmatoarele date
- numarul bonului si data intocmirii;
- betoniera la care s-a preparat betonul;
- tipul de beton si volumul (mc);
- destinatia betonului;
- ora plecarii din statie;
- ora sosirii in santier;
- ora inceperii si terminarii descarcarii.
Datele referitoare la statia de betoane vor fi completate de seful statiei iar datele
din santier de conducatorul lucrarii.
Bonul de transport se va intocmi in dublu exemplar, din care unul ramane in
santier si celalalt se intoarce la statia de betoane.
-Durata de transport, care se considera din momentul inceperii incarcarii si pana la
terminarea descarcarii mijlocului de transport, nu va depasi :
127

- 45 minute cand temperatura mediului este mai mare de 30 C


- 60 minute cand temperatura mediului este cuprinsa intre 15 - 30C
- 90 minute cand temperatura mediului este mai mica de 15 C
-Executantul va lua masuri ca in timpul transportului sa nu se altereze calitatea
betonului (pierderi de lapte de ciment sau segregari, in cazul transportului cu
basculante, adaugari de apa, in autoagitatoare in cazul transportului betonului cu
acestea).
-Executantul va asigura transportul betonului in bune conditii, in timpul executarii
lucrarilor pe timp friguros sau calduros, luand masurile corespunzatoare de protectie in
scopul conservarii calitatii betonului proaspat.
TURNAREA BETONULUI
Prevederi generale privind betonarea.
-Betonarea elementelor cladirii ce se consolideaza se va face pe baza proiectelor de
executie, a ordinei si tehnologiei de executie adoptata de executant si a prevederilor
prezentului caiet de sarcini.
-Inainte de a incepe betonarea oricarui element, se vor verifica:
- cotele de nivel si starea de curatenie a suprafetei cofrajelor de caramida sau a
betonului turnat in faza anterioara;
-corespondenta cotelor cofrajelor atat in plan cat si ca nivel cu cele din proiect,
verticalitatea cofrajelor, existenta masurilor pentru mentinerea formei, asigurarea
etanseitatii precum si fixarea cofrajelor cu elemente de sustinere;
-rezistenta si stabilitatea elementelor de sustinere, corecta rezemare si fixare a
sustinerilor, existenta penelor si a altor dispozitive de decofrare, etc;
-dispozitia corecta a armaturilor si corespondenta diametrelor si numarul lor cu cele din
proiect, solidarizarea armaturilor intre ele, existenta in numar suficient a distantierilor
etc;
-functionarea corecta a mijloacelor de preparare, transport si punere in opera a
betonului;
-asigurarea conditiilor tehnico-organizatorice pe toate fazele procesului de preparare,
transport, punere in opera si tratare ulterioara a betonului, astfel sa fie respectate
prevederile referitoare la beton si betonare.
128

-Daca se constata nepotriviri fata de proiect sau se apreciaza ca nu sunt asigurate toate
conditiile necesare inceperii betonarii, se vor lua masurile corespunzatoare.
-In urma efectuarii verificarilor se va completa Procesul verbal de inspectie la punct -fix
pentru verificarea conditiilor prealabile betonarii.
-Betonarea va fi condusa nemijlocit de seful lucrarii.
Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea desfasurarea actiunii,
luand masuri operative de remediere a oricaror deficiente constatate, deficientele si
masurile adoptate fiind consemnate in Procesul verbal de betonare al elementului sau
elementelor ce se toarna.
-Betonul trebuie pus in lucrare in timp cat mai scurt posibil, dupa aducerea la locul de
turnare, punerea lui in opera facandu-se fara interuperi intre rosturile de turnare
prevazute in proiect.
-Turnarea betonului se va face in straturi orizontale, pe cat posibil uniforme, cu
grosimea de max. 30 cm. Inaltimea de cadere libera a betonului nu va fi mai mare de 1
m cand se toarna cu pompa si 1.5 m cand se toarna cu alte mijloace.
-Durata maxima de timp admisa intre turnarea a doua straturi succesive se va aprecia
in functie de compozitia betonului, conditiile de mediu si dimensiunile elementului, astfel
incat sa existe garantia ca stratul nou de beton turnat poate fi vibrat impreuna cu stratul
turnat anterior.
Daca executantul considera ca, din diferite motive, nu poate asigura turnarea straturilor
de beton in timpul necesar asigurarii continuitatii elementelor, atunci la prepararea
betoanelor, pe langa aditivul de baza FLUBET sau DISAN-A, se va folosi si aditiv
intarzietor (hexametafosfat de sodiu).
-Daca totusi betonul din stratul turnat anterior s-a intarit sau daca din motive de forta
majora, continuarea betonarii este imposibila, suprafata betonului se va considera rost
de turnare si va fi tratata in cosecinta: se va curata betonul necompactat, laptele de
ciment, si se va crea o suprafata rugoasa care inainte de reluarea betonarii va fi bine
suflata cu aer comprimat si spalata.
-La turnarea betonului se va urmari cu atentie inglobarea completa a armaturilor in
beton si realizarea corecta a grosimii stratului de acoperire. In zonele cu armaturi dese
(noduri de cadru), umplerea completa cu beton si compactarea acestora se va face cu
deosebita grija iar acolo unde este cazul se vor crea posibilitati de acces lateral a
129

betonului proaspat prin spatii care sa permita si patrunderea vibratorului sau a


vergelelor metalice pentru indesarea betonului.
-Se va evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta in proiect;
se interzice circulatia muncitorilor direct pe armaturi.
-Compactarea betonului din elementele turnate se va face prin vibrare, operatie pe
parcursul careia executantul va lua masuri privind:
- instruirea personalului in ceea ce priveste tehnica vibrarii si importanta executarii
corecte si cu constiinciozitate a acestei operatii;
- dotarea muncitorilor instruiti in acest sens cu vibratoare corespunzatoare si in numar
suficient.
-La vibrarea betonului se vor respecta urmatoarele reguli:
- vibratorul se va introduce cat mai vertical, patrunzand in stratul inferior pe o adancime
de cca. 10....15 cm;
- scoaterea vibratorului se va face cat mai lent pentru a se evita formarea de goluri in
punctele de extragere;
- durata de vibrare optima din punct de vedere tehnico-economic se situeaza intre
5....30 sec. in functie de lucrabilitatea betonului,
dimensiunile elementului si gradul de armare, precum si tipul de vibrator utilizat.
Semnele dupa care se recunoaste ca vibrarea s-a terminat sunt urmatoarele:
-betonul nu se mai taseaza;
-suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa;
-inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului si se reduce diametrul lor;
-apare lapte de ciment sau apa la imbinarile cofrajelor.
TURNAREA BETONULUI PE TIMP FRIGUROS
-In conditiile in care temperatura aerului este mai mica sau egala cu +5 C sau exista
probabilitatea ca in interval de 24 ore sa scada sub aceasta limita, se recomanda ca
temperatura betonului sa fie in jurul valorii maxime prescrise, luandu-se masurile
necesare pentru curatirea suprafetei de betonare de zapada si gheata.
Este interzisa folosirea clorurii de calciu ca agent de dezghetare.
Daca temperatura suprafetei care urmeaza sa fie acoperita cu beton este mai
mica de +5 C , betonarea nu va incepe.
130

TURNAREA BETONULUI PE TIMP CALDUROS


-La turnarea betonului pe timp calduros, executantul va lua toate masurile necesare
respectarii temperaturii maxime admise si protejarii corespunzatoare a betonului
impotriva efectului evaporarii rapide a apei din beton.
Se recomanda betonarea in timpul noptii.
TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE
In conditii normale de temperatura
-Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire, betonul va fi mentinut permanent
umed timp de minimum 7 zile, fie printr-o stropire permanenta, fie prin acoperirea
betonului cu prelate, rogojini, panza de sac, etc. mentinute permanent umede.
In perioada de timp calduros tratarea betonului se va face pe o perioada de
minim 14 zile de la turnare.
In conditii de timp friguros
-Masurile de protectie pe timp friguros se vor lua cand temperatura mediului ambiant
(masurata la ora 8 dimineata) este mai mica de +5 C.
Protectia betonului va asigura pe langa conditii normale de intarire si:
- o rezistenta de minim 50 daN/cmp suficienta pentru a evita deteriorarea
prin actiunea inghetului si dezghetului;
- evitarea de fisuri cauzate de contractare prin racire brusca a stratului
superficial de beton.
Protectia betonului pe fetele libere se va face cu rogojini sau alt material
termoizolant aplicat peste o folie de polietilena.
Inlaturarea protectiei si decofrarea se va face progresiv in functie de regimul de
temperatura masurat, inlaturarea completa facandu-se numai atunci cand diferenta de
temperatura dintre suprafata betonului si aer este mai mica de 11 C.
DECOFRAREA
-Daca prin proiect nu se specifica altfel, termenele minime de decofrare vor fi cele
prevazute in Codul NE 012-99, tabelele nr. 14.1, 6.2 si 14.3.
Extras din Codul NE 012-99, tab.14.1, 14.2, 14.3.
131

Termenul minim de decofrare in zile


pentru temperatura mediului C
(pentru ciment Hz 35)
Operatia de decofrare
+5

Decofrarea partilor
laterale la grinzi, stalpi, pereti,
fundatii.
Decofrarea fetelorinferioare
alecofrajelor cu mentinerea
popilor de siguranta la plansee,
grinzi cu deschidere:
de max. 6 m.
>6m
Indepartarea popilor
de siguranta la plansee, grinzi cu
deschidere:
de max. 6 m
>6m

+ 10

+ 15

6
10

5
8

4
6

18
21

14
18

9
12

Termenele prezentate in tabelul nr. 4 sunt orientative, decofrarea urmand a se


face pe baza procedurilor de executie in momentul in care elementele au atins
rezistentele minime indicate la punctul 14.4. din Codul NE 012-99.
In cazul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele:
- desfasurarea operatiei va fi supravegheata direct de catre conducatorul lucrarii; in
cazul in care se constata defecte de turnare (goluri, zone, segregate) care pot afecta
capacitatea portanta a elementului, decofrarea elementelor de sustinere se va sista
pana la aplicarea masurilor de remediere;
- sustinerile cofrajelor se desfac incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si
continuand simetric catre reazeme;
- slabirea pieselor de fixare (pene) se va face treptat, fara socuri;
- decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre
elementele ce se decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului
cofrajelor si sustinerilor;
- nu este permisa indepartarea popilor de siguranta ai unui planseu aflat imediat sub
altul care se cofreaza sau se betoneaza.

132

REMEDIEREA DEFECTELOR
-Imediat dupa decofrare se va examina aspectul betonului semnalandu-se zonele cu
beton necorespunzator (beton necompact segregat, goluri, rosturi de betonare
nepermise, etc). In acelasi timp se vor verifica : pozitia golurilor de trecere, pozitia
armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna ulterior. Toate
constatarile vor fi consemnate intr-un proces verbal de lucrari ascunse.
-Solutiile de remediere a defectelor se vor stabili de comun acord cu proiectantul in
functie de tipul defectelor, respectandu-se normativul C 149-87:
- remedierea defectelor de suprafata (segregari sau zone de beton necompactat) se va
face prin torcretare conform pct. C.3;
- remedierea zonelor de beton cu goluri sau rosturi de betonare nepermise se va face
prin rebetonare (plombare) conform pct. C.4;
-La remedierea defectelor prin torcretare se vor respecta urmatoarele reguli:
- se curata bine prin spituire zonele de beton necompactate sau segregate, pana la
betonul sanatos si compact, se curata armatura, se sufla cu aer comprimat si se spala
cu jet de apa sub presiune.
Spalarea zonelor pe care urmeaza a se aplica torcretul se va face cu 1-2 ore inainte de
executarea operatiei de torcretare; torcretul nu se va aplica decat dupa zvantarea
suprafetei;
- la prepararea amestecului de torcret se va utiliza ciment Hz35 si nisip 0-3 mm in
proportie de 1/2; cantitatea de apa se stabileste de catre executant in functie de
consistenta necesara la punerea in opera;
- aplicarea torcretului se va face in straturi succesive pana la completarea zonei de
remediat;
- finisarea suprafetei se va face la 30-45 min. dupa torcretare mai intai cu mistria si
dreptarul pentru indepartarea excesului de beton apoi prin driscuire cu drisca metalica
sau mistria pana se obtine o suprafata apropiata de cea a betonului din zonele
invecinate; se admite pentru corectarea neregularitatilor utilizarea de mortar fin preparat
din ciment si nisip fin 0-1 mm in proportie de 1/2;
- protectia zonelor remediate se va face prin protectia lor cu solutie polisol sau sinolac,
fie prin stropire permanenta cu apa timp de 3 zile si protectie cu panza de sac sau
prelata.
133

-Remedierea defectelor prin rebetonare (plombare) se va face respectand urmatoarele


precizari:
- se curata bine prin spituire betonul necompact pana la betonul sanatos; se curata
armatura, se sufla cu aer comprimat si se spala cu jet de apa sub presiune;
- punerea in opera a betonului se va face prin turnarea in exces in cofraje
evazate, prevazute de la caz la caz pe una sau toate fetele elementului remediat;
-compozitia betonului de plombare va fi stabilita in functie de clasa betonului.

- la prepararea betonului se va folosi aditivul superplastifiant FLUBET in proportie de


1.5% fata de cantitatea de ciment, urmarindu-se realizarea betonului la o tasare de 12 15 cm;
- compactarea betonului se va face prin vibrare interna concomitent cu turnarea, pana
la umplerea completa a zonei de plombat;
- la cca. 24 ore dupa turnare, zona se deforeaza si se indeparteaza prin cioplire excesul
de beton pana la fetele elamentului si se va finisa suprafata de mortar fin avand ciment /
nisip 1/2;
- protectia zonelor remediate se va face prin acoperire cu solutia polisol sau sinolac, fie
prin stropire permanenta cu apa timp de 3 zile si protectie cu panza din sac sau prelata.
ABATERI SI TOLERANTE LA TURNAREA ELEMENTELOR
Daca prin proiect nu este specificat, se admit urmatoarele abateri limita:
- la dimensiunile elementelor executate monolit:
-lungimi (deschideri, lumini) ale grinzilor, placilor, peretilor
- pana la 3 m

3 mm

- 3....6 .

20 mm

- peste 6 m

25 mm

- dimensiunile sectiunii transversale:


- grosimea peretilor si placilor
- pana la 10 cm

3 mm

- 10....50 cm

5 mm
134

- latimea si inaltimea sectiunii grinzilor si stalpilor


- pana la 50 cm

5 mm

- peste 50 cm

10 mm

- abateri limita la pozitia elementelor:


- axe in plan orizontal:
- pentru grinzi si stalpi

5 mm

- cote de nivel
- placi si grinzi cu deschidere
- pana la 6 m

10 mm

135

CONTROLUL CALITATII
Valoarea caracteristicilor betonului proaspat pentru fiecare din tipurile de betoane
utilizate la executia lucrarilor, se va face conform prevederilor din tabelul de mai jos.
Caracteristica

Conditia
tehnica

Determ.
se fac
conf.

Locul verificarii
statie

laborator

la fiecare prelela primele sarje, in


Lucrabibilitate

Temperatura

Aer
oclus

pct.C3

STAS
1759-80

cantitatii
optime de apa

la primele sarje pt.


a stabili
eventual
temperatura
materialelor
componente

pct.C3

pct.C3

scopul stabi-lirii

STAS
1759-80

vare de probe,
pentru
determinarea
caracteristicilor
betonului intarit

la fiecare
prelevare
de probe pt.
determinarea
carcteristicilor betonului

lucrare
la fiecare
20mc; la
fiecare
transport
daca conditiile de
punere in
opera o
cer.
la fiecare
20 mc; la
fiecare
transport
cand exista
posibilitatea
atingerii
valorilor
extreme

numai la
incercarile
preliminare,
sau cand se
schimba lotul
de aditiv
DISAN-A

Interpretarea rezultatelor se face astfel:


- La statia de betoane (laborator):
-.daca rezultatul determinarii se situeaza in afara limitelor admise, se va repeta imediat
determinarea;
- daca nici acest rezultat nu se incadreaza in limitele admise, se va opri prepararea
betonului si se vor lua masurile necesare pentru obtinerea caracteristicilor prevazute.
136

- La locul de punere in lucrare:


- daca nu este indeplinita conditia prevazuta se vor efectua pentru acelasi transport de
beton, inca doua determinari si se va calcula valoarea medie a celor 3 rezultate;
- daca nici valoarea medie nu indeplineste conditia prevazuta, se va
proceda astfel:
pentru lucrabilitate:
-daca este depasita valoarea superioara a domeniului de tasare, betonul
nu va fi pus imediat in opera ci va mai astepta un timp.
- daca la o noua verificare, tasarea se incadreaza in limite, betonul poate
fi pus in lucrare;
- daca tasarea betonului este sub limita admisa, lucrabilitatea se poate imbunatati,
adaugand in agitator cca. 1,5 l FLUBET, la mc de beton, continuand agitarea cu viteza
sporita, timp de 60...90 sec.
pentru temperatura:
- se admite depasirea valorilor maxime cu 2 C, dar numai pentru transportul in cauza si
in mod exceptional pentru inca 4 transporturi
consecutive, intre timp luandu-se masurile necesare pentru corectarea temperaturii
betonului.
CONTROLUL CALITATII BETONULUI INTARIT
-Verificarea calitatii betonului intarit (rezistenta la compresiune si gradul de
impermeabilitate) se va face pe probe prelevate la laborator confectionate, pastrate si
incercate in conditiile STAS 3519-76.
-Prin proba se intelege o serie de minim 3 epruvete cubice cu latura de 150 mm.
Interpretarea rezultatelor incercarilor:
- pentru betonul preparat si livrat de statia de betoane, se efectueaza conform pct.7.
- pentru betonul turnat in lucrare, se efectueaza conform pct.8.
Aprecierea calitatii betonului preparat si livrat se va face conform prevederilor
Codului NE 012-99, anexa X.6, pe baza interpretarii rezultatelor obtinute in urma
incercarilor la compresiune, la varsta de 28 zile, executate pentru fiecare tip de beton in
parte, pe pruvete pastrate in conditii standard.

137

Daca pentru unul din tipurile de beton nu sunt indeplinite conditiile de realizare a
clasei, se vor lua masuri privind reexaminarea compozitiei betoanelor pe baza calitatii
materialelor componente si reglarea procesului tehnologic de preparare a betonului.
Betonul turnat intr-un element se considera de calitate corespunzatoare din
punct de vedere al rezistentei, daca sunt indeplinite urmatoarele criterii:
- fiecare rezultat (media pe serie) este cel putin egal cu R min
Betonul se considera corespunzator din punct de vedere al comportarii la
permeabilitate daca, in urma incercerilor efectuate la presiunea aferenta a gradului de
impermeabilitate prescris, apa nu patrunde pe o inaltime mai mare de 10 cm.
Laboratorul Executantului va prezenta o evidenta clara si la zi a rezultatelor
incercarilor pentru fiecare tip de beton in parte, astfel incat sa se poata identifica usor
betonul dintr-un element corespunzator unei probe prelevate si incercate.
COFRAJE
Cofrajele utilizate pot fi realizate din lemn sau produse pe baza de lemn, metalice
sau cu structura mixta. Materialele utilizate trebuie sa asigure realizarea unei suprafete
de beton corespunzatoare.
La adoptarea tipului de cofraj ce se va utiliza, se va tine seama de tipul elementelor
de executat, de dimensiunile acestora si de tehnologia de punere in opera a betonului.
CARACTERISTICI
Cofrajele si sustinerile lor vor indeplini urmatoarele conditii :
- sa asigure obtinerea formei si dimensiunilor prevazute in proiect;
- sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor ce apar in procesul de
executie;
- sa fie alcatuite din elemente care sa permita un numar mare de
refolosiri;
- sa fie etanse si sa nu permita pierderea laptelui de ciment.

TEHNOLOGIE
UNGEREA COFRAJELOR
138

Pentru a reduce aderenta intre beton si cofraje, acestea se ung pe fetele ce vin
in contact cu betonul, inainte de fiecare folosire, cu agenti de decofrare. Acestia trebuie
sa nu pateze betonul, sa nu deterioreze cofrajul, sa se aplice usor si sa-si pastreze
proprietatile neschimbate, in conditiile climatice de executie a lucrarilor.
DEPOZITAREA
Depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea si
degradarea lor (umezire, murdarire, putrezire, ruginire, etc.). Este interzisa depozitarea
cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de
cofraje.
CONDITII DE MONTAJ
La montarea cofrajelor se va acorda o atentie deosebita sprijinirilor si legarii
cofrajului.
Este interzisa legarea cofrajului de barele de armatura.
Se vor utiliza tiranti, bare metalice sau buloane corespunzatoare.
Legaturile cofrajelor nu vor lasa gauri sau spatii neregulate care sa necesite
reparatii ale suprafetei betonului si nu vor conduce la degradarea acestuia.
Se recomanda ca, dupa indepartarea cofrajului sa nu ramana nici un element
metalic inglobat in beton la o distanta mai mica de 5 cm de la fata betonului.
Sprijinirile cofrajelor vor fi astfel montate incat sa nu permita deplasari sau
deformari ale cofrajului in timpul turnarii betonului.
La cofrajele stalpilor, se vor prevedea la partea inferioara ferestre speciale pentru
curatire inainte de betonare; la intervale de maxim 2 m inaltime, se vor prevedea
ferestre pentru turnarea betonului, daca betonul nu se toarna cu pompa sau bene cu
furtun.
TOLERANTE
Panourile de cofraj si piesele de sustinere si asamblare trebuie sa fie in stare
tehnica buna, care sa asigure exactitatea dimensiunilor, formelor si pozitiilor pieselor.
Abaterile si tolerantele cofrajului vor fi :
- abateri limita la dimensiunile panourilor:
- la lungimi

4 mm

- la latimi

3 mm

- abateri limita pentru cofraje gata confectionate :


139

- lumina la placi, pereti sau grinzi 10 mm


- grosimea la pereti si placi

2 mm

- sectiunea transversala la stalpi

3 mm

- toleranta la inclinare fata de orizontala a muchiilor si suprafetelor cofrajelor gata


confectionate:
- pe 1 m liniar

2 mm

- pe toata suprafata orizontala

10 mm

APLICABILITATE
In ultima perioada s-a extins utilizarea unor sisteme de cofraje cu performante
superioare care sa corespunda actualelor cerinte si sa inlocuiasca cofrajele depasite din
punct de vedere tehnic.
In acest sens se recomanda utilizarea panourilor de cofraj alcatuite dintr-o
structura metalica si placa cofranta din placaj special protejat cu film adeziv si tesatura
din fibre de sticla.
Principalele avantaje ale acestor cofraje sunt:
- sporirea gradului de universalitate al cofrajelor in cadrul fiecarui sistem
-realizarea unor cofraje pentru presiuni de turnare sporite care permit cresterea ritmului
de executie prin marirea vitezei de turnare a betonului
- reducerea dimensiunilor si a greutatii panourilor in comparatie cu cofrajele metalice
-reducerea consumului de manopera la operatiile de asamblare si demontare
- sporirea eficientei cofrajelor in principal prin marirea numarului de refolosiri si ridicarea
calitatii suprafetelor de beton obtinute.

140

ARMATURI
Armaturile vor fi confectionate din materialele prevazute in proiect. Produsele de
otel pentru armarea betonului trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in
STAS 438/1-89, 438/2-91 si 438/3-89.
Produsele de otel pentru armarea betonului precomprimat trebuie sa
indeplineasca conditiile tehnice din STAS 6482/1,2,3,4-80.
TEHNOLOGIE
LIVRARE
Livrarea otelului-beton si a plaselor sudate se va face conform prevederilor in
vigoare si trebuie sa fie insotita de certificatul de calitate emis de producator. Daca
livrarea se face de catre o baza de aprovizionare, aceasta este obligata sa transmita
copii ale certificatelor de calitate, corespunzatoare loturilor pe care le livreaza.
DEPOZITAREA
Barele de otel-beton si plasele de armatura trebuie depozitate separat, pe tipuri
si diametre, urmarindu-se:
- evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea otelului.
- evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale;
- asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.
FASONAREA
Inainte de fasonarea armaturilor trebuie sa fie curate si rectilinii, in acest scop se
va indeparta pamantul, urmele de ulei vopseaua sau alte impuritati.
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea eventualelor carcase sau plase
de armatura, se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului.
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se
evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in
momentul montarii.
Indoirea armaturilor se executa cu o miscare lenta, fara soc.
La masinile de indoit cu doua viteze, nu se admite curbarea barelor cu profil periodic, la
viteza mare a masinii.

141

Se va aduce la cunostinta proiectantului daca, la indoire, barele au tendinta de a se


fisura sau rupe.
MONTAREA
Armaturile vor fi montate la pozitia prevazuta in proiect prin detaliile de armare;
mentinerea la pozitie trebuie sa fie asigurata in tot timpul turnarii betonului.
Pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton prevazut, se vor utiliza
distantieri confectionati din mase plastice sau prisme de mortar prevazute cu cate o
sarma pentru a fi legate de armaturi; se interzice folosirea cupoanelor din otel-beton.
La montare se vor prevedea:
- cel putin 3 distantieri / mp de placa sau perete;
- cel putin un distantier la fiecare ml de grinda sau stalp.
Daca nu se specifica altfel prin proiect, legarea armaturilor se va face cu doua
fire de sarma neagra de 1,5 mm diametru (STAS 889-76) in modul urmator:
- retelele de armaturi din pereti si placi vor fi legate in mod obligatoriu la toate
incrucisarile, daca latura retelei este mai mare de 30 cm; in caz contrar vor fi legate in
mod obligatoriu doua randuri de incrucisari marginale pe tot conturul, iar restul
incrucisarilor din 2 in 2 in ambele sensuri (sah);
INADIREA BARELOR
Inadirea barelor se va face prin petrecere in conformitate cu prevederile
proiectului.
Procedeele de inadire vor fi cele prevazute in NE 012-99- Cod de practica pentru
executarea lucrarilor din beton si beton armat.
TOLERANTE
La fasonarea si montarea armaturilor se vor respecta urmatoarele tolerante:
- la lungimea taiata fata de lungimea de proiect (daca lungimea barelor este mai mare
de 10 m)

25 mm;

- la lungimea de petrecere a barelor la innadirea prin suprapunere (fata


de prevederile proiectului sau prescriptiilor)

3 d;

- la pozitia innadirilor (fata de proiect) 50 mm


- distanta dintre axele barelor

5 mm;

- la grosimea stratului de acoperire

3 mm.
142

STRATUL DE ACOPERIRE DIN BETON


Stratul de acoperire cu beton se considera de la fata interioara a cofrajului la fata
exterioara a armaturii.
Stratul de acoperire cu beton, daca prin proiectul elementului nu se specifica
altfel va fi:
- 2.5 cm - pentru plansee (fata inferioara);
- 2.0 cm - pentru plansee (fata superioara);
- 2.5 cm - pentru grinzi si stalpi (la fata exterioara a etrierilor);
- 3.0 cm - pentru pereti noi;
- 2.5 cm - pentru pereti camasuiti;
- 4.5 cm - pentru talpi de fundatie si alte elemente in contact cu pamantul.
CONTROLUL CALITATII
Pentru fiecare cantitate si sortiment aprovizionat, conform Codului NE 012-99,
anexa VI.1. pct. A5 operatia de control va consta din :
- constatarea existentei certificatului de calitate;
- vetificarea dimensiunilor sectiunii;
- examinarea aspectului;
- verificarea prin indoire la rece;
La cererea proiectantului sau a beneficiarului, sau cand exista dubii asupra
calitatii otelurilor, aprovizionarea executantului va proceda la verificarea caracteristicilor
mecanice prin incercare la tractiune, conform STAS 6605-78.

143

CARAMIZI
Caramizile pentru zidaria obisnuita se impart in urmatoarele categorii:
- caramizi pline: caramizi cu mai putin de 15 % goluri
- caramizi perforate: caramizi cu cel putin 15 % goluri
- caramizi cu goluri: caramizi cu cel putin 15 % goluri, iar golurile care nu strapund
caramizile trebuie sa fie mai mari de 2,5 cm3 fiecare
CARACTERISTICI
Caramizile care prezinta extolieri, clivaj, corpuri straine in stare cruda, eflorescente
sau nu sunt arse suficient, pot slabi rezistenta zidului sau conduce la deteriorari
ulterioare si se vor elimina din lot.
Acestea se pot folosi la pereti de umplutura sau de compartimentare mai putin
importanti.
Daca proiectantul a prevazut doua sau mai multe tipuri de caramizi, acestea se vor
utiliza conform prescriptiilor din proiect.
Din tipurile de caramizi utilizate se pot realiza zidarii mixte in conditiile din
documentatie sau cu avizul proiectantului.
TEHNOLOGIE
Caramizile se pun in opera in buna stare fizica si mecanica, fiind sortate calitativ.
Daca este necesar se vor curata inainte de prinderea cu mortar.
APLICABILITATE
Caramizile sunt folosite la realizarea peretilor interiori si exteriori, in subsol sau
peste nivelul solului.

144

MORTAR
Tipurile de mortare cu var si ciment, pentru zidarie sunt urmatoarele:
Mortar 1. M10-z: var-ciment
Mortar 2. M25-z: ciment-var
Mortar 3. M50-z: ciment-var
Mortar 4 M100-z: ciment-var
Mortar 5. M100-z:ciment
Mortar 6.

mortar adeziv

Pentru cantitati mari de mortar furnizate de statii de mortare fiecare livrare va avea un
buletin de calitate in care este specificata compozitia si marca.
Mortarele se pot prepara si pe santier cu ajutorul malaxoarelor, cu conditia ca se respecte
retelele din reglementarile in vigoare.
ELEMENTE COMPONENTE
- Apa
- Agent hidraulic de legatura (ciment)
- Nisip
- Aditivi
Daca se opereaza adaosuri la mortar, proportiile si metodele de prelucrare stipulate de
fabricant trebuie strict respectate.
CARACTERISTICI
Rezistenta mecanica a mortarului trebuie sa corespunda prevederilor standardelor.
Mortarul trebuie sa prezinte o buna consistenta si coeziune.
Mortarul nu trebuie sa piarda apa din cauza suctiunii materialelor folosite.
TEHNOLOGIE
Mortarul se prepara mecanic si toate componentele trebuie amestecate in acelasi timp.
Malaxorul trebuie sa fie perfect curat.
Mortarul este utilizat inainte de a face priza.
145

Durata maxima de transport va fi astfel apreciata incat transportul si punerea in lucrare a


mortarelor sa se faca in max. 10 ore de la preparare pentru mortarele tip 2-5 fara intarzietor.
APLICABILITATE
Daca prin proiect nu se mentioneaza altfel, mortarele se utilizeaza astfel:
- pentru zidarie din caramida deasupra solului: mortar nr. 2,3,4
- pentru zidarie subterana sau sub apa: mortar nr. 5
- pentru contact cu apa curata sau coroziva: mortar nr. 6
- pentru zidarie la canalizare: mortar nr. 6

146

CALCULUL GRADULUI EFECTIV


DE MATURIZARE

Pentru o placa din beton armat plan realizata din beton cu clasa C20/25 preparat cu
ciment de tip I-32,5, si avnd raportul apa-ciment A/C = 0,60.
Se determina daca elemetul de beton se poata decofra dupa 12 zile.
-se completeaza coloanele cu ziua, ora si temperatura citita i.
Se calculeaza temperatura medie I=

i '+i +1
2

-Din tabel se determina valoarea coeficientilor de echivalare a gradului de maturizare al


betonului evaluat la temperatura medie
I cu cel evaluat la temperatura etalon de + 20 0C;
-Se calculeaza durata intervalului de timp ti;
-Se calculeaza gradul efectiv de maturizare al betonului pentru intervalul de timp ti =MIxKI
-Se calculeaza gradul efectiv de maturizare al betonului, evaluat pentru intervalul de timp
n

tk - t

[h0C].

MIxKI

i =1

-In functie de tipul cimentului si nivelul de intarire 3, rezulta gradul de maturizare al betonului;
-Gradul de maturizare al betonului pentru intervalul de timp ti va fi:
MI= (I+10)x ti

[h0C].

-Variatia temperaturii betonului in acest interval de timp a fost urmatoarea:


Ziua
0
1

3
4

Ora
Citirii temperaturii
1
6
12
15
20
7
11
15
20
8
14
19
8

Temp. in beton (0C)


Masuratai
2
10
13
19
17
11
14
19
18
12
19
17
11
147

8
9

10

11

0
12

Ziua

0
1

3
4

Ora

1
6
12
15
20
7
11
15
20
8
14
19
8

Temp. in beton (0C)


Masurata
Medie
i
i
2
3
10
13
11,5
19
16
17
18
11
14
14
12,5
19
16,5
18
18,5
12
15
19
15,5
17
18
11
14

10
15
20
6
10
17
21
7
11
14
19
7
10
12
18
8
12
14
18
7
13
18
20
6
11
14
18
8
12
18
21

12
18
16
9
11
18
17
10
12
19
16
11
14
18
16
10
13
18
16
12
18
17
19
10
14
19
16
10
13
16
17

1
6
12
15
20

2
11
14
20
15

Ki
4
0,912
0,968
0,984
0,948
0,930
0,972
0,988
0,960
0,964
0,984
0,948

Interval de
timp ti
[h]
5
6
3
5
11
4
4
5
12
6
5
13

MK [lic]
simplu
cumulat
6
118
76
138
250
84
103
141
288
144
138
296

7
118
194
332
582
666
769
910
1198
1345
1483
1779
148

8
9

10

11

12

10
15
20
6
10
17
21
7
11
14
19
7
10
12
18
8
12
14
18
7
13
18
20
6
11
14
18
8
12
18
21
6
12
15
20

12
18
16
9
11
18
17
10
12
19
16
11
14
18
16
10
13
18
16
12
18
17
19
10
14
19
16
10
13
16
17
11
14
20
15

11,5
15
17
12,5
10
14,5
17,5
13,5
11
15,5
17,5
13,5
12,5
16
17
18
11,5
10,5
17
14
15
17,5
18
14,5
12
16,5
17,5
13
11,5
14,5
16,5
14
12,5
17
17,5

0,918
0,960
0,976
0,930
0,900
0,954
0,980
0,942
0,912
0,964
0,980
0,942
0,930
0,968
0,976
0,984
0,912
0,906
0,976
0,948
0,960
0,980
0,984
0,945
0,924
0,972
0,980
0,936
0,918
0,954
0,972
0,948
0,930
0,976
0,980

2
8
5
10
4
7
4
10
4
3
5
12
3
2
6
10
4
2
4
11
6
5
2
14
5
3
4
10
4
6
3
15
6
3
5

39
120
132
209
72
164
108
221
77
74
135
266
63
51
159
276
79
38
106
251
144
135
55
324
102
78
108
216
79
141
78
342
126
80
135

1818
1938
2070
2279
2351
2515
2623
2844
2921
2995
3130
3396
3459
3510
3669
3945
4024
4062
4168
4419
4563
4698
4753
5077
5179
5257
5365
5581
5660
5801
5879
6221
6347
6427
6562

In functie de tipul cimentului (1-32,5) si de raportul apa ciment (A/C = 0,60), rezulta
ca gradul critic de maturizare al betonului este depasit in ziua a-3-a la ora 14, ceea ce
inseamna ca in cazul in care la sfarsitul acestui interval temperatura ar deveni negativa, nu se
vor produce deteriorari ale elementului de beton.
Pentru un element (placa) cu deschidere < 6m nivelul de intarire

= 70 %, de unde

rezulta in functie de tipul cimentului I-32,5 si de , un grad de maturizare M = 5520 [h0C]


Comparand M cu M rezulta M = 5581 [h0C] > M = 5520 [h0C], ceea ce inseamna ca
in ziua 11-a, la ora 800, elementul poate fi decofrat.

CALCULUL COFRAJELOR
149

Sarcini si incarcari care actioneaza asupra cofrajelor si sustinerilor acestora.


La calculul cofrajelor, incarcarile se stabilesc in functie de conditiile reale in care sunt
folosite cofrajele. Incarcarile care actioneaza asupra cofrajelor se grupeaza in incarcari
verticale si orizontale.
In categoria incarcarilor verticale se include:
Greutatea proprie a cofrajelor si elementelor care sustin cofrajele, determinata pe baza
greutatii tehnice a materialelor din care sunt alcatuite. In cazul in care sunt folosite materiale
lemnoase, greutatile tehnice (inclusiv piesele marunte de prindere: cuie, suruburi) se vor
considera cu urmatoarele valori:
- pentru placaje

850 daN/mc;

-Greutatea betonului proaspat:


- beton greu armat

2500 daN/mc;

Incarcarea uniform distribuita provenita din caile de circulatie instalate pe cofraje si din
aglomerarea cu oameni:
- pentru calculul cofrajelor

250 daN/mp.

Incarcarea concentrata, provenita din greutatea muncitorilor care transporta incarcatura


sau din incarcarea

mijloacelor de transport oncarcate, actionand asupra cofrajului si

elementelor orizontale de sustinere:


- pentru un muncitor care transporta greutati

130 daN

Incarcarea datorita vibrarii betonului:


- beton

120 daN/mp.

CALCULUL COFRAJ PLACA


Date initiale:
- grosime placa

hpl = 150mm

- dimensiune in plan a placii


- inaltime nivel: H nivel = 4,00
Incarcari:
a + b +c +d
Verificare placa cofrata:
Pentru panou cu latime de 60 cm stabilirea incarcarii:
Calculul se face pentru o latime a placii cofrate b = 100 cm.
150

Q = (a +b +c) x 1,00 m + d/l

(daN/ml)

Verificarea la rezistenta:
M max =

W=

q x L2
10

q/daN/m

b x h2
6
L = 27,6 cm

Tef =

M max
Tadm. = 130 daN/cm2
W

L = 27,6 cm
L = 55,2cm

h = grosimea placii cofrate


h = 15 mm
q = [(850 x 0,015) + (2500 x 0,15) + 250] x 1,00 m + (130/0,276)] =
=1108,8 daN/ml
Mmax =
N=

1108,8 x10 2 x55,2 2


= 3378,4 daN cm
10

100 x (1,5) 2
= 37,5 cm3
6

Tef =

3378,4
= 90,09daN / cm 2 < 130 daN/cm2
37,5

Verificarea la deformatie:
q = (a +b) x 1,00

(daN/ml)

q= 362,75 x 1,00 = 362,75 daN/ml


0,005 xqxl 4
ExI
3
bxh
1,00 x (0,015) 3
=
= 0,2 * 10 6
I=
12
12

ef =

0,005 x362,75 x (0,276) 4


2,1 * 10 4 * 0,2 * 10 6
0,276
adm =
= 0,0014
200

ef =

f ef = 0,0025 < f adm = 0,0014


Determinarea distantei dintre grinzile extensibile stabilirea incarcarii:
q= a +b

(daN/m2)

q= 362,75 daN/m2
151

Determinarea distantei dintre grinzi d


D = 5,40 m

d= 0,6 m

Calcul lonjeron
Calculul se va face pentru situatia cea mai defavorabila, care este lonjeronul central al
panoului cu latimea de 60 cm.
Stabilirea incarcarii:

Pentru rezistenta:

q= (a + b + c) x l

(daN/ml)

Unde : l = distanta dintre lonjeroane = 27,6 cm


P=d

(daN)

q= (362,75 + 250) x 0,276 = 169,1 daN/ml


P = 130 daN

Pentru deformatie:

q= (a + b) x l

(daN/ml)

q= 362,75 x 0,276 = 100,1 daN/ml


Pentru d< 1,20 m si panou cu lungimea de 2,40 m
P

L = 6.0cm cm

q/daN/
m

L = 6,0 cm

L = 6.0cm cm

q/daN/
m

L = 6,0 cm

h= 85mm

b= 48mm

152

Verificarea la rezistenta:
M max =

q x L2
+ 0,203 x P x L
10

b x h2
6
100,1x (60) 2 x10 2
Mmax =
+ 0,175 x 130 x 120 = 3090,36 daNcm
10

W=

ef = Mmax / W
bxh 2
4,8 x(8,5) 2
=
W ef=
= 57,8 cm3
6
6
3090,36

ef = 57,8

= 53,67 daN/cm2

ef= 53,67 daN/cm2 < f adm = 120 daN/cm2

Verificarea la deformatie:
15

0,005 x100,1x (0,6) 4


= 0,0001
f ef =
2,1x 2456,5

I=

b h3
0,048 x (0,085) 2
=
= 2456,5 m3
12
12

f adm =

Prindere
contravantuire

L
60
=
= 0,3
200 200
15

fef = 0,0002 < f adm = 0,3


Verificare popi
Stabilirea incarcarii:
Calculul se face pentru popul cel mai incarcat:
P = (a + b +c) x d x D/2

(daN)

Unde: d= distanta dintre grinzile extensibile


D= deschiderea grinzii extensibile.
P = (612,75) x0,5 x5,35/2 = 983,5 daN
Lf = H x cf
H = Hnivel hpl - panou 2 x 0,15 (m)
153

cf = 1,2
unde

lf= lungimea de flambaj

cf= coeficientul de flambaj


H= 4,00 0,15 0,015 2x0,15 = 3,54
Se alege un tip de pop, pentru care in functie de lungimea de flambaj lf se va
calcula Pcap.
Alegem pop metalic extensibil PE 5100r.
Pcap =Pmax -

( P max P min) x( Hnivel H )


P (daN)
( H max H min)

Pmax = 4500 daN


Pmin = 1800 daN
Hmax = 5100 mm
Hmin = 3100 mm
Pcap =4500 -

(4500 1800) x(4 3,54)


= 3150,23 (daN)
(5,4 3,4)

Pcap = 3150,23 daN > P = 983,52 daN


CALCULUL COMPOZITIEI BETONULUI
DATE INITIALE
-Clasa betonului

C20/25

-Caracteristicle elementului;
-Tipul elementului:

Placa din beton armat;

-Dimensiunea minima a elementului:

hp = 150mm

-Grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii:


c= 20mm
-Distanta minima dintre barele de armatura:
D= 75 mm
-Clasa de expunere si conditiile de mediu:
Mediu uscat moderat.
-Conditii si tehnologii de executare:
-Conditii de executare normale,utiliznd cofraje modulate din lemn.
-Conditii de transport si punere in Iucrare a betonului:
-Transport cu autoagitatorul si tumarea betonului cu bena.
154

Umiditatea agregatelor :
Pentru sorturile de nisip ( 0 -7 mm) : uN = 2 %;
Pentru sorturile de pietris ( 7 -71 mm): up = 1 %.
Gradul de omogenitate : 1.
STABILIREA CALITATIVA A MATERIALELOR COMPONENTE:
Consistenta betonului:
In functie de tipul elementu/u; de beton (placa), mijlocul de transport (autoagitator), tehnologia
de punere in Iucrare (bena) si tipul betonului armat
rezuIta: clasa de consistenta T3; (cu o tasare de 70 20 mm
Dozajul minim de ciment.
In functie de condifia de mediu si de condifia de expunere, rezulta
expunere:1a rezulta un dozaj minim

de ciment de

o clasa de

300 kg/m 3, stabilit in functie de tipul

betonulu; (armat) si clasa de expunere (1a)


Agregatele.
Tipul: Avand in vedere clasa de beton (C 20/25) se vor folosi agregate provenind din
sfaramarea naturaIa a rocilor si anume agregate balastiera cu densitatea aparenta
ag = 2,7kg/dm3
Dimensiunea maxima:

Se stabileste in functie de tipul beton ce urmeaza a fi executat

(placa), dimensiunea minima a elementului :


(hp=150 mm), distanta minima dintre armaturi :
(D = 75 mm), tehnologia de transport si punere n lucrare a betonului si grosimea stratului de
acoperire cu beton a armaturii:
(c = 20 mm);
dmax. 1/3 x hp = 1/3 x 150 = 50 mm
dmax . D -5mm = 75 -5 = 70 mm
dmax . 1,3 x c = 1 ,3 x 20 = 26 mm.
Toate aceste conditii trebuind sa fie respectate simultan, rezulta dmax.
155

26mm; Se alege: Dmax. = 20 mm.


Granulozitatea: Se stabileste zona de granulozitate (I) n functie de dozajul de ciment
minim de 300 kg/dm3. Cunoscnd zona de granulozitate

si

dimensiunea maxima a

agregatelor 20rnrn, rezulta urmatoarele limite ale zonelor de granulozitate (inferioare si


superioare):
- sortul 0

- 0,2 rnrn :

10 15 %

: se alege

7 %;

- sortul 0,2 -1 rnrn :

30 40 %

: se alege 23%;

- sortul 1

- 3 rnrn :

50 60 %

: se alege 43%;

- sortul 3

- 7 rnrn :

70 - 80%

: se alege 63%;

- sortul 7 - 20 rnrn :

95 - 100%

: se alege 100%.

Cimentul
In functie de conditiile de expunere si de conditiile de mediu rezulta tipul cimentului ,
acesta fiind conditionat de natura agresivitatii chimice, gradul de agresivitate si de tipul
elementului (placa din beton armat.
Se recomanda cimentu! de tip I -32,5.
Raportul A/C maxlm
In functie de tipul betonului (beton armat) si clasa de expunere (1a) rezulta: raportul A/C
maxim = 0,65.
DETERMINAREA CANTITATII COMPONENTILOR
Cantitatea de apa:
Cantitatea orientativa de apa de amestecare (A) se determina in functie de clasa
betonului (C20/25) si de consistenta (T3).
A = 185 l/m3
Intrucat dimensiunea maxima a agregatelor este 20 mm, coeficientul de corectie c =
1,05, rezulta: A = Axc = 185x1,05 = 194,3 l/m3

Raportul A/C:
156

In functie de clasa betonului (C 20/25) si clasa cimentului (32,5) pentru un grad I de


omogenitate, rezulta valoarea raportului A/C = 0,60 + 0,05= 0,65. Comparand
valoare cu raportul A/C maxim admis, alegem in final valoarea A/C maxim

aceasta
= 0,65 (beton

armat si ctasa de expunere 5c).


Cantitatea de ciment

C' =

A'
194,3
=
= 324 kg / mc > dozajul minim de ciment de 300 kg/m 3. Se
A/C
0,65

adpota:

C = 324 kg/mc

Cantitatea de agregate:
Cantitatea totata de agregate stare uscata se evatueaza aplicand relatia:

Ag = ag x (100

A'p = 2,7 x (1000

324
194,3 20) =1830 kg / mc
3

unde:
ag = 2,7 kg/dm3
c

= 3 kg/dm3
= volum de aer inclus, egal cu 2%.

Impartirea agregatului total pe sorturi:


Cantitatea pentru fiecare sort de agregat se stabileste in functie de limitele zonelor de
granulozitate alese, si anume:
- sortul 0

- 0,2 rnrn :

7
x1830 = 128
100

- sortul 0,2 -1 rnrn :

23 7
x1830 = 293
100

- sortul 1

- 3 rnrn :

43 23
x1830 = 366
100

- sortul 3

- 7 rnrn :

763 43
x1830 = 366
100

Corectarea cantitatii de apa:


157

Cantitatea suplimentara de apa provenita din umiditatea sorturilor de nisip (2%) este:
n

AN = Agi x
i =1

ui
2
=
x(128 + 293 + 366 + 366) = 23,06l / mc
100 100

Cantitatea suplimentara de apa provenita din umiditatea sorturilor de pietris (1%), este
Ap = Agi x

ui
1
=
x 677 = 6,7l / mc
100 100

Cantitatea totala de ap suplimentara:


A = AN + Ap = 23,06 +6,7 = 29,7 l/mc
Cantitatea corectata de apa:
A = A - A = 194,3 29,7 = 165 l/mc
Corectarea cantitatilor de agregat pe sorturi:
Cantitile corectate de agregat se stabilesc majorand cantitile calculate anterior cu
procentul rezultat din umiditatea relativ a fiecrui sort, astfel:
- sortul 0

- 0,2 rnrn : 122 x (1 +

2
) = 131
100
2
) = 299
100

- sortul 0,2 -1 rnrn :

= 293 x (1 +

- sortul 1

- 3 rnrn :

366 x (1 +

2
) = 373
100

- sortul 3

- 7 rnrn :

366 x (1 +

2
) = 373
100

- sortul 7 - 20 rnrn :

677x (1 +

2
)
100

= 690

Cantitatea totala corectata de agregat


A ag=

A" gi x

ui
100

= 131+299+373+373+690 = 1866

Densitatea aparent a betonului.


b = A +C +Ag = 165 + 324 + 1866 = 2355 kg/m 3
Msuri generale pentru pregtirea punerii n lucrare a betonului
158

Punerea n oper a betonului cuprinde ansamblul operaiilor tehnologice care asigur


realizarea elementelor din beton conform cu forma, dimensiunile i condiiile de calitate
prevzute n proiect.
Punerea n oper a betonului cuprinde urmtoarele faze de lucrri:
-pregtirea turnrii betonului;
-turnarea betonului (introducerea i rspndirea betonului n interiorul spaiului cofrat);
-compactarea betonului i nivelarea suprafeelor libere ale acestuia.
Pregtirea turnrii betonului const n executarea unor verificri i luarea tuturor msurilor
necesare n vederea asigurrii turnrii betonului fr ntreruperi neprevzute i n condiii care
s garanteze obinerea calitii stabilite.
Principalele operaii necesare nainte de turnarea betonului
-Verificarea terenului de fundare de ctre specialistul geotehnician.
-Verificarea dimensiunilor n plan i a cotelor de nivel ale spturilor.
-Verificarea existenei stratului de beton de egalizare i a grosimii acestuia.
-Se verific orizontalitatea i planeitatea cofrajelor de la grinzi i planee.
-Verificarea

cofrajelor

stlpilor

diagramelor

corespondena

acestora

cu elemenele de la nivelul inferior.


-Verificarea stabilitii i rezistenei cofrajelor i a elementelor de susinere;
-Verificarea armrii conform proiectului, solidarizarea armturii i asigurarea acoperirii cu
beton.
-Verificarea existenei i amplasarea pieselor care vor fi nglobate n beton.
Operaiile obligatorii nainte de turnarea betonului
-Curarea cofrajului i a armturilor.
-Tratarea suprafeei betonului turnat anterior i ntrit.
-Curarea resturilor de mortar de pe elementele de zidrie.
-Betonul ntrit, zidriile i cofrajeie de lemn se vor uda de mai multe ori cu ap.
-Astuparea rosturilor dintre panourile de cofraj sau dintre scndurile feei
cofrante.
Msuri pentru buna desfurare a betonrii
Asigurarea apei necesare udrii suprafeelor care vor veni n contact cu betonul
proaspt i curirii mijloacelor de transport a betonului.
Asigurarea energiei

electrice necesar transportului betonului

compactrii lui. Asigurarea cilor de transport pentru muncitori.


159

Asigurarea utilajelor si dispozitivelor pentru

transportul, turnarea i compactarea

betonului. Asigurarea forei de munc necesare transportului, turnrii i compactrii betonului.


n urma efecturii verificrilor i msurilor menionate, se va proceda la consemnarea
celor constatate ntr-un proces verbal de lucrri ascunse, care va fi ataat crii construciei.
Reguli generale de betonare
Betonarea va fi condus de eful punctului de lucru, care va fi permanent la locul de
turnare.
Betonul se va turna in max. 15 minute de la aducerea lui la obiectiv i se va ine cont ca
terminarea punerii lui n oper s se realizeze nainte de inceperea prizei cimentului.
La obiectiv betonul se va descarc in mijloace special amenajate (bene, pompe,
jgheaburi), fiind interzis descrcarea lui direct pe pmnt.
Dac betonul prezint segregri se va efectua reamestecarea lui pe platforme special
amenajate fr a se aduga ap.
nlimea de cdere liber s nu fie mai mare de l,5 m, trebuie evitata cderea direct a
betonului cu vitez mare in cofraj, att n cazul introducerii lui pe partea superioar ct i n
cazul introducerii laterale.
Descrcarea betonului pe suprafaa elementului care se betoneaz se face
n sens invers celui n care se nainteaz cu betonarea.
Betonul se va rspndi uniform n straturi cu grosimea stabilit n funcie
de condiiile de compactare (in czul vibrrii 30...50 cm), fiind interzis folosirea greblei si
tragerea sau asvrlirea cu lopata la distante mai mari de
1,5 m. Turnarea se va face fr ntreruperi. Dac acestea nu pot fi evitate, se vor
creea rosturi de lucru. Se va evita i corecta deformarea sau deplasarea armturilor de la
poziia prevazuta. Se va asigura grosimea stratului de acoperire cu beton al armaturilor prin
intermediul distanierilor.
Nu se vor produce ocuri sau vibraii n armturi care pot mpiedica aderena dintre beton
si armturi. n poriunile cu seciuni mici sau cu armturi dese se va urmri umplerea corect a
seciunii prin ndesarea lateral a betonului cu
ipci i vergele, concomitent cu vibrarea lui.
Circulaia muncitorilor i utilajelor de transport se va face numai pe podine speciale care
s nu rezeme pe armturi.
n cazul unor deformri sau deplasri ale cofrajului aprute n timpul betonrii, aceasta
trebuie ntrerupt i readucerea cofrajului la poziia stabilit prin proiect.
160

Turnarea betonului n fundaii


Fundaii din beton simplu. Se va folosi un beton vrtos i de lucrabililate 1,2, nainte de
nceperea turnrii se sap cei 10 cm de pmnt lsat nespat pn se ajunge la cota de fundare
stabilit n proiect. Se cur gropile de fundaie i cofrajele. Cofrajele se ud cu 2-3 ore nainte
de turnarea betonului. Se amenajeaz ci de acces pentru muncitori i mijloacele de transport.
Atunci cnd fundaiile se execut sub nivelul apelor subterane, se iau msuri de evacuare
sau de coborre a nivelului acestora. Betonul se toarn n fundaii n straturi cu grosimea de
15...20 cm n cazul compactrii manuale i de 30...40 cm cnd compactarea se execut prin
vibrare. Dac pmntul este necoeziv i fundaiile nu se pot turna direct n anuri, corpul fundaiei
se execut n cofraje.
Fundaii din beton armat nainte de nceperea turnrii se cur cofrajele,
armturile i betonul simplu de suport. Se ud cofrajele i stratul de beton simplu. Betonul
folosit frecvent la realizarea acestor elemente este plastic, de lucrabilitate L3. Se va compacta
prin vibrare sau prin ndesare cu vergele metalice i prin baterea cofrajului. Betonul trebuie
turnat continuu pe nlimea seciunii.
n cazul fundaiilor continue, betonarea se va face n sens longitudinal, iar dac trebuie
oprit se va face ia un unghi de 90. La radiere betonarea se face fr ntrerupere pe o
nlime ce nu trebuie s depeasc 1,0 m nlime.
Turnarea betonului n stlpi
nainte de nceperea turnrii se va verifica dac betonul de la baza stlpilor a fost bine
splat i nu exist impuriti. Dup aceasta se poate fixa capacul de vizitare de la buza
stlpului.
Betonarea se face cu respectarea urmtoarelor reguli:
-nlimea de cdere liber a betonului nu va depi 1 m;
-betonarea se va face fr ntreruperepe pe toat nlimea stlpului;
-turnarea se va face n straturi orizontale de 30..50 cm.
-n cazul stlpilor care au seciunea mai mic de 30x30 cm i au armturi la partea superioar
se vor prevedea ferestre de turnare la distane de 1 m n feele laterale ale cofrajului;
-betonul se compacteaz cu pervibratoare sau cu vibratoare de cofraj;
-atunci cnd se folosete pervibratorul se va avea n vedere ca distana buteliei fa de cofraj
s fie de cel puin doua ori diametrul buteliei i cel mult jumtate din raza ei de aciune.
Turnarea betonului n diafragme

161

Betonarea diafragmelor se face cu respectarea condiiilor de la betonarea stlpilor,


suplimentar fa de acestea n cazul diafragmelor cu grosimea de minim 12cm i nlimea de
maxim 3m, betonul se poate turna direct pe la partea superioar utiliznd bene cu furtun,
burlane, plnii sau pompa de beton.
Se acord o atenie deosebit zonelor cu armturi dese unde pot s apar segregri ale
betonului.
Turnarea betonului n plci, grinzi si scri
Planeele se betoneaz continuu pe toat suprafaa lor.
Grinzile se betoneaz n straturi orizontale cu grosimea de 30...50cm i se
compacteaz cu pervibratorul. Plcile se compacteaz cu vibratoare de suprafa (rigla
vibratoare, placa vibratoare).Turnarea betonului in placi si grinzi va ncepe dup 1..2 ore de la
terminarea turnrii stlpilor sau pereilor pe care reazem, pentru a se asigura ncheierea
procesului de tasare a betonului proaspt introdus in acetia.
Circulaia mucitorilor si a mijloacelor de transport se face pe podine de lucru. La
turnarea rampelor de scar nu se admit rosturi de lucru. Betonarea la acestea se face la fel ca
la plci, cu singura observaie c turnarea se face de jos n sus.
Proceduri de compactare a betonului
Compactarea este operaia tehnologic ce se execut asupra betonului proaspt n
vederea eliminrii din masa betonului a aerului, a unei pri din apa de amestecare n exces,
precum i a umplerii perfecte a cofrajelor i a spaiilor dintre armturi.
Scopul principal al compactrii este mrirea capactit ii betonului.
n general golurile din beton creaza discontinuiti care influeneaz negativ proprietile
sale fizico-mecanice, din care menionam:
-reducerea rezistenelor mecanice;
-reducerea impermeabilitii;
-reducerea conlucrrii dintre beton si armturi;
-reducerea durabilitii prin:
-reducerea rezistenei la nghe-dezghe;
-reducerea rezistenei la agresivitate chimic;
-corodarea armturilor, care conduce la o cretere n volum a oelului i respectiv la o fisurare
i exfoliere a betonului;
-mrirea contraciei la uscare i a curgerii lente a betonului, a fenomenului de cavitate etc. .
Durata vibrrii va fi cu att mai redus cu ct
162

-Amestecul are o lucrabilitatea mai mare (consisten mai slab).


-Betonul este mai bogat n elemente fine.
-Forma granulelor este mai rotunjit.
-Dimensiunea maxim a granulelor este mai mic.
-Coeficientul de armare este mai redus.
-Frecvena oscilaiilor este mai mare.
Deoarece durata optim de vibrare este greu de stabilit, momentul terminrii compactrii poate
fi considerat cnd se observ urmtoarele fenomene:
-ncetarea tasrii vizibile a betonului;
-suprafaa betonului devine plan;
-la suprafaa betonului apare laptele de ciment;
-bulele de aer nceteaz s mai apar la suprafaa betonului.
Rotirea excentricului se face cu ajutorul unui electromotor alimentat cu un curent de joasa
tensiune (42V) care poate fi ncorporat n butelie sau poate fi amplasat n exterior. Electromotorul
este alimentat la un corvertizor.

n afara de vibratoarele electrice pot exista i vibratoare

pneumatice si cu combustie intern.


Poziia de lucru a vibratoarelor este cea vertical. Ele se introduc repede n beton (pentru a
nu antrena aer n masa betonului) i se extrag lent (5-8 cm/sec). In timpul vibrriei, buteliei i se
imprim o micare lent de ridicare i coborre pe o nlime de cea un sfert din lungimea ei. Este
interzis atingerea cu vibratorul a armturilor, pieselor nglobate i a tecilor pentru armturile
postintinse. Grosimea stratului vibrat nu va depi % din lungimea buteliei, iar apropierea
vibratorului de cofraj sau tipar se va face la o distanta de 5 cm. n cazul n care elementul se
realizeaz din mai multe straturi, vibratorul se va scufunda n stratul anterior turnat pe o
adncime de 5-15 cm pentru a antrena i scoate apa de la suprafaa acestuia.
Distana dintre doua poziii succesive va fi de 1,4 R, unde R este raza de aciune a
vibratorului stabilit experimental.
n cazul unor elemente subiri si cu armatur deas, compactarea se realizeaz cu ajutorul
unei lnci (o platbanda metalica) fixat pe butelia vibratorului.
Tratarea betonului dup punerea n oper
Condiiile atmosferice n timpul i dup turnare.
Durata de tratare depinde de temperatura mediului ambiant, umiditate i
viteza vntului, care pot accelera uscarea prematur a betonului.
163

Condiiile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii.


Cu ct condiiile de expunere sunt mai severe cu att este necesar ca durata de tratare
s fie prelungit.
Durata de tratare depinde de:
-agresivitatea mediului pe timpul duratei de serviciu;
-condiiile de mediu n timpul tratrii betonului;
-sensibilitatea amestecului (funcie de tipul de ciment i raportul ap/ciment);
-pentru a se obine un amestec mai puin sensibil la tratare trebuie n general redus raportul
ap/ciment.
In cazul n care betonul este supus intens la uzur sau structura va fi expus n condiii
severe de expunere, se recomand creterea duratei de tratare cu 3-5 zile.
n lipsa unor date referitoare la compoziia betonului, condiiile de expunere n timpul
duratei de serviciu a construciei - pentru a asigura condiii favorabile de ntrire i a reduce
deformaiile din contracie - se va menine umiditatea timp de minimum 7 zile dup turnare (cu
excepia recipienilor pentru lichide).
n cazul recipienilor pentru lichide meninerea umiditii va fi asigurat 14-28 zile, n
funcie de anotimp i condiiile de expunere.
Protecia betonului se va realiza cu diferite materiale (prelate, strat de nisip, rogojini
etc). Materialul de protecie trebuie meninut permanent n stare umed.
Stropirea cu ap va ncepe dup (212) ore de la turnare, n funcie de tipul de ciment
utilizat i temperatura mediului, dar imediat dup ce betonul este suficient de ntrit pentru ca
prin aceast operaie s nu fie antrenat pasta de ciment.
Stropirea se va repeta la intervale de (26) ore n aa fel nct suprafaa s se menin
permanent umed. Se va folosi apa care ndeplinete condiiile de calitate similare cu condiiile
de la apa de amestecare.
In cazul n care temperatura mediului este mai mic de +5 C, nu se va proceda la
stropire cu ap ci se vor aplica materiale sau pelicule de protecie. n general, n momentul n
care se obine o rezisten a betonului de 5 N/mm 2 nu mai este necesar protecia. Peliculele
de protecie se aplic n conformitate cu reglementrile speciale.
Pe timp ploios suprafeele de beton proaspt vor fi acoperite cu prelate sau folii de
polietilen atta timp ct prin cderea precipitaiilor exist pericolul antrenrii pastei de ciment.

164

Betonul ce ar urma s fie n contact cu ape curgtoare va fi protejat de aciunea


acestora, printr-o deviere provizorie de cel puin 7 zile sau prin sisteme etane de protecie
(palplane sau batardouri).
Norme de tehnica securitii muncii
Aplicarea normelor de protecie a muncii este obligatorie pentru toate unitile din
economie, avnd activiti cu specific de construcii-montaj.
Acestea sunt obligatorii att pentru personalul ce i desfoar activitatea n cadrul
antierului ct i pentru cei care din motive diverse se afl n interiorul antierului.
Norme generale de protecia muncii
nainte de nceperea lucrului, ntregul personal muncitor trebuie s aib fcut instructajul
de protecia muncii.
Personalul muncitor care urmeaz s execute lucrrile de construcii-montaj, s nu fie
bolnav, obosit sau sub influena buturilor alcoolice i s fie dotat cu echipament de lucru i
protecie corespunztoare lucrrilor ce le are de executat.
Sculele, dispozitivele i utilajele prevzute a se utiliza, s fie n bun stare,
de lucru sau funcionare.
S fie mprejmuite pasarelele, scrile i platformele de lucru, precum i zona din raza de
aciune periculoas a utilajelor de ridicat.
Gropile, puurile de foraj, golurile (curi interioare, casa scrii etc.) se vor
mprejmui.
Schelele vor fi prevzute cu balustrade i scnduri de bord, avnd n vedere
eventualele sarcini pe care acestea va trebui s le suporte.
Se va atrage atenia asupra pericolului de accidente, prin indicatoare vizibile, att ziua
ct i noaptea, n toate locurile periculoase.
Se interzice executarea concomitent de lucrri la dou sau mai multe
niveluri diferite, aflate n puncte pe aceeai vertical, fr msuri de protecia muncii
corespunztoare.
Se interzice intrarea personalului muncitor, la locurile periculoase, datorit existenei
unor gaze nocive.
Manipularea mecanizat pe orizontal i vertical a diferitelor ncrcturi, se va putea
face cu luarea urmtoarelor msuri:
-legarea i fixarea ncrcturilor se va face numai de personaj instruit i autorizat;
-s nu se foloseasc dispozitive de legare uzate peste limitele admise
165

-s execute legarea ncrcturilor astfel nct acestea s nu se poat deplasa, aluneca sau
roti, dup ce sunt ridicate;
-supravegherea ncrcturii se va face pn cnd aceasta este cobort i aezat corect, la
locul destinat;
-este interzis staionarea sau circulaia personalului muncitor pe ncrctur
Se interzice aplecarea personalului muncitor n afara construciei, pentru a prelua
ncrctura, sau a o deplasa din crligul mijlocului de ridicat.
Se interzice executarea lucrrilor la nlime n perioada de timp nefavorabil (vnt cu
viteza de peste 11 m/s, ninsori, polei, vizibilitate redus etc). Toate utilajele i mainile de
construcie, acionate cu motoare electrice, vor fi legate la pmnt.
Nu este permis a se executa lucrri de sudur, la temperaturi interzise de
prescripiile tehnice specifice acestor lucrri.
Executarea pe timp de noapte a unor lucrri, se poate face cu luarea unor msuri:
-iluminarea corespunztoare pe ntreaga zon de lucru;
-dotarea personalului cu echipament reflectorizant;
-vopsirea crligului macaralei, etc. n culori reflectorizante;
-orice micare (manevr) a mijlocului de ridicat va fi nsoit de semnalizare acustic;
-personalul muncitor va avea avizul medical APT pentru lucru de noapte.
Pentru iluminarea local a locurilor de munc se va utiliza tensiunea de 24V, pentru
condiii normale i 12V pentru lucrri cu umezeal excesiva. Se interzice aruncarea sculelor,
materialelor etc. de la nlime. n toate locurile de lucru, personalul muncitor va fi dotat cu
echipament de protecie specific (casc de protecie, centuri de siguran, ochelari de protecie
etc.).
Norme specifice de protecia muncii.Norme de turnare i compactare a betonului
nainte de nceperea turnrii betoanelor, se va controla modul de execuie a cofrajelor,
schelelor i podinelor de lucru i soliditatea acestora.
n cazul turnrii betonului la o nlime mai mare de 1,5 m, podinele de lucru vor fi prevzute
cu balustrade i bordur de margine.
La turnarea betoanelor pentru elemente de construcie cu o nclinare mai mare de 30 grade,
personalul muncitor va fi legat cu centuri de siguran.
Se interzice personalului muncitor, accesul n zona de turnare unde este pericol de cdere a
betonului. Se interzice personalului muncitor s staioneze sub ben.
166

La compactarea betoanelor cu ajutorul vibratoarelor, se vor lua urmtoarele msuri:


-manevrarea vibratoarelor se va face de personalul muncitor cruia i s-a fcut att instructajul
tehnic, ct i ce de protecia muncii;
-se interzice utilizarea vibratoarelor defecte;
-vibratoarele care se defecteaz n timpul turnrii i compactrii vor fi imediat deconectate de la
sursa de curent i trimis la reparaie;
-personalul muncitor va purta cizme i mnui electroizolante, iar carcasa vibratorului se va
lega la pmnt;
-n timpul ntreruperii lucrului sau deplasrii vibratoarelor acestea se vor deconecta de la
reeaua electric.
Norme de executare a lucrrilor pe timp friguros
n vederea executrii lucrrilor pe timp friguros se vor lua din timp, urmtoarele msuri
generale:
-asigurarea posibilitilor de ndeprtate a apelor de suprafa de lng construcii;
-executarea umpluturilor la fundaii;
-pregtirea cilor de transport din interiorul antierului;
-curirea antierului de resturi materiale;
-izolarea conductelor (ap, abur) i montarea robinetelor de golire la punctele joase ale reelelor;
-pregtirea utilajului necesar, repararea i adpostirea lui;
-amenajarea centralelor de betoane i mortare, montarea instalaiilor de nclzire a apei i
agregatului;
-se va organiza un control riguros al focurilor, n special n timpul nopii.
La executarea lucrrilor de beton i beton armat se vor avea n vedere urmtoarele msuri:
-n cazul cnd pe cofraje sau armturi exist zpad sau ghea, acestea vor trebui ndeprtate
cu ap fierbinte sau abur, imediat nainte de turnarea betonului;
-n cazul utilizrii aburului pentru nclzirea materialelor, n buncre, se vor lua msuri mpotriva
aburului n ncperi de lucru;
-se vor lua msuri mpotriva accidentrii personalului muncitor direct cu abur, sau prin atingerea
conductelor sau a altor elemente de distribuie neizolate;
-nclzirea apei cu ajutorul aburului trebuie efectuat n rezervoare prevzute cu capace i evi de
preaplin;
-personalul muncitor care lucreaz la nclzirea betonului cu curent electric, va fi echipat cu cizme i
mnui electroizolante, cnd tensiunea echipamentelor folosite depete 40V;
167

-sectoarele nclzite electric, vor fi obligatoriu mprejmuite i prevzute cu indicatoare de


avertizare privind pericolul electrocutrii;
-tensiunea curentului s nu depeasc 110V, n anotimpurile umede i n timpul dezgheului;
-este interzis pstrarea materialelor explozibile i inflamabile, a lubrifiantilor, recipienilor cu gaze
comprimate ca i a alimentelor, n aceeai ncpere cu clorura de calciu;
-decofrarea construciilor executate pe timp friguros se poate face atunci cnd betonul pus n oper
a atins rezistentele specificate n normele n vigoare.
Respectarea condiiilor se urmrete de ctre efii formailor de lucru i de personalul
tehnic

de

ndrumare

supraveghere

al

constructorului

beneficiarului.

Separat de aceasta, se efectueaz verificri:


-pe parcursul executrii, pentru toate categoriile de lucrri ce devin ascunse prin acoperire cu
(sau

nglobate)

alte

categorii

de

lucrri

sau

elemente

de

construcii.

-certificarea calitii lucrrilor se face n scopul confirmrii corespondenei acestora cu


proiectul, n limitele indicatorilor de calitate i a abaterilor admisibile prevazute n acestea.
-dispoziiile de antier emise de proiectant, cu avizul beneficiarului au acelai regim de
aplicabilitate ca i proiectul de execuie din punct de vedere al respectrii condiiilor de calitate
i al verificrilor efectuate.
-in toate cazurile n care vreun rezultat provenit dintr-o verificare sau ncercare efectuat pe
parcurs, referitoare la rezistena, stabilitatea sau funcionalitatea lucrrii nu se ncadreaz n
abaterile admisibile, decizia asupra continurii lucrrilor nu poate fi luat dect pe baza
acordului

dat

in

scris

de

beneficiar

cu

acordul

proiectantului.

-este cu desvrire interzis a se proceda la executarea de lucrri care s nglobeze sau s


ascund defecte ale structurilor de rezisten sau care s mpiedice accesul i repararea
corect sau consolidarea acestora.
Funcie de momentul efecturii verificrilor acestea se refer la:
a)determinarea prin msuratori a corespondenei elementelor verificate cu prevederile
proiectului din punct de vedere al poziiilor, dimensiunilor i modului de armare;
b)existena

documentelor

de

atestare

calitii

materialelor;

c)efectuarea ncercrilor de prob impuse de proiect i de prescripiile tehnice precum


i existena documentelor cu rezultatele acestora i a proceselor verbale de lucrri;
d)examinarea existenei i coninutului documentelor i proceselor verbale menionate
mai sus a sintezelor i concluziilor acestora.

168

Verificrile i principalele condiii de calitate sunt cuprinse pe categorii de lucrri n


Normativul pentru verificarea calitii lucrrilor de construcii i instalaii aferente indicativ C
56-85.

169

POPULAIA ANTIERULUI I STRUCTURA SA


Structura populaiei dup domeniul de activiti:
NC = personal muncitori ce ii desfoar activitatea n construcii si montaj
NI = personal muncitori ce ii desfoar activitatea n instalaii pentru construcii
NM = personal muncitori din activitatea de montaj utilaje i echipamente de construcii
N=30 muncitori (numarul maxim de muncitori din graficul fortei de munca)
Nc = Nc maxgrafic fm * * 1,11 = 30 * 1.11 = 33.3 34 persoane
NI = 0.30 * Nc maxgrafic fm * 1.22 = 0.30 * 30 * 1.22 = 10.98 11 persoane
NM = 0
NT0= NC+NI+NM=45persoane
B

Structura populaiei din punct de vedere al calificrii personalului:


N1 = personal muncitor cu calificare superioar ( categoria de calificare > 4)
N2 = personal muncitor cu calificare medie i necalificai ( categoria de calificare 4)
N3 = personal tehnic , economic , social , administrativ ( TESA )

N1 = 0,5 *NC + 0,62 *NI + 0,71 *NM = 0,5*34+0,62*11+0,71*0 = 23.82 24 persoane


N1 = 24 persoane
N2 = 0,4 *NC + 0,20 *NI + 0,15 *NM = 0,4*34+0,2*11+0,15*0 = 15.8 16 persoane
N2 = 16 persoane
N3 = 0,1 *NC + 0,18 *NI + 0,14 *NM = 0,1*34+0,18*11+0,14*0 = 5.38 5 persoane
N3 = 5 persoane
NT0 = N1 + N2 + N3
C

NT0 = 24+16+5=45 persoane.

Structura populaiei dup domiciliul stabil


-

personal localnic 60%NT0 NT1 = N11 + N21 + N31

personal din mprejurimi 30%NT0 NT2 = N12 + N22 + N32

personal din alte localiti familiti 0%NT0 NT3 = N13 + N23 + N33
nefamiliti 10%NT0 NT4 = N14 + N24 + N34

NT0 = N1 + N2 + N3

-persoane

NT0 = NT1 + NT2 + NT3 + NT4

-persoane
170

N11 = 0,60 * N1 = 0,60 * 24 = 14.4 15 persoane


N12 = 0,30 * N1 = 0,30 * 24 = 7.2 7 persoane
N13 = 0
N14 = 0,10 * N1 = 0,10 * 24 = 2.4 2 persoane
N1 = N11 + N12 + N13 + N14 = 24 persoane
N21 = 0,60* N2 = 0,60 * 16 = 9.6 9 persoane
N22 = 0,30* N2 = 0,30 * 16 = 4.8 5 persoane
N23 = 0
N24 = 0,10 * N2 = 0,10 * 16 = 1.6 2 persoane
N2 = N21 + N22 + N23 + N24 = 16 persoane
N31 = 0,60 * N3 = 0,60 * 5 = 3 persoane
N32 = 0,30* N2 = 0,30 * 5 = 1.5 1 persoana
N33 = 0
N34 = 0,10 * N3 = 0,10 * 5 = 0.5 persoane 1 persoana
N3 = N31 + N32 + N33 + N34 = 5 persoane
D

Populaia antierului:

P = NT0 + Nmf = 250 + 0 = 250 persoane


Nmf = 1,7 * NT3 = 1,7 * 0 = 0
P = NT1 + NT2 + 2,7*NT3 + NT4 = 27 + 13 + 2,7 * 0 + 5 = 45 persoane
P = P1 + P2 + P3 + P4 = 27 + 13 + 0 + 5 = 45 persoane

171

Localnici
(60%)

Structura dup domiciliul stabil


Din alte localiti
Navetiti
(30%)
Familiti(0%)
Nefamiliti(10%)

N1 = 24

N11 = 15

N12 = 7

N13 = 0

N14 = 2

N2 = 16

N21 = 9

N22 = 5

N23 = 0

N24 = 2

Personal TESA

N3 = 5

N31 = 3

N32 = 1

N33 = 0

N34 = 1

TOTAL

NT0 = 45

NT1 = 27

NT2 = 13

NT3 = 0

NT4 = 5

Membri de familie

Nmf = 0

Populaie antier

P = 45

P1 = 27

P2 = 13

Tip
personal
Personal cu
calificare
superioar
cat. > 4
Personal cu
calificare medie i
necalificat
cat. < 4

Nr.
persoane

Nmf =

1.7NT3 =
0
P3 = 0

P4 = 5

172

STABILIREA DOTRILOR SOCIAL ADMINISTRATIVE PENTRU ORGANIZAREA DE ANTIER :

NOT

: Dotrile social administrative se amplaseaz n zona intrrii n antier

Obiecte social administrative necesare


Nr.
crt.

Obiecte social administrative adoptate

Denumirea
obiectului

U.F
(prs)

Indice de
suprafa
(m2/pers.)

Nr. persoane
aferente

Tip obiect
proiect tip

Unitate de
folosine

Numr
buci

Suprafaa
efectiv
(m2)

5(=3x4)

6
Container
2.435 x 6.065
Container
2.435 x 6.065

7
4-6
birouri
20
persoane

Birouri

N3 = 5

15

2 x 14.77 =29.54

Vestiar

0,65

N1 + N2 =
= 40

26

2 x 14.77 = 29.54

Grup sanitar

0,30

(N1 + N2=
20

Container
2.435 x 6.065

40
pers.

14.77

Dormitoare

8,69
(6 paturi)

NT4 = 5

43.45

Container
2.435 x 6.065

3-8
paturi

1 x 14.77 = 14.77

(m

Amplasament
obiecte
10
2
santier
2
santier
1
santier
1
santier

173

BIBLIOGRAFIE
Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe, prin procedee mecanice; indictiv
C29-85
Cod de proiectare pentru bazele proiectarii structurilor in constructii iunie 2005
Cod de proiectare pentru evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor iunie 2005
Cod de proiectare. Bazele roiectarii si actiuni asupra constructiilor. Actiunea vantului.
Cod de proiectare P100-2006 seism.
Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa NP112-04
Cod de proiectare pentru structuri din zidarieCR 6-2006
ndrumtor pentru calculul i alctuirea elementelor structurale din beton armat R.Agent i
D.Dumitrescu
Calculul i alctuirea structurilor etajate cu diafragme I.Brnzan i M.Barbaiani
Tehnologii pentru lucrrile de construcii I.Georgescu
Beton armat - I.Georgescu
Note de curs

174