Sunteți pe pagina 1din 9

Instrumentele i terminologia

cercetrii tiinifice
ETAPELE
DEMERSULUI
TIINIFIC

PROIECTARE
1.Ce vrem s aflm?
(cadrul teoretic si
conceptual)
2.Cum vrem s aflm?
(metodologia)

CERCETARE

1.Culegerea informaiei
2. Prelucrare
3. Obinerea
rezultatelor
4. Analiz i
interpretare

FINALIZARE
Raport de cercetare
Teza de licen
Articol
Comunicare tiinific
Carte, capitol

FIRUL LOGIC AL CERCETRII (Grix)

PLAN
Ontologic

Gnoseologic

Metodologic

Metode i tehnici

Surse

NTREBRI
Exist ceva n afara
noastr?
Acel ceva poate fi
cunoscut?
Cum putem cunoate
acel ceva?
Prin ce proceduri
precise?
De ce date avem
nevoie i unde le
gsim ?

METODOLOGIA
1.
2.
3.

4.
5.

Paradigma de cercetare
Strategia de cercetare: design, stil, metode
Designul e decis de ce informatie avem
nevoie pentru:
A raspunde la intrebarile cercetarii
A testa ipotezele sau teoriile de la care
pornim
A evalua un program
A descrie cat mai corect un fenomen
Metode si tehnici: cum culegem, prelucram,
analizam informatia respectiva
Surse

STRATEGIA DE CERCETARE

Alegerea unui design al cercetarii ghidat


de o paradigma a cercetarii

Descriere sau explicatie?


Producem date primare sau facem analiza
secundara?
Cate unitati de analiza?
Longitudinal (diacronic) sau transversal?
Comparatii, clasificari, tipologii, tip ideal,
modele

Alegerea stilului si metodelor:

De selectie (esantionare) si culegere a


informatiei
De prelucrare
De analiza si interpretare

PARADIGME

Pozitivista
(nomotetica)

Interpretativa
(hermeneutica)

STILURI DE
CERCETARE

Cantitativ

Calitativ

LEGATURA RECIPROCA DINTRE TEORIE


SI METODOLOGIE

Teorie: set coerent de concepte interrelationate


care structureaza observatia si explica unul sau
mai multe fenomene; ex?
Sunt metodele neutre fata de teorie? (ex:
sondajul)
Paradigma de cercetare: model de practica
stiintifica reflectand o traditie a cercetarii, o
abordare academica bine stabilita intr-o disciplina:

Terminologie comuna (jargon)


Teorii comune
Stiluri de cercetare, metode si tehnici preferate
Paradigma e mai complexa decat o rutina de
cercetare, elemente de ontologie, gnodeologie,
epistemologie
Alegerea metodelor, alegerea temei

JARGON

Comportament/conduit
Asumpie/premiz
Status/statut
Actori/ageni
Condiionalitate/condiie
Alegere/preferin/opiune
Definirea situaiei
Experien de via

POSTULATE

Instituiile sunt nite cochilii goale; oamenii sunt


cei care le dau sens
Nu oamenii ci omul constituie adevratul obiect al
studiului; el este cel care are raiune i interese
La ce ne ajut comparaiile uriae i explicaiile
cauzale dac nu le nelegem sensul?
Instituiile nu sunt realiti obiective i exterioare
ci creaii ale interaciunilor dintre actori
Instituiile au obiective i voin, gndesc
(M.Douglas) i controleaz oamenii
Relaiile dintre oameni nu se limiteaz la cele
vizibile, observabile; nu ce vor actorii e important
ci care e semnificaia (definirea) unei situaii de
ctre diferii actori
Ideile politice nu sunt reflecii ci instrumente active
de critic sau de legitimare a practicilor sociale

DIHOTOMII

Cantitativ/calitativ
Culegere/prelucrare
Date
primare/secundare
Date
obiective/subiective
Surse
primare/secundare
Macro/microsocial
O singur/mai multe
uniti de cercetare
Structurat/nestructurat
Teorie/metode

Teoretic/empiric
Descriere/explicaie
Cauzalitate/nelegere
tiin/art
tiine sociale/tiine
exacte
Pozitiv/interpretativ
Pozitiv/normativ
Neutralitate/Partizanat
Structure/agency
Inductiv/deductiv
Centru/periferie

S-ar putea să vă placă și