B.

CAPOTOLUL 1
C. ( DEFINIIE, CLASIFICARE, GENERALITI )
D.
E.
F.
G.
H.

I.

J. Cifoza : Sunt deviatii ale coloanei vertebrale in plan sagital, prin exagerarea curburilor
normale ale coloanei vertebrale. Exista insa cazuri rare, atipice, cand coloana se curbeaza
invers : cifoza cervicala si lordoza dorsala. Deformatia se compenseaza printr-o hiperlordoza
cervicala si lombara pentru echilibrarea coloanei. Cifozele pot fi suple,asa-zisele atitudini
cifotice care pot corecta si hipercorecta voluntar prin contractia musculaturii sau fixe (rigide)
care nu se mai pot corecta prin redresarea voluntara sau mobilizare pasiva. Debilitatea
generala sau pozitiile gresite (in banca, la locul de munca) si myopia pot favoriza atitudinii
cifotice. Cifozele adevarate, functionale au la baza un traumatism cu turtirea unei vertebre in
unghi ascutit spre inainte (in pana) ceea ce determina asezarea coloanei in unghi deasupra si
sub vertebra lezata. O) alta cauza a cifozei se aplica prin legea lui Delpeon : Cand corpul este
mentinut mult timp aplecat inainte, se producde o turtire a corpurilor vertebrale in partea
anterioara, din cauza greutatii corporale care afecteaza si actioneaza asupra acestei parti a
vertebrei.

K. Generalitati:
L. Coloana vertebrala sau scheletul axial reprezinta elementul
anatomic, care joaca un rol deosebit de important in
mentinerea verticalitatii corpului omenesc. Ea are,de
asemenea, un important rol static si dinamic,ca suport fix al
segmentelor din jumatatea superioara a corpului si ca ax mobil
al trunchiului si gatului.
M. Coloana dispune de un mare grad de mobilitate ce intereseaza
articulatiile intervertebrale,avand amplitudine variabila de la o
regiune la alta, pozitiile si miscarile ei fiind asigurate atat de

musculatura proprie cat si de cea a celorlalte segmente ale

corpului.
N. Coloana vertebrala este alcatuita dintr-un numar de 33-34 de
vertebre grupate in 5 regiuni si anume :
O.
-regiunea cervicala (7 vertebre);
P.
-regiunea toracala (12 vertebre);
Q. cervicala-cifoza toracala-lordoza lombara si cifoza sacrococcigiana).Aceste curburi au aparut ca o adaptare a omului la
pozitia de ortostatism, astfel :curbura toracala o gasim la nounascut; curbura cervicala apare in urma adaptarii organismului
uman la pozitia sezand, iar cea lombara apare odata cu
dobandirea pozitiei ortostatice si a deprinderii mersului.Tot
acum apar si solicitarile asupra coloanei si asupra musculaturii
ce asigura mentinerea ei in pozitie fiziologica.
R. Coloana vertebrala poate prezenta deformari in plan fontal,
sagital sau combinate.
Clasificare.

1) Dupa localizare:
* Cifoza dorsala este o accentuare a curburii fiziologice a
coloanei in regiunea toracala
Este cea mai frecventa deviatie a coloanei.
* Cifo-lordoza (cifoza dorsala compensata de lordoza
lombara),este o accentuare a celor doua curburii
vertebrale,echilibrate si compensandu-se reciproc.
* Cifoza lombara si inversiunea vertebrala este o cifoza lombara
aparuta prin retroversia bazinului,compensata dorsal.
* Cifoza cervicala reprezinta inversarea curburii lordotice
cervicale.
* Cifoza totala este continuarea cifozei dorsale si lombare si
este insotita de infundarea toracelui. Este o cifoza lunga, intalnita

la indivizii cu relaxare ligamentara si musculara 2) Dupa

etiologie:

A. Functionale (nestructurale).Ele sunt deviatii tipice, usoare,

cu debut greu de precizat,cu evolutie lunga si lenta,dar cu
prognostic favorabil.In cazul lor nu se constata modificari
morfologice ale coloanei vertebrale.Cifozele functionale sunt cele
mai frecvente deviatii ale coloanei vertebrale din perioada de
crestere. Ele se impart in:
Habituale - de obisnuinta,de deprindere;
De crestere - aparute in urma disproportiei dintre cresterea
exagerata in inaltime si dezvoltarea insuficienta a
musculaturii;
Profesionale - exista profesii (ex:munca la birou) care
predispun la o atitudine cifotica;
Compensatorii si cele datorate defectelor unor analizatori
(cifoza miopilor).
Toate acestea sunt usor de corectat (prin exercitii functionale de
extensie),uneori prin simpla indepartare a cauzelor care le-a
produs. Daca nu sunt tratate,ele pot determina modificari
anatomice in structura elementelor coloanei vertebrale si devin
patologice. B. Patologice.Sunt deviatii mai accentuate si mai
grave decat cele functionale, ele fiind insotite intotdeauna de
modificari (deseori ireductibile) ale structurii elementelor
coloanei vertebrale.Tratamentul lor este complex (orthopedic,
chirurgical, kinetoterapeutic),el putand avea rezultate pozitive
doar daca se intervine precoce prin inlaturarea cauzei care le-a
produs.Tratamentul acestor cifoze este de lunga durata.
Cifozele patologice sunt grupate astfel:

 Congenitale: platispondilia, agenezia disului intervertebral,

microspondilia;
Post-traumatice: luxatia si fractura vicios consolidata,hernia
de disc,cifoza histerotraumatica,sdr. Kummel-Verneuil;
Infectioase: tuberculoza osoasa (morbul lui Pott),cifoza
tetanica,osteomielitica; Distrofice: epifizita sau osteocondrita
vertebrala (boala Scheuermann).Este cea mai des intilnita
forma de cifoza patologica;
Reumatice (inflamatorii): spondilita
anchilozanta,spondilodiscartroze;
Tumorale: mielomul multiplu,metastaze osoase;
Paralitice (neuromusculare): atunci cand este compromisa
musculatura regiunii, paralizia cerebrala infantila,sindroame
extrapiramidale;
Endocrine si carentiale: osteoporoza,boala
Cushing,rahitismul,osteomalacia;
Cifoza senila: prin involutia ososasa si insuficienta musculara;
Psihotice: in afectiuni psihice depresive;
Cifoze medicamentoase: administrarea indelungata de
cortizon,insulina,curara,pot determina aparitia fracturilor de
coloana si a cifozei consecutive.
ETIOPATOGENIE (CAUZE,MECANISME,ANATOMIE
PATOLOGICA).

Etiologie.
Etiologia cifozelor este vasta, cuprinzand cauze multiple,
unele predispozante:
Congenitale : defect de formare a corpilor vertebrali,
malformatii vertebrale cu caracter familial;
Neuro-musculare : afectiuni neurologice, tumori medulare,
siringomielie;
Post-traumatice (tasari vertebrale in urma unor accidente,
fracturi sau contracturile din tetanos sau epilepsie);
Tumori vertebrale;

 Boli genetice ale scheletului (osteocondrodistrofii);

Postinflamatorii: morbul lui Pott (tuberculoza osoasa),precum
si spondilita anchilozanta care la adult, este una din cauzele
cele mai frecvente ale cifozelor cervico-dorsale progresive si
ireductibile;
Boli metabolice (rahitismul, osteomalacia, osteoporoza);
Insuficienta musculara, in cazul adolescentilor care au crescut
repede in inaltime, fara a avea un tonus muscular si
ligamentar suficient; pozitia gresita in banca sau la locul de
munca; miopia;
Varsta- varstnicii (peste 60-80 de ani), cu osteoporoza sau
osteomalacie si tasare anterioara a discurilor intervertebrale,
prin hipotonia muschilor paravertebrali, prezinta o cifoza mai
mult sau mai putin accentuata localizata de obicei cervicodorsal la barbati si dorso-lombar la femei.

Mecanisme etiopatogenice.
Factorii care pot determina aparitia unei cifoze la nivelul
coloanei vertebrale sunt multipli.Uneori ei sunt cunoscuti
(congenitali, traumatici, infectiosi, tumorali,etc),insa de cele mai
multe ori acestia sunt necunoscuti.
Cercetarile stiintifice au condus la evidentierea acestor
factori:
factorii genetici (predispozitie familiala),
factorii genetici (predispozitie familiala),
factori metabolici, pot altera formarea tesutului care
constituie scheletul de rezistenta al corpilor vertebrali in
anumite boli (maladia Scheuermann),
Factori de deficienta a sistemului de echilibru,
Asimetrii constitutionale,
Factorul biomecanic,este prezent in evolutia tuturor
deformatiilor vertebrale,
Procesul de crestere a organismului contribuie in mod esential
la evolutia tuturor deformarilor vertebrale.
Anatomie patologica.

 Din punct de vedere anatomo-patologic, cifozele pot fi:

a).Cifozele tipice sau comune atunci cand se produc prin
exagerarea curburilor cifotice normale (dorsala sau sacrococcigiana);
b).Cifozle atipice, cand se produc prin exagerarea altor
curburi decat a celor normale (lombara sau cervicala).

Cifoza dorsala se compenseaza superior prin inclinarea

inainte a gatului si capului, iar inferior prin accentuarea
curburii lombare .Omoplatii sunt indepartati de torace
(omoplati in aripioare ) prin intinderea muschiului trapez si
a romboizilor si prin scurtarea marelui pectoral.Toracele este
infundat si umerii adusi inainte.
CAP 2
Principalele forme clinice de cifoza:

Epifizita vertebrala (boala Scheuermann) sau cifoza juvenila:

se caracterizeaza clinic prin cifoza dorsala insotita de dureri,care
apar in perioada de crestere (11-18 ani). In aceasta perioada cand
apare cifoza,pe fondul unei cresteri rapide,pe langa diversele
tulburari endocrine,intervine si o insuficienta musculara si
ligamentara a musculaturii care sustine coloana.In cazul cresterii
rapide a scheletului,muschii nu se pot dezvolta in aceeasi
masura,ci seamana mai degraba cu niste elastice intinse care nu
pot face fata noilor cerinte.Coloana ia o atitudine usor
cifotica,determinand cresterea presiunii exercitate in partea
anterioara a corpilor vertebrali.Tinerii care au o cifoza cu o
curbura mare obosesc destul de repede si au dureri spontane
provocate de tentativele de indreptare a coloanei,precum si la
presiune.

Examen radiologic : cand cifoza tinde sa se consolideze,vertebrele

apar mai turtite anterior decat posterior si au marginile
superioare si inferioare neregulate.

Diagnosticul diferential se va face cu :

Morbul lui Pott in faza incipienta.In cifoza adolescentilor
curbura este mare,nu unghiulara ca in morbul lui
Pott,durerile sunt mai putin accentuate si corespund unui
numar mai mare de vertebre,contrar durerilor limitate la
una,doua vertebre,in cazul tuberculozei osoase.Rigiditatea
coloanei nu este insotita de contractura muschilor
din jgheaburile vertebrale prezenta in cazul tuberculozei
osoase;
Insuficienta vertebrala care apare la fetite intre 10-15 ani,in
urma unui surmenaj fizic sau psihic.Insuficienta este
musculara iar radiografia nu evidentiaza nici o modificare
patologica.
Agenezia discala (partiala sau totala),de origine
congenitala,dar si inflamatorie,se manifesta tardiv prin
fenomene discrete : dureri cu caracter de lumbago;cifoza cu
Platispondilia se caracterizeaza prin latirea corpurilor
vertebrale. Este o cifoza congenitala curbura mica,mai
frecventa in regiunea cervicala si lombara,mai rar in cea
dorsala.
Examen radiologic : bloc format din doua sau mai multe
corpuri vertebrale, cu osificarea ligamentului intervertebral.
Cifoza cu microspondilie se manifesta radiologic prin vertebre
ale caror corpuri sunt oprite din dezvoltare.Clinic exista o cifoza
accentuata,dar mai ales apar tulburari neurologice determinate
de compresiuni medulare grave.Tratamentul este chilurgical,cu
rezectia corpului vertebral.

Cifoza din spondilita anchilozanta.Nu este obligatorie,dar

apare in cele mai multe cazuri,deoarece bolnavii isi pastreaza in
continuare pozitia de flexie a coloanei.Aceasta cifoza se datoreaza
in primul rand contracturii musculare.Doar in fazele mai tardive se
poate ajunge la o cifoza stabila (ireductibila),prin anchiloza
osoasa sau fibroasa. Cifoza profesionala.Atitudinile cifotice
dureroase,fara modificari radiologice aparente,se intalnesc la cei
care practica o profesie care cere o postura speciala de lucru
(lucratoarele din croiotorie).Apare de obicei o durere
interscapulara;contractura muschilor care acopera regiunea
interscapulara, pentru a fixa omoplatii in vederea acordarii unui
punct solid de sprijin bratelor.Dupa un efort prelungit acesti
muschi se surmeneaza si apar dureri.

Cifoza batranilor (senila).Este destul de frecventa.Spre

deosebire de cifoza adolescentilor care intereseaza indeosebi
ultimele vertebre toracale,cifza senila isi are sediul mai
sus,ea reprezentand doar o accentuare a curburii dorsale.In
general,afectiunea apare la indivizii cu o varsta inaintata
(60-80 de ani),insa poate exista si la indivizi mai tineri,mai
ales la cei care au practicat o meserie care ii obliga sa stea
mult timp aplecati.Cauzele instalarii cifozei sunt : slabirea
muschilor,a ligamentelor si ostoporoza.In cele mai multe
cazuri,cifoza se instaleaza lent,nu prezinta dureri
spontane,nici provocate.Cifoza este ireductibila.Mobilitatea
coloanei in regiunea cervicala si cea lombara este normala.

Examen radiologic:la nivelul coloanei afectate apar

modificari caracteristice cifozei (ingustari ale discurilor la
partea anterioara),precum si modificari datorate ostoporozei.

Diagnosticul diferential se face cu cifozele carentiale si

cu boala Paget.

Tratamentul este mult ingreunat datorita varstei

inaintate a indivizilor,precum si a diferitelor afectiuni cronice
asociate.

 Cifoza histero-traumatica apare consecutiv accidentelor

(de munca, alte traumatisme, mijloace de locomotie,etc.) si
se caracterizeaza printr-o cifoza,care evolueaza de la o
usoara incurbare a regiunii dorsale,pana la adevarate
atitudini vicioase.In acest caz bolnavul se apleaca foarte
mult inainte astfel incat priveste incontinuu pamantul,fiind
silit la aceasta de catre cifoza generalizata,la care se poate
adauga si flexia celor doua articulatii coxo-femurale.Cei mai
multi dintre indivizi acuza dureri de-a lungul coloanei
vertebrale,scaderea fortei musculare a membrelor inferioare,
fapt ce ii obliga pe acestia sa mearga sprijinindu-se in
baston.Frecvent se asociaza si tulburari psihomotorii.
Obiectiv-in afara de atitudinile amintite,nu apar
modificari,atat din punct de vedere clinic cat si radiologic.
Sindromul lui Kummel-Verneuil apare dupa
traumatisme,adesea neinsemnate,care ating direct sau indirect
coloana vertebrala.El evolueaza in trei stadii:
in primul stadiu se observa pe langa fenomenele traumatice
imediate,si dureri cu caracter nevralgic
(intercostale,sciatice,abdominale) si unele tulburari motorii
(contracturi,paresterzii).Aceste manifestari patologice
dureaza doar cateva zile,dupa acest interval, fenomenele se
inbunatatesc,mergand pana la disparitia lor
al doilea stadiu este acela al unei stari relativ bune,in care
bolnavul isi poate incepe activitatile obisnuite.Acest interval
liber poate dura uneori 1-2 ani;
in al treilea stadiu reapar durerile si se instaleaza
diformitatea vertebrala,sub forma ei cifotica,accentuandu-se
intr-un punct prin proeminenta unei apofize spinoase a unei
vertebre. In acest stadiu apar si fenomene de compresiune
medulara,radiculara sau radiculo-cordonala.
Diagnosticul diferential : anamneza este de o mare
insemnatate, deoarece forma cifozei si uneori chiar aspectul

radiografic sunt asemanatoare celor datorate spondilitelor

infectioase si,in special,morbului lui Pott. Un alt diagnostic
diferential trebuie facut cu platispondilia congenitala ,
descoperita cu ocazia unui traumatism.
Tratamentul este chirurgical si este indicat mai ales cand
exista fenomene de compresiune medulara. Cifoza tetanica, are
si ea o evolutie in 3 stadii:
Stadiul de decalcifiere osoasa;
Stadiul in care apare diformitatea;
Stadiul III , de recalcifiere puternica a vertebrelor care
formeaza unghiul gibozitatii.
Tratamentul este orthopedic,(imobilizare in pat de gips) sau
ortopedico-chirurgical. Cifoza medicamentoasa. Administrarea
unor anumite medicamente sau aplicarea unor mijloace
terapeutice de soc, folosite in special in neurologie, pot duce la
aparitia unor fracturi de coloana si la o cifoza consecutiva.
Astfel,avem cifozele aparute in urma administrarii de
insulina,curara,cortizon sau dupa socuri electrice.
Bolnavii ajung de obicei la fracturi in urma administrarii
zilnice a 100-200 mg de cortizon, timp de 1-2 luni.In tot acest
timp ei prezinta si o eliminare excesiva de calciu,fosfor si azot,
precum si o osteoporoza a coloanei. Pentru prevenirea acestor
complicatii,se recomanda adminisrarea concomitenta de
testosteron,care favorizeaza retentia de calciu,fosfor si
azot,precum si limitarea dozelor de cortizon,mai ales la bolnavii
cu predispozitie la osteoporoza (batrani,femei dupa menopauza si
bolnavi cu artrite reumatice severe).Este indicat tratamentul
fracturilor aparute in urma medicatiei de soc si prevenirea
cifozelor.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Cifozele,trebuie diferentiate de atitudinea cifotica, in

cazul careia curbura se redreseaza in decubit ventral sau se
hipercorecteaza la contractia voluntara a musculaturii spatelui.In
cazul in care nu se poate corecta astfel,denota faptul ca avem dea face cu o cifoza rigida sau fixa.
Trebuie eliminate toate cauzele miopatiilor care predomina
la nivelul musculaturii trunchiului.
EVOLUTIE SI PROGNOSTIC.

Evolutia si prognosticul cifozelor sunt foarte variate si depind

foarte mult de anumiti factori,cum ar fi:
Etiologia bolii;
Localizarea si intinderea ei;
Momentul diagnosticarii :cand aceasta se face i
n stadiile initiale,cand nu apar modificari organice (ci numai
functionale),evolutia si prognosticul sunt favorabile
Cu cat tratamentul este aplicat mai precoce,este mai
complex si de lunga durata,cu atat prognosticul este mai
bun;
Varsta pacientului : cifoza adolescentilor are prognostic bun
(daca se iau masuri la timp pentru a se impiedica formarea
unei cifoze definitive).
O mare parte din deviatiile coloanei vertebrale indiferent de
cauza care le-a generat, au un potential evolutiv, mai ales daca
au depasit un anumit grad de gravitate. Aceasta
evolutie,guvernata de legi biomecanice,independente uneori de
cauza initiala,se mentine pe toata perioada de crestere si nu
arareori,in cazurile grave,pe tot parcursul vietii.
Agravarea continua a deviatiei vertebrale antreneaza
tulburari ale functiei respiratorii (insuficienta respiratorie de tip
restrictiv) si, in final,a functiei cardiace.

TRATAMENT.

Act de o mare insemnatate,terapia unei deviatii vertebrale

(cifoza) este rezultatul muncii unei intregi echipe interdisciplinare
din care fac parte medicul ortoped , kinetoterapeutul,medicul de
explorari functionale,radiologul,protezistul,medicul neurolog,etc.
Indicatiile terapeutice trebuie sa fie individualizate fiecarui
caz in parte,sa tina cont nu numai de particularitatile
individului,dar si de mediul familial si posibilitatile de
supraveghere a efectuarii tratamentului in cadrul familiei.
Tratamentul cifozelor este unul complex care abordeaza mai
multe ramuri,atat medicale,socio-familiale,cat si educationale.
1.Tratament profilactic.

Dintre numeroasele cauze care contribuie la modificarea

tinutei corecte a trunchiului si aparitia deviatiilor vertebrale
trebuie mentionata,in primul rand, pozitia copilului in banca,la
scoala sau la masa de lucru acasa,unde isi petrece o mare parte
din timp,tocmai in perioada de crestere,pozitie care va avea o
insemnata influenta asupra coloanei vertebrale.Pentru eliminarea
acestei cauze favorizante de atitudine vicioasa,se indica folosirea
bancilor individuale care pot fi adaptate cu usurinta in functie de
talia elevului.
Pentru profilaxia atitudinilor vicioase se recomanda :
Cunoasterea cauzelor si a inprejurarilor care determina
atitudinea vicioasa si inlaturarea lor la timp;
Imbunatatirea stari de sanatate a organismului prin
procedee de calire,exercitii fizice,etc.
Inbunatatirea factorilor si a conditiilor activitatilor zilnice;

 Asigurarea obligatorie a odihnei zilnice.

2.Tratament igieno-dietetic.

Sunt indicate:-igiena corporala,a imbracamintei si a

locuintei;

-alimentatie bogata in proteine si saruri

minerale.

-regim de odihna adecvat (pe pat tare);

-viata in aer liber,cu multa miscare,cura

heliomarina,sport (innot,

volei,gimnastica,etc.);

-mentinerea unei pozitii (posturi) corecte

a trunchiului;

-corectarea tulburarilor de statica,

sustinerea corecta a platfusului.
.Tratament medicamentos: - tratament tonifiant cu
calciu,fosfor si vitamine.

4.Tratament ortopedico-chilurgical.

In alcatuirea planului terapeutic sunt luate in

considerare o serie de criterii.Stabilite pentru cifozele din
maladia Scheuermann,care sunt cele mai frecvente,ele insa
sunt folosite pentru alcatuirea programului terapeutic si in
deviatiile de alte cauze.
Criterii de indicatie terapeutica:
a) Gradul curburii vertebrale este un criteriu important pentru
indicatia terapeutica, astfel :
- Cifozele toracale sub 40-50 de grade se trateaza de
obicei prin mijloace kineto-terapeutice.
- Cifozele toracale intre 40-50 si 70-80 de grade se
trateaza prin mijloace ortopedice (redresari cu ajutorul
aparatelor gipsate si mentinerea corectiei cu ajutorul
corsetelor ortopedice).

- Cifozele grave,peste 80 de grade, nu pot fi corectate

si stabilizate decat printr-un tratament chirurgical.
b) Supletea coloanei vertebrale (posibilitatea de redresare a
curburii) evaluata clinic si radiografic,este un alt criteriu in
alegerea tratamentului. O coloana supla, reductibila va necesita
numai kinetoterapie. Dinpotriva,o redresare partiala sau
absenta,impune o corectare cu aparate gipsate si corsete
ortopedice.
c) Un criteriu major il reprezinta importanta leziunilor
structurale vertebrale, astfel leziunile grave,extinse la mai multe
vertebre impun un tratament ortopedic,chiar daca gradul cifozei
este relativ mic. Dinpotriva,o cifoza relativ importanta (50 de
grade) dar supla si cu leziuni structurale vertebrale mici, va
reactioma favorabil la kinetoterapie. d) Localizarea leziunilor
joaca si ea un rol important in stabilirea planului
terapeutic.Localizarile lombare si toraco-lombare abolesc mai
intai lordoza si apoi conduc la aparitia cifozei.Persistenta unei
cifoze lombare in ortostatism provoaca proiectia trunchiului
inainte si antreneaza o jena progresiva.In acest caz tratamentul
corectiv este cel ortopedic (aparate gipsate,corsete),el fiind
necesar chiar la o cifoza cu un grad mai mic al curburii.

TRATAMENTUL PRIN MASAJ.

Prin noiunea de masaj se nelege o serie de manipulri executate

manual, variate si aplicate sistematic la suprafaa organismului,n scop
terapeutic si profilactic.

Aciunea fiziologic a manevrelor de masaj const n aceea

c,n timpul executrii lor,de la terminatiile nervoase cutanate
pornesc impulsuri spre sistemul nervos central,care mresc
excitabilitatea i imbunatatesc starea funcional a scoarei cerebrale
Efectele masajului:
Efecte locale:
1.Aciune sedativ asupra:-durerilor de tip nevralgic;
-durerilor musculare i articulare.
Aciunea sedativ se obine prin manevre uoare,lente,care
stimuleaz repetat exteroceptorii i proprioceptorii.
2.Aciunea hiperemiant local.Se manifest prin nclzirea i
nroirea tegumentului
asupra cruia se exercit
masajul.Aceast aciime se obtine prin manevre mai
energice,care comprim alternativ vasele sangvine.
3.ndeprtarea lichidelor interstitiale,de staz,cu accelerarea
proceselor de resorbie n zona masat.Acest efect este benefic la
persoane cu insuficien venoas periferic i apare dup manevre
profunde,care conduc lichidul de staz de la periferie spre centru.
Efecte generale:
-creterea metabolismului bazal,
-stimuleaz funciile aparatului respirator i circulator,
-influenteaz favorabil starea general a organismului,
-mbuntete somnul,
-ndeprteaz oboseala muscular.

Toate aceste efecte generale se explic prin aciunea masajului

asupra pielii, care este un organ bine vascularizat i mai ales bogat
inervat. Efecte generale:
-creterea metabolismului bazal,
-stimuleaz funciile aparatului respirator i circulator,
-influenteaz favorabil starea general a organismului,
-mbuntete somnul,
-ndeprteaz oboseala muscular.

Toate aceste efecte generale se explic prin aciunea

masajului asupra pielii, care este un organ bine vascularizat i mai
ales bogat inervat.

S.
T.