Sunteți pe pagina 1din 18

Colegiul Financiar-Bancar A.

Diordi

Proiect
la Educaia civic
Tema: Inovaiile medicinei contemporane

Realizat de elevii gr.FP1308G: Bazilevici Elizaveta


Calamanov Natalia
Zara Nicolae
Oceretni Ana
Sadovnic Daniela
Profesor: Bologan Lilia

Chiinu 2014

Cuprins
Introducere
Capitolul I Progresul tehnic
1.1. Protetic medical
1.2. Nanotehnologii
1.3. Instrumente de cercetare ale organismului
Capitolul II Analiza
2.1. Transplantologie
2.2. Chirurgia estetica
Capitolul III Concluzii
Bibliografie
Anexe

Introducere
Tehnologia avanseaz de la o zi la alta, iar o mare parte din atenia
mijloacelor de informare n mas i a publicului larg este concentrat asupra celor
mai noi invenii, gadgeturi i inovaii lansate pe pia. Cu toate acestea, istoria ne
nva c majoritatea transformrilor radicale n societile umane nu apar imediat
dup apariia unei invenii, ci abia atunci cnd ajung s fie suficient de rspndite
pentru a avea un impact la nivel sistemic.
Astzi, tehnologia influeneaz semnificativ numeroase domenii, ns cteva
dintre cele care ne afecteaz cel mai mult zi de zi, printre care i medicina, nu i-au
resimit nc impactul n aceeai msur. Acest lucru promite s se schimbe n
urmtorii ani, tehnologia urmnd s produc n medicin schimbri radicale, fr
precedent n ultimul secol.
De-a lungul istoriei, inovaiile care au permis extinderea longevitii umane
au fost de ordin tehnologic, nu medical: de exemplu, conceperea unui sistem de
canalizare a stopat rspndirea a numeroase boli i a redus masiv mortalitatea
timpurie.
n schimb, n ultima vreme progresul medical a constat n dezvoltarea de
medicamente i proceduri chirurgicale noi. n urmtorii ani, informatica va sta la
baza progresului ce va fi nregistrat n medicin. Capacitatea de a acumula, procesa
i folosi date n volum mare va schimba radical acest domeniu, oferind publicului
acces la servicii medicale mai bune, mai puin costisitoare i totodat mai eficiente.
Tehnologia ce are potenialul de a transforma medicina o constituie
imprimantele 3D. Specialitii au reuit deja s tipreasc 3D organe, oase, cartilaje
i chiar vase de snge.

Capitolul I Progresul tehnic


1.1. Protetic medical
Primul picior artificial comandat cu puterea minii
O companie islandez numit ssur a prezentat la un eveniment medical din
Copenhaga prima protez bionic de picior care poate fi controlat cu puterea
minii, bazat pe o tehnologie care pn acum era de domeniul science-fiction.
Spre deosebire de modelele anterioare folosite n ortopedie, proteza poate
funciona fr implanturi cerebrale de electrozi i fr s fie asistat de un
computer extern. Pacientul i ataeaz piciorul bionic i i-l poate mica doar
gndindu-se la asta.
Proteza Proprio Foot are o ncheietur motorizat la nivelul gleznei care se
mic nainte i napoi ca rspuns la semnalele pe care le primete de la pacient.

Acest lucru permite o mai bun distribuie a greutii i o precizie mai mare de
deplasare.
Aparatul funcioneaz prin receptarea de semnale la de nervii piciorului aflai
deasupra protezei prin intermediul unui senzor mioelectric implantat, numit IMES.
i, pentru c pacientul folosete aceti nervi din jurul protezei pentru a aciona
glezna motorizat, Proprio Foot poate astfel determina i o mai bun capacitate
muscular a membrului care, de obicei, tinde s se atrofieze.
Controlul cerebral al membrelor bionice a fost demonstrat pn acum
experimental n laboratoare. El se baza pe electrozi implantai n creier, asistai de
computere externe care interpretau rezultatele sau ajutau la transmiterea micrii
din dintr-o parte a corpului n alta.
n cazul Proprio Foot, implantarea dispozitivului necesar operrii protezei
dureaz doar 15 minute. Cele dou module IMES, unul montat anterior, unul
posterior, sunt ataate nervilor din picior, operaia presupunnd efectuarea unor
incizii de doar un centimetru. Senzorii nu au nevoie de o surs de alimentare
extern, acetia fiind susinui de nite bobine magnetice din interiorul protezei. Nu
au nevoie nici de nlocuire regulat.
Un mic de grup de pacieni a testat proteza timp de un an i rezultatele au fost
extrem de mbucurtoare. Urmtorul pas este trecerea testelor clinice i obinerea
aprobrilor pentru a pune pe pia dispozitivul medical la scar larg. Compania
ssur sper c acest lucru se va ntmpla n cel mult trei ani.

Genunchiul cu microprocesor C-LEG


Articulaia C-LEG reprezint cea mai perfecionat component de acest gen
din lume, fiind prima articulaie comandat n ntregime de microprocesor, iar
pacientul poate s urce i s coboare scri, s se deplaseze pe teren accidentat,
avnd un mers fiziologic.
Genunchiul cu microprocesor C-LEG are articulaia de genunchi monoaxial
comandat de microprocesor cu securizare hidraulic a fazei unipodale i comand
hidraulic a fazei pendulare. C-LEG are un senzor ce msoar viteza unghiular
a genunchiului, are senzori ce msoar fora existent n tubul tibial, dar i senzori
aflai n tubul tibial ce msoar forele existente n clci i antepicior ( 60 de
msurtori n 1-2 secunde). Aceti senzori furnizeaz datele pentru securizarea

fazei unipodale, ct i pentru comanda fazei pendulare (dinamic), cea din urm
fcndu-se n raport cu lungimea i frecvena pailor.
Genunchiul cu microprocesor C-LEG este recomandat anctivitilor
profesionale ce implic un nivel crescut de siguran sau o perioad de timp
ndelungat de mers sau de stat n picioare, persoanelor cu amputaie de old
unilateral sau cu hemipelvectomie, dar care sunt capabili s mearg. Este indicat a
fi purtat de ctre persoanele care urc i coboar peste 100 de trepte zilnic, merg pe
pant nclinat sau pe suprafee neregulate i pacienilor cu amputaii, dar care sunt
activi i capabili s mearg repede i pe distane mari, peste 5 km pe zi.
Genunchiul cu microprocesor C-LEG nu este indicat a fi purtat de ctre
persoanele care au un nivel de amputaie din categoria celor care merg numai n
cas, amputaii bilaterale la nivelul coapsei, sau au situaii de lucru sau stri psihice
care nu permit utilizarea corect a C-LEG-ului.
Pielea artificial
Pielea artificial creat ntr-un laborator are aceleai capaciti tactile precum
epiderma uman, existnd speran c ar putea reda simurile oamenilor fr
membre, afirm cercettorii de la Agenia pentru tiin, Tehnologie i Cercetare
din Singapore.
Savanii au fost capabili s trimit senzaia tactil ca un impuls electric ctre
celulele creierului oarecilor. Aceste impulsuri sunt asemntoare simurilor tactile
ale oamenilor, scrie Live Science.
Pielea elastic, flexibil, este realizat dintr-un cauciuc sintetic, conceput s
aib structura ca nite piramide de ordinul micronilor, aceast structur fcndu-l
sensibil la presiune, un fel de mini-arcuri interne. Oamenii de tiin au stropit
cauciucul sensibil la presiune cu nanotuburi de carbon. Aceti cilindri microscopici
de carbon conduc extrem de bine electricitatea astfel nct, atunci cnd materialul
este atins, genereaz un ir de impulsuri de la senzor. Seria de impulsuri este apoi
trimis la celulele creierului, ntr-un mod asemntor cu cel n care receptorii tactili
din pielea uman trimit senzaii la creier.
Experimentul a artat c pielea artificial reacioneaz la atingere n acelai fel
ca cea real, spun cercettorii n studiul publicat n jurnalul Science.
Pentru a testa dac pielea ar putea crea impulsuri electrice la care celulele
creierului ar putea rspunde, oamenii de tiin au conectat pielea sintetic la un
circuit legat la un LED cu lumin albastr. Atunci cnd pielea a fost atins,
senzorul trimitea impulsuri electrice ctre LED, care emitea pulsaii drept rspuns.
Senzorii transform pulsurile de presiune n impulsuri electrice. Atunci cnd

senzorii din piele trimit pulsul electric la LED, asemntoare cu atingerile


receptorilor tactili reali, ele trimit semnale de atingere-senzaie la creier i o lumin
albastr se aprinde. Cu ct mai mare este presiunea, cu atat mai repede se aprinde
luminia LED.
Folosirea luminii pentru a stimula celulele creierului este o inovaie din
domeniul tiinific, numit optogenetic. Aceast metod presupune adugarea
unor proteine speciale pentru celulele creierului, care le face s reacioneze la
lumin, totodat artnd savanilor cum diferite pri ale creierului lucreaz.

1.2. Nanotehnologii
"Nanotehnologie" este un termen colectiv pentru dezvoltarile tehnologice la
scara nanometrica. In sens larg, nanotehnologia reprezinta orice tehnologie al
carei rezultat finit e de ordin nanometric: particule fine, sinteza chimica,
microlitografie avansata etc. Intr-un sens restrans, nanotehnologia este orice
tehnologie care se bazeaza pe abilitatea de a construi structuri complexe
respectand specificatii la nivel atomic si folosindu-se de sinteza mecanica.
Structurile nanometrice nu numai ca sunt foarte mici, ajungandu-se chiar pana la
scara atomica in proiectarea lor, dar ele poseda unele proprietati total deosebite si
neasteptate, in comparatie cu trasaturile aceleiasi substante luata la nivel
macroscopic.
Medicii se confrunta adesea cu problematica executarii unor operatii
complexe de micro-chirurgie pentre repararea vaselor de sange, pentru
transplantarile de tesut sau pentru reatasarea membrelor sectionate. Intrucat astfel
de proceduri sunt foarte complicate, chirurgia se dovedeste rareori solutia optima,
avand un caracter prea invaziv si destule limitari. In curand insa, sistemul medical
si mai ales cel chirurgical si-ar putea modifica stilul de abordare, capotand spre
tehnologia nano, cea care va permite prestarea celor mai sinuoase sarcini
medicale prin controlarea telecomandata a unor mecanisme robotice
minuscule, capabile sa calatoreasca prin corpul omenesc, sa diagnosticheze
afectiuni si sa le trateze.

Spirale rotative electronice

La Universitatea Tonhuku din Japonia, inginerul Kazushi Ishiyama si grupul


sau de cercetare au proiectat mici spirale rotative electronice, capacitate sa inoate
prin fluidul celor mai subtiri vene organice. La nevoie, aceste dispozitive pot chiar
penetra anumite tumori pentru a le suprima si pot livra substante medicale catre
anumite tesuturi si organe. Gratie dimensiunilor reduse, nanobotii pot fi injectati
in organism cu ajutorului unei seringi standard cu ac hipodermic, odata intrati
in sistem reactionand impulsurilor exercitate cu ajutorul unui camp magnetic si al
unei telecomenzi. Ishiyama considera ca aceste dispozitive si altele asemenea lor
se vor dovedi extrem de eficiente din punct de vedere medical, mai ales in privinta
indepartarii tumorilor cerebrale, foarte greu de operat pe cale clasica.
In loc sa se bazeze pe utilizarea unui camp magnetic pentru coordonarea
miscarilor nanorobotilor, alti cercetatori creeaza dispozitive similare de
diagnosticare si tratare a anumitor afectiuni, propulsate insa prin corp cu ajutorul
unor motoare minuscule.

Microrobotii viitorului
Doctorul James Friend si echipa sa de ingineri mecanici din cadrul Universitatii
Monash din Australia au construit deja un motor de tip acvatic de dimensiunea
unui cristal de sare si conduc cercetari minutioase pentru obtinerea unei
dimensiuni inferioare a acestuia, echivalenta cu grosimea firului de par uman.
Principiul de functionare al motorului este inspirat din stilul de locomotie al
bacteriei digestive Eschierichia coli (E coli), care foloseste mici tentacule pentru a
inota prin organism. Astfel, motorul rotativ invarte mici proeminente terminale
aflate intr-un capat al sau (asemenea unor cozi circulare) care, atunci cand se afla
intr-un mediu fluid, ii croiesc drum prin acesta. Viteza motorului este de 100.000
de rotatii pe secunda.
Alti microroboti creati in zilele noastre sunt insa mai mult decat niste simple
masinarii. Cateva institute de cercetare s-au implicat in realizarea unei
confluente intre tesutul organic, viu, si componente anorganice, pentru a crea
dispozitive hibride care sunt parte masinarii, parte organisme. Primele
asemenea inventii au fost roboti microscopici care se asamblau singuri, alimentati
de muschiul cardiac si creati de inginerii Universitatii din California, Los Angeles
(UCLA).
Fiecare robot micronic este compus dintr-o punte de aur conectata la un invelis
al muschiului cardiac crescut din celule de soareci, care, eliberate in corp, extrag

glucoza din sange pentru a obtine energia necesara deplasarii. Pentru a testa robotii
microscopici, cercetatorii i-au scufundat intr-o solutie de zahar si proteine care
mima conditiile interne ale corpului. Pe masura ce impulsuri electrice au actionat
asupra lor asemenea contractarii si relaxarii unui miorcard, microrobotul a putut fi
observat avansand. Aceste entitati hibride au potentialul de a fi folosite in
microchirurgie, de exemplu pentru indepartarea placilor arteriale. Tehnologia
permite, de asemenea, crearea unor noi membre sau degete pentru cei carora
acestea le-au fost amputate, permitand unor celule musculare tinere sa creasca
deasupra oaselor artificiale montate corpului.

1.3. Instrumente de cercetare ale organismului


PET scan
Tomografia cu Emisie de Pozitroni / PET scan - este o metod de Imagistic
Medical de ultim generaie, constituind modalitatea cea mai modern de
diagnostic. PET scan permite medicului s examineze complet i dintr-o dat
corpul pacientului, prin producerea unor imagini ale fiziologiei, deci funcionrii
organismului, imagini imposibil de obinut cu alte metode. Acest mod de
vizualizare nfieaz metabolismul precum i alte funcii importante, nu doar
simpla structur anatomic a anumitor organe aa cum este revelata de clasicele
examene radiologice Scanarea de tip PET este frecvent folosit pentru
supravegherea periodic a posibilelor degenerri de tip malign; este un procedeu
prin care se identific celulele tumorale din organism. Este injectat intravenos o
mic cantitate de glucoza (zahr) marcat radioactiv. Scaner-ul PET se va roti in
jurul corpului i va capta imagini ale zonelor din organism unde glucoza este
consumat. Celulele maligne vor aprea mai luminoase deoarece sunt mai active
metabolic i folosesc mai multa glucoz .
Scanarea PET poate :
diferenia tumorile maligne de cele benigne
diferenia ntre un nodul limfatic malign i unul benign
detecta degenerarea malign ntr-un esut cu aparen anatomic normal
evalua rspunsul la tratamentul anti canceros
poate fi folosit pentru msurarea metabolismului cerebral.
Studiile tiinifice au artat c degenerarea senil de tip Alzheimer poate fi
identificat prin scanare PET nainte de apariia simptomelor clinice: pierdere de
memorie sau tuburri comportamentale. Detectarea senilitii de tip Alzheimer ct
mai devreme este extrem de important pentru a da posibilitatea noilor opiuni de
tratament s fie ct mai efective.
Indicaiile PET sunt: complement al mamografiei n detectarea cancerului
mamar, diagnosticul diferenial benign-malign al tumorilor mamare, stadializarea
cazurilor noi de cancer mamar, detectarea metastazelor la distan i evaluarea
rspunsului la terapia neoadjuvant

Deocamdat, PET rmne o investigaie mai scump dect tehnicile imagistice


clasice, de aceea PET este utilizat n evaluarea tumorilor mamare doar n situa ii
speciale: la pacientele cu risc nalt, boala fibrochistic sau implantele mamare.
Angiografia
Angiografia este o investigatie radioimagistica ce utilizeaza razele X pentru
evidentierea lumenului vaselor sangvine si a cavitatior cardiace, ulterior injectarii
de substanta de contrast iodata in interiorul acestora. Etimologia provine din
cuvintele grecesti angeion - vas de sange si graphein - a inregistra.
Primele angiografii in scop diagnostic au fost efectuate in anul 1927 de catre
medicul portughez Egas Moniz care a reusit sa evidentieze cateva tumori si
malformatii arterio-venoase cerebrale prin injectarea de substanta de contrast in
arterele cerebrale; cu toate acestea, Sven Ivar Seldinger ramane figura cea mai
importanta in istoria angiografiei datorita contributiei sale la elaborarea metodei de
cateterizare arteriala percutana, in 1953, metoda care ii poarta numele si care sta la
baza tuturor metodelor actuale de abord interventional percutan.
In ultimii ani angiografia in scop terapeutic s-a impus ca o metoda fiabila si
utila datorita rezultatelor remarcabile, datorita spectrului patologic din ce in ce mai
larg care poate beneficia de aceasta, de diminuarea marcata a disconfortului pentru
pacient, a riscurilor si nu in ultimul rand a costurilor procedurale fata de o
interventie chirurgicala (care altfel ar fi fost obligatorie).
Sala de operatie este dotata cu aparatura speciala si calculatoare conectate la
aceasta.Interventia este efectuata de catre radiologul interventionist, fiind ajutat de
asistenta de sala.
Tomografia computerizata (CT)
Tomografia computerizata (CT) este o investigatie medicala radiologica (foloseste
raxe X) care capteaza imagini, pe sectiuni, din intregul corp.
Tomografia computerizata este o metoda de diagnostic rapida - ceea ce o face sa
fie aleasa in situatii de urgenta pentru investigarea traumatismelor si a
hemoragiilor; si totodata ieftina in raport cu rezultatele pentru pacient si medic.
Tomografia computerizata se foloseste in:

patologia osoasa, pulmonara, parenchimatoasa abdomino-pelvina


(Examinari: CT abdominal, CT membre etc)

stadializarea si monitorizarea oncologica

detectarea rapida a leziuilor posttraumatice (Examinari: CT craniu, CT


toracic etc)

examinari speciale - ureche interna, laringe, orbita (Examinari: CT ureche


interna, CTorbita, CT sinusuri etc.)

Capitolul II Analiza
2.1. Transplantologie
Transplantologia este tiina despre transplantarea organelor i a esuturilor.
Transplantarea de organe a devenit posibil datorit elaborrii de ctre A.Carrel a
suturii vasculare.
La ora actual, n centre specializate, se realizeaz sistematic transplantarea
de organe, obinndu-se rezultate bune att precoce, ct i tardive. Realizrile n
transplantarea organelor se datoreaz nelegerii mai profunde a rolului sistemului
imun n recepionarea transplantului, elaborrii metodelor de apreciere a
histocompatibilitii tisulare a donatorului i a recipientului, depirii
incompatibilitii i inhibiiei reaciei de rejet de ctre organismul recipientului,
elaborrii detaliilor tehnice ale prelevrii, conservrii i operaiei de transplantare a
organelor, precum i organizrii sistemului de donare i a centrelor de
transplantare.
Prelevarea de la donatorii vii
Prelevarea de la donatorii vii se face de la persoane majore, cu capacitate de
discernmnt, dup obtinerea prealabil a consimtmntului in format scris, liber
si expres al acestora, dup informarea lor de ctre medic, asistentul social sau alte
persoane cu pregtire de specialitate, asupra eventualelor riscuri si
consecinte pe plan fizic, psihic, familial si profesional, rezultate din actul
prelevrii, donatorul putnd reveni asupra consimtmntului dat pn n momentul
prelevrii.
Donarea se face in scop umanitar, are caracter altruist si nu constituie obiectul
unor acte si fapte juridice sau urmarea unei constrngeri de natur fizic sau
moral.
Este interzis prelevarea de organe, tesuturi si celule de la minori, cu exceptia
prelevrii de celule stem hematopoietice, cu consimtmntul minorului si cu
acordul scris al ocrotitorului legal. Refuzul scris sau verbal al minorului mpiedic
orice prelevare.
Din punct de vedere deontologic este absolut obligator ca indicatia de transplant
sa fie stabilita cu precizie stiintifica, adica sa reprezinte ultima sansa de
supravietuire a primitorului, dupa epuizarea tuturor celorlalte mijloace terapeutice.
Simplul interes stiintific nu va putea in niciun caz sa justifice o astfel de interventie.
Medicul este obligat sa cantareasca, sa compare riscurile pentru donator cu sansele
de success ale viitoarei grefe, astfel ca sacrificial sa nu ramana fara rezultat.
Prelevarea de la donatorii decedati

Prelevarea de la donatorii decedati se face numai cu consimtmntul scris a cel


putin unuia dintre membrii majori ai familiei sau al rudelor, n urmtoarea ordine:
sot, printe, copil, frate, sor sau persoana autorizat n mod legal.
Prelevarea se poate face fr consimtmntul membrilor familiei, dac, n
timpul vietii, persoana decedat si-a exprimat optiunea n favoarea donrii, printrun act notarial de consimtmnt pentru prelevare. Prelevarea nu se poate face sub
nicio form, dac, n timpul vietii, persoana decedat si-a exprimat deja optiunea
mpotriva donrii, printr-un act de refuz al donrii, avizat de medicul de familie.
Sondajele recente de opinii efectuate in unele tari au aratat ca imensa majoritate
a oamenilor nu se opun prelevarilor de organe de la un cadavru. Totusi aceasta
prelevare este interzisa cand se poate compromite o autopsie medico-legala, cand
defunctul a decedat in urma unui accident de munca, sau cand se stie in mod percis
ca decedatul si familia s-ar fi opus prelevarii daca ar fi fost consultati.
Transplantul de organe pare a fi o tehnica tot mai accesibila si utila in
rezolvarea unor maladii aparent incurabile sau in remedierea unor maladii genetice.
Lipsa donatorilor insa ramane una dintre cele mai importante probleme.
Compatibilitatea si necesitatea unei trieri riguroase a pacientilor dupa criterii etice
si sociale impuse de conditiile socio-economice dar si de datoria morala fata de
pacient si fata de societate sunt alte norme care se autoimpun.
Numarul mic al organelor disponibile pentru acest tip de interventii face
imposibila satisfacerea tuturor cererilor. De aceea, se impune o triere riguroasa si
prioritara a beneficiarilor dupa criterii socio-economice si etice. Criteriile stabilite
de comisiile de bioetica nu tin cont de obiceiurile habituale ale pacientului
(consum de droguri sau alcool) sau de transplantul de organe de la populatii
vulnerabile, de genul detinutilor ce au comis crime impotriva umanitatii.
Se observa diferente legislative importante in ceea ce priveste acordul
prezumat. In Austria, orice persoana ajunsa in moarte cerebrala devine donator de
organe indiferent de acceptul familiei sau de nationalitate. In aceasta tara se pune
un foarte mare accent pe acordul prezumat. Spre deosebire de Austria, in Romania
legea transplantului de organe prevede ca necesar acordul informat pentru
prelevarea de organe de la rude in cazul pacientului aflat in moarte cerebrala.
Poziia Bisericii Ortodoxe fa de transpantul de organe este pozitiv n cazul
n care se respect toate normele morale i drepturile celui ce doneaz organe. n
primul rnd este vorba de acordul benevol al celui ce doneaz organul, care trebuie
s fie o expresie a iubirii jertfelnice fa de cel suferind.
n urma edinelor Sinodului episcopal jubiliar al Bisericii Ortodoxe Ruse de la
Moscova din 13-16 august 2002 s-a conchis c ntr-adevr: Transplantologia

contemporan face posibil ajutorarea efectiv a multor bolnavi care odinioar


erau sortii morii timpurii sau unor grave invaliditi. (Dar) n acelai timp, o dat
cu creterea nevoii de organe, dezvoltarea acestui domeniu al medicinii d natere
unor probleme de natur etic i poate constitui o ameninare pentru societate.
Astfel, propaganda fr scrupule a donrii i comercializarea transplanturilor
creeaz toate condiiile unui comer cu pri ale trupului omenesc, ameninnd
viaa i sntatea oamenilor.
Biserica socotete c organele omului nu pot fi privite drept obiecte de vnzare
cumprare. Transplanturile de organe de la donatorii vii se poate ntemeia numai
pe sacrificiul de bunvoie al cuiva de dragul salvrii vieii altuia. n acest caz,
acordul la explant (prelevarea unui organ) este o manifestare a iubirii i
compasiunii. Potenialul donator trebuie s fie ns pe deplin informat despre
consecinele posibile ale explantului organelor sale pentru propria lui sntate.
Explantul care constitue o ameninare direct a vieii donatorului este
inadmisibil moral. Practica cea mai comun este cea a prelevrii de organe de la
oameni imediat dup moartea acestora. n aceste cazuri, trebuie exclus orice
incertitudine cu privire la determinarea momentului morii. Este inacceptabil
scurtarea vieii unui om prin refuzul procedurii de resuscitare (renviere,
reanimare) n scopul prelungirii vieii altcuiva.
n slujba nmormntrii cretine, Biserica i exprim cinstirea cuvenit trupului
omului decedat. Donarea postum de organe i esuturi poate fi ns o manifestare
a unei iubiri care se ntinde i dincolo de moarte. O astfel de donare sau dorin nu
poate fi considerat o obligaie a omului.
De aceea, condiia legalitii i admisibilitii etice a explantului este acordul de
bunvoie al donatorului nc din timpul vieii sale. n cazul n care medicii nu
cunosc manifestarea dorinei unui potenial donator, ei trebuie s afle voina unui
om muribund sau mort adresndu-se neaprat rudelor lui. Aa-zisul acord
prezumtiv (nchipuit sau probabil) al unui donator potenial la prelevarea organelor
i a esuturilor trupului su, n vigoare n legislaia unor ri este considerat de ctre
Biseric drept o nclcare inadmisibil a libertii omului.
Organele i esuturile donatorului sunt asimilate de omul (receptorul) care le
primete i intr n sfera unitii sale sufletesc-trupeti personale. De aceea,
transplantul care amenin identitatea primitorului, afectndu-i unicitatea ca
persoan i reprezetant al speciei, nu poate fi justificat moral n nici o mprejurare.

Este deosebit de important ca, n rezolvarea problemelor pe care le implic


transplantul de esuturi i organe vii, s nu fie uitat aceast condiie.
Biserica consider absolut inadmisibil folosirea aa-numitelor metode de
terapie la baza creia st prelevarea i valorificarea de esuturi i organe ale unor
oameni sntoi avortai n diferite faze ale dezvoltrii lor ca fetui pentru ncercri
de a trata diverse maladii i a ntineri organismul. Condamnnd avortul ca pcat
de moarte, Biserica nu-i poate gsi o justificare nici mcar n cazul n care de pe
urma suprimrii unei viei umane concepute cineva ar avea un folos pentru
sntate.
Practica prelevrii de organe omeneti necesare pentru transplant i dezvoltarea
reanimrii i terapiei intensive ridic problema constatrii exacte a momentului
morii. Odinioar, criteriul era ncetarea ireversibil a respiraiei i a circulaiei
sanguine. Datorit perfecionrii tehnologiilor de reanimare, aceste funcii vitale
por fi ns ntreinute artificial mult vreme. Actul morii se trasform astfel ntr-un
proces terminal dependent de decizia medicului, fapt care impune o
responsabilitate calitativ nou medicinii contemporane.

2.2. Chirurgia estetica


Dei rolul chirurgiei plastice i reparatorii este, n primul rnd, cel de
reconstrucie i redare a funcionalitii unor organe i, n al doilea rnd, cel de
mbuntire a aspectului fizic al unei persoane, dorina de a arta mai bine se
poate transforma n obsesie, iar rezultatele sunt departe de a fi plcute la vedere.
Interveniile excesive care depesc echilibrul i armonia rezultatului estetic
trebuie limitate deoarece nu i au rostul. Diferena dintre necesitate i capriciu o
face cunoaterea i respectarea granielor ntre frumusee i monstruozitate.
Frumuseea fizic este perceput diferit de fiecare dintre noi, neexistnd frumusee
perfect.
Evoluia i dezvoltarea continu a chirurgiei plastice/ estetice se datoreaz,
pe de o parte, numrului mare de cereri din partea publicului larg i, pe de alt
parte, progresului tehnologic. n unele cazuri, metodele de exploatare a acestor noi
tehnologii, au condus, din cauza agresivitii de aplicare, la dezavantaje majore.
Astfel, impunerea unor limite se dovedete a fi mai mult dect necesar.
n medicin limitele sunt legate de moral i etic. Echilibrul ntre
profesionalism, etic, deontologie, tehnologie, contiin medical, moral, cultur
social, legislaie i drepturile pacientului este cu att mai fragil i complex cu ct
avansarea tiinific n zilele noastre are un ritm fulminant, iar cererea din partea

pacienilor se ntinde pe o palet foarte larg de proceduri, explic chirurgul


estetician Vangelis Vasalos, specialist chirurgie plastic i microchirurgie
reconstructiv.
De multe ori, chirurgul estetician se confrunt cu cereri uneori nerealiste,
alteori excesive. n medicina estetic un rezultat frumos este ntotdeauna apreciat
de cei din jur, dar aceast apreciere poate produce dorine excesive ce duc la
dependen.
Dependena nu este neaprat dat de intervenia n sine, ct de reacia celor
din jur. Astfel, dorina pacientului de mbuntire continu ajunge s oscileze ntre
necesitate i capriciu.
Traumatismele, malformaiile, mutilrile acestea sunt motivaiile reale ce
impun intervenii chirurgicale!
Procesele naturale de mbtrnire, fluctuaiile n greutate, sarcina i
alptarea, sunt, la rndul lor, motivaii comune ce pot stabili necesitatea
interveniei chirurgicale.
ns ntoarcerea ceasului cu 60 de ani n urm i tinereea fr btrnee este o
iluzie. Morala i etica rmn singurele soluii pe care chirurgia estetic le poate
invoca n cazul cererilor absurde. Pacienii trebuie descurajai atunci cnd solicit
astfel de intervenii.
Limita fin dintre ideal i hidos trebuie respectat de ctre medic prin arta
chirurgiei estetice, fr s sfideze miracolul creaiei sau naturaleea i armul
specific, ci doar s accentueze posibilitatea ntineririi, susine chirurgul estetician
Vangelis Vasalos.

Capitolul III Concluzii

Toate aceste inovaii anun o transformare fr precedent a medicinei. n


doar civa ani, acest domeniu va fi invadat de roboi i computere ce vor prelua
multe din sarcinile ndeplinite pn acum de oameni. Algoritmii vor putea s ia n
considerare cercetrile efectuate de-a lungul globului, analizndu-le n contextul
istoriei medicale a fiecrui pacient i calculnd probabilitatea de succes a fiecrui
tratament. Senzorii ne vor permite s ne monitorizm i gestionm starea de
sntate, aducndu-ne mai aproape de idealul sinelui cuantificat. Drept rezultat,
serviciile medicale vor fi mai eficiente i totodat mai puin costisitoare, permind
oamenilor s triasc mai mult i mai sntos.

Bibliografie
1 http://radioconstanta.ro/2015/05/25/revolutie-in-protetica-medicala-primulpicior-artificial-comandat-cu-puterea-mintii/
2 http://www.sanatateatv.ro/articole-medicale/ortopedie/ortopedica-oferatehnologii-moderne-de-protezare-a-membrului-inferior/
3 http://www.descopera.ro/lumea-digitala/10668111-viata-noastra-nu-va-mai-finiciodata-la-fel-cum-ne-va-afecta-revolutia-medicinei
4 http://www.gandul.info/sanatate/noi-sperante-pentru-oamenii-cu-protezecercetatorii-au-creat-in-laborator-pielea-artificiala-care-reactioneaza-la-atingere-lafel-ca-cea-reala-14883517
5 http://www.descopera.ro/stiinta/5189803-nanotehnologia-ingerii-microscopici-aiviitorului
6 http://www.descopera.ro/stiinta/5189803-nanotehnologia-ingerii-microscopici-aiviitorului
7https://ro.wikibooks.org/wiki/Medicin
%C4%83/Tomografia_cu_emisie_de_pozitroni
8 http://www.drbogdanpopa.com/angiografia-c-2.html
9 http://www.ascdr.ro/index.php/importanta-cercetarii-clinice
10 http://www.csid.ro/beauty/ingrijire-frumusete/dependenta-de-operatiile-estetice12419282/

11 http://www.cmelim.ro/tomografie-computerizata.html

Anexe