Sunteți pe pagina 1din 20

SCREENING

Definiie:
Aciune de profilaxie secundar care vizeaz
identificarea prezumtiv a persoanelor afectate
de o problem de sntate latent,
necunoscut pn n acel moment, prin
efectuarea unui test, a unei examinri sau a
unor altor tehnici de investigaie, care pot fi
aplicate rapid, n mas.
Organizaia Mondial a Sntii
Definiie:
Examinare de mas care const n aplicarea
unui ansamblu de procedee i tehnici de
investigaie asupra unui grup populaional, n
scopul identificrii de prezumie a unei boli,
anomalii sau factor de risc.

Ipotezele care stau la baza efecturii unui screening:


1.ntr-o populaie exist boli i bolnavi necunoscui;
2.Identificarea bolii n perioada de laten face ca
eficacitatea
interveniilor s fie mai mare;
3.Tratamentele efectuate n stadiile precoce ale bolii sunt
mai ieftine i
mai eficace boala nu se agraveaz, se previn decesele
premature.
SCOPURILE SCREENINGULUI:
1.Meninerea sntii i prevenirea bolii n cazul n care
screening-ul
vizeaz depistarea factorilor de risc prevenie primar;
2.Depistarea precoce a bolilor;
3.Determinarea prevalenei unei boli sau factori de risc
instrument de
planificare i programare sanitar;
4.Diagnosticul strii de sntate a unei colectiviti;
5.Evaluarea rezultatelor unui program de sntate;
6.Determinarea prezenei unei asociaii.

CRITERII DE ALEGERE A BOLILOR PENTRU


SCREENING:
1.S constituie o problem de sntate public
prevalen
mare, gravitate mare prin consecine medicale i
sociale:
evoluie fatal, absenteism, invaliditate;
2.Boala s fie decelabil n perioada de laten sau n
formele sale asimptomatice;
3.S existe teste capabile s deceleze boala;
4.Testul s fie acceptde populaie;
5.Istoria natural a bolii s fie cunoscut i
neleas;
6.S existe posibilitatea de tratament pentru cei
depistai c
au boala;
7.Tratamentul s fie acceptat de bolnavi;
8.Costul s nu fie foarte mare;

Screeningul face parte din categoria procedeelor de depistare


precoce a bolilor
si prin aceasta, seincadreaza in masurile de profilaxie secundara.
Depistarea
precoce a bolilor (surprinderea punctului critic,in istoria naturala a
unei boli,
inainte de care aplicarea unei terapii este mai eficace decit dupa acest
punct critic)
se poate realiza nu numai prin screening ci si prin alte procedee:
-depistarea pasiv-activa (cautarea cazurilor): se face cu ocazia
examenelor medicale curente(consultatii) cind pacientul se prezinta
la medic pentru anumite acuze iar medicul, dupa consultatia
acordata pentru acuzele pacientului, aplica procedee si tehnici de
investigatie pentru boala/bolile pe care doreste sa le depisteze;
-examenele periodice de sanatate care se fac:
-la virste nodale (mai ales copii, in unele tari si adulti) ocazie cu
care se cauta bolile care au o frecventa asteptata mai mare la
vista respectiva;
-la persoanele la risc inalt care sunt supuse unor examene la
intervale regulate in vederea determinarii aparitiei bolii (sugari,
gravide, etc.);
-in unele tari se practica asa-numitul check-up, care consta in
controlul sanatatii, din initiativa persoanei sau a patronului si care
se face in cadrul unui serviciu special.

Modelul general al unui examen de screening


Din populatia tinta se alege un esantion care, in urma aplicarii
unui test de screening se va imparti in 2 loturi: unul alcatuit din
persoane probabil bolnave (persoanele din esantion la care
rezultatul testului a fost pozitiv) si celalalt alcatuit din persoane
probabil sanatoase (persoanele din esantion la care rezultatul
testului a fost negativ).
Screeningul este urmat de 2 faze:
Faza de diagnostic in care cei probabil bolnavi trec printr-un test
diagnostic pentru confirmarea bolii suspectate.
Faza terapeutica si de supraveghere medicala
Testele de screening trebuie sa fie atit de bune incit sa ofere
posibilitatea de a detecta cit mai multi bolnavi din toata populatia
examinata. Este de asteptat ca proportia real bolnavilor sa fie mai
mare in rindul celor probabil bolnavi decit in randul celor probabil
sanatosi. De obicei, screeningul se practica in populatii la risc inalt
pentru ca in aceste grupuri populationale, probabilitatea ca
diagnosticul prezumptiv sa fie diagnostic cert este mare.

MODALITI DE REALIZARE A UNUI


SCRENING
1.ANCHETE PRIN INTERVIU SAU
CHESTIONAR completat de ctre persoana
investigat, folosite pentru screening-ul
factorilor de risc comportamentali, apar
erori datorit memoriei celor chestionai;
2.ANCHETE MEDICALE examen clinic,
paraclinic; examenul trebuie s fie
standardizat, probele simple i ieftine,
examenul s vizeze mai multe boli;
3.ANCHETE COMBINATEexamen clinic,
paraclinic, interviu.

CALITILE TESTELOR UTILIZATE N


SCREENING:
1.S nu fie nocive;
2.S poat fi aplicate rapid;
3.Cost redus;
4.Simple;
5.S fie acceptate de ctre populaie;
6.S aib o validitate corespunztoare;
7.S aib reproductibilitate = grad de
stabilitate mare;
8.Randament mare;
9.Valoare predictiv bun.

VALIDITATEA= frecvena cu care rezultatele probei


sunt confirmate prin teste diagnostice; se msoar prin
Sensibilitate i Specificitate.
Sensibilitatea= capacitatea unui test de a identifica
corect pe cei care au boala un test cu sensibilitate
mare va determina o proporie a fals-negativilor mic,
deci se vor pierde puini bolnavi
Specificitatea = exprim proporia rezultatelor
negative n masa non-bolnavilor un test cu
specificitate mare va determina o proporie a falspozitivilor mic.

Ideal este ca att sensibilitatea ct i specificitatea


testului
s fie mari, dar n screening se prefer testele cu
specificitate
mare n special n situaia cnd, din considerente de
costuri,
nu dorim s suprancrcm faza de diagnostic.

REPRODUCTIBILITATEA= gradul de stabilitate al


testului, capacitatea de a obine rezultate similare
atunci cnd este aplicat, n acelai grup
populaional, de ctre persoane diferite.
ACURATEEA =gradul n care msurtoarea
reprezint valoarea real a caracteristicii
msurate.
Reproductibilitate = test standardizat + personal
instruit
+asigurarea controlului
VALOAREA PREDICTIV A TESTULUI:
1.Valoarea predictiv pozitiv = probabilitatea de
a fi bolnav cu condiia ca testul s fie pozitiv;
2.Valoarea predictiv negativ = probabilitatea de
a nu fi bolnav cu condiia ca testul s fie negativ

BOLI MAJORE ASIMPTOMATICE SCREENING:


Boli Hematologice: anemia la sugari i gravide,
incompatibilitatea Rh;
Boli Infecioase: Infeciile urinare gravide,
DZ; Hepatita B gravide, donatori de snge;
Infecia cu HIV gravide, premarital; Rubeol
gravide; Sifilis; TBC;
Boli Genetice: Fenilcetonuria, Hipotiroidismul
congenital;
Boli Cardio-Vasculare: HTA, Determinarea
nivelului Colesterolului;
Boli Neoplazice: Cancer de sn, Cancer de Col
Uterin, Cancer de Colon i Rect, Cancer
Testicular;
Alte Boli: Glaucom, Osteoporoz.

DEZAVANTAJE:

1.Rezultate Fals Pozitive tratament n


exces a anomaliilor, anxietate, morbiditate i
eventual mortalitate la cei cu rezultate fals
pozitive;

2.Rezultate fals negative depistare n


stare avansat cu consecine terapeutice i
de cost, falsa sigurana persoanei,
posibila percepie populaional negativ;

SIFILIS CONGENITAL

OSTEOPOROZ

Mortalitatea prin cancer de col uterin in


Europ Mortalitatea n Europa

2001Romnia este prima ar n


Europa ca mortalitate prin
cancer de col uterin
(14.6 %ooon 2004)
Femeile consult medicul cnd
este prea trziu(>50% din cazuri
sunt n deja n stadiul II-IV de
cancer)

PROGRAME DE SNTATE

Interesul meu este n viitor deoarece


n viitor mi voi petrece restul vieii
mele. Aceasta este o atitudine pe care
fiecare ar trebui s o mprteasc,
pentru c viitorul este ntr-adevr locul
unde ne este gndul. Cei care
anticipeaz corect acest lucru vor
beneficia mai mult dect cei ce nu o
fac.

CharlesF. Kattering

PROGRAME DE SNTATE
Definiii:
Program =Ansamblu organizat, coerent i
integrat de activiti i servicii realizate
simultan, sau succesiv, cu resursele
necesare, n scopul ndeplinirii obiectivelor
stabilite n raport cu probleme precise de
sntate, pentru o populaie definit
Proiect = Combinaie de resurse umane,
materiale i de timp, adunate ntr-o
organizaie temporar, pentru a atinge un
anumit scop
R. Pineault

PROGRAME DE SNTATE
DE CE PROGRAME DE SNTATE:
1.Sunt n legtur indisolubil cu problemele
de sntate ale comunitii;
2.Pleac de la identificarea problemelor de
sntate ale unei populaii;
3.Problemele de sntate sunt specifice
comunitii, teritoriului, n care sunt
aplicate programele;
4.Metod raional i logic de a concepe i
realiza activiti i servicii de sntate;
5.Oblig la considerarea aciunilor de
sntate fr s in cont de bariere
administrative;
6.Pot fi aplicate att n domeniul curativ ct i
n cel preventiv;