Cuprins

Argument
Istoric
Capitolul I
1.1.Prezentarea notiunilor de anatomie si fiziologie a aparatului afectat
1.2.1.Anatomia si fiziologia aparatului respirator
1.2.Prezentarea teoretca abolii
1.Definitie.
2.Etiologie.
3.Patogenie
4. Diagnostic clinic
5. Diagnostic paraclinic
6. Diagnostic diferential
7. Evolutie. Prognostic
8. Tratament
Capitolul II. Ingrijiri generale
Supravegherea pacientului din momentul internarii pana la externare si efectuarea tehnicilor
impuse de afectiune
2.1.Internarea pacientului in spital
2.2.Asigurarea conditiilor de spitalizare
2.3.Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati
Pregatirea patului si a accesoriilor lui
Schimbarea lenjeriei de pat
Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientului
Efectuarea toaletei generale si pe regiuni a pacientului imobilizat
Observarea pozitiei pacientului in pat

 Schimbarea pozitiei si imobilizarea pacientului

Captarea eliminarilor
2.4.Supravegherea functiilor vitale si vegetative
2.5.Alimentatia bolnavului
2.6.Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului
2.7.Recoltarea produselor biologice si patologice
2.8.Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiune
2.9.Educatie pentru sanatate
Profilaxia bolii
2.10.Externarea pacientului
Capitolul III.
3.1 Prezentarea cazurilor de boala
Cazul nr. 1 - plan de ingrijire
Cazul nr. 2 - plan de ingrijire
Cazul nr. 3 - plan de ingrijire
Capitolul IV Concluzii
Bibliografie.

Argument

Inca din antichitate oamenii au aflat de existenta Tuberculozei. M-a atras in mod deosebit,
istoricul acestei boli dar nu numai, evolutia, metodele de tratament folosite atunci in timpul
perioadei cand inca medicina nu era evoluata si nici tratamentele nu erau indeplin descoperite.
Am ales sa tratez acest subiect deoarece, consider ca este foarte important ca asistent medical
generalist in devenire, sa stiu cum sa abordez aceasta situatie si ce arme sa folosesc impotriva
acestei boli.
Totodata, consider ca pacientii suferinzi de aceasta afectiune, se simt marginalizati de catre
ceilalti oameni din societate, tocmai datorita faptului ca aceasta boala, este o afectiune infectocontagioasa. Rolul meu, ca viitor asistent medical, este sa imi manifest sentimentele de empatie
fata de pacient, sa-l incurajez, si sa ii ofer increderea in vindecare si in viitorul personal medical.
Pot spune ca vechile tratamente medicale au fost date uitarii in secolul prezent, tocmai datorita
faptului ca medicina este intr-o continua evolutie, formare, exista tot mai multe persoane
specializate in acest domeniu. Pe de alta parte, acestea au constituit un fundament al viitoarelor
tratamente- cele pe care astazi le aplicam si le administram pacientilor.

1.1.Prezentarea notiunilor de anatomie si fiziologie a aparatului afectat

1.1.1.Anatomia si fiziologia aparatului respirator
Componentele aparatului respirator sunt: cavitate nazala, faringe, laringe, trahee, bronhii si
plamani.
Arborele bronsic este format din caile respiratorii extra- si intrapulmonare, constituite
intr-un sistem de tuburi care servesc pentru tranzitul aerului. In interiorul tesutului pulmonar
bronhiile principale se ramifica progresiv in bronhii lobare, segmentare interlobulare din care iau
nastere bronhiolele respiratorii, care se continua cu canalele alveolare ai caror pereti prezinta
dilatatii in forma de saci - saci alveolari - in care se deschid alveolele pulmonare.Traheea si
bronhiile extralobulare au in peretii lor inele cartilaginoase cu rol de a mentine deschise caile
respiratorii in conditiile variatiilor de presiune din inspiratie si expiratie. Bronhiile terminale si
respiratorii, lipsite de inelul cartilaginos, contin un strat muscular dezvoltat, regland astfel
circulatia aerului in caile respiratorii intrapulmonare.
Plamanul, acoperit de pleure, este constituit din urmatoarele unitati anatomice si
functionale: lobi, segmenti, lobuli si acini pulmonari.
Lobii pulmonari sunt unitati morfologice mari, delimitate prin scizuri. Ei au independenta
structurala, functionala si patologica. Lobii sunt organizati in segmente, unitati morfologice
delimitate imperfect de septuri conjunctive. Segmentele sunt alcatuite din lobuli. Lobulul este o
masa piramidala cu baza catre suprafata externa a plamanului, constituita din ramificatii ale
bronhiolelor si vase de sange, inconjurate de tesut conjunctiv. Este format din acini pulmonari
constituit dintr-o bronhiola respiratorie, impreuna cu canalele alveolare care deriva din ea si cu
alveolele pulmonare. Acinul pulmonar reprezinta unitatea structurala si functionala a lobulului
pulmonar.
Alveolele pulmonare reprezinta suprafata de schimb a plamanului. Peretele alveolar,
adaptat schimburilor gazoase, este format dintr-un epiteliu alveolar, unistratificat, asezat pe o
membrana bazala si tesut conjunctiv bogat in fibre elastice in care se gaseste o retea de capilare
provenita din ramurile terminale ale arterei pulmonare. La nivelul alveolelor pulmonare se
realizeaza schimbul de gaze.

Pleura este alcatuita din doua foite - foita viscerala (acopera plamanii patrunzand si in
scizuri) si foita parietala (captuseste peretii cutiei toracice).
Vascularizatia plamanului. Plamanul are o dubla vascularizatie functionala si nutritiva.
Vascularizatia functionala asigura schimburile gazoase prin intermediul vaselor de sange care
constituie mica circulatie. Vascularizatia nutritiva, partea a marii circulatii, este asigurata de
arterele si venele bronsice. Venele dreneaza sangele in vena cava superioara.
Inervatia - simpatica si parasimpatica din plexul bronhopulmonar.
Mecanica respiratiei - schimburile gazoase se realizeaza datorita succesiunii ritmice a
doua procese: inspiratia si expiratia, constituind ventilatia pulmonara.
Inspiratia este un proces activ care consta in contractia muschilor inspiratori (muschiul
diafragm, intercostal intern, micul pectoral, scalenii, marele dintat posterior) si are drept rezultat
marirea volumului cutiei toracice prin cresterea celor trei diametre: longitudinal, transversal,
anteroposterior. Modificarile de volum ale cutiei toracice determina modificari corespunzatoare
ale volumului plamanului deoarece prin pleura viscerala plamanii sunt solidari cu cutia toracica.
Pelicula de lichid pleural dintre cele doua foite favorizeaza alunecarea acestora, dar si cresterea
coeziunii dintre ele, astfel plamanii urmeaza expansiunea toracica si se destind pasiv. Ca urmare,
presiunea intrapulmonara scade cu 2-3 mmHg fata de cea atmosferica si de aceea aerul
atmosferic patrunde in plaman.
Expiratia este un proces pasiv in conditii obisnuite, toracele revenind la dimensiunile sale
de repaus ca urmare a relaxarii musculaturii inspirtorii (intercostal intern, dintatul posterior si
inferior, muschii abdominali). In consecinta, plamanii nu sunt tinuti in tensiune si revin la
dimensiunile de dinaintea inspiratiei. Se creeaza in interiorul plamanilor o presiune superioara cu
2-4 mmHg celei atmosferice, ceea ce face ca aerul din plamani sa fie expulzat.In timpul efortului
si in anumite conditii patologice expiratia devine activa prin participarea muschilor respiratorii
auxiliari. Miscarile inspiratorie si expiratorie se succed ritmic fara pauza, in tot cursul vietii.
Frecventa miscarilor respiratorii in stare de repaus este de 16-20 respiratii/minut. Frecventa si
amplitudinea variaza in functie de necesitatile organismului in O2 si mai ales de cantitatea de
CO2 produsa.
Reglarea ventilatiei pulmonare se face pe 2 cai: nervoasa si umorala. Reglarea nervoasa
este asigurata de centrii nervosi respiratorii bulbopontini. Mecanismul umoral consta in

influentarea centrilor nervosi de catre concentratia de CO2 si O2 din sange, reglarea facandu-se
printr-un mecanism de feed-back.

1. Definitie
Tuberculoza este o boala infecto-contagioasa provocata de bacilul Koch, afectand organismul in
intregime, interesand cu precadere plamanul si avand de obicei o evolutie cronica pe parcursul
careia se deosebesc doua etape: tuberculoza primara (care cuprinde sancrul de inoculare si
leziunile legate de el) si tuberculoza secundara (sau de organ). Se caracterizeaza anatomic prin
leziuni specifice tuberculoase iar clinic prin aspecte foarte polimorfe variind in functie de stadiul
de tuberculoza.
2. Etiologie
Agentul patogen al acestei boli este Mycobacterium tuberculosis sau bacilul Koch. Are forma
unui bastonas drept sau usor incurbat, de 1-4 microni lungime, lat de 0,5-1,5 microni, cu unele
granule in interior, imobil, necapsulat si nesporulat. Este acido-alcolorezistent, proprietate
specifica de gen pe care se bazeaza coloratia clasica Ziehl-Nielsen.
Rezistenta bacilului Koch in mediul extern. Bacilii Koch supravietuiesc 30-45 minute la
caldura uscata de 100 grade Celsius si sunt omorati prin fierbere in 15 minute. Tulpinile bovine
supravietuiesc in lapte dupa o incalzire de 30 de minute la 65-85 grade. Frigul nu are efect
asupra bacililor, rezista si la -180 grade C. Bacilii uscat si inghetati in vid rezista 3 ani. Lumina
solara directa distruge bacilii Koch in 2 ore iar ultravioletele in 10-20 de minute. In sputa rezista
3-4 zile. Solutiile antiseptice ca sublimat, tricrezol, lizol, acid fenic distrug bacilul Koch in
aproximativ o ora. Patogenitatea (capacitatea bacilului de a produce imbolnavirea) este mai mult
sau mai putin amplificata in functie de virulenta germenilor (intensitatea ritmului de diviziune).
Specia umana prezinta un grad de imunitate naturala (dar nu totala) fata de micobacterii,
castigata de-a lungul generatiilor anterioare, care au venit in contact cu acesti germeni si care
este transmisibila genetic. Ritmul de multiplicare este foarte lent (20 de ore pentru o diviziune,
de 60 de ori mai lent decat la stafilococi sau enterobacterii). 90% din cazuri sunt produse de
bacilul Koch de tip uman. Sunt patogene pentru om si tipurile bovine si ovine, iar diferentierea
se face in culturi.
3. Patogeneza

Evolutia procesului tuberculos este conditionnata de virulenta bacililor, de doza de germeni si de

reactivitatea organismului. Daca infectia se face cu germeni de o slaba virulenta, in doza mica,
iar organismul are o rezistenta buna, bacilii sunt inglobati in fagocit si se elimina impreuna cu
acestea pe cale hepato-intestinala, fara a fi influentata cu nimic starea de sanatate. In cazu in care
infectia se face cu o doza mare de germeni, cu virulenta ridicata, iar organismul poseda o slaba
rezistenta, bacilii sunt inglobati de fagocite, insa la nivelul lor ei se pot multiplica, producand
toxine care determina moartea acestora. Fagocitele moarte sunt inglobate de catre macrofage, in
interiorul carora bacilii continua sa se multiplice. Macrofagele sufera o serie de modificari
caracteristice, exprimate prin formarea de celule gigante, gare constituie punctul de plecare al
leziunii tuberculoase. In jurul lor se dezvolta un proces infiltrativ celular, cu celule epioteloide si
limfoide, care inconjoara celula giganta. In acest fel ia nastere foliculul tuberculos microscopic.
Acesta poate evolua spre vindecare sau continua sa se dezvolte, dand nastere la granuloame
tuberculoase, vizibile macroscopic, la nivelul carora au loc fenomene de cazeificare, fibrozare
sau calcificare.
Factori favorizanti ai imbolnavirii: varsta, sexul (raportul barbati/femei este de 7/3), graviditatea,
etilismul cronic, diabetul zaharat, pneumoconiozele, cancerul bronho-pulmonar, ulcerul gastroduodenal si gastrectomia, factorii de mediu (malnutritia, surmenajul, locuintele insalubre,
supraaglomerate, lipsa educatiei sanitare), factorul profesional (medici, asistenti, laboranti,
infirmieri), factorul ereditare.
4. Diagnostic clinic

Simptomele clinice in tuberculoza pulmonara activa sunt, pe de o parte generale, rezultat al

infectiei tuberculoase a organismului si pe de alta parte functionale, expresia modificarilor
anatomo-fiziologice si fiziopatologice induse de leziunile specifice din plamani.
Simptomatologie generala: ascensiuni termice (subfebrilitati sau febra), transpiratii nocturne,
stare de disconfort uneori greu de definit, scadere a apetitului, pierdere ponderala si uneori, la
femei tinere amenoree.
Simptomele functionale respiratorii apar in general dupa intervale variabile de la instalarea
sindromului infectios general, dar uneori pot fi percepute concomitent sau chiar inaintea
simptomelor generale. Cele mai frecvente sunt tusea la inceput neproductiva, apoi cu sputa
mucopurulenta nefetida, redusa cantitativ: ceva mai rar expectoratia este pio-sanguinolenta sau

franc hemoragica (uneori hemoptizia este prima acuza luata in seama de bolnavi si duce frecvent
la depistarea tuberculozei). Se mai intalnesc dureri toracice (prin afectarea pleurei in procesul
inflamator specific si chiar constituirea unei pleurezii), dispnee accentuata (in caz de pleurezie
masiva sau pneumotorax spontan compresiv), zgomote respiratorii anormale (raluri crepitante
fine sau mai des subcrepitante in regiunile apicle si subapicale (mai ales interscapulovertebral).
In fine, la apriximativ o zecime din bolnavi nu exista nici un fel de simptome clinice.
5. Diagnostic paraclinic
Examenul radiologic este absolut indispensabil pentru precizarea diagnosticului. Aspectele
obisnuite sunt: infiltrate sub forma de opacitati rotunde sau opacitati nodulare, opacitati liniare
sau imagini cavitare.
In tuberculozele active viteza de sedimentare este accelerata, dar o viteza normala nu exclude
existenta unei tuberculoye evolutive. Hemoleucograma arata obisnuit hiperleucocitoza, mai rar
anemie. Investigatia bacteriologica este esentiala pentru diagnosticul etiologic al tuberculozei
pentru evolutia si aprecierea eficacitatii tratamentului administrat.
Cel mai frecvent examinata este sputa pentru punerea in evidentaza bacilulu Koch. Esantionul
de expectoratie spontana sau matinala trebuie sa continasecretii profunde ale arborelui bronsic,
nu secretii orofaringiene,nazale sau saliva
6 Diagnostic diferential
Diagnosticul diferential se face cu: cistita interstitiala lipsesc Bacilii Koch si piuria, calculii
renali mici, papilita necrozanta, cistita sau pielonefrita cronica mimeaza foarte bine tuberculoza,
schistostomiaza.
7. Evolutie. Prognostic
Evoluia de la infecie la boal se produce n stadiul n care bacilii trec de barierele de
protecie imunitar i ncep s se multiplice. n cazul tuberculozei primare (aproximativ 15%
din cazuri), aceast evoluie are loc imediat dup infecia iniial. otui, n majoritatea
cazurilor, se produce infecia latent, fr simptome evidente Aceti bacili inactivi
declaneaz tuberculoza activ n 510% din cazurile latente, adesea dup mai muli ani de la
infectare.

8. Tratamentul
Tratamentul antituberculos are in vedere doua obiective: unul individual (reprezentand
interesele pacientului) - de a vindeca boala restaurand cat mai repede capacitatea de munca si
reintegrarea in familie si societate si unul comunitar (reprezentand interesele colectivitatii careia
ii apartine pacientul) - de a utiliza cat mai eficient resursele disponibile pentru a reduce riscul de
infectie si/sau imbolnavire in colectivitate.
Mijloacele terapeutice prin care se realizeaza obiectivele tratamentului sunt: medicatia
antituberculoasa si medicatia simptomatica, vitamine, bronhodilatatoare, antitusive sau
expectorante, tonicardiace, hepatoprotectoare, in functie de tabloul clinic sau de complicatiile si
bolile asociate ale bolnavului.
Medicamentele antituberculoase - clasificare:
Din punct de vedere al utilizarii clinice, medicamentele antituberculoase pot fi grupate
astfel:
1.)esentiale - majore: IZONIAZIDA (H), RIFAMPICINA (R)
-de asociere: PIRAZINAMIDA (Z), ETAMBUTOLUL (E),
STREPTOMICINA (S)
2.)de rezerva: ETIONAMIDA, CICLOSERINA (T), CIPROFLOXACINA (Q)
REACTII ADVERSE ALE MEDICAMENTELOR ANTITUBERCULOASE:

MEDICAMENT

REACTII MAJORE

REACTII MINORE

IZONIAZIDA

-hepatita (de tip hepatocelular),

-nevrita periferica

(INH, H)

apare in primele luni de administrare

-foarte rar disconfort gastric

-greturi sau varsaturi, ameteli
-sindrom pelagroid

-diverse rashuri cutanate

-ginecomastie la barbat
-sindrom pseudolupic
RIFAMPICINA

-manifestari astmatice, asociate rar

-icter non-hepatic

cu colaps sau soc

(RMP, R)

-cefalee
-purpura trombocitopenica
-frison si ascensiune febrila
-anemie hemolitica acuta
-disconfort digestiv
-insuficienta renala acuta
-greata, varsaturi

PIRAZINAMIDA

-hepatita

(PZM, Z)

-roseata tegumentara insotita

de senzatie de caldura si
intepaturi
-greata
-foarte rar manifestari articulare
de hiperuricemie

ETAMBUTOLUL

-nevrite optice retrobulbare

-disconfort digestiv

(EMB, E)

-insuficienta renala

- rar greturi sau varsaturi

STREPTOMICIN

-hipoacuzie,

-parestezii periorale

-tulburari vestibulare

-potenteaza blocul neuro-mus-

-ameteli

cular curoric

A
(SM, S)

-dificultati de mentinere a

mersului drept
-nistagmus
-varsaturi
-nefrotoxicitate
- accidental soc anafilactic
Regimuri terapeutice
Tratamentul tuberculozei si ritmul de monitorizare bacteriologica a evolutiei sub tratament sunt
standardizate pentru majoritatea cazurilor. Din 1998 s-a introdus in tara noastra incepand cu
judetul Iasi strategia DOTS formata din scheme standarad de tratament.

REGIMU

INDICATII

L
-pulmonari
I

ASOCIERI DE

RITM DE CONTROL

MEDICAMENTE

BACTERIOLOGIC

2(3)luni HRZE(S)

-la sfarsitul lunii a 2-a (T2)

7/7
-extrapulmonari cu
localizari severe

si la sfarsitul lunii a 3-a (T3) pt.

+4(3)luniHR 3/7

cei pozitivi in microscopie la T2

(meningiene,
(situatie in care faza de atac este

vertebrale, osteo-

prelungita la 3 luni)

articulare, renale)

=incheierea fazei intensive

-extrapulmonari cu
doua sau mai multe

-la inceputul lunii a 5-a (T5)

localizari
-la sfarsitul lunii a 6-a (T6)
=incheierea tratamentului
II

-retratamentele
pentru orice

2 luni HRZES 7/7+

-la sfarsitul lunii a 3-a (T3)

categorie de caz sau 1 luna HRZE 7/7 +

=incheierea fazei intensive

pentru orice
localizare

5 luni HRE 3/7

-la sfarsitul lunii a 5-a (T5)

-la sfarsitul lunii a 8-a (T8)
=incheierea tratamentului

III

-forme non-grave la 2 luni HRZ 7/7 +

-la sfarsitul lunii a 2-a (T2)

copii
4 luni HR 3/7

=incheierea fazei intensive

-extrapulmonari cu
-la sfarsitul lunii a 6-a (T6)

localizari unice
non-severe (pleura,

=incheierea tratamentului

ganglioni limfatici)
IV
(individualizat)

-rezistent la unul

Individualizate

-lunar pana la negativare, apoi

sau mai multe

trimestrial pana la incheierea

medicamente

tratamentului

antituberculoase
(dovedita printr-o
antibiograma
fiabila)

Pentru cazurile pulmonare cu leziuni cavitare extinse sau pentru cele extrapulmonare grave
(meningoencefalite, localizari osteo-articulare etc) se admit abateri de la regimurile standard:
continuarea tratamentului pana la 9 luni sau administrarea zilnica a medicamentelor si in faza de
continuare.
Orice tratament antituberculos instituit impune deschiderea unei fise de tratament chiar la
debutul acesteia, de catre unitatea care a inceput tratamentul. Fisa de tratament este singurul
document valid al unui caz de tuberculoza. Ea contine sintetic toate informatiile esentiale despre
pacient si despre episodul de imbolnavire respectiv. De aceea ea trebuie sa constituie un
instrument de lucru permanent pentru personalul medical care ingrijeste bolnavul si sa insoteasca

pacientul in toate unitatile in care acesta isi efectueaza tratamentul. Fiecare cura de tratament va
avea o singura fisa de tratament corespunzatoare iar daca se reia tratamentu pentru esec, abandon
sau caz cronic se va incepe o noua fisa. Pentru tratamentele care sunt continuate peste 12 luni se
va completa o noua fisa pe care se va inscrie insa in partea din dreapta mentiunea "continuare".
Pentru cazurile cu MDR (multidrogrezistenta) TB se va completa fisa de tratament speciala.
Dupa incheierea tratamentului fisa se va pastra in plicul pacientului de la Dispensarul AntiTuberculos teritorial in care acesta a fost inregistrat si declarat.

CAPITOLUL II.
SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL INTERNARII SI PANA LA
EXTERNARE SI EFECTUAREA TEHNICILOR IMPUSE DE AFECTIUNE
2.1 Internarea pacientului in spital.
Internarea bolnavului reprezinta primul contact al sau cu spitalul, concomitent intrerupandu-se si
legaturile permanente cu munca, familia, prietenii. Atitudinea corespunzatoare a personalului
medical influenteaza tonusul optimist al bolnavului, ajutandu-l sa depaseasca cu bine
problemele legate de spitalizarea de durata si motivandu-l sa-si efectueze tratamentul complet.
Internarea bolnavului se va face pe baza buletinului de identitate, biletului de trimitere si
a dovezii de asigurat CAS (adeverinta de salariat, cupon de pensie etc.), respectand regulamentul
privind circuitele functionale ale spitalului.

Bolnavul internat este indrumat la serviciul de primire care este alcatuit din mai multe
incaperi: sala de asteptare, cabinet de consultatii. In acest cabinet va fi trecut in registrul de
internari, aici se completeaza prima parte a fisei de observatie cu datele de identitate si adresa
exacta. Bolnavul este pregatit pentru examenul medical, fiind ajutat sa se dezbrace. Asistenta se
va comporta cu multa atentie si delicatete, pentru a-l convinge ca va fi bine ingrijit. Cu datele
culese de la bolnav sau/si apartinatori, in urma consultatiei, medicul va completa o parte a fisei
de observatie.
Obiectele de imbracaminte si alte eventuale bunuri care se afla asupra bolnavului vor fi
inventariate de asistenta, inregistrate, daca este necesar vor fi dezinfectate si deparazitate, apoi
invelite intr-o manta de protectie si depozitate la magazia de efecte, pe baza unui proces verbal
competat in doua exemplare.
Bolnavul este insotit in camera de imbaiere, unde, la nevoie, se va face si deparazitarea.
El este ajutat in cazul in care starea lui necesita, sa-si efectueze baia generala sau dus, fiind servit
cu: sapun, prosoape, perie de dinti si forfecuta pentru unghii. In camera de imbracare i se dau
rufe curate: pijama, papuci, ciorapi, halat apoi este condus pe sectie, la salonul stabilit de medic.
Asistenta de salon prezinta bolnavul celorlalti pacienti si il ajuta sa-si aranjeze lucrurile in
noptiera, informandu-l asupra regulamentului de ordine interioara. Se vor masura tensiunea
arteriala, pulsul, respiratia si temperatura, se vor nota in foaia de observatie si vom instrui
bolnavul referitor la ce are de facut in vederea recoltarii analizelor de laborator.
2.2 Asigurarea conditiilor de spitalizare.
Saloanele bolnavilor pulmonari trebuie sa fie orientate cu ferestrele spre nord pentru a
beneficia de o luminozitate intensa si permanenta, fara actiunea directa a razelor solare. Este bine
daca in fata saloanelor exista terase mari, unde bolnavii, in cursul zilei, pot fi dusi afara, pentru
aeroterapie. Saloanele trebuie sa fie incalzite moderat, eventual cu 1-2 grade mai putin decat
temperatura optima a saloanelor si sa aiba o ventilatie buna.

2.3 Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati:

Pregatirea patului si a accesoriilor
Pentru pregatirea patului avem nevoie de urmatoarele materiale necesare:

-cearsaf simplu
-cearsaf plic
-doua fete de perna
-doua perne
-una-doua paturi
Se indeparteaza noptiera de langa pat. Se aseaza un scaun cu spatar la capatul patului. Pe scaun
se aseaza in ordinea intrebuintarii: lenjerie curata, pernele si patura. Cearsaful se asaza la
mijlocul saltelei, se desface si se intinde o parte a cearsafului spre capatul patului, cealalata spre
capatul opus. Se introduce cearsaful adanc sub saltea.
Persoana asezata cu fata spre capatul patului, cu mana de langa pat prinde partea laterala a
cearsafului la o distanta egala de la colt cu lungimea partii atarnate si o ridica in sus pe langa
satea. Se lasa in jos partea de cearsaf ridicata si se introduce sub saltea partea de cearsaf care
atarna sub marginea inferioara a saltelei, celelalte trei colturi se fac dupa aceeasi procedura. Se
introduce sub saltea toata partea laterala a cearsafului incepand de la colturile saltelei, se intinde
bine sa nu prezinte cute.
Daca este nevoie se aseaza musamaua si aleza. Pe urma se aseaza cel de-al doilea cearsaf
peste care se intinde patura, marginea cearsafului dinspre cap se desface peste patura pentru ca
patura sa nu constituie o greutate asupra degetelor picioarelor pacientului. Se va face o cuta atat
din cearsaf cat si din patura, se aseaza mana stanga sub cearsaf, ridicand cearsaful si patura peste
mana opusa, formand o cuta. Se aseaza pernele introduse in fetele de perna curate.
Asigurarea igienei personale corporale
Igiena corporala incepe de la internare, cand bolnavul este imbaiat si, la nevoie, deparazitat.
Toaleta generala trebuie efectuata atat de frecvent incat sa asigure bolnavului o infatisare curata
sau sa previna orice mirosuri neplacute si orice forma de iritatie a pielii. Datoria asistentei
medicale este de a pastra pacientul intr-o stare de curatenie, indiferent de varsta sa, de pozitie,
stare fizica sau afectiva.
Toaleta bolnavului constituie una din conditiile indispensabile ale procesului de vindecare. Prin
toaleta se indeparteaza de pe suprafata pielii stratul cornos, descuamat si impregnat cu secretiile

glandelor sebacee si sudoripare, amestecate cu alte substante straine care adera la piele.
Indepartatrea acestora deschide orificiile de excretie ale glandelor pielii si invioreaza circulatia
sangelui. Toaleta linisteste bolnavul si ii creaza o stare de confort. Majoritatea bolnavilor sunt
obisnuiti cu toaleta completa de acasa, dar exista si bolnavi, mai putini, carora asistenta trebuie
sa le dezvolte deprinderile unei toalete complete pe baza normelor igienei personale. In vederea
acestui lucru, asistenta educa bolnavul si-i pune la dispozitie:
- sapun neutru
- trei prosoape curate
- sapuniera
- perie de unghii
- forfecuta de unghii
- periuta de dinti
- pasta de dinti
- pahar cu solutie antiseptica pentru gargara
- spirt mentolat
- lenjerie de corp curata
Baia este curatata si dezinfectata inainte de fiecare utilizare. Asistenta pregateste materialul
necesar pentru efectuarea toaletei corporale, a parului, a cavitatii bucale si taierea unghiilor pe o
masuta langa vana sau dus. Pregateste apa, a carei temperatura trebuie sa fie de 37 grade C
masurata cu termometrul de baie, dand drumul mai intai apei reci si apoi celei calde pentru
evitarea aburului si condensului. Bolnavul face singur baie si la nevoie asistenta il ajuta. Se va
avea grija la efectuarea corecta a baii si indepartarea tuturor reziduurilor de pe piele. Se spala
mai intai fata, trunchiul, membele si regiunea perianala. Se vor utiliza trei prosoape diferite
pentru uscare prin tamponare. Dintii se spala bine si unghiile se taie. Se va atrage atentia
bolnavului sa nu manevreze robinetele si sa nu se inchida singur in baie. Asistenta va fi atenta la
orice zgomote neobisnuite si va intra in baie acordandu-i primul ajutor (pot surveni lipotimii si
colaps). Este bine ca dupa terminarea baii bolnavul sa efectueze un dus la o temperatura mai

scazuta decat cea a pei din vana. Bolnavul este imbracat cu lenjerie curata si condus in patul sau
care a fost intre timp schimbat. Bolnavul se inveleste bine si se incalzeste.
Toaleta se face in functie de starea bolnavului. In cazul in care bolnavul este imobilizat la pat
(hemoptizie, stare generala foarte alterata etc.), asistenta va efectua toaleta bolnavului pe regiuni.
Trebuie avut in vedere ca majoritatea bolnavilor pulmonari transpira abundent, ceea ce face ca
pielea sa devina fragila si sa se lezeze usor, bolnavii facand mai repede escare de decubit. Este
bine ca pielea transpirata sa fie spalata cu alcool mentolat, care invioreaza circulatia periferica.
Obsevarea pozitiei pacientului in pat
Pozitia preferata a bolnavilor in pat este in decubit dorsal, cu o perna subtire sub cap.
Pozitia semisezanda nu are efect favorabil in vindecarea tuberculozei pulmonare, dar este
abordata in caz de hemoptizii sau insuficienta respiratorie. Daca bolnavul are caverne deschise,
mai ales in lobii superiori, pozitia Trendelenburg favorizeaza inchiderea si cicatrizarea acestora.
Acest lucru nu trebuie fortat, iar daca starea bolnavului este buna, alegerea pozitiei trebuie lasata
la discretia sa. Durata zilnica a repausului la pat va fi hotarata de medic de la caz la caz,
obligatoriu fiind un repaus de minim doua ore dupa administrarea tratamentului tuberculostatic.
Schimbarea si imobilizarea pacientului
Scop
-

micarea pacientului pt.a preveni complicaiile ce pot aprea din cauza imobilizrii

rectigarea independenei

Obiective
-

normalizarea tonusului muscular

meninerea mobilitii articulare

asigurarea strii de bine i de independen a pacientului

stimularea metabolismului

favorizarea eliminrilor de urin i fecale (la baie, nu n pat)

stimularea circulaiei sanguine pentru profilaxia trombozelor, pneumoniilor, escarelor,

contracturilor.

Principii de respectat
Mobilizarea se face n funcie de:

natura bolii

starea general

tipul de reactivitate a pacientului

perioada de exerciii pasive i active pt.refacerea condiiei musculare i anvergura de

micare tb.nceput ncet, mrindu-se treptat, n funcie de rspunsul fiziologic al
pacientului (creterea frecvenei pulsului, semne de slbiciune muscular, diaforez)

exerciiile se fac nainte de mese

pacientul tb.nvat s intercaleze ex.de micare cu ex.de respiraie

momentul n care se ncep mobilizarea i scularea din pat, precum i ritmul vor fi
hotrte de medic

n funcie de tipul de micare impus se pregtesc halat , papuci, fotoliu, crje.

Se inform.pacientul despre procedeu, scop etc.
Se ms.pulsul, TA, se observ starea pacientului, expresia feei (coloraia tegumentelor,
respiraia).
Se poate determina gradul de flexie a articulaiei cu goniometrul.
Mobilizarea bolnavului ncepe cu micri active i pasive: micarea capului, degetelor, minii,
gleznelor, micarea i schimbarea de poziie a membrelor superioare i inferioare, pstrnd poziia de
decubit.
Urmeaz :
-aezarea n poz.eznd, n mod pasiv la nceput
-aezarea n poz.eznd n mod activ, de mai multe ori /zi - crescndu-se nr.de min.
-aezarea n poziie eznd la marginea patului, fotoliu n mod pasiv, apoi activ
-aezarea pacientului n poziie ortostatic i primii pai
Mobilizarea bolnavului n poziie eznd la marginea patului
1. - Asistenta se aeaz la marginea patului cu picioarele deprtate i cu genunchii flectai
-introduce o mn la spatele pacientului sub omoplat, iar cealalt mn sub regiunea poplitee
-Bolnavul se poate ajuta, fie sprijinindu-se de marginea patului, fie mbrind gtul asistentei
-odat cu ridicarea pacientului n poziie eznd, asistenta va roti picioarele bolnavului ntr-un unghi de
90 urmrind poziia coloanei vertebrale a acestuia
2. n cazul pacienilor care nu se pot sprijini sau prinde cu minile:
-asistenta aeaz braele pacientului peste abdomen
-mb.inf.dinspre asistent l trece peste cellalt din partea opus
-as. aeaz o mn sub omoplatul pacientului cu dosul palmei, iar cealalt sub genunchii acestuia
-ridic pacientul n poziie eznd, rotindu-i n acelai timp picioarele ntr-un unghi de 90 urmrind
poziia coloanei vertebrale a acestuia

Bolnavul nu trebuie meninut mult timp n aceast poziie; prima aezare pe marginea patului s fie
numai cteva minute. Dac el devine palid sau cianotic sau se plnge c are ameeli va fi imediat
aezat napoi n pat, controlndu-i-se pulsul. Durata ederii la marginea patului n ziua urmtoare se
poate prelungi cu cteva minute.
Aezarea n fotoliu
-asistenta aeaz fotoliul cu marginea lateral lipit de marginea patului
-pune un pled pe fotoliu
-mbrac pacientul cu halat i ciorapi
-aduce pacientul n poziie eznd la marginea patului
-se aeaz n faa pacientului i introduce minile sub axilele acestuia
-pacientul se sprijin cu minile pe braele sau umerii asistentei
-asistenta ridic pacientul n picioare i, ntorcndu-l cu spatele ctre fotoliu, l aeaz ncet n fotoliu
-l acoper cu pledul
-sub picioare se poate aeza un scunel
Cnd aezarea n fotoliu se face de ctre 2 asistente, acestea se aeaz de o parte i de alta a pacientului
care st n poziie eznd la marginea patului, introduc mna de lng pacient sub axila acestuia i-l
ridic n picioare, apoi, rotindu-l l aeaz n fotoliu i-l acoper
Ridicarea n poziie ortostatic
1. Dup ce pacientul este aezat n poziie eznd, pe marginea patului, asistenta de lng pacient
st cu spatele la pat, sprijin pacientul de sub ambele axile i-l ridic.
Se poate menine , la prima ridicare , cteva minute.
2. -as. se aeaz n faa pacient.care st n poziie eznd la marginea patului
-fixeaz cu genunchii ei genunchii pacientului, iar cu minile l ine de sub axile
-pacientul se prinde de umerii asistentei sau de gtul acesteia
- prin mpingere n genunchii pacientului, centrul de greutate al asistentei coboar, crescnd
astfel fora de ridicare a pacientului

Captarea eliminarilor
Captarea sputei. Deoarece majoritatea bolnavilor de tuberculoza pulmonara expectoreaza,
ei vor fi deserviti cu scuipatori speciale cu capac, ce contin solutie dezinfectanta. Se va urmari
cantitatea, culoarea, consistenta, eventual mirosul sputei (in suprainfectiile pulmonare), toate
aceste caracteristici furnizandu-ne date despre stadiul procesului de vindecare sau eventualele
complicatii survenite in acest proces.

Supravegherea functiilor vitale si vegetative

Urmarirea functiilor vitale ale organismului este obligatorie in cursul oricaror boli, caci
modificarea lor reflecta in mare masura starea generala a bolnavului, precum si evolutia si
gravitatea bolii de care sufera. Asistenta medicala are obligatia sa masoare zilnic si sa noteze in
foaia de temperatura functiile vitale ale organismului (temperatura, pulsul, tensiunea arteriala,
respiratia) si functiile vegetative (diureza, scaunul).
Temperatura: masurarea temperaturii se face cu ajutorul termometrului maximal. Acesta este
gradat in scara Celsius, este un termometru cu scara redusa de la 34,5 la 42 grade. Termometrele
in uz sunt tinute in solutie de cloramina 2%, care trebuie schimbata la 12 ore, in borcane pe
fundul carora se pune vata.Masurarea temperaturii se face in cavitati inchise: rect, vagin sau in
cavitati semiinchise: axila, plica inghinala si cavitatea bucala. Se va
nota in foaia de temperatura cu pix albastru. La bolnavii cu tuberculoza pulmonara curba febrila
este importanta in aprecierea evolutiei spre vindecare a leziunilor.
Pulsul: cu ocazia sistolei ventriculare sangele este impins din cavitatile ventriculare ale inimii in
arterele mari. Aceasta masa de sange intalneste in sistemul arterial o alta masa de snge de care se
loveste sub influenta contractiilor puternice ale muschiului cardiac. Este perceput prin
comprimarea arterelor pe o suprafata dura, osoasa, ca niste zvacnituri ritmice. Se masoara
numarand pulsatiile pe un minut, apasand cu indexul, mediul si inelarul o artera superficiala
(radiala, carotida, temporala, humerala, pedioasa) pe un plan osos. Inainte de masurarea pulsului,
bolnavul va fi in repaus psihic si fizic cel putin 10 minute. La adulti, frecventa normala a
pulsului este de 60-80 batai/minut, ea putand sa creasca (tahicardie) sau sa scada (bradicardie).
Pulsul se noteaza cu pix rosu in foaia de temperatura.
Respiratia: urmarirea respiratiei se face prin simpla observare a miscarilor cutiei toracice, fara
ca bolnavul sa fie instiintat, deoarece respiratia este un act reflex si constient care poate fi supus
vointei, si astfel putandu-se modifica ritmul. Frecventa respiratiei in mod normal merge paralel
cu frecventa pulsului, raportul fiind de 1/4. La adulti frecventa respiratiei este de 16/minut pentru
barbati si de 18/minut la femei. O frecventa mai mare se numeste tahipnee, iar una mai mica bradipnee. La bolnavii cu tuberculoza apare frecvent dispneea, fenomen caracterizat printr-o
respiratie dificila si aflat in corelatie cu gradul de afectare al aparatului respirator de catre
infectia cu mycobacterium tuberculosis sau cu existenta unor afectiuni pulmonare secundare.
Respiratia se noteaza in foaia de temperatura cu pix albastru.

Tensiunea arteriala: reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor

arteriali. Ea este determinata de forta de contractie a inimii, de rezistenta intampinata de sange
(elasticitatea si calibrul vaselor) si de vascozitatea sangelui. Masurarea tensiunii arteriale se va
face cu aparate speciale, numite tensiometre. Se aplica manseta tensiometrului pe bratul sprijinit
si in extensie, tensiometrul fiind asezat astfel incat bolnavul sa nu aiba vizibilitate asupra
cadranului. Cu mana stanga se fixeaza pe artera humerala stetoscopul, sub marginea inferioara a
mansetei. Se introduc olivele in urechi, cu mana dreapta se pompeaza aer in manseta pneumatica
pana la disparitia zgomotelor pulsatile. Privind manometrul, se decomprima cu ajutorul
ventilului pana ce se aude primul zgomot - tensiunea maxima (sistolica). Se continua
decomprimarea pana la disparitia ultimei unde pulsatile - tensiunea minima (diastolica). Se
indeparteaza manseta. Notarea TA se va face cu cifre sau grafic. Valorile normale pentru un adult
sunt: tensiunea maxima 115-140 mmHg si tensiunea minima 75-90 mmHg. La bolavii cu
tuberculoza pulmonara nu apar modificari ale TA decat in cazul coexistentei unor afectiuni
cardiace sau a aparitiei unor complicatii.
Alimentatia bolnavului
Pentru om alimentatia constituie substratul vietii fiind realizata prin aportul permanent de
substante nutritive. Deoarece prin alimentatie se mentine energia organismului, ingrijirea
bolnavilor are in vedre atat stabilirea unui regim alimentar corespunzator bolii cat si
administrarea lui.
Alimentatia bolnavilor cu tuberculoza trebuie sa fie adaptata perioadei de evolutie a bolii. In
perioadele febrile, dieta bolnavului trebuie sa fie alcatuita din alimente lichide si pastoase, bogate
in vitamina C. Mai tarziu, va primi o dieta mixta, hipercalorica, dar alcatuita din alimente usor
digerabile. Trebuie asigurat si aportul cantitativ de lichide, luand in considerare si pierderile prin
expectoratie, daca aceasta este abundenta. Supravegherea are o importanta deosebita la bolnavii
varstnici care se deshidrateaza foarte repede. Asistenta medicala se va ingriji de tranzitul
intestinal regulat al bolnavului.
Administrarea medicamentelor
Tratamentul de baza in afectiunile tuberculoase este medicatia cu tuberculostatice.
Acestea se vor administra strict supravegheat, asistenta urmarind cu atentie bolnavul pe
parcursul ingerarii tabletelor si capsulelor, deoarece exista posibilitatea ca acesta, inconstient de
gravitatea bolii si de importanta medicamentelor in tratarea ei, avand in vedere si numarul relativ
mare de tablete ce alcatuiesc priza zilnica (10-15), sa incerce sa le inghita doar partial, sau chiar

deloc. Asistenta se va abtine de la administrarea oricarui medicament in afara celor indicate de

catre medic. Administrarea se va face respectand doza, calea si ritmul de administrare. Asistenta
trebuie sa cunoasca efectele secundare ale tuberculostaticelor iar in cazul in care apar, sa anunte
imediat medicul.
Recoltarea produselor biologice si patologice
Examinarile de labortor efectuate produselor biologice si patologice completeaza
siptomatologia bolilor cu elemente obiective, exprimand modificarile aparute in morfologia,
fiziologia si biochimia organismului. Aceste elemente confirma sau infirma diagnosticul clinic,
reflecta evolutia bolii si efcacitatea tratamentului, confirma vindecarea sau semnaleaza aparitia
unor complicatii.
Utilitatea si obiectivitatea rezultatelor examenelor de laborator depind de modul de
recoltare a produselor care se analizeaza si modul cum se efectueaza examenul de laborator.
Recoltarea sangelui.Asistenta medicala recolteaza sange pentru determinarea VSH, a
hemoleucogramei, examene biochimice. Recoltarea se va face de regula dimineata, pe
nemancate, prin punctie venoasa din venele plicii cotului. Sangele se recolteaza cu materiale
sterile, curate si uscate. Recipientele in care se recolteaza vor fi etichetate corect: nume,
prenume, salon, sectie, analiza ceruta si vor fi trimise la laborator.
Recoltarea sputei. Sputa este un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se
expulzeaza din caile respiratorii prin tuse. Scopul este explorator - pentru examinari
macroscopice, citologice, bacteriologice, parazitologice, in vederea stabilirii diagnosticului.
Pregatirea materialelor necesare: - materiale sterile: cutie Petrii, pahar conic; scuipatoare speciala
(sterilizata fara substanta dezinfectanta);
- materiale nesterile: pahar cu apa; servetele sau batiste de unica intrebuintare.
Pregatirea pacientului:
- se anunta si i se explica necesitatea efectuarii examinarii;
- se instruieste sa nu inghita sputa, sa nu o imprastie;
- se instruieste sa expectoreze numai in vasul dat si sa nu introduca in vas saliva.

Executie:
- i se ofera paharul cu apa sa-si clateasca gura;
- i se ofera vasul de colectare in functie de examenul cerut;
- se solicita pacientului sa expectoreze dupa un efort de tuse;
- se colecteaza sputa matinala sau adunata din 24 h.
Recoltarea sputei se mai poate face prin:
-

frotiu faringian si laringian;

spalatura gastrica;

spalatura bronsica.

Pregatirea produselor pentru laborator: recipientele se acopera, se eticheteaza si se trimit la

laborator.
Recoltarea urinei. Se face la orice bolnav pentru sumarul de urina in recipiente curate si
uscate din emisie spontana sau prin sondaj vezical. Examenul de urina da indicatii asupra starii
functionale a rinichilor si permite sa se aprecieze existenta unor tulburari in restul organismului,
constituind o proba importanta a oricarui examen medical. Pentru examenul chimic se recolteaza
urina de dimineata, care este foarte concentrata, in recipient de sticla foarte curat.

Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiune.

Intradermoreactia la tuberculina: Se face cu PPD (Purified Protein Derivative) 2 u.
Administrarea intradermica a 2 u PPD cu lectura la 72 ore (cand se inregistreaza
intensitatea maxima a raspunsului specific) este metoda cea mai fidela de punere in evidenta a
hipersensibilitatii intarziate (de tip tuberculinic), indusa de o infectie naturala sau de vaccinarea
BCG (acolo unde este practicata).
Intradermoreactia se face pe fata anterioara a antebratului stang, in 1/3 mijlocie; la 72 ore
se masoara diametrul transversal al zonei edematiate si indurate, la locul injectarii.

Sub 5 mm = reactie negativa

6-9 mm = reactie dubioasa
Peste 10 mm = reactie pozitiva
Pe langa diametrul induratiei se recomanda sa se faca si o evaluare calitativa a acesteia
( 4 tipuri PALMER; tipurile I si II care includ induratiile puternice, dure la palpare, ca si reactiile
flictenulare sunt considerate foarte sugestive pentru o infectie virulenta.
Injectiile intradermice cu tuberculina se fac cu seringi de 0,5 - 1 ml, lungi si subtiri
(seringa de tuberculina).Acele trebuie sa fie cat mai fine, cu varful taiat scurt. Locul de electie
este in treimea medie anterointerna a antebratului.
Dupa degresare si dezinfectarea suprafetei alese se intinde si se imobilizeaza pielea cu
policele si indexul sau degetul mediu al mainii stangi, iar cu mana dreapta, tinand seringa intre
policele si degetul mijlociu, se introduce varful acului in grosimea pielii usor oblic pe suprafata,
cu taietura indreptata in sus, pana cand orificiul acului dispare complet. In acest moment,
incetam impingerea acului inainte si prin rearanjarea degetelor si apasarea pistonului infiltram
lichidul din seringa ( 0,1 ml ) in grosimea dermului. In locul unde se acumuleaza lichidul, se
formeaza imediat o ridicatura palida, avand aspectul cojii de portocala.
Dupa terminarea injectiei se retage acul si se tamponeaza locul injectiei.
Toracocenteza. Se face in scop explorator sau terapeutic, in cazul aparitiei unei colectii
lichidiene intrapleurale, prin afectarea tuberculoasa a pleurei.
Pregatirea instrumentelor si materialelor necesare:
-

ace de otel, nichelate, cu un diametru de 1 mm si lungi de 10 cm (cel putin 2);

o seringa 10-20 ml;

alcool, tinctura de iod, vata, tampoane pe porttampon, tifon steril si emplastru

pentru pansarea locului punctionat;

2-3 eprubete sterile, etichetate si inchise cu dop de vata sau cauciuc pentru
recoltarea probelor de laborator din lichidul evacuat; lampa cu spirt;

seringa de 1-2 ml, cu ace subcutanate, pentru anestezie locala;

solutie de novocaina 1% , 1-2 fiole;

un prosop steril;

o tavita renala;

daca punctia se executa in pat, se va pregatio musama si o traversa de panza pentru

a apara patul, precum si un scaunel pentru a-l aseza sub picioarele bolnavului;

daca punctia exploratoare va fi urmata de evacuarea colectiilor pleurale, atunci se

vor pregati alaturi de cele de mai sus, aparatele de aspirat Dieulafoy sau Potain sau
utilajul necesar pentru sifonaj sau toracocenteza cu supapa;

recipiente pentru lichidul evacuat;

un cilindru gradat, cu o capacitate de 500-1000 ml, pentru masurarea cantitatii de

lichid extras prin punctie;

substante analeptice si tonicardiace in injectii, pentru eventuale accidente.

Pregatirea bolnavului si stabilirea locului punctiei:

Punctia se executa in camera de tratamente sau , la nevoie, in salon.
Pregatirea punctiei si asistarea medicului in timpul interventiei sunt efectuate de doua
asistente: una care sprijina si observa bolnavul in timpul punctiei si a doua care serveste
medicul cu instrumente si-l ajuta la manuirea aparatelor de evacuare a cavitatii pleurale.
Bolnavul este asezat in pozitie sezanda la marginea patului, cu mana de partea care
urmeaza a fi punctionata, peste cap, pana la urechea de partea opusa, pentru a indeparta
coastele cat mai mult una de alta.
Locul punctiei se va alege dupa situatia si cantitatea lichidului pleural, de catre medic, si
va fi degresat, la nevoie ras, spalat cu alcool si dezinfectata cu tinctura de iod de catre
asistenta.
Rolul asistentei in cursul punctiei propriu-zise:

Introducerea acului in cavitatea pleurala este sarcina medicului. Asistenta are rolul de a
linisti si incuraja bolnavul, de a-l pozitiona, de a-i supraveghea starea generala, de a
inmana medicului instrumentele necesare, de a prelua lichidul extras, si, la incheierea
punctiei, de a badijona locul cu iod si a aplica un pansament steril lipit cu emplastru.
Dupa punctie, bolnavul va fi repus in patul lui cu foarte mare atentie, fara miscari bruste
si va fi supravegheat.
Pregatirea si asistarea examenului bronhoscopic
Prin bronhoscopie intelegem explorarea arborelui traheobronsic sub vizibilitate directa,
cu ajutorul unui aparat numit bronhoscop.
Asistenta va anunta bolnavul cu cel puint o zi inaintea examinarii, explicandu-i
necesitatea efectuarii acesteia si linistindu-l. Examinarea se face dimineata pe namancate.
La indicatia medicului, se va administra bolnavului un anestezic de baza la timpul fixat.
In vederea anesteziei, bolnavul va fi asezat pe un scaun, se vor indeparta protezele
dentare mobile, i se va da o tavita renala in mana. Urmarind instlarea anestezicului de
catre medic in caile respiratorii, va aduce bolnavul in pozitiile cerute pentru imprastierea
anestezicului pe o suprafata cat mai mare a traheei si a bronhiilor principale (inclinari la
dreapta si la stanga, inainte, inapoi etc.).
Bronhoscopia necesita doua asistente, dintre care una asigura pozitia bolnavului si tine
sub supraveghere starea sa generala, iar cealalta serveste medicul cu instrumentele si
materialele necesare.
In ziua bronhoscopiei bolnavul ramane la pat. Timp de 4 ore, pana la reaparitia
sensibilitatii complete a mucoaselor anesteziate, el se va abtine de la orice alimentatie.
Educatie pentru sanatate - profilaxia bolii
Educatia pentru sanatate isi aduce un aport important in profilaxie. Populatia trebuie
constientizata asupra acceptarii controlului preventiv. Trebuie pornit de la elemente
clasice de igiena personala si colectiva, folosirea batistelor, utilizarea scuipatorii si a
obiectelor de toaleta individuala. Unul din obiectivele profilaxiei este preocuparea in ceea
ce priveste intarirea rezistentei organismului prin cultura fizica, sport si imbunatatirea
cotinua a conditiilor de viata si mediu. Populatia trebuie sa cunoasca sursa si caile de
transmitere ale bolii precum si metodele de profilaxie.

Externarea pacientului
Momentul plecarii pacientului din spital este stabilit de medicul primar si seful de sectie.
Asistenta aduna toata documentia de la bolnav pe care o pune la dispozitia medicului de
salon. Asistenta fixeaza cu bolnavul ora plecarii pentru a-i putea asigura alimentatia pana
in ultimul moment. Verifica mai departe recuperarea hainelor de la magazia de efecte a
bolnavului pe baza procesului verbal intocmit la internare. Asistenta aporofundeaza cu
bolnavul indicatiile primite de la medic, care sunt cuprinse in biletul de iesire, insistand
pe necesitatea efectuarii in continuare a tratamentului antituberculos complet prin
dispensarul teritorial antituberculos.

CAPITOLUL III PREZENTAREA CAZURILOR DE BOALA

CAZUL I - Plan de ingrijire
Anexa 1
Culegerea datelor
Nume si prenume: O. A.
Sex: M
Varsta: 48 ani
DATA INTERNARII: 17.03.2006
DATA EXTERNARII: 22.03.2006

DIAGNOSTICUL DE INTERNARE: TBC pulmonar secundar fibro-cazeos policavitar LSD si

nodular infiltrativ LSS cu diseminari. Pleurezie bazala bilaterala.
Motivele internarii: - tuse cu expectoratie muco-purulenta
- transpiratii nocturne
- inapetenta
- astenie
- scadere accentuata in greutate
- febra
ISTORICUL BOLII: Boala debuteaza in urma cu cateva luni prin transpiratii nocturne, febra,
tuse, scadere marcata in greutate. Bolnavul fiind un tusitor cronic, afirma ca nu a dat importanta
simptomatologiei, a urmat doar un tratament naturist ( cu ceaiuri). Ulterior, datorita accentuarii
simptomatologiei mai sus mentionate, se prezinta la medicul de familie, acesta il indruma catre
Ambulatorul TBC pentru un examen de specialitate, in urma caruia se decide internarea in
serviciul nostru pentru investigatii suplimentare si tratament de specialitate
Problemele pacientului: dispnee, anorexie, tuse seaca, transpiratii, disconfort.

NEVOIA

Diagnostic

1.A respira
si a avea o
buna
circulatie

Alterarea
functiei
respiratorii
datorita
aparitiei
obstructiei
bronsice
manifestata
prin accese de
dispnee
paroxistica

Pacientul
sa respire
normal in
24 de ore.

Imposibilitatea
de a se odihni
datorita
nelinistii
manifestata
prin insomnie.

Pacientul
sa aiba un
somn
calitativ si
cantitativ.

2.Nevoia
de a se
odihni

Obiective

Interventii
Invat pacientul sa tuseasca
sa expectoreze si sa

Evaluare
Pacientul
respira
normal

colecteze sputa in recipeent,

administrez O2 la nevoie. Asigur
aerisirea salonului, asigur pozitia
semisezand (ortopnee) care
favorizeaza o respiratie mai
buna.Fac educatie sanitara pentru
prevenirea infectiei bronsice.
Administrez tratamentul prescris de
medic cu expectorante,
bronhodilatatoare si
descongestionante ale mucoasei
traheobronsice. Linistesc pacientul
psihic in vederea imbunatatiri starii
generale.

Invat pacienta sa evite consumul

excesiv de grasimi
si sa consume alimente bogate in
vitamine,zarzavaturi si fructe.

Pacientul
a reusit sa
se
odihneasc
a 7 ore.

Administrez medicatia prescrisa de

medic: cardiotonice,vasodilatatoare
antiaritmice,diuretice,hipotensoare.
Urmaresc efectul medicamentelor
Administrez si aplic aplic tehnici
de favorizare a circulatiei,
efectuez exercitii pasive si
active, masaj al extremitatilor.
Sfatuiesc pacienta sa continue
tratamentul medicamentos atata
timp cat e necesar.

Nevoia de
a-si
mentine
tegumentel
e curate

Incapacitatea
de a-si acorda
ingrijirii
igienice
corporale
datorita
alternarii starii
generale
manifestata

Pacienta sa
prezinte o
stare de
bine si sa
isi pastreze
tegumentel
e

Combat starea de liniste a pacientei

care a provocat transpiratiile.
Asigur o stare de uratenie perfecta a
corpului pentru a preveni aparitia
complicatiilor. Sterg pacientul

intacte.

de corp de cate ori este nevoie.

de transpiratii si schimb lenjeria

Pacienta
prezinta
tegumente
curate si
integre

DATA

T.A

PULS

RESP

TEMP

DIUREZA

SCAUN

17.03.201

140/93

81

20

37,5 oC

1900 ml

4
18.03.201

135/80

82

19

36,9 oC

2000 ml

4
19.03.201

120/78

77

20

36,6 oC

1900 ml

4
20.03.201

125/70

79

18

36,4 oC

2200 ml

Examen cerut

Mod de

Rezultate

Valori normale

recoltare
Hemoglobin (HB)
PERIOADA
17.03.2006
Ht (Hematocrit)
18.03.2006

SV (snge 18,6g/dll
14 18 g/dl
REGIM
ALIMENTE PERMISE
venos)
Se recomanda regim hipercaloric,
Unt,orez, paste, biscuiti
SV (snge 33,8%
36 42%
hiperglucidic,hipoprotetic
venos)
2 000 cal/zi, cu aport redus de ap Lichide (apa,ceai, supe)

Leucocite

(500 - 700
ml/zi),
i 8000/mm3
SV (snge
9000
mm3cu sare4000
potasiu n cantitate redus
venos)

VSH
(Viteza de
19.03.2006

SV (snge

sedimentare a

venos)

hematiilor)
20.03.2006
Colesterol

diet uor digerabil

SV (snge 200

29

6 13 mm Supe de legume, piureuri de

diet uor digerabila

< 190 mg/dl

venos)
Uree

SV (snge

legume, lactate
Lactate , finoase, legume carne
slab fiart

28mg/100ml

20 50 mg/dl

12,7

0.6 - 1,0 mg/dl

2,4 - 6.0

venos)
Creatinin

SV (snge
venos)

Acid uric

SV (snge
venos)

Urina PH

Urina

4.6 - 8.0

Densitate

SV (snge

10*15

1015-1022

Slab-pozitiv

3,5-5g/dl

absenta

70-120mg/100ML

19

0-15

13

2-12 mm/h

Absente

15-50/hpf

venos)
Albumin

SV (snge
venos)

Glucoz

SV (snge
venos)

Leucocite

SV (snge
venos)

Hematii

SV (snge
venos)

Epiteliale

SV (snge
venos)

Data

Examene

Pregtirea pt examen

Ingrijiri dupa ex.

La indicatia medicului,

In ziua bronhoscopiei

se va administra

bolnavul ramane la pat.

bolnavului un anestezic

Timp de 4 ore, pana la

de baza la timpul fixat.

reaparitia sensibilitatii

In vederea anesteziei,

complete a mucoaselor

bolnavul va fi asezat pe

anesteziate, el se va

un scaun, se vor

abtine de la orice

indeparta protezele

alimentatie.

curente
17.03.2006

Bronhoscopia

dentare mobile, i se va
da o tavita renala in
mana. Urmarind
instlarea anestezicului
de catre medic in caile
respiratorii, va aduce
bolnavul in pozitiile
cerute pentru
imprastierea
anestezicului pe o
suprafata cat mai mare
a traheei si a bronhiilor
principale (inclinari la
dreapta si la stanga,

inainte, inapoi etc.).

Bronhoscopia
necesita doua
asistente, dintre
care una asigura
pozitia
bolnavului si
tine sub
supraveghere
starea sa
generala, iar
cealalta serveste
medicul cu
instrumentele si
materialele
necesare.

18.06.2006

Recoltarea
sputei

- se anunta si i se

Se noteaza procedura in

explica necesitatea

F.O. Nu necesita ingrijri

efectuarii examinarii;

speciale dupa
procedura.

- se instruieste sa nu
inghita sputa, sa nu o
imprastie;
- se instruieste sa
expectoreze numai in
vasul dat si sa nu
introduca in vas saliva.
Executie:
- i se ofera paharul cu

apa sa-si clateasca gura;

- i se ofera vasul de
colectare in functie de
examenul cerut;
- se solicita pacientului
sa expectoreze dupa un
efort de tuse;
- se colecteaza sputa
matinala sau adunata
din 24 h.
Recoltarea sputei se
mai poate face prin:
- frotiu faringian si
laringian;
- spalatura gastrica;
-

spalatura bronsica.

Data

MEDICAMENTE

MOD DE ADMINISTRARE

17.03.2006

Paracetamol

2X1/ zi orala

18.05.2006

Brofimen

1-1-0/ zi orala

19.05.2006

Codeina

0-0-1/ zi orala

20.03.2006

Vitamina B6

1-0-0/zi orala

CAZUL II - plan de ingrijire

Culegerea datelor
Nume si prenume: L.D
Sex: M
Varsta: 46 ani
DATA INTERNARII: 1.04.2006
DATA EXTERNARII: 5.04.2006
2) DIAGNOSTICUL DE INTERNARE: TBC pulmonar secundar ulcero-cazeos
poliulcerat extins bilateral.
Motivele internarii: - tuse cu expectoratie muco-purulenta
- dispnee de efort
- inapetenta
- scadere accentuata in greutate
- dureri toracice

ISTORICUL BOLII: Boala debuteaza insidios, cu trei saptamani inainte. Bolnavul slabeste in
greutate si forte fizice, prezinta tuse, dureri toracice, dispnee la efort. Bolnavul se prezinta la
medicul de familie si urmeaza tratament timp de o saptamana, dar nu poate preciza cu ce.
Deoarece simptomatologia bolii nu se amelioreaza, bolnavul se prezinta la DAT Nasaud, pentru
un consult de specialitate, in urma caruia este trimis in serviciul nostru pentru investigatii
suplimentare si tratament de specialitate.
PROBLEME ALE PACIENTULUI
-Dificultate in a respira
-Dificultate in a se alimenta
-Expectoratie abundenta
-Transpiratii profuze
-Anxietate, dificultate in a se odihni
-Dificultatea de a evita pericolele
-Dificultatea de a invata
NEVOIA

Diagnostic

Obiective

Interventii

Evaluare

- internez pacientul n
Nevoia de a
respira

Alterarea
respiraiei,din
cauza ngustrii
cilor respiratorii
manifestat prin
tuse

Pacientul sa
respire normal in
24 de ore

salon luminos, bine

aerisit, fr cureni de
aer, bine nclzit i
umidificat
- administrez la
indicaia medicului
pentru a combate
dispnee i cianoza
oxigen 6l/min
- asgur pacientului
poziie eznd,
sprijinit cu ajutorul
anexelor patului
- urmresc frecvena,
ritmul, amplitudinea i
tipul respiraiei
- asigur temperatura i
umiditatea aerului din
ncpere, prin
umezirea lui cu soluie
alcoolizant
- aspir secreiile
bronice ori de cte ori
este nevoie i mai
frecvent nainte de
alimentaie
- administrez
tratamentul prescris de
medic : betaantagoniti,
metilxantine,
anticolinergice,

Se amelioreaz tus
cile respiratorii su
libere, respiraia se
ncadreaz n limite
normale

corticosteroizi,
fluidificante ale
secreiei bronice
- asigur un aport
suficient de lichide pe
24 ore
- l alimentez cu
lichide cldue
- vom avea grij s se
evite mturatul uscat,
se folosesc aspiratoare
de pref sau tergere
umed
A dormi si a se
odihnii.

Incapacitate de a
se odihnii, de a
avea o bun postur
din cauza dispneei,
acceselor de tuse
asmatiform, fricii
de spitalizare,
manifestate prin
agitaie

Crearea unui

- evit stimuli fonici

Curba ponderal es

climat prielnic

respect ritmul

ascendent, s-au

pentru ca

fiziologic de somn al

atenuat greurile i

pacientul s se

pacientului mic care

vrsturile, diareea

poat odihnii,

are un necesar de 12-

n ziua a 6-a

ameliorarea

14 ore

pacientul se

simptomelor

- somul poate fi

alimenteaz confor

stimulat prin

vrstei

administrarea unei
cantiti de lapte cald
- m asigur c foamea
nu este unul dintre
factorii care
influeneaz insomnia
- administrez medicaia
indicat de medic
- i facilitez contactul
cu aparintorii pentru
a depii frica de
spitalizare
-m ngrijesc ca n
salon s existe jucrii

pentru diferite vrste,

dezinfectate
corespunztor i verific
s fie corespunztoare
vrstei s nu se
produc accidente.
- evit zgomotele
intense pentru evitare
perturbrii linitii
coplilului. Indiferent
de programul obinuit,
somnul pacientului
trebuie respectat, prin
amnarea unor
activiti
imi petrec ct mai
mult timp n salon
alturi de copii, cci
prezena mea are un
efect binefctor att
asupra pacientului ct
i asupra
aparintorilor
Nevoia de a
invata

Alterarea nutriiei
prin deficit datorit
intoleranei
alimentarea,
aportului
nesatisfctor de
alimente,
manifestat prin
hipotrofie, refuz de
a se alimenta

Corectarea

aerisesc salonul nainte

dezechilibrului

de mese

hidro-electrolitic

.- explorez obiceiurile
alimentare ale

Asigurarea raiei
alimentare
complete

pacientului
- asigur hidratarea i
alimentatrea
n funcie de perioada
evolutiv
- n timpul vrsturilor
susin bolnavul, i
asigur tvi renal
curat, i ofer un pahar

de ap pentru ai cltii
gura aez bolnavul n
repaus i l linitesc din
punct de vedere psihic
- asigur cantitatea de
lichid prin
Perfuzie venoas,
complectnd cantitatea
zilnic, innd seama
de starea cardiac i
renal
- educ aparintorii n
legtur cu importana
unui regim alimentar
care poate influena
evoluia bolii dar si
profilaxia ei
- administrez
medicamentele
antiemetice i
vitaminele prescrise de
medic
-supraveghez
vrsturile: cantitativ i
calitativ i le notez n
foia de temperaturpregtesc pacientul i
recoltez snge pentru
examenele de laborator

DATA

T.A

PULS

RESP

TEMP

DIUREZA

SCAUN

01.04.200

140/90

76

22

37,3 oC

1000 ml

6
02.04.200

135/80

86

20

37,0 oC

1300 ml

6
03.04.200

145/60

80

24

37,1 oC

1500 ml

6
04.04.200

137/60

73

20

37,4 oC

1200 ml

Examen cerut

Mod de

Rezultate

Valori normale

18,1g/dll

14 18 g/dl

35,8%

36 42%

10000 mm3

4000 8000/mm3

30

6 13 mm

300

< 190 mg/dl

28mg/100ml

20 50 mg/dl

12,7

0.6 - 1,0 mg/dl

2,4 - 6.0

recoltare
Hemoglobin (HB)

SV (snge
venos)

Ht (Hematocrit)

SV (snge
venos)

Leucocite

SV (snge
venos)

VSH (Viteza de

SV (snge

sedimentare a

venos)

hematiilor)
Colesterol

SV (snge
venos)

Uree

SV (snge
venos)

Creatinin

SV (snge
venos)

Acid uric

SV (snge
venos)

Urina PH

Urina

4.6 - 8.0

Densitate

SV (snge

10*15

1015-1022

Slab-pozitiv

3,5-5g/dl

absenta

70-120mg/100ML

20

0-15

16

2-12 mm/h

Absente

15-50/hpf

venos)
Albumin

SV (snge
venos)

Glucoz

SV (snge
venos)

Leucocite

SV (snge
venos)

Hematii

SV (snge
venos)

Epiteliale

SV (snge
venos)

PERIOADA

REGIM

ALIMENTE PERMISE

1.04.2006

Se recomanda regim hipocaloric

Unt,orez, paste, biscuiti

2.04.2006

hipoglucidic,hipoprotetic
2 000 cal/zi, cu aport redus de ap

Lichide (apa,ceai, supe)

(500 - 700 ml/zi), cu sare i

potasiu n cantitate redus
3.04.2006

Carne de pui, legume, fructe

Supe de legume, piureuri de

legume, lactate

Legume fierte, pui, peste

4.04.2006

Lactate , finoase, legume carne

slab fiart

Data

Examene

Pregtirea pt examen

Ingrijiri dupa ex.

La indicatia medicului,

In ziua bronhoscopiei

se va administra

bolnavul ramane la pat.

bolnavului un anestezic

Timp de 4 ore, pana la

de baza la timpul fixat.

reaparitia sensibilitatii

In vederea anesteziei,

complete a mucoaselor

bolnavul va fi asezat pe

anesteziate, el se va

un scaun, se vor

abtine de la orice

indeparta protezele

alimentatie.

curente
3.04.2006

Bronhoscopia

dentare mobile, i se va
da o tavita renala in
mana. Urmarind
instlarea anestezicului
de catre medic in caile
respiratorii, va aduce
bolnavul in pozitiile
cerute pentru
imprastierea

anestezicului pe o
suprafata cat mai mare
a traheei si a bronhiilor
principale (inclinari la
dreapta si la stanga,
inainte, inapoi etc.).
Bronhoscopia
necesita doua
asistente, dintre
care una asigura
pozitia
bolnavului si
tine sub
supraveghere
starea sa
generala, iar
cealalta serveste
medicul cu
instrumentele si
materialele
necesare.

4.04.2006

Recoltarea
sputei

- se anunta si i se

Se noteaza procedura in

explica necesitatea

F.O. Nu necesita ingrijri

efectuarii examinarii;

speciale dupa
procedura.

- se instruieste sa nu
inghita sputa, sa nu o
imprastie;
- se instruieste sa
expectoreze numai in
vasul dat si sa nu

introduca in vas saliva.

Executie:
- i se ofera paharul cu
apa sa-si clateasca gura;
- i se ofera vasul de
colectare in functie de
examenul cerut;
- se solicita pacientului
sa expectoreze dupa un
efort de tuse;
- se colecteaza sputa
matinala sau adunata
din 24 h.
Recoltarea sputei se
mai poate face prin:
- frotiu faringian si
laringian;
- spalatura gastrica;
-

spalatura bronsica.

Data

MEDICAMENTE

MOD DE ADMINISTRARE

1.04.2006

Brofimen tb

1-1-1-/ zi

2.04.2006

Izoniazida

5-10mg/kg nu mai mult de 300g

3.04.2006

Vit. B6

1-0-0/zi

4.04.2006

Pirazinamida

1,5-2g/zi in 3 prize

Culegerea datelor
Cazul III
Anexa I
Nume si prenume: M.F.
Sex: M
Varsta: 22 ani
INTERNARII: 03.03.2006
DATA EXTERNARII: 9.03.2006
DIAGNOSTICUL DE INTERNARE: TBC pulmonar secundar ulcero-cazeos LSD si fibrocazeos policavitar plaman stg. BK(+)
Motivele internarii: - slabire in greutate
- apetit scazut
- oboseala
- junghi toracic

ISTORICUL BOLII: Debut insidios, din luna ianuarie a anului curent, cu slabire in
greutate, junghi toracic, oboseala, febra, bolnavul este diagnostica de catre medicul de
familie cu o pneumonie si tratat 5 zile cu Ampicilina cps.; bolnavul fiind tahicardic, este
suspectat si de o pericardita si trimis la cardiolog. In cadrul investigatiilor efectuate,
bolnavului i se cere un examen ftiziologic. Se efectueaza radiografie P.A. si se depisteaza
cu leziuni activ-evolutive. Se trimite prin DAT Bistrita la internare in serviciul nostru
pentru investigatii suplimentare si tratament de specialitate.
PROBLEME ALE PACIENTULUI

-Dificultate in a respira
-Dificultate in a se alimenta
-Transpiratii profuze
-Dificultati in a-si mentine temperatura corpului in limite normale
-Dificultatea de a evita pericolele
-Dificultatea de a invata

-Irascibilitate

NEVOIA

Diagnostic

Obiective

Interventii

Evaluare

- internez pacientul n
Nevoia de a
respira

Alterarea
respiraiei,din
cauza ngustrii
cilor respiratorii
manifestat prin
tuse

Pacientul sa
respire normal in
24 de ore

salon luminos, bine

aerisit, fr cureni de
aer, bine nclzit i
umidificat
- administrez la
indicaia medicului
pentru a combate
dispnee i cianoza
oxigen 6l/min
- asgur pacientului
poziie eznd,
sprijinit cu ajutorul
anexelor patului
- urmresc frecvena,
ritmul, amplitudinea i
tipul respiraiei
- asigur temperatura i
umiditatea aerului din
ncpere, prin umezirea
lui cu soluie
alcoolizant
- aspir secreiile
bronice ori de cte ori
este nevoie i mai
frecvent nainte de
alimentaie
- administrez
tratamentul prescris de

Pacientul respira
normal dupa 24 de
ore

medic : betaantagoniti,
metilxantine,
anticolinergice,
corticosteroizi,
fluidificante ale
secreiei bronice
- asigur un aport
suficient de lichide pe
24 ore
- l alimentez cu
lichide cldue
- vom avea grij s se
evite mturatul uscat,
se folosesc aspiratoare
de pref sau tergere
umed
A dormi si a se
odihnii.

Incapacitate de a
se odihnii, de a
avea o bun postur
din cauza dispneei,
manifestate prin
agitaie

Crearea unui

- evit stimuli fonici

Pacientul a avut un

climat prielnic

respect ritmul

somn de 7 ore

pentru ca

fiziologic de somn al

calitativ si cantitati

pacientul s se

pacientului mic care

poat odihni,

are un necesar de 12-

ameliorarea

14 ore

simptomelor

- somul poate fi
stimulat prin
administrarea unei
cantiti de lapte cald
- m asigur c foamea
nu este unul dintre
factorii care
influeneaz insomnia
- administrez medicaia
indicat de medic
dezinfectate
corespunztor i verific

s fie corespunztoare
vrstei s nu se
produc accidente.
imi petrec ct mai
mult timp n salon
alturi de copii, cci
prezena mea are un
efect binefctor att
asupra pacientului ct
i asupra

Nevoia de a se
alimenta

Alterarea nutriiei
prin deficit datorit
intoleranei
alimentarea,
aportului
nesatisfctor de
alimente,
manifestat prin
hipotrofie, refuz de
a se alimenta

Corectarea

aparintorilor
aerisesc salonul nainte

dezechilibrului

de mese

hidro-electrolitic

.- explorez obiceiurile
alimentare ale

Asigurarea raiei
alimentare
complete

pacientului
- asigur hidratarea i
alimentatrea
n funcie de perioada
evolutiv
- n timpul vrsturilor
susin bolnavul, i
asigur tvi renal
curat, i ofer un pahar
de ap pentru ai cltii
gura aez bolnavul n
repaus i l linitesc din
punct de vedere psihic
- asigur cantitatea de
lichid prin
Perfuzie venoas,
complectnd cantitatea
zilnic, innd seama
de starea cardiac i
renal

Pacientul nu mai ar
diaree si nu mai
vomita

- educ aparintorii n
legtur cu importana
unui regim alimentar
care poate influena
evoluia bolii dar si
profilaxia ei
- administrez
medicamentele
antiemetice i
vitaminele prescrise de
medic
- supraveghez
vrsturile: cantitativ i
calitativ i le notez n
foia de temperaturpregtesc pacientul i
recoltez snge pentru
examenele de laborator

DATA

T.A

PULS

RESP

TEMP

DIUREZA

SCAUN

03.03.200

110/70

70

22

37,8 oC

1000 ml

6
04.03.200

120/77

73

19

37,3 oC

1300 ml

6
05.03.200

125/60

78

20

37,1 oC

1200 ml

6
06.03.200

130/63

72

22

37,0 oC

1000ml

Examen cerut

Mod de

Rezultate

Valori normale

recoltare
Hemoglobin (HB)
PERIOADA
3.03.2006
Ht (Hematocrit)
4.03.2006

SV (snge 8,4g/dll
14 18 g/dl
REGIM
ALIMENTE PERMISE
venos)
Se recomanda regim hipocaloric
Unt,orez, paste, biscuiti
SV (snge 35,8%
36 42%
hipoglucidic,hipoprotetic
venos)
2 000 cal/zi, cu aport redus de ap Lichide (apa,ceai, supe)

Leucocite

(500 - 700
ml/zi),
cu sare4000
i 8000/mm3
SV (snge
10000
mm3
potasiu n cantitate redus
venos)

VSH
(Viteza de
5.03.2006

SV (snge
6 13 mm Supe de legume, piureuri de
Carne de100
pui, legume, fructe

sedimentare a

venos)
Legume fierte, pui, peste

hematiilor)
6.03.2006
Colesterol

SV (snge

SV (snge

Lactate , finoase, legume carne

300

< 190 mg/dl

17mg/100ml

20 50 mg/dl

12,7

0.6 - 1,0 mg/dl

2,4 - 6.0

venos)
Uree

legume, lactate

slab fiart

venos)
Creatinin

SV (snge
venos)

Acid uric

SV (snge
venos)

Urina PH

Urina

4.6 - 8.0

Densitate

SV (snge

10*15

1015-1022

Slab-pozitiv

3,5-5g/dl

absenta

70-120mg/100ML

20

0-15

17

2-12 mm/h

Absente

15-50/hpf

venos)
Albumin

SV (snge
venos)

Glucoz

SV (snge
venos)

Leucocite

SV (snge
venos)

Hematii

SV (snge
venos)

Epiteliale

SV (snge
venos)

Data

Examene

Pregtirea pt examen

Ingrijiri dupa ex.

La indicatia medicului,

In ziua bronhoscopiei

se va administra

bolnavul ramane la pat.

bolnavului un anestezic

Timp de 4 ore, pana la

de baza la timpul fixat.

reaparitia sensibilitatii

In vederea anesteziei,

complete a mucoaselor

bolnavul va fi asezat pe

anesteziate, el se va

un scaun, se vor

abtine de la orice

indeparta protezele

alimentatie.

curente
05.04.2006

Bronhoscopia

dentare mobile, i se va
da o tavita renala in
mana. Urmarind
instlarea anestezicului
de catre medic in caile
respiratorii, va aduce
bolnavul in pozitiile
cerute pentru
imprastierea
anestezicului pe o
suprafata cat mai mare
a traheei si a bronhiilor
principale (inclinari la
dreapta si la stanga,
inainte, inapoi etc.).
Bronhoscopia
necesita doua
asistente, dintre
care una asigura
pozitia
bolnavului si
tine sub

supraveghere
starea sa
generala, iar
cealalta serveste
medicul cu
instrumentele si
materialele
necesare.

02.04.2006

Recoltarea
sputei

- se anunta si i se

Se noteaza procedura in

explica necesitatea

F.O. Nu necesita ingrijri

efectuarii examinarii;

speciale dupa
procedura.

- se instruieste sa nu
inghita sputa, sa nu o
imprastie;
- se instruieste sa
expectoreze numai in
vasul dat si sa nu
introduca in vas saliva.
Executie:
- i se ofera paharul cu
apa sa-si clateasca gura;
- i se ofera vasul de
colectare in functie de
examenul cerut;
- se solicita pacientului
sa expectoreze dupa un
efort de tuse;
- se colecteaza sputa

matinala sau adunata

din 24 h.
Recoltarea sputei se
mai poate face prin:
- frotiu faringian si
laringian;
- spalatura gastrica;
-

spalatura bronsica.

Data

MEDICAMENTE

MOD DE ADMINISTRARE

1.04.2006

Brofimen tb

1-1-1-/ zi

2.04.2006

Izoniazida

5-10mg/kg nu mai mult de 300g

3.04.2006

Vit. B6

1-0-0/zi

4.04.2006

Pirazinamida

1,5-2g/zi in 3 prize

Concluzii
Lucrarea cu titlul 'Ingrijirea pacientului cu T.B.C Pulmonar' cuprinde cinci
capitole:
Primul capitol trateaza, probleme legate de structura aparatului respirator respectiv a pleurei,
definitia, etiopatogenia, anatomia patologica, simptomatologia, semnele clinice, examenele
paraclinice, diagnosticul pozitiv, diagnosticul diferential, evolutia si tratamentul T.B.C-ului
pulmonar.
Al doilea capitol se refera pe larg la atitudinea pe care o adopta asistenta medicala in acordarea
ingrijirilor pe sectia de pneumologie la un pacient cu diagnosticul de Tuberculoza pulmonara.
-

supravegherea bolnavului din momentul internarii si pana la

externare

asigurarea conditiilor de spitalizare

asigurarea igienei corporale si generale

pozitia bolnavului in pat

urmarirea functiilor vitale si vegetative

alimentarea bolnavului

tratamentul medicamentos al bolnavului

interventiile asistentei medicale in efectuarea toracocentezei

efectuarea recoltarilor biologice si patologice

educatia sanitara

profilaxaia pleureziei serofibrinoase de etiologie T.B.C.

externarea bolnavului.

In al treilea capitol sunt prezentate 3 cazuri diferite la pacienti cu varsta diferita redate in
Anexe. Manifestarile bolnavilor au fost concretizate pe nevoile fundamentale enuntate de
Virginia Handerson, nevoile afectate ale pacientilor fiind: nevoia de a respira, nevoia de a se
odihni, nevoia de a avea o buna circulatie, nevoia de a invata, nevoia de a-si mentine temperatura
corpului in limite normale. Problemele comune ale pacientilor au fost:
o
o
o
o
o
o

Dificultate in a respira
Dificultate in a se alimenta
Transpiratii profuze
Dificultati in a-si mentine temperatura corpului in limite normale
Dificultatea de a evita pericolele
Dificultatea de a invata

In toate cele trei cazuri s-au aplicat atat interventii delegate cat si autonome. Evaluarea
pacientilor la finalul tratamentului fiind favorabila.
Capitolul patru cuprinde concluziile asupra lucrarii.

BIBLIOGRAFIE
1.

TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI - VOL. I si II - C. Mozes, Ed. Medicala

1978

2.

GHID DE NURSING - Ed. Viata Medicala Romaneasca

3.

TRATAT DE MEDICINA INTERNA - Prof. Radu Paun, Ed. Medicala 1983

4.

FTIZIOLOGIE - Marcel Popescu, Ed. "POLSIB" Sibiu 1996

5.

MANUAL DE MEDICINA INTERNA PENTRU CADRE MEDII - Borundel, Ed.

ALL

6.

MANUAL DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIA OMULUI - clasa a XI-a - I.

Teodorescu Exarcu, S. Gherghescu, I. Ciunnat, Ed. Didactica si pedagogica 1990