Sunteți pe pagina 1din 32

MSURILE PREVENTIVE I ALTE MSURI PROCESUALE

Noiunea si clasificarea msurilor procesual penale


Masurile procesuale sunt mijloace de privaiune ori de constrngere pe care legea le pune la dispoziia
organelor judiciare si prin care se asigura normala desfurare a procesului penal, adic ndeplinirea
obligaiilor procesuale, garantarea executrii pedepsei si repararea pagubei produsa prin infraciune.
Masurile procesuale au caracter de activiti adiacente fata de activitile principale si de aceea, aceste
masuri apar ca posibiliti, aplicarea lor este eventuala, nefiind caracteristice oricrei cauza penale, ci
organele judiciare dispun luarea acestor masuri n funcie de mprejurrile concrete ale fiecrei cauze
penale.
Masurile procesuale au caracter provizoriu, ele putnd sa fie revocate in momentul in care dispar
mprejurrile care impun luarea acestora. Luarea acestor msuri de constrngere este permisa numai
dup nceperea urmririi penale.
CPP prevede 3 categorii de msuri procesuale:
1) Masuri preventive - scop si natura
Masurile preventive sunt o categorie a masurilor procesuale care au atat caracter de constrangere, cat
si preventiv. In art. 202 din CPP se arata ca masurile preventive se iau pentru a asigura buna deafasurare
a procesului penal sau pentru a impiedica sustragerea suspectului sau inculpatului de la urmarirea
penala sau de la judecata ori in scopul prevenirii savarsirii unei alte infractiuni.
CPP prevede 5 masuri preventive din care 2 privative de libertate (retinerea si arestarea preventiva) si
3 neprivative, doar restrictive de libertate (controlul judiciar, controlul judiciar pe cautiune si arestul
la domiciliu).
Masurile preventive au o natura procesuala proprie si ele se deosebesc de pedeapsa privativa de
libertate, deosebirea constand in faptul ca masurile preventive se iau numai in cursul procesului penal,
au caracter facultativ, de exceptie si se dispun pe o durata de timp scurta, existand posibilitatea
revocarii lor oricand.
Conditiile in care pot fi dispuse masurile preventive sunt prev in art .202, alin 1..3 si sunt:
a) masurile preventive pot fi dispuse daca exista probe sau indicii temeinice din care rezulta
suspiciunea rezonabila ca o persoana a comis o infractiune si daca sunt necesare in scopul asigurarii
bunei desfasurari a procesului penal, in scopul impiedicarii sustragerii suspectului / inculpatului de la
urmarirea penala sau de la judecata ori al prevenirii comiterii altei infractiuni.
b) inexistenta unei cauze care impiedica punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale.
c) masura preventiva sa fie proportionala cu gravitatea acuzatiei adusa persoanei fata de care este luata
si sa fie necesara pentru realizarea scopului urmarit prin dispunerea acesteia.
Organul judiciar competent si actul prin care se dispune asupra masurii preventive.
Masura preventiva a retinerii poate fi luata fata de suspect sau inculpat de catre organul de
cercetare(politie) penala sau de catre procuror numai in cursul urmaririi penale.
Masura preventiva a controlului judiciar si a controlului judiciar pe cautiune pot fi luate in cursul
urmaririi penale de catre procuror si de catre judecatorul de drepturi si libertati, in procedura de camera
preliminara de catre judecatorul de camera preliminara, iar in cursul judecatii de catre instanta de
judecata.
Masura preventiva a arestului la domiciliu si masura arestarii preventive pot fi luate fata de inculpat in
cursul urmaririi penale de catre judecatorul de drepturi si libertati, in procedura de camera preliminara
de catre judecatorul de camera preliminara, iar in cursul judecatii de catre instanta de judecata.

Organul de cercetare penala si procurorul dispun asupra masurilor preventive prin ordonanta motivata,
iar instanta de judecata in cursul judecatii se pronunta prin incheiere motivata.
Inlocuirea, revocarea si incetarea de drept a masurilor preventive - in situatia in care temeiurile care
au impus luarea uneia dintre masurile de preventie se schimba, masura poate fi inlocuita cu o alta
masura mai usoara sau mai grava, daca inlocuirea este necesara si posibila.
Masura preventiva se revoca fie din oficiu fie la cerere fie cand au incetat temeiurile care au
determinat-o sau au aparut imprejurari noi din care rezulta nelegalitatea masurii. In cazul retinerii sa
arestarii preventive odata cu revocarea masurii suspectul sau inculpatul este pus de indata in libertate.
Daca masura preventiva a fost luata in cursul urmaririi penale de catre procuror sau judecatorul de
drepturi si libertati, atunci organul de cercetare penala are obligatia sa informeze de indata in scris pe
procuror despre orice imprejurare care ar putea sa conduca la revocarea sau inlocuia masurii
preventive. Daca apreciaza ca informatiile comunicate justifica revocarea sau inlocuirea masurii
preventive procurorul dispune aceasta sau sesizeaza in termen de 24 de ore pe judecatorul de drepturi
si libertati care a luat masura.
Incetarea de drept a masurilor preventive este reglem in art 241 CPP. Daca inlocuirea sau revocarea
este lasata la aprecierea organului judiciar, incetarea este obligatorie, astfel incat organul judiciar
trebuie sa se conformeze si daca este cazul sa puna imediat in libertate persoana fata de care s-a dispus
masura preventiva.
Masurile preventive inceteaza de drept in urm cazuri:
a) la expirarea termenelor prevazute de lege sau stabilite de organele judiciare
b) in cazurile in care procurorul dispune o solutie de netrimitere in judecata, ori instanta pronunta o
hotarare de achitare, de incetare a procesului penal, de renuntare la aplicarea pedepsei, de amanare
aplicarii pedepsei ori de suspendare a executarii pedepsei sub supraveghere, chiar nedefinitiva.
c) la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a dispus condamnarea inculpatului.
d) in alte cazuri prevazute de lege.
Arestarea preventiva si arestul la domiciliu inceteaza de drept si in urmatoarele cazuri:
a) in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii in prima instanta, la implinirea duratei maxime
prevazuta de lege.
b) in apel daca durata masurii a atins durata pedepsei pronuntate in hotararea de condamnare.
Persoanei fata de care s-a dispus masura preventiva, precum si tuturor institutiilor cu atributii in
executarea masurii li se comunica o copie de pe ordonanta sau de pe incheiere prin care se constata
incetarea de drept a masurii cu consecinta punerii in libertate de indata a celui retinut sau arestat
preventiv.
RETINEREA- art 209-210 CPP - poate fi dispusa de organul de cercetare penala sau de procuror
numai in cursul urmaririi penale daca sunt indeplinite conditiile prev de art 202. Retinerea se poate
dispune pentru cel mult 24 de ore, iar in durata retinerii nu se include timpul strict necesar conducerii
suspectului, inculpatului la sediul organului judiciar si nici perioada in care suspectul sau inculpatul sa aflat sub puterea mandatului de aducere.
Persoanei retinute i se aduce la cunostiinta de indata intr-o limba pe care o intelege infractiunea pentru
care este suspectat si motivele retinerii. Masura retinerii poate fi dispusa numai dupa ascultarea

suspectului sau inculpatului in prezenta avocatului ales sau numit din oficiu. Suspectul sau inculpatul
retinut are dreptul sa incunostiinteze personal avocatul ales sau poate solicita organului de cercetare
penala sa il incunostiinteze pe avocat. Avocatul ales are obligatia sa se prezinte la sediul organului
judiciar in termen de maxim 2 ore de la incunostiintare, iar in caz de neprezentare organul de cercetare
sau procurorul numesc un avocat din oficiu. Avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul de a
comunica dirrect cu acesta in conditii care sa asigure confidentialitatea. Retinerea se dispune de
organul de cercetare sau de procuror prin ordananta care trebuie s cuprinde motivele care au
determinat luarea msurii, ziua si ora la care ncepe msura precum si ziua, ora la care reinerea se
sfrete.
Pe perioada retinerii organul de cercetare penala sau procurorul are dreptul sa procedeze la
fotografierea si luarea amprentelor suspectului sau inculpatului retinut. Impotriva ordonantei prin care
organul de cercetare sau procurorul a luat masura retinerii suspectul sau inculpatul poate face plangere
la procurorul care supravegheaza urmarirea penala inainte de a expira durata retinerii. Impotriva
ordonantei prin care procurorul a luat masura se poate face plangere la procurorul ierarhic superior.
Procurorul sesizeaza judecatorul de drepturi si libertati in vederea luarii masurii arestarii preventive a
inculpatului cu cel putin 6 ore inainte de expirarea duratei retinerii acestuia. Persoanei retinute trebuie
sa i se comunice in scris sub semnatura dreptul la asistenta medicala de urgenta, precum si dreptul de
a face plangere impotriva plangerii, iar daca cel retinut nu poate sau refuza sa semneze se va incheia
un proces verbal in acest sens.
CONTROLUL JUDICIAR
Masura preventiva neprivativa de libertate,doar restrictiva, care consta in impunerea de catre organele
judiciare a unor obligatii pe care inculpatul trebuie sa le respecte pe intreaga durata a acesteimasuri
preventive.
Organul judiciar dipune masura, in cursul urmaririi penale poate dispune luarea masurii controlului
judiciar fata de inculpat- procurorul si judecatorul de drepturi si libertati.
In proc de camera preliminara masura poate fi dispusa de judecatorul de camrra preliminara in cursul
judecatii masura poate fi dispusa de instanta de judecata;conditia pt luarea acestei masuri este ca ea sa
fie necesara pt realizarea scopului prevazut de art 202.
Procedura luarii masurii controlului judiciar - procurorul dispune citarea inculpatului aflat in stare
de libertate sau aducerea inculpatului aflat in stare de retinere; inculpatului i se aduce la cunostinta ,de
indata, infractiunea pt care este suspectat si motivele luarii masurii controlului judiciar.
Procuroril dispune luarea masurii prin ordonanta motivata care se comunica inculpatului. Masura poate
fi luata numai dupa audierea inculpatului in prezenta avocatului ales sau numit din oficiu. Impotriva
ordonantei prin care s-a luat masura, inculpatul poate face plangere in termen de 48 de ore de la
comunicare la judecatorul de drepturi si libertati.
Judecatorul fixeaza termen de judecata in camera de consiliu si dispune citarea inculpatului,insa
neprezentarea acestuia nu-l impiedica pe judecator sa dispuna asupra masurii luate de procuror. Atunci
cand inculpatul este prezent, judecatorul asculta in prezenta avocatului si cu participarea procurorului.
Judecatorul poate revoca masura daca s-au incalcat dispozitiile legii care reglementeaza conditiile de
luare a acestei masuri.
Judecatorul de camera preliminara sau instanta poate dispune prin incheiere motivata luarea masurii
controlului judiciar la cererea motivata a procurorului sau din oficiu .Ascultarea inculpatului prezent
este obligatorie si tot obligatorie este prezenta avocatului si a procurorului.

Continutul controlului judiciat art 215 CPP - Pe perioada cat se afla sub control judiciar inculpatul
trebuie sa respecte urmatoarele obligatii,pe care organul judiciar trebuie sa i le impuna.
a) sa se prezinte la organul de u.p sau la judecator ori de cate ori este chemat
b) sa informeze de indata organul judiciar care a dispus masura cu privire la schimbarea locuintei
c) sa se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea conform programului de
supraveghere intocmit de organul de politie.
Organul judiciar care a dispus masura poate sa impuna inculpatului ca pe timpul controlului judiciar
sa respecte una sau mai multe din urmatoarele obligatii:
a) sa nu depaseasca o anumita limita teritoriala fixata de organul judiciar fara incuviintarea prealabila
a acestuia.
b) sa nu se deplaseze in anumite locuri stabilite de organul judiciar sau sa se deplaseze numai in locurile
stabilite de acesta.
c) sa poarte permanent un sistem electronic de supraveghere.
d) sa nu revina in locuinta familiei, sa nu se apropie de persoana vatamata, de alti participanti la
infractiune, de martori, de experti sau de alte pers desemnate de organele judiciare si sa nu comunice
cu acestea direct sau indirect.
e) sa nu exercite profesia, meseria sau sa nu desf activ in exercit careia a sav fapta
f) sa comunice periodic info relevante despre mij sale de existenta
g) sa se supuna unor mas de control sau de tratament medical mai ales in scopul dezintoxicarii
h) sa nu participe la manif sportive sau culturale ori la alte adunari publice
i) sa nu conduca vehicule anume stab de org jud
j) sa nu detina, sa nu fol, sa nu poarte arme
k) sa nu emita cecuri.
In ordonanta sau in inch prin care s-a dispus luarea mas treb prev in mod expres obl ce au fost stab inc
si i se atrage atentia ca in caz de incalcare cu rea credinta a obl mas controlului jud se poate inlocui cu
mas arestului la dom sau cu mas arestarii prev.
Daca in cadrul obl de a nu depasi o anum limita terit s-a impus inc interdictia de a nu parasi tara sau o
anum localit atunci cate o copie a ord, respectiv a inch se va comunica unitatii de politie in raza careia
locuieste inc precum si serv public comunitar de evidenta a populatiei, pol de frontiera si
inspectoratului pt imigrari in situatia celui care nu e cetatean roman.
Inlocuirea mas contr jud cu mas arestului la dom sau cu mas arestarii pre se dispune de jud de dr si lib,
de jud de cam prelim sau de inst in urm 2 situatii :
a) in cazul in care pe durata mas inc incalca cu rea credinta obl care ii revin
b) exista suspiciunea rezonabila ca inc a comis cu intentie o noua infract pt care s-a dispus punerea n
misc a act pen impotriva sa.
Org jud care au dispus mas pot sa sch continutul contr jud in sensul ca pot impune noi obl pt inc sau
pot dispune inlocuirea sau incetarea unora dintre obl daca apar motive temeinice care justifica aceasta.
CONTROLUL JUDICIAR PE CAUTIUNE. 216, 217 CPP
Este o mas prev restrictiva de lib si poate fi dispusa de proc sau jud de dr si lib in cursul u. p, de jud
de cam prelim si de catre inst de jud. Pt a putea fi dispusa ac mas treb intrunite cumulativ urm conditii:
1) daca exista una dintre situatiile prev de art 223 care reglem mas arestarii prev si daca din probe
rezulta suspiciunea rezonabila ca inc a comis o infract din cele prev in art 223 alin 2 care reglem mas
arestarii prev.

2) luarea ac mas este suf pt realiz scopului prev de art 202 CPP
3) inc depune o cautiune a carei valoare este stab de catre org jud.
Continutul masurii consta in depunere unei sume de bani determinate la dispozitia organului judiciar
dar pe numele inculpatului sau in constituirea unei garantii reale mobilire ori imobiliare in limitele
unei sume de bani determinate in favoarea organului judiciar care a dispus masura.Valoarea cautiunii
este de cel putin 1000 lei si se determina in raport cu gravitatea acuzatiei,cu situatia materiala si
obligatiile legale ale inculpatului.Pe perioada masurii,inculpatul tr sa respecte obligatiile prevazute in
art 215/1 si se poate impune respectarea unei sau mai multor obligatii prev de art 205/2.
Cautiunea garanteaza participarea inculpatului la procesul penalsi respectarea de catre acesta a
obligatiilor ce au fost impuse.Instanta de judecata dispune confiscarea cautiunii daca masura
controlului judiciar pe cautiune a fost inlocuita cu masura arestului la domiciliu sau arestarii
preventive.In toate celelalte cazuri,instanta,prin hotarare,dispune restituirea cautiunii.In cazul in care
se dispune o solutie de netrimitere in judecata,procurorul dispune si restituirea cautiunii.
Judecatorul de drepturi si libertati,judecatorul de camera preliminara si instanta,la cererea procurorului
poate sa dispuna inlocuirea acestei cu masura arestului la domiciliu,in urm situatii
a)daca pe durata masurii,inculpatul incalca cu rea credinta obligatiile ce-i revin.
b)daca estista suspiciunea rezonanabila ca inculpatul a comis o noua infract pentru care s-a dispus
pinerea in miscare a actiunii impotriva sa.
ARESTUL LA DOMICILIU 218-222
Aceasta masura restrictiva de libertate poate fi dispusa de judecatorul de drepturi si libertati,de
judecatorul de camera preliminara sau de catre instanta de judecata daca sunt indeplinite conditiile
prevazute de articolul 223 CPP care reglementeaza arestarea preventiva si daca luarea acestei masuri
e necesara si suficienta pentru realizarea scopurilor prev de art 2 CPP.
Criteriile ce trebuie avute in vedere la indeplinirea conditiilor necesare pentru luarea acestei masuri
sunt:-gradul de pericol al infractiunii,-scopul masurii,-sanatarea,-varsta,-situatia familiara,-alte
imprejurari privind persoana impotriva careia se ia masura.
Masura nu poate fi dispusa cu privire la inculpatul fata de care exista suspiciunea rezonbila ca a savarsit
o infractiune asupra unui membru al familiei saui care a fost condamnat anterior definitiv pentru infract
de evadare.Persoanei fata de care s-a dispus aceasta masura trebuie sa i se comunice drepturile
prevazute in articolul 83,dreptul de a fi incunostiintat un membru al familiei despre luRea masurii,dr
de a contesta masura si dr de a solicita inlocuirea dau revocarea acestei masuri cu o alta masura
preventiva.
Procedura de luare a masurii
Procurorul ininteaza jud de dr si libertati o propunere motivata de luTea a masurii arestului la domiciliu
impreuna cu dosarul cauzei.
Judecatorul fixeaza termen de solutionare in camera de consiliu in termen de 24 de ore de la
inregistrarea propunerii si dispune citara in ulpatului,iar neprezentarea acestuia nu-l impiedica pe
judecator sa solutioneze propunerea.Dupa audierea inculpatului prezent,judecatorul poTe admite sau
respinge propunerea procurorului prin incheiere motivata,Daca respinge,jud poate,prin aceeasi
incheiere,sa dispuna masura controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cautiune.In aceleasi
cond,jud de camera preliminara sau instanta pot dispune arestul la domiciliu la cererea procurorului
sau din oficiu

Continutul masurii-masura consta in obligatia impusa inculpatului pe o perioada determinata de a nu


parasi imobilul in care locuieste fara permisiunea organului judiciar care a dospus masura si de a se
supune unor restrictii stabilite de organul judiciar.
Pe durata arestului la domiciliu,inculpatul are urm obligatii:
-sa se prezinte in fata organului de u.p ori de cate ori este chemat
-sa nu comunice cu pers vatamata sau cu membrii familiei ai acesteia,cu alti participanti la
infractiune,cu martori,experti si alte org
Organul jud care adispus masurapoate sa diuna ca pe durata arestului la domiciliu sa poarte un
dispozitiv de supreaveghere.
Pe durata masurii,inculpatul poate paradi imobilul in care locuieste pentru a se prezenta in fata org
judiciar la chemarea acestuia.
La cererea scrisa,motivata a inculpatului,judecatorul care a dispus masura poate sa-i permitaacestui sa
paraseasca impobilul pentru a se prezenta la locul de munca,la cursuri de invatamant sau de pregatire
profesionala sau pentru procurarea mijloacelor de existenta daca acest lucru este necesar pentru
realizarea unor depturi sau interese legitime ale inculpatului.In cauri urgente,pentru motive
intemeiate,inculpatul
poate
parasi
imobilul
carea
dispus
masura
pedurata
de
timpstrictnecesara,informand imediat dupa aceasta organul de supraveghere si organul care a dispus
masura.
Organul desemnat cu supravegherea inculpatului,verifica periodic respectarea masurii si daca constata
incalcarea de catre inculpat a obligatiilor,sesizeaza pe rocuror in cursul urm penale si pe jud care a
dispus madura.
Pentru supravegherea respectarii acestei masuri,organul de politie poate sa patrunda in imobilul in care
se executa masura fara invoirea inculpatului sau a persoanelor care locuiesc cu acesta.
Organul judiciar care a dispus masura,la dererea procurorului sau din oficiu,poate dispune inlocuirea
masurii de arest la domiciliu cu cea a arestului in aceleasi situatii in care poate inlocui masura
controlului judiciar cu masura arestului la domiciliu.
Durata masurii arestului la domiciliu
In cursul urm. penale arestul la domiciliu poate fi dispus pe o durata de cel mult 30 de zile. Masura
poate fi prelungita in cursul urm. penale numai in caz de necesitate, daca se mentin temeiurile care au
determinat luarea masurii sau au aparut temeiuri noi. Fiecare prelungire nu poate depasi 30 de zile, iar
durata maxima a arestului la domiciliu in cursul urm. penale este de 180 de zile.
Durata dispusa prin masura arestului la domiciliu nu se i-a in considerare pt calculul duratei maxime
a masurii arestarii preventive a inculpatului in cursul urmaririi penale.
Prelungirea arestului la domiciliu in cursul up, poate fi dispusa de judecatorul de dr si libertati.
Judecatorul trebuie sa fie sesizat in vederea prelungirii masurii de catre procuror prin propunere
motivata insotita de dosarul cauzei cu cel putin 5 zile inainte de a expira durata acesteia.
Judecatorul fixeaza termen de solutionare a propunerii in camera de consiliu mai inainte de a expira
durata masurii si dispune citarea inculpatului, iar participarea procurorului este obligatorie. Judecatorul
poate admite sau respinge propunerea prin incheiere motivata.
In cursul judecatii masura este nelimitata in timp, pe tot parcursul procesului penal, totusi cu 2
limitari si anume : in cursul judecatii in prima instanta, pana la implinirea duratei maxime a pedepsei
prev de lege, iar in apel daca durata masurii a atins durata pedepsei pronuntata in hot de condamnare,
situatii care reprezinta cazuri de incetare de drept a masurii.

Organul judiciar care a dispus masura la cererea motivata a procurorului sau din oficiu, poate sa
dispuna inlocuirea arestului la domiciliu cu masura arestarii preventive in urm. 2 situatii:
a) daca inculpatul a incalcat cu rea-credinta masura sau oblig. care ii revin;
b) exista suspiciunea rezonabila ca inc a savarsit cu intentie o noua infractiune pt care s- a dispus
punerea in miscare a actiunii penale impotriva sa.
ARESTAREA PREVENTIVA - reglem. in art. 223-240 CPP
Aceasta masura privativa de libertate poate fi luata in cursul up de catre judecatorul de dr si libertati
in procedura de camera preliminara de catre judecatorul de camera preliminara, iar in cursul judecatii
de catre instanta.
Pt luarea acestei masuri, trebuie indeplinite cumulativ urm. conditii:
1) numai daca din probe rezulta suspiciunea rezonabila ca inc a savarsit o infractiune;
2) exista una dintre urm. situatii:
a) inc a fugit ori s-a ascuns in scopul de a se sustrage de la urm. penala sau de la judecata, ori a facut
pregatiri de orice natura pt astfel de acte;
b) inculpatul incearca sa influenteze un alt participant la comiterea infractiunii, un martor, un expert
sau incearca sa distruga, sa altereze, sa ascunda sau sa sustraga mijloace materiale de proba sau sa
determine o alta persoana sa aiba un astfel de comportament.
c) inculpatul exercita presiunii asupra pers. vatamate sau incearca sa realizeze o intelegere
frauduloasa cu aceasta.
d) exista suspiciunea rezonabila ca, dupa punerea in miscare a act penale impotriva sa, inculpatul a
savarsit cu intentie o noua infract. sau pregateste savarsirea unei noi infractiuni.
Masura arestarii preventive a inc poate fi luata si daca din probe rezulta suspiciunea rezonabila ca
acesta a savarsit una dintre urm. infractiuni prev. in art 233 alin (2) din CPP si anume: o infractiune
intentionata contra vietii; o infract. prin care s- a cauzat vatamarea corporala sau moartea unei
persoane; o infractiune contra securitatii nationale; o infract. de trafic de stupefiante, de persoane, acte
de terorism, spalarea banilor, falsificare de monede, santaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscala,
ultraj; o infractiune de coruptie sau o infractiune pt care legea prevede pedeapsa inchisorii de 5 ani sau
mai mare.
La luarea masurii arestarii preventive trebuie avute in vedere urm. criterii: evaluarea gravitatii faptei,
a modului si a circumstantelor de comitere a acesteia, a anturajului, a mediului din care provine
inculpatul, a antecedentelor penale si a altor imprejurari privind persoana inculpatului, de natura sa
conduca la constatarea ca privarea de libertate este necesara pt a inlatura o stare de pericol pt ordinea
publica.
Luarea masurii arestarii preventive in cursul urmaririi penale.
Procurorul, daca apreciaza ca sunt intrunite conditiile legii, intocmeste o propunere motivata de luare
a masurii arestarii preventive fata de inc. cu indicarea temeiului de drept. Propunerea impreuna cu
dosarul cauzei se prezinta judecatorului de dr si libertati care stabileste termen de solutionare a
propunerii, iar in cazul in care inc. se afla in stare de retinere, termenul trebuie stabilit inainte de a
expira durata retinerii.
Termenul se comunica procurorului si avocatului inculpatului caruia i se pune la dispozitie, la cerere,
dosarul cauzei pt studiu. Solutionarea propunerii se face numai in prezenta inc. in afara de cazul in
care inc. este disparut, se sustrage sau din cauza starii de sanatate sau din cauza de forta majora, nu se
poate prezenta la judecator.

In toate cazurile este obligatorie asistenta juridica a inc., iar participarea procurorului este de asemenea
obligatorie. Judecatorul trebuie sa il audieze pe inculpat despre fapta de care este acuzat.
Daca apreciaza ca sunt intrunite conditiile legii, judecatorul admite propunerea procurorului si dispune
prin incheiere motivata arestarea preventiva a inc. Arestarea preventiva poate fi dispusa pt cel mult 30
de zile, iar durata retinerii pt 24 de ore nu se deduce din durata arestarii preventive.
Daca apreciaza ca nu sunt intrunite coditiile legii pt arestarea preventiva, judecatorul respinge prin
incheiere motivata propunerea procurorului si dispune punerea in libertate a inculpatului retinut.
Judecatorul daca sunt intrunite conditiile legii, poate sa dispuna aplicarea uneia din celelalte masuri
preventive si anume: masura controlului judiciar, a controlului judiciar pe cautiune sau a arestului la
domiciliu. Dupa luarea masurii, inculpatului i se aduce la cunostiinta motivele pt care s-a isdispus
masura si de indata se incunostiinteaza despre luarea masurii un membru al familiei inc. sau o alta
persoana desemnata de inculpat.
In baza incheierii prin care s-a dispus arestarea preventiva, judecatorul emite de indata mandatul de
arestare. Daca prin incheiere s-a dispus arestarea preventiva a mai multor inculpati, se emite cate un
mandat pt fiecare dintre ei.
Mandatul de arestare preventiva trb sa cuprinda: instanta din care face parte judecatorul care a dispus
luarea masurii, data emiterii mandatului, numele, prenumele si calitatea judecatorului care a emis
mandatul, datele de identitate ale inc., durata pt care s-a dispus masura, aratarea faptei de care este
acuzat inculpatul, temeiurile concrete care au determinat luarea masurii, ordinul de a fi arestat inc,
indicarea locului unde va fi detinut inc arestat preventiv, semnatura judecatorului si semnatura inc.
prezent.
Cand mandatul de arestare a fost emis dupa ascultarea inculpatului, judecatorul inainteaza un exemplar
al mandatului persoanei arestate si un alt exemplar organului de politie, care la randul sau preda
exemplarul administratiei locului de detinere.
Cand mandatul s-a emis in lipsa inc. , judecatorul inmaneaza 2 exemplare originale, organului de
politie de la domiciliul sau resedinta inculpatului, iar daca inc nu are domiciliul, resedinta in Romania,
at cele 2 exemplare se inainteaza organului de politie in raza teritoriala a caruia se afla instanta de
judecata.
In continuare, organul de politie procedeaza la arestarea persoanei aratate in mandat, careia ii preda
un exemplar al mandatului si o conduce in cel mult 24 de ore in fata judecatorului care a emis mandatul.
In vederea executarii mandatului, organul de politie poate patrunde in domiciliul sau resedinta
oricarei persoane fizice, fara invoirea acesteia, precum si in sediul oricarei pers juridice fara
incuvintarea reprezentantului legal, daca exista indicii temeinice din care sa rezulte banuiala rezonabila
ca pers din mandat se afla in locuinta, resedinta sau sediul respectiv.
Atunci cand persoana mentionata in mandat nu a fost gasita, organul de politie incheie un proces verbal
si il instiinteaza pe judecatorul care a emis mandatul, precum si organele competente pentru darea in
urmarire si consemn la punctele de frontiera.
Prelungirea arestarii preventive in cursul urmariri penale - poate fi dispusa daca temeiurile care au
determinat arestarea initiala impun in continuare privarea de libertate a inc sau exista temeiuri noi care
justifica prelungirea masurii. Prelungirea arestarii preventive poate fi dispusa de jueecatorul de dr si
libertati.
Prelungirea arestarii se poate dispune numai la propunerea motivata a procurorului care supravegheaza
urmarirea penala. Prelungirea arestarii preventive se poate dispune pt o perioada de cel mult 30 de zile.

Judecatorul poate acorda in cursul urmaririi penale si alte prelungiri, insa fiecare prelungire nu poate
depasi 30 de zile.
Durata totala a arestarii preventive in cursul urm. penale nu poate depasii un termen rezonabil si nu
poate fi mai mare de 180 de zile.
Dac apreciaz c nu sunt ntrunite cond legii, judectorul respinge prin ncheiere propunerea de
prelungire i poate s dispun nlocuirea msurii arestrii preventive cu msura controlului judiciar, a
controlului judiciar pe cauiune sau a arestului la domiciliu.
Arestarea preventiva a inculpatului in procedura de camera preliminara si in cursul judecatii arestarea preventiva poate fi dispusa de judecatorul de camera preliminara sau de catre instanta de
judecata din oficiu sau la propunerea motivata a procurorului pt o perioada de cel mult 30 de zile pt
aceleasi temeiuri si in aceleasi conditii ca si arestarea preventiva dispusa de judecatorul de drepturi si
libertati.
In tot cursul procedurii de camera preliminara, judecatorul din oficiu verifica periodic, dar nu mai
tarziu de 30 de zile, daca subzista temeiurile care au determinat luarea masurii si dispune fie mentinerea
masurii preventive fata de inculpat, fie dispune revocarea masurii si punerea in libertate a inculpatului
daca nu este arestat in alta cauza.
Cand procurorul dispune trimiterea in judecata a inculpatului fata de care s-a dispus o masura
preventiva, rechizitoriul impreuna cu dosarul cauzei se inainteaza judecatorului de camera preliminara
cu cel putin 5 zile inainte de a expira durata masurii.
In termen de 3 zile de la inregistrarea dosarului, judecatorul de camera preliminara verifica legalitatea
si temeinicia masurii preventive, si daca constata, ca temeiurile care au determinat luarea masurii se
mentin sau exista temeiuri noi care justifica masura preventiva, dispune prin incheiere motivata
mentinerea masurii, iar daca, constata ca au incetat temeiurile care au determinat luarea masurii si nu
exista temeiuri noi, dispune revocarea masurii.
Judecatorul de camera preliminara inainteaza dosarul instantei de judecata, iar instanta in tot cursul
judecatii, din oficiu trebuie sa verifice periodic, dar nu mai tarziu de 60 de zile, daca subzista temeiurile
care au determinat mentinerea masurii arestarii preventive fata de inculpat.
In cursul judecatii, durata totala a arestarii preventive a inculpatului nu poate depasii un termen
rezonabil si nu poate fi mai mare de jumatatea maximului special prevazut de lege pt infractiunea care
face obiectul sesizarii instantei de judecata. In toate cazurile, durata arestarii preventive nu poate
depssii, in cursul judecatii, 5 ani.
La expirarea acestor termene, instanta de judecata poate dispune luarea unei alte masuri preventive
in conditiile legii. Aceste termene curg de la data sesizarii instantei de judecata in cazul inculpatului
arestat preventiv sau de la data punerii in executare a mandatului de arestare, atunci cand fata de
inculpat s-a dispus arestarea preventiva in lipsa.
DISPOZITII SPECIALE PRIVIND MASURILE PREVENTIVE APLICATE
MINORILOR
Fata de suspectul/inculpatul minor, se pot dispune masurile preventive care pot fi dispuse fata de
suspectul sau inculpatul major, cu unele derogari/completari.
Retinerea si arestarea preventiva pot fi dispuse fata de un suspect, inculpat minor, in mod exceptional,
numai daca efectele pe care privarea de liberate le-ar avea asupra personalitatii si dezvoltarii minorului,
nu sunt disproportionate fata de scopul urmarit prin luarea masurii.

La stabilirea duratei pt care se ia masura arestarii preventive, trebuie sa se aiba in vedere varsta
inculpatului de la data cand se dispune luarea, prelungirea sau mentinerea acestei masuri.
Cand s-a dispus retinerea sau arestarea preventiva a unui minor, este obligatorie incunostintarea
reprezentantului legal al acestuia sau persoana in ingrijirea careia se afla minorul. Regimul special de
detinere al minorilor este reglementat prin legea privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse
de organele judiciare in cursul urmariri penale.
Luarea masurilor de ocrotire in caz de arestare preventiva in cursul urmariri penale.
In situatia in care masura arestarii preventive se dispune fata de un inculpat in a carui ocrotire se
afla un minor, o persoana care datorita varstei, bolii sau altei cauze are nevoie de ajutor, judecatorul
de dr si libertati care a dispus masura arestarii preventive, are obligatia sa incunostiinteze autoritatea
competenta in vederea luarii masurilor legale de ocrotire pentru persoana respectiva.
Tratamentul medical sub paza permanenta
In situatia in care pe baza actelor medicale se constata ca cel arestat preventiv sufera de o boala care
nu poate fi tratata in reteaua medicala a administratiei nationale a penitenciarelor, administratia locului
de detinere dispune efectuarea tratamentului sub paza permanenta in reteaua medicala a ministerului
sanatatii. Timpul in care inculpatul este internat sub paza permanenta, intra in durata arestarii
preventive.
Caile de atac impotriva incheierilor prin care se dispune asupra masurilor preventive.
Impotriva incheierilor prin care, in cursul urm. penale, judecatorul de dr si libertati dispune asupra
masurilor preventive, inculpatul si procurorul pot formula contestatie in termen de 48 de ore de la
pronuntare sau de la comunicare.
Contestatia se depune la judecatorul de drepturi si libertati care a pronuntat incheierea atacata si se
inainteaza impreuna cu dosarul cauzei, judecatorului de dr si libertati de la instanta ierarhic superioara
in termen de 48 de ore de la inregistrare.
Contestatia formulata de inculpat se solutioneaza in termen de 5 zile de la inregistrare. Contestatia
formulata de procuror se solutioneaza inainte de a expira durata masurii preventive dispuse anterior.
Solutionarea se face in prezenta inc, cu participarea procurorului si a aparatorului inc.
Judecatorul sesizat cu contestatia, o poate admite sau o poate respinge, iar daca respinge contestatia
inculpatului, poate sa dispuna inlocuirea masurii preventive, cu o alta masura preventiva mai usoara.
Impotriva incheierilor prin care judecatorul de camera preliminara dispune asupra masurilor
preventive, inc si procurorul pot face contestatie in termen de 48 de ore. Contestatia se depune la
judecatorul de camera preliminara care a pronuntat incheierea atacata si se inainteaza impreuna cu
dosarul cauzei judecatorului de camera preliminara de la instanta ierarhic superioar.
Impotriva incheierilor prin care instanta dispune asupra masurilor preventive, inculpatul si procurorul,
pot formula contestatie in termen de 48 de ore. Contestatia se depune la instanta care a pronuntat
incheierea atacata si se inainteaza instantei ierarhic superioare, care trebuie sa o solutioneze in sedinta
publica.
2)Masuri de siguranta cu caracter medical.
Obligarea provizorie la tratament medical.

Aceasta masura poate fi dispusa prin incheiere motivata de judecatorul de dr si liberatati in cursul
urm. penale, de judec. de camera preliminara si de instanta de judecata.
Masura poate fi dispusa fata de suspectul sau inculpatul care se afla in situati prev. de art. 109 Cod
Penal, adica, daca din cauza unei boli inclusiv cea provocata de consumul cronic de alcol sau alte
substante psiho active, prezinta pericol pt societate.
Masura consta in obligarea suspectului sau inc sa urmeze in mod regulat tratamentul medical prescris
de un medic de specialitate pana la insanatosire sau pana la obtinerea unei ameliorari care sa inlature
starea de pericol.
In cursul urm. penale sau al procedurii de camera preliminara, procurorul daca apreciaza ca se
intrunesc cond legii, inainteaza judec. o propunere motivata de luare fata de suspect/ inculpat, a masurii
obligarii provizorii la tratament medical. Propunerea trebuie sa fie insotita de expertiza medico-legala
din care sa rezulte necesitatea aplicarii masurii. Judecatorul primind propunerea, fixeaza termen de
solutionare de cel mult 5 zile si dispune citarea suspectului sau inc. Participarea procurorului sau a
aparatorului sunt obligatorii. La solutionarea propunerii suspectul sau inc are dr sa fie asistat de un
medic desemnat de suspect sau inc, care poate opune concluzii judecatorului si poate sa participe la
alcatuirea planului terapeutic. Daca admite propunerea, judecatorul dispune oblig provizorie la tratame
t medical. Daca dupa ce s-a dispus masura s-a produs insanatosirea suspectului/ inc sau a intervenit o
ameliorare a bolii, at judec care luat masura dispune la cererea suspectului, inc a medicului, a
procurorului sau a unui membru al familieifamiliei inc, ridicarea masurii luate.
In cursul jurecatii in prima instanta si in apel, la propunerea procurorului sau din oficiu, inculpatul
poate fi obligat provizoriu la tratament medical de catre instanta de jueecata.
Daca suspectul sau inc incaoca cu rea credinta masura obligarii provizorii la tratament medical,
judecatorul dispune la propunerea procurorului sau a medicului de specialitate, internarea medicala
provizorie a suspectului sau inculpatu inc.
Internarea medicala provizorie - aceasta masura poate fi dispusa de judec. de dr sisi libertati, de
judec de camera preliminara si de instanta de judecata.
Masura poate fi dispusa daca suspectul sau inc este bolnav mintal sau consumator cronic de substante
psiho-active si daca luarea masurii este necesara pt a inlatura un pericol concret si actual pt siguranta
publica.
Masura consta in internarea provizorie nevoluntara a suspectului/ inculpatului intr-o unitate
specializata de asistenta medicala pana la insanatosire sau pana la ameliorarea starii de sanatate, care
inlatura starea de pericol ce a determinat luarea masurii.
Procedura de aplicare a masurii internarii este aceeasi ca si in cazul masurii obligarii la tratament
medical.
3) Masurile asiguratorii- reglem. art. 249-256 CPP
Masurile asiguratorii sunt masuri procesuale cu caracter real si constau in indisponibilizarea unor
bunuri mobile sau imobile prin instituirea unui sechestru asupra acestora in scopul evitarii, ascunderii,
distrugerii, instrainarii ssu sustragerii de la urmarire a bunurilor care pot face obiectul confiscarii sau
care pot servi la garantarea executarii pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a repararii
pagubelor produse prin infractiune.

Bunurile supuse acestei masuri nu pot fi instrainate sau grevate cu ssrcini si codul penal incrimineaza
faptele de sustragere de sub sechestru si pe cele de rupere de sigilii legal aplicate.
Masurile asiguratorii au o functionalitate numai asiguratorie, nu si reparatorie si de aceea ele nu
reprezinta acoperirea pagubei, iar instanta trb sa oblige pe inculpat si pe partea responsabila civilmente
prin hotarare judecatoreasca, sa acopere prejudiciul produs prin infractiune.
Masurile asiguratorii, pot fi dispuse de procuror in cursul up, de judecatorul de camera preliminara
si de instanta de judecata. Procurorul dispune masura prin ordonanta, iar judec. prin incheiere.
Masurile asiguratorii pt garantarea executarii amenzii se pot lua numai asupra bunurilor suspectului
sau inculpatului.
Masurile asiguratorii dispuse in vederea confiscarii se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inc, ori
asupra bunurilor altor persoane in proprietatea sau posesia carora se afla bunurile ce urmeaza a fi
confiscate.
Masurile asiguratorii in vederea repararii pagunei produsa prin infractiune si pentru garantarea
executarii cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inc si a pers responsabila
civilmente.
De regula masurile asiguratorii sunt facultative si sunt obligatorii in cazul in care persoana vatamata
este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacit de ex restransa.
Nu pot fi sechestrate bunuri care apartin unei autoritati, institutii publice sau unei alte persoane de
drept public si nici bunurile exceptate de lege.
Impotriva masurii asiguratorii luate de procuror sau a modului de aducere la indeplinirea acesteia,
suspectul/ inculpatul sau orice pers interesata poate face contestatie in termen de 3 zile de la data
comunicarii ordonantei prin care s-a luat masura asiguratorie la judec de dr si libertati.
Solutionarea contestatiei se face in camera de consiliu cu citarea celui care a facut contestatia si
judecatorul se pronunta prin incheiere motivata, care este definitiva.
Ordonanta de luare a masurii asiguratorii se aduce la indeplinire de catre organele de cercetare penala.
Codul de procedura penala are reglementari distincte privind sechestrul, poprirea si notarea sau
inscrierea ipotecara.
Sechestrul asigurator este masura cel mai frecvent utilizata si ea se aplica asupra bunurilor mobile.
Procedura sechestrului, valorificarea bunurilor mobile sechestrate, precum si contestarea modului de
valorificare a bunurilor mobile, este reglem. in mod amanuntit in art. 252, 252 indice 1-4 CPP.
Organul care aplica sechestrul incheie un proces verbal despre toate actele efectuate, descriind in
mod amanuntit bunurile sechestrate cu indicarea valorii lor. Un exemplar al procesului verbal se lasa
persoanei asupra bunurilor carora s-a aplicat sechestrul, iar in lipsa acestora, celor cu care locuieste
sau administratorului, portarului, un alt exemplar al procesului verbal se inainteaza organului judiciar
care a dispus luarea masurii.
Poprirea este o modalitate specifica a sechestrului care consta in indisponibilizarea sumelor de bani
datorate suspectului sau inculpatului.
Sumele de bani datorate suspectului sau inc cu orice titlu sau pers responsabila civilmente de catre o a
3-a persoana sau de catre pagubit, sunt poprite in mainile acestora in limitele prev de lege. Aceste sume
de bani se consemneaza de catre debitori la dispozitia organului judiciar care a dispus poprirea .
Notarea sau inscrierea ipotecara este o alta modalitate a sechestrului, care consta in indisonibilizarea
bunurilor imobile. Organul judiciar care a dispus aceasta masura, cere organului competent notarea
ipotecara asupra bunurilor sechestrate, iar prin indeplinirea formalitatilor de publicitate, aceasta
masura isi produce efectele fata de tertele persoane.

ACTELE PROCESUALE SI PROCEDURALE COMUNE


Notiunea de act procesual si act procedural.
Actele procesuale si procedurale sunt mijloace juridice prin care se realizeaza activitatea procesual
penala.
Actele procesuale sunt manifestari de vointa ale participantilor la proces, prin care se exercita drepturi,
se indeplinesc dispozitii legale, fiind producatoare de efecte juridice.
Sunt acte procesuale, punerea in miscare a actiunii penale, luarea masurilor preventive, incuviintarea
de probatorii, trimiterea in judecata, hotararea judecatoreasca, etc.
Actele procedurale sunt mijloace prin intermediul carora se aduc la indeplinire sarcinile care decurg
din actele sau masurile procesuale. Sunt acte procedurale: ascultarea martorului, intocmirea si
executarea mandatului de arestare, efectuarea unei perchezitii.
In procesul penal, fiecare act procesual este realizat prin intermediul unui act procedural.
CITAREA (art. 257-263)- este actul procedural prin care o persoana este chemata in fata organului
de up sau a instantei de judecata.
Chemarea se face prin citatie scrisa. Citarea se poate face si prin nota telefonica sau telegrafica,
incheindu-se in acest sens un proces verbal.
Citarea se poate realiza si prin intermediul postei electronice sau prin orice mijloc de mesagerie
electronica, insa numai cu acordul pers citate.
Organul judiciar poate comunica si oral persoanei prezente, termenul urmator aducandu-i la cunostiinta
consecintele neprezentarii si intocmi du-se in acest sens in cursul up un proces verbal care se semneaza
de persoana astfel citata.
Citarea si comunicarea actelor procedurale se face in plic inchis care va purta mentiunea " pentru
justitie, a se inmana cu prioritate".
Minorul cu varsta mai mica de 16 ani va fi citat prin intermediul parintilor sau tutorelui, cu exceptia
cazului in care acest lucru nu este posibil.
Pt valabilitatea citarii trb indeplin urm cond:
a) procesul penal sa fie incepu;
b) chemarea sa fie dispusa prin ordonanta in cursul up si prin incheiere in faza de judecata;
c) chemarea persoanei sa fie necesara sau obligatorie.
Citatia este individuala si trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni prev de art. 258 CPP, anume:
denumirea organului de up sau a instantei care emite citatia, sediul, emiterii si nr dosarului, numele si
prenumele celui citat, calitatea in care este citat, precum si indicarea obiectului cauzei, adresa celui
citat, ora, ziua, luna si anul, locul de infatisare, precum si invitarea celui citat sa se prezinte, mentiunea
ca partea citata poate consulta dosarul, mentiunea ca apararea este obligatorie( cand este oblig), sau ca
poate veni insotit de un aparator ales, consecintele neprezentarii in fata org judiciar si semnatura celui
care emite citatia.
Locul de citare
Suspectul sau inc, partile din proces, precum si alte persoane, se citeaza la adresa unde locuiesc.
Citarea nu se face la domiciliul legal, ci la adresa unde persoana locuieste efectiv. Nu este legala citarea
la adresa indicata de persoana vatamata.
Daca adresa unde locuieste nu este cunoscuta, persoana va fi citata la adresa locului de munca prin
serviciul de personal al unitatii la care lucreaza.

Nu este legala citarea prin afisare la sediul unitatii.


Suspectul sau inculpatul, are oblig sa comunice in termen de cel mult 3 zile organului judiciar
schimbarea adresei unde locuieste.
Suspectul sau inculpatul, poate fi citat la sediul avocatului sau ales, daca nu s-a prezentat dupa prima
citare legal indeplinita.
Daca nu se cunoaste nici adresa unde locuieste si nici locul sau de munca, atunci se va afisa la sediul
org judiciar o instiintare care trebuie sa cuprinda mentiunile prev in art. 259 alin. 5 CPP.
Bolnavii sau persoa ele aflate in spitale, asezaminte medicale sau de asistenta sociala, se citeaza
prin administratia acestora.
Persoanele private de libertate, se citeaza la locul de detinere prin administratia acestuia.
Militarii, se citeaza la unitatea din care fac parte prin comandantul acestuia.
Persoanele care fac parte din echipajul unei nave maritime sau fluviale, aflate in cursa, se citeaza la
capitania portului unde este inregistrata nava.
Daca suspectul sau inc locuieste in strainatate, citarea se face pt primul termen, potrivit normelor de
dr international penal, aplicabile in relatia cu statul solicitant, iar in lipsa unor asemenea norme, citarea
se face prin scrisoare recomandata.
Personalul misiunilor diplomatice si cetatenii romanii, trimisi sa lucreze in cadrul organizatiilor
internationale si membrii de familie care locuiesc cu ei, precum si cetatenii romani aflati in strainatate
in interes de serviciu, se citeaza prin intermediul societatilor care i-au trimis in strainatate.
In cazul pers aflate in strainatate, citatia trebuie primita de aceste persoane cel mai tarziu cu 30 de zile
inainte de ziua stabilita pt infatisare.
Autoritatile publice, institutiile si alte persoane juridice se citeaza la sediul acestora.
Citarea prin intermediul postei electronice se face la adresa electronica indicata organului judiciar
de catre persoana citata sau de catre reprezentantul ei.
Inmanarea citatiilor
Comunicarea citatiilor se face din oficiu prin agentii procedurali ai organelor judiciare sau prin orice
salariat al acestora, prin intermediul politiei locale, prin serviciu postal sau de curierat, iar aceste
persoane sunt obligate sa indeplineasca procedura de citare si sa comunice dovezile de indeplinire a
acesteia organului judiciar care a emis citatia.
De regula citatia se inmaneaza personal celui citat, care va semna dovada de primire.
Daca persoana citata refuza sa primeasca citatia, agentul procedural va afisa pe usa destinatarului o
instintRe incheind un proces verbal cu privire la imprejurarile constatate.
Daca persoana citata primeste citatia, dar refuza sau nu poate sa semneze dovada de primire, agentul
procedural trebuie sa incheie un proces verbal despre aceasta imprejurare.
Daca scrisoarea recomandata prin care este citat un suspect sau inculpat care locuieste in strainatate,
nu poate fi inmanata, at citatia se va afisa la sediul parchetului sau instantei care a emis citatia.
Citatia destinata unei institutii, unei autoritati publice sau altei persoane juridice, se preda la
registratura sau functionarului insarcinat cu primirea corespondentei.
Cand citarea se realizeaza prin intermediul postei electronice, pers care realizeaza citarea trebuie sa
intocmeasca un proces verbal.
Daca persoana citata nu se afla acasa, agentul procedural inmaneaza citatia sotului, unei rude sau
oricarei persoane care locuieste cu persoana citata sau care ii primeste in mod obisnuit corespondenta.

Daca persoana citata lo uieste intr-un imobil cu mai multe apartamente sau intr-un hotel, in lipsa
persoanelor indreptatite sa primeasca citatia, aceasta se preda administratorului sau portarului.
Daca pe citatie nu este indicat apartamentul sau camera in care locuieste persoana citata, agentul
procedural este obligat sa faca investigatii, pt a afla aceasta, iar daca investigatiile raman fara rezultat,
agentul trebuie sa afiseze citatia pe usa principala a cladirii si sa incheie un proces verbal despre
imprejurarile care au facut imposibila inmanarea citatiei.
Citatia nu se inmaneaza unui minor sub 14 ani sau unei persoane lipsita de discernamant.
Persoana care primeste citatia, trebuie sa semneze dovada de primire si agentul procedural trebuie sa
certifice identitatea si semnatura.
Atunci cand nicio persoana dintre cele indreptatite sa primeasca citatia, nu este gasita, agentul
procedural afiseaza pe usa locuintei persoanei citate o instiintare.
Atunci cand comunicarea citatiei nu se poate face pt ca imobilul nu exista, este nelocuit sau
destinatarul nu mai locuieste in imobilul respectiv, agentul procedural trebuie sa intocmeasca un proces
verbal in care sa mentioneze situatiile constatate si sa trimita apoi procesul verbal organului judiciar
care a dispus citarea.
In cursul judecatii neregularitatea cu privire la citare este luata in considerare numai daca partea
lipsa la termenul la care s-a produs incalcarea legii, o invoca la termenul urmator la care este prezenta
sau este legal citata, operand astfel dispozitiile care privesc sanctiunea nulitatii relative.
Incalcarea dispozitiilor legii cu privire la procedura de citare, poate fi invocata de catre procuror, de
partea lezata, de celelalte parti, ori din oficiu numai la termenul la care ea s-a produs.
MANDATUL DE ADUCERE - reglem in art. 265-267 CPP
Aducerea cu mandat este o masura de constrangere care consta in obligatia, impusa persoanei de a
se lasa condusa in fata organului judiciar, care a dispus masura, insotita fiind de persoana care a primit
ordinul sa execute masura.
O persoana poate fi adusa in fata organului de up sau in fata instantei pe baza unui mandat de aducere
daca se indeplinesc cumulativ urm 2 cond :
a) daca persoana fiind anterior citata nu s-a prezentat in mod nejustificat;
b) ascultarea ori prezenta persoanei este necesara.
Deasemenea persoana poate fi adusa cu mandat de aducere si atunci cand nu a fost posibila
comunicarea citatiei si imprejurarile indica fara echivoc, ca persoana se sustrage de la primirea citatiei.
Exceptia de la conditia citarii anterioare o constituie aducerea cu mandat de aducere a suspectului sau
inculpatului inainte de a fi chemat prin citatie, daca aceasta masura se impune in interesul rezolvarii
cauzei.
In cursul urmariri penale, mandatul de aducere se emite de catre organul de up, iar in cursul judecatii
de catre instanta.
In cazul in care pt executarea mandatului de aducere este necesara patrunderea fara consimtamant
intr-un domiciliu sau sediu, in cursul urmariri penale, mandatul de aducere poate fi dispus de
judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima
instanta. Procurorul este cel care formuleaza o cerere motivata judecatorului pt emiterea mandatului
de aducere.
Daca apreciaza ca cererea este intemeiata, judecatorul dispune motivat prin incheiere definitiva
admiterea solicitarii procurorului si incuviinteaza aducerea persoanei solicitate, emitand de indata

mandatul de aducere. Daca apreciaza ca nu sunt indeplinite conditiile legii, judecatorul dispune prin
incheiere definitiva respingerea cererii ca neintemeiata.
Organul judiciar trebuie sa asculte de indata persoana adusa cu mandat, aceasta persoana ramanand la
dispozitia organului judiciar numai pe perioada impusa de audiere, dar nu mai mult de 8 ore.
Mandatul de aducere se executa prin organele de cercetare penala si a organelor de ordine publica.
Daca persoana indicata in mandat refuza sa insoteasca persoana care executa mandatul, sau incearca
sa fuga, acea persoana va fi adusa prin constrangere.
Daca pers aratata in mandatul de aducere, nu poate fi adusa din motive de boala, atunci cel insarcinat
cu executarea mandatului constata aceasta printr-un proces verbal pe care il inainteaza organelor de
cercetare penala sau instantei.
Executarea mandatului pentru militari se face prin comandantul unitatii militare.
Activitatile desfasurate cu ocazia executarii mandatului de aducere, sunt consemnate intr-un proces
verbal care trebuie sa cuprinda: numele, prenumele si calitatea celui care il incheie, locul unde este
incheiat si mentiuni despre activitatile desfasurate.
In vederea realizarii procedurii de citare sau a aducerii cu mandat, procurorul sau instanta au acces
direct la bazele electronice de date detinute de organele administratiei de stat.
TERMENELE IN PROCESUL PENAL (art. 268-271 CPP)
O conditie de valabilitate a actelor procesuale si procedurale, priveste timpul in care trebuie efectuat
acactul
Termenele sunt intervale de timp inautrul carora sau dupa epuizarea carora pot fi indeplinite acte si
masuri procesuale sau procedurale.
Fixarea unor termene, in cadrul procesului penal, are ca scop pe de o parte limitarea in timp a masurilor
procedurale si pe de alta parte impiedicarea tergiversarii desfasurarii procesului penal, asigurand
operativitatea, celeritatea in procesul penal.
In unele cazuri, legea, desi nu prevede o limitare in timp, impune totusi o obligatie care se refera la
timp, at cand utilizeaza expresia "de indata sau de urgenta".
Daca in privinta unor acte, legea nu prevede niciun termen, inseamna ca acele acte pot fi indeplinite
oricand.
Clasificarea termenelor:
1) In raport de natura drepturilor si intereselor pe care le ocrotesc, termenele sunt:
- termene procedurale;
- termene substantiale;
Termenele procedurale sunt intervale de timp, fixate pt a ocroti dr si interese ale pers, cinferite in
cadrul procesului penal, cum ar fi termenul de apel.
Termenele substantiale sunt intervale de timp, determinate de lege pt ocrotirea unor drepturi sau
interese extraprocesuale. Ele avand ca scop disciplinarea in timp a masurilor privative sau restrictive
de drepturi ale persoanei, cum ar fi termenele privind durata masurilor preventive.
2) In raport de organele care le stabileste, termenele pot fi:
- legale;
- judiciare;
Termenul legal este cel fixat de lege, cum ar fi termenul de apel.
Termenul judiciar este cel fixat de organul judiciar in fata caruia se afla cauza, cum ar fi termenul de
juecata fixat de presedintele instantei sau termenul pt depunerea unui inscris.

Termenele legale nu pot fi modificate, insa cele judiciare pot suferi modificari fara a se aduce atingere
intereselor partilor.
3) In raport de efectele pe care le produc, termenele se impart in:
- termene dilatorii;
- termene peremtorii;
- termene oranduitoare;
Termenul dilatoriu sau prohibitiv, nu permite efectuarea unui act decat dupa expirarea duratei
termenului si sanctiunea, in cazul incalcarii acestui termen, este nulitatea actului. Este un asemenea
termen intervalul de timp care desparte momentul pronuntarii hotararii judecatoresti de momentul
ramanerii definitive a hotararii pt ca numai dupa trecerea acestui termen hotararea poate fi pusa in
executare.
Termenul peremtoriu sau imperativ este termenul inauntrul caruia trebuie indeplinit un act, este un
asemenea termen, termenul de declarare a unei cai de atac. Nerespectarea acestui termen, atrage
sanctiunea decaderii din exercitiul dreptului procesual si nulitatea actului tardiv.
Termenul oranduitoriu sau de recomandare este cel care prevede o durata de timp inauntrul careia
este recomandabil sa fie indeplinit actul procesual sau procedural. Este un asemenea termen, termenul
pt redactarea hotararii judecatoresti, iar nerespectarea unui asemenea termen nu atrage sanctiuni
procedurale.
4) In raport de factorul timp, termenele sunt:
- fixe;
- maxime;
- minime;
Termenul este fix cand prevede o durata de timp invariabila pt efectuarea actului, cum ar fi termenul
de apel de 10 zile.
Termenul este maxim at cand indica o durata maxima de timp in care trb efectuata actul.
Termenul este minim cand are o durata determinata minima, care dupa ce a fost atinsa permite
efectuarea valabila a unui act.
5) In functie de modul de calcul, termenele pot fi:
- de succesiune;
- de regresiune;
Termenele de succesiune se calculeaza in sensul curgerii normale a timpului.
Termenele de regresiune se calculeaza in sensul invers curgerii timpului.
6) In raport cu durata lor, termenele pot fi stabilite:
- pe ore;
- pe zile;
- pe luni;
- pe ani;
Modul de calcul al termenelor - este deosebit dupa cum termenele sunt substantiale sau procedurale.

Calculul termenelor procedurale se face pornind de la ora, ziua, luna si anul prevazut in actul care a
provocat curgerea timpului, in afara de cazul in care prin lege se dispune altfel.
Termenele pe ore si zile se calculeaza conform art. 269 alin (2) CPP pe unitati libere de timp, in sensul
ca ora si ziua la care incepe sa curga termenul si ora si ziua in care termenul se implineste, nu intra in
durata termenului.
Astfel, un termen de 3 zile care incepe sa curga luni, se implineste vineri, adica termenul are 3 zile
libere ( marti, miercuri si joi).
Prin urmare in cazul termenelor procedurale, durata timpului material este mai mare cu doua unitati
de timp fata de termenul procedural propriuzis. Astfel, un termen de 24 de ore care incepe la data de
09 aprilie ora 11:00, va expira la data de 10 aprilie ora 13:00.
Termenele procedurale pe luni sau ani se calculeaza calendaristic si conform art 269 alin (3) CPP,
expira la sfarsitul zilei corespunzatoare a ultimei luni sau la sfarsitul zilei si lunii corespunzatoare din
ultimul an.
Prin urmare la calculul termenelor pe luni si ani, intra in durata termenului ziua in care termenul incepe
sa curga, dar nu intra in durata termenului, ziua in care se implineste termenul.
Astfel, un termen de o luna care incepe sa curga pe 9 aprilie, expira la sfarsitul zilei de 9 mai.
In cazul termenelor procedurale socotite pe luni si ani, daca ultima zi cade i tr-o luna ce nu are zi
corespunzatoare, termenul expira in ultima zi a acelei luni.
Astfel, un termen de o luna care incepe pe 31 martie, expira la 30 aprilie.
In cazul in care ultima zi a unui termen procedural cade intr-o zi nelucratoare, termenul va expira la
sfarsitul primei zile lucratoare care urmeaza, astfel un termen de 3 zile care incepe sa curga miercuri,
expira luni.
Orice act depus la org judiciare, inainte de a expira termenul prev de lege, este considerat ca fiind
efectuat in termen.
Legea a prevazut si reguli speciale care se aplica in caz de impiedecare obiectiva, astfel, conform
art. 270 CPP, este considerat ca fiind in termen actul depus inauntrul duratei de timp prevazuta de lege,
la administratia locului de detinere, la unitatea militara sau la oficiul postal prin scrisoare recomandata,
chiar daca a ajuns la organul competent dupa expirarea termenului.
Dovada ca actul a fost depus in termen rezulta din inregistrarea facuta pe actul depus de catre
administratia locului de detinere, de unitatea militara si din recipisa oficiului postal.
Deasemenea, daca un act trebuia efectuat intr-un anumit termen si a fost comunicat din necunoastere
sau din greseala vadita a expeditorului, inainte de a expira durata termenului, unui organ judiciar
necompetent se considera ca fiind depus in termen chiar daca actul ajunge la organul competent dupa
expirarea termenului fixat.
Actul efectuat de procuror este considerat ca fiind efectuat in termen, daca data la care a fost trecut
in registrul de iesire a parchetului, este inauntrul termenului cerut de lege pt efectuarea actului.
O exceptie o constituie folosirea cailor de atac care trebuie introduse in termen la instanta
competenta.
In dreptul procesual penal nu exista imprejurari care sa atraga suspendarea sau intreruperea termenelor,
totusi prin legi speciale se pot suspenda termenele in caz de calamitate naturala, in caz de razboi, de
stare de asediu.
Calculul termenelor substantiale, adica a termenelor privative sau restrictive de libertate.
Calculul termenelor substantiale pe ore si zile se face potrivit art. 271 CPP pe unitati pline de timp, in
sensul ca ora sau ziua la care incepe si cea la care se sfarseste termenul, intra in durata acestuia, astfel

in cazul retinerii termenul de 24 de ore care a inceput pe 09 aprilie ora 08:00, va expira pe 10 aprilie
ora 08:00.
In cazul arestarii preventive pt 5 zile, daca masura a fost luata pe 9 aprilie, expira in ziua de 13 aprilie.
In ce priveste modul de calcul al termenelor substantiale pe luni si ani se aplica dispoz art. 186 Cod
Penal, in sensul ca luna si anul se socotesc implinite cu o zi inainte de ziua corespunzatoare datei de la
care au inceput sa curga. Astfel un termen substantial de o luna care incepe la data de 9 aprilie, se
sfarseste la data de 8 mai.
Consecintele nerespectarii termenului.
Atunci cand pt exercitarea unui drept procesual, legea prevede un anumit termen. Nerespectarea
acestuia atarge decaderea din exercitiul dreptului si nulitatea actului facut peste termen.
Cand o masura procesuala nu poate fi luata decat pe un anumit termen, expirarea termenului atrage de
drept incetarea efectului masurii. Pentru celelalte termene procedurale se aplica in caz de nerespectare
dispozitiile referitoare la nulitati.
NULITATILE - reglem in art. 280-282 CPP
Principiul legalitatii procesuale impune ca actele procesuale si procedurale sa fie indeplinite cu
respectarea conditiilor prevazute de lege. Persoanele care nesocotesc legalitatea in desfasurarea
procesului penal pot fi trase la raspundere administrativa, civila sau penala.
In cazul in care actele procesuale si procedurale sunt viciate, o garantie a nerespectarii legii o reprez
sanctiunile legi procedurale care sunt mijloace prin intermediul carora, actele indeplinite nelegal devin
lipsite de valabilitate.
Orice act viciat prin nesocotirea conditiilor legale, va fi lovit de nulitate care este o sanctiune
procedurala cu caracter general.
Pentru neindeplinirea sau indeplinirea gresita a actelor, legea prevede si alte sanctiuni, cum ar fi
decaderea si inadmisibilitatea prev de art 412 CPP, iar doctrina recunoaste si sanctiunea inexistentei.
Decaderea este o sanctiune specifica, care consta in pierderea unui drept subiectiv ca urmare a
nerespectarii unui termen imperativ. In acest caz, actul efectuat peste termen este nul.
Opereaza decaderea ca sanctiune procedurala in cazul in care persoana indreptatita nu a declarat apel
in termenul prevazut de lege, situatie in care este decazuta din exercitiul dreptului procesual.
Decaderea spre deosebire de nulitate se refera la drepturi procesuale si are in vedere un act care nu mai
poate lua fiinta pentru ca a expirat termenul prevazut de lege.
Inadmisibilitatea spre deosebire de decadere, atrage intotdeauna nulitatea actului efectuat cu
incalcarea legii, iar actul ce a fost declarat inadmisibil nu mai poate fi refacut.
Este lovit de inadmisibilitate, spre exemplu, apelul declarat de partea civila cu privire la latura penala
a cauzei.
Inexistenta se refera la faptul ca actul inexistent constituie doar o realitate de fapt, este doar
aparenta unei existente juridice, spre deosebire de actul nul care este o realitate juridica, astfel poate fi
considerata ca inexistenta o hotarare judecatoreasca intocmita de un procuror sau de un rechizitoriu
intocmit de un student in practica.
Nulitatile sunt considerate cele mai importante sanctiuni procedurale. Prin nulitate fiind desfiintate
actele intocmite cu nesocotirea legii si anularea actului are drept consecinta considerarea actului ca
fara valoare juridica, indiferent de natura incalcarii prin care a fost viciat.

Potriv art 280 CPP, incalcarea dispoz legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal,
atrage nulitatea actului in conditiile prevazute expres in CPP. Incalcarea poate consta in intocmirea
unui act contrar cerintelor legii sau poate consta in omisiunea de a intocmi actul in conditiile legii.
Clasificarea nulitatilor:
1) dupa modul ee reglementare se disting:
- nulitati exprese, care sunt prev de lege pt fiecare incalcare;
- nulitati virtuale care rezulta implicit din lege, din reglem generala privind desfasurarea procesului
penal;
Sunt nulitati exprese sanctiunile care sunt aplicate in cazul incalcarii normelor prev in art 281 CPP.
Baza legala a nulitatilor virtuale o constituie art 2 si art 282 CPP.
Nulitatile exprese constituie exceptia, iar cele virtuale sunt regula.
2) In functie de intinderea lor, exista: nulitati totale care atrag anularea intregului act viciat si nulitati
partiale care se aplica numai la o parte din actul viciat.
3) In functie de felul in care legea permite acoperirea lor prin vointa partilor sau prin trecerea unui
termen util pt a fi invocate, nulitatile pot fi: acoperibile care isi pierd efectul daca nu sunt invocate in
timp util si neacoperibile care pot fi invocate oricand.
4) In raport de natura, de modul de aplicare si de efectele pe care le produc, nulitatile sunt:
- absolute;
- relative;
Nulitatile absolute sunt cele exprese si neacoperibile, iar nulitatile relative sunt cele virtuale si
acoperibile.
Nulitatile absolute.
Intervin in cazul incalcarii celor mai importante dispozitii in desfasurarea procesului penal. Cazurile
de nulitate absoluta sunt prev expres in art. 281 CPP, si anume:
a) incalcarea dispozitiilor privind compunerea completului de judecata;
b) incalcarea dispozitiilor privind competenta materiala si competenta personala a instantelor
judecatoresti, atunci cand judecata a fost efectuata de o instanta inferioara celei legal competente;
c) incalcarea dispozitiilor privind publicitatea sedintei de judecata;
d) incalcarea dispozitiilor privind participarea procurorului, at cand participarea sa este obligatorie,
potrivit legii;
e) incalcarea dispozitiilor privind prezenta suspectului sau a inculpatului, at cand participarea sa este
obligatorie potrivit legii;
f) incalcarea dispozitiilor privind asistarea de catre avocat a suspectului sau inculpatului, precum si a
celorlalte parti, at cand asistenta este obligatorie.
Trasaturile specifice nulitatilor absolute:
1) in cazul nulitatilor absolute, vatamarea pe care o produce incalcarea dispozitiilor expres prev in art.
181 se prezuma de lege, fara a putea fi contradovedita, iar cel care invoca nulitatea absoluta nu trebuie
sa faca dovada vatamarii;
2) nulitatea absoluta poate fi invocata de oricare dintre partile din proces, de procuror si se i-a in
considerare si din oficiu;

3) nulitatea absoluta nu poate fi inlaturata in niciun mod si poate fi invocata in orice stare a procesului,
chiar si prin folosirea cailor extraordinare de atac, in cazurile prev de art. 281 de la lit. a la lit. d;
In cazurile prev de art 281 lit. e si f, nulitatea trebuie invocata in anumite termene si anume:
a) pana la incheierea procedurii in camera preliminara, daca incalcarea a intervenit in cursul urmariri
penale sau in procedura de camera preliminara;
b) in orice stare a procesului, daca incalcarea a intervenit in cursul judecatii;
c) in orice stare a procesului indiferent de momentul la care a intervenit incalcarea, at cand instanta a
fost sesizata cu un acord de recunoastere a vinovatiei.
Nulitatile relative- isi au cadru legal reglem in art. 2 si 282 din CPP.
Nulitatea relativa opereaza in cazul incalcarii oricaror dispozitii legale, in afara celor prevazute in art.
281 si opereaza numai in cazul in care prin nerespectarea cerintei legale s-a adus o vatamare a dr
partilor sau a subiectilor procesuali, vatamare care nu poate fi inlaturata altfel decat prin desfintarea
actului.
Nulitatea relativa, opereaza asadar daca sunt intrunite cumulativ 3 cond:
1) sa se constate o incalcare a legii, alta decat cele prev de art 281;
2) prin incalcare sa se produca o vatamare a dr partilor sau a subiectilor procesuali principali;
3) vatamarea produsa sa nu poata fi inlaturata decat prin anularea actului viciat; Prin urmare, nu orice
incalcare formala a legii conduce la anularea actului viciat, astfel nu e lovita de nulitate : citarea cand
desi in citatia emisa nu s-a indicat nr casei in care locuieste inc, totusi agentul procedural a identificat
locuinta si a realizat procedura de citare.
Trasaturile specifice nulitatilor relative:
1) nulitatea relativa trb invocata pt ca nu opereaza din oficiu, iar invocarea o poate face doar procurorul,
suspectul, inculpatul, celelalte parti sau persoana vatamata, iar cel care invoca nulitatea trb sa faca
dovada existentei unei vatamarii constand in atingerea unui interes procesual propriu, prin incalcarea
legii;
2) nulitatea relativa poate fi acoperita prin vointa celui care o poate invoca, ceea ce atrage valabilitatea
actului facut cu incalcarea legii;
Este cazul inculpatului caruia nu i s-a acordat ultimul cuvant in cazul dezbaterilor judiciare si care
accepta aceasta omisiune;
Nulitatea relativa se acopera in 2 situatii:
a) persoana interesata nu a invocat nulitatea intr-un anumit termen;
b) pers interesata a renuntat in mod expres la invocarea nulitatii;
3) nulitatea relativa se invoca intr-un anumit termen si anume: in cursul sau imediat dupa efectuarea
actului sau cel mai tarziu in urm termene prevazute in alin. 4 art. 282 CPP:
a) pana la inchiderea procedurii de camera preliminara, daca incalcarea a intervenit in cursul urm
penale sau in aceasta procedura de camera preliminara;
b) pana la primul termen de judecata cu procedura legal indeplinita, daca incalcarea a intervenit in
cursul urmariri penale, cand instanta a fost sesizata cu un acord de recunoastere a vinovatiei;
c) pana la urm. termen de judecata cu procedura completa, daca incalcarea a intervenit in cursul
judecatii.

Declararea nulitatii si efectele nulitatii


Nulitatea se invoca pe cale de exceptie de nulitate. Efectul direct al nulitatii este ineficienta actului,
lipsirea lui de valoare juridica din momentul efectuarii actului si nu din momentul constatarii nulitatii.
Acest efect se produce atat in cazul nulitatilor absolute cat si in cazul nulitatilor relative.
Nulitatea fie absoluta, fie relativa produce si un efect indirect care consta in faptul ca, actele
indeplinite ulterior actului ce a fost declarat nul, sunt la randul lor lovite de nulitate, at cand exista o
legatura directa intre acestea si actul declarat nul.
Organul judiciar care constata nulitatea unui act, trebuie sa dispuna at cand este necesar si daca este
posibil, refacerea acelui act cu respectarea dispoz legii.
In unele situatii, actul nul nu trb refacut si nici nu poate fi refacut, cum ar fi cazul actului inadmisibil
sau actului tardiv.
Asistenta jur si reprezentarea in proc penal - art 88-96 CPP
Asistenta juridica este reglem de lg pt organizare si exercitarea prof de avocat si de statutul
profesiei de avocat. AJ consta in acordarea de consultatii si intocmirea de cereri sau alte acte cu caracter
juridic, in apararea si dupa caz reprezentarea pf sau pj, asistate in toate fazele proc pen precum si in
sustinerea cu mijloace juridice a dr si intereselor legitime ale acestora in rap lor cu organele puterii si
adm de stat, a institutiilor si organizatiilor, precum si cu pf romane sau straine.
AJ consta in sprijinul pe care aparatorii il dau partilor in proc pen prin lamuriri ca specialisti in dom
dr.
Potrivit art 88 CPP avocatul asista sau repr in proc pen partile, ori sub proc principali, in cond lg. Alin
2 prev ca nu poate fi avocat al unei parti urmatorii:
a) sotul sau ruda pana la gr 4 cu procurorul sau judecatorul.
b) martorul citat in cauza
c) cel care a participat in acea cauza in calitate de judecator sau procuror
d) o alta parte sau un alt subiect procesual
Avocatul este obligat sa asigure asistenta partilor sau sub proc princ. Partile cu interese contrare nu pot
sa fie asistati sau reprezentati de acelasi avocat.
Asistenta juridica a supectului sau inculpatului
Susp sau inc are dr sa fie asistat de 1/ mai multi avocati in tot cursul UP, a procedurii de cam
preliminara si al judecatii. Organele judiciare au obl sa ii aduca la cunostiinta acest drept. Cand cel
putin 1 avocat este prezent se considera ca asistenta juridica este asigurata, pers retinuta/ arestata are
dr sa ia contact cu avocatul asigurandu-se confidentialitatea. Luarea de contact se realiz curesp
madurilor.necesare de supraveghere vizuala, dar fara a fi interceptata sau inregistrata convorbirea.
Probele obtinute cu incalcarea acestor dispoz sunt excluse.
In principiu AJ a partilor si sub proc principali in proc pen este facultativa, in sensul ca cei
interesati sunt lasati sa decida daca isi aleg sau nu un avocat care sa le acorde AJ. De la aceasta regula
exista si derogari in sensul ca in sit expres prev de lg este obligatoror.
AJ a susp/ inc este obl in irm cazuri:
a) susp sau inc este minor, internat intr-un centru de detentie sau educativ
b) susp/ inc este retinut sau arestat preventiv chiar in alta cauza
c) cand fata de susp/ inc a fost dispusa masura de siguranta a internarii medicale chiar in alta cauza
d) organul jud apreciaza ca susp/ inc nu si-ar putea face singur apararea
e) in cursul jud, in cauzele in care lg prev pt infr sav pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii mai
mare de 5 ani(specifica judecatii)

Daca asistenta este obl si susp/ inc nu si-a ales un avocat organul jud tr sa ia masuri pt
desemnarea unui aparator din oficiu. In cazurile in care asistenta este obl, daca avocatul ales lipseste
nejustificat si nu asigura substituirea, organul judiciar tr sa ia masuri pt desemnarea unui avocat din
aficiu care sa-l inlocuiasca si tr sa ii asigure acestuia un termen rezonabil pt pregatirea apararii. In
cursul judecatii acest termen este de min 3 zile.
Delegatia avocatului asistent inceteaza la prezentarea aparatorului ales. Daca la judecarea
cauzei avocatul lipseste si nu poate fi inlocuit, cauza se amana. avocatul desemnat din oficiu este
obligat sa se prezinte ori de cate ori este solicitat si este obl sa faca o aparare concreta in cauza.
Drepturile avocatului - in cursul up are dr sa asiste la efectuarea oricarui act de Up cu urm
exceptii:
1) daca se utilizeaza metode speciale de supraveghere
2) cand perchezitia corporala sau a vehiculelor in sit infr flagrante.
Avocatul poate solicita sa fie incunostiintat cu privire la data si locul efectuarii actului de up
sau a audierii. Incunostiintarea s face prin comunicare telef, fax, email, incheindu-se un proves-verbal.
Lipsa nejustificata nu impiedica efectuarea actului de UP sau a audierii daca exista dovada ca fost
incunostiintat. Avocatul are dr sa participe la audierea oricarei pers dr.jud de dr si lib, dar si dr sa
formuleze plangeri, cereri si memorii. Daca avocatul este prezent la efectiarea unui act de UP se face
memtiune despre aceasta, fiind semnat si de avocat.
In cursul procedurii de cam prelim si al jud, avocatul are dr sa consulte dosarul, sa il asiste pe
inculpat, sa exercite dr procesuale ale acestuia, sa formuleze plangeri, cereri, memprii, exceptii si
obiectiuni. Avocatul are dr sa beneficieze de timpul si inlesnirile necesare pregatirii unei aparari
efective.
AJ a pers vatamate, a partii civile si a partii resp civilmente
Este de reg facultativa si este obl daca pers vatamata sau partea civila este lipsita de cap de
exercitiu sau cu cap de exercitiu restransa. Atunci cand organul judiciar apreciaza ca din anumite
motive, pers vat, partea civ, partea resp civilmente nu si-ar putea face singura apararea dispune luarea
masurilor pt desemnarea unui avocat din oficiu. In cursul UP avocatul are dr sa asiste la efectuarea
oricarui act de UP, dr de a formula cereri, memorii si de a beneficia de timpul si inlesnirile necesare pt
pregatirea si realiz unei aparari efective. In cursul jud avocatul exercita dr procesuale ale pers asistate
si are dr de a consulta actele dosarului.
Consultarea dosarului consta in dr de a studia actele lui, de a nota date si informatii din dosar
si de a obtine fotocopii pe cheltuiala clientului. In cursul UP procurorul poate restrictiona motivat
consultarea dosarului daca prin aceasta s-ar aduce atingere bunei desf a proc, iar dupa punerea in misc
a AP, restrictionarea se poate dispune pt cel mult 10 zile. In toate cazurile avocatului nu i se poate
restrictiona dr de a consulta declaratiile partii sau ale sb proc princip pe care il asista sau il repr.
.
Reprezentarea - legislatia noastra permite repr care consta in imputernicirea unei pers,
reprezentant, de a indeplini in proc pen acte ptocesuale pe seama unei parti din proces, care nu se poate
prezenta sau nu doreste sa se prezinte in fata org judiciar.
Repr se depsebeste de asistenta jur, pt ca in cazul celei di. urma aparatorul pune concluulzii in
prezenta partii, iar in primil caz partea ale carei interese sunt rept esye inlocuita de repr.
Tipul obisnuit de reprezentare judiciara este cea conventionala care se intemeiaza pe existenta
unui contract de mandat care intervine intre reprezentat si reprezentant. Reprezentarea poate fi si legala
pt ocrotirea pers lipsite de capacitate de exercitiu si este specifica proc civil. In cadrul procesului penal
nu se pune problema repr legale pt ca susp sau inc lipsit de capacitate de exercitiu, find un minor sub

14 ani sau un iresponsabil nu rasp penal. In cursul procesului penal susp inc, celelalte parti, pers
vatamata pot fi repr cu exceptia cazurilor cand prezenta acestora este obl sau este apreciata ca fiind
necesara de catre procuror, jud sau instanta de jud.
Competenta organelor judiciare in cauzele penale
Notiune si feluri. Competenta reprezinta sfera atributiilor pe care le are de indeplinit fiecare cat
de org jud in cadrul proc pen. In functie de nat, gravitatea infr, locul comiterii, calitatea faptuitorului,
exista urm forme fundam de competenta: -materiala -personala teritoriala.
Pe langa aceste
forme mai exista si forme subsidiare precum: -speciala -exceptionala
Competenta materiala se stabileste intre org jud de grad diferit, adica se atab sfera atributiilor
unui org jud, care ii limiteaza comp in rap cu org jud inferioare sau superioare in grad. Comp mat este
det de nat si gravitatea infr comise. Pt a stabili comp mat se folosesc 2 sisteme de det:
1) abstracta - se stabileste ce grupe mari de infract cad in competenta de sol a unui org jud, astfel org
de cercet pen ale pol au o comp generala. De asemenea judecatoriile au o comp generala fiind in masura
sa sol cauzele penale care le revin potrivit comp teritoriala neintrand in comp jud cauzele penale date
prin lege in comp altor instante.
2) concreta- se stab infractiunile care fac obiectul cauzelor penale pt fiecare cat de org jud in parte,
astfel in art 56-3 se arata ca procurorul efectueaza up in cazurile prevazute de la a la e. De asemenea
in art 37-40 sunt prev in mod concret infr de comp tribun, tribun militar, curti de apel si curti militare
de apel si a iccj. Normele privind comp mat st imperative ai nu pot fi schimbate prin vointa partilor,
iar nesocotirea atrage nul aboluta. Competenta teritoriala diferentiaza dpdv terit org jud cu o egala
comp mat. Pt unele org jud, raza terit coresp teritoriului. Astfel org jud pot ef up in orice cauza
indiferent de locul unde a fost comisa infr. De asemenea pt iccj raza terit de act coresp terit tarii pt ca
este competenta sa rezolve cauzele penale care pot sa provina de la orice jud sau tribunal.
Stabilire: Pt infr comise in tara comp terit este det conf art 41:
a) locul sav infr
b) locul unde a fost prins inc
c) locuinta susp sau inc pf/ sediul susp sau inc pj in mom sav infr
d) locuinta/sediul pers vatamate
In alin 2 art 41 este def locul sav infr ca fiind locul unde s-a desf activitatea infr in tot/parte ori locul
unde s-a produs urmarea acesteia. Pt a preintampina conflictele de comp, legiuitorul a stabilit reguli
dupa care in fct de criterii art 41 o anumita cauza penala revine unui anumit org jud. Astfel in alin 3-5
art 41se stabileste modul in care opereaza crit de la alin 1.
1)In cazul in care a fost sesizat un singur organ din cele prev de alin 1 acesta va fi comp sa rezolve
cauza penala.
2) In cazul in care au fost sesizatr 2 org prev de art 41 comp se sta aatfel: a) in caz de sesiz simultane
prioritatea se stab in ordinea enumerarii art 41, operand preferinta legala. b) daca org jud prev in art
41 au fost sesizate in momente diferite, comp revine org care a fost mai intai sesizat, operand o
preferinta cronologica.
3) cand niciunul din locurile aratate in 41 nu e cunoscut, competenta revine org care a fost mai imtai
sesizat. In acest fel poate fi competent org jud la care a fost depusa plangerea, desi este posibil ca acest
organ sa nu faca parte dintre org aratate expres in art 41. Infr comisa pe o nava sub pavilion ro este de
comp instantei in a varei circumscriptoe se afla primul port roin care ancoreaza nava. Infr de pe o
aeronava....se afla primul loc de aterizare pe terit ro. Daca nava nu ancoreaza intr-un port roman sau

dsca aeronava nu aterizeaza pe terit ro. Iat daca competenta nu se poate det potrivit art 41-1 atu ci omp
se va stab conf art 41, ali 4, adica comp revine instantei mai intai sesizata. Infr comise in afara terit ro
se judeca de inst in a carei circcumscriptie se afla locuinta sau sediul inc pf resp pj. Daca inc nu
locuieste sau nu are sediulin ro, iar i.fr nu este de comp se jude a la jud sect 2 Bucuresti, iar in redtul
cazurilor la inst compet dupa calit pers sau dupa materie din mun Buc. Potrivit art 63 up a infr comise
potrivit 41 se efectueaza de org de up din circumsc instantei comp sa judece cauza. Neresp comp terit
atrage sanct nulitatii relative.
Competenta personala este det de calitatea susp sau inc in momentul com infr ai constituie o
derogare de la competenta materiala. In stab cpmp pers interesraza numai calitatea susp sau inc, iar
calit celorlalte parti nu are nici p relevanta pe acest plan. Nu orice calit a sb activ atrage comp personala
a org jud. Calitatea lui poate det uneori incadrarea jur a unei fapte, dar nu sol cauzei resp de un anumit
organ jusidiciar. Astfel calit de functionar este o cond pt a se retine o infr de serviciu insa o asemenea
calit nu atrage comp unor anume org jud. Potrivit 38-40 atrage comp personala a org jud numai
calitatea de militar, procuror, judecator, avocat, notar, executor, controlori financiari ai curtii de
conturi, auditori publici externi, sefi culte religioase organizate in cond legii, membrii ai inaltului cler
care au cel putin gradul de arhiereu, presedintele consiliului legislativ, avocatul poporului. Atrage
comp ICCJ calit de senator, deputat, membri din ro la parlam EU, membru al Guvernului, judecator la
CC, membru al CSM, judecator la ICCJ, procurori ai Parchetului de pa langa ICCJ.
Potrivit art
48 at cand competenta inst este det de calit inc instanta ramane competenta sa judece chiar daca dupa
sav infr, inc nu mai are acea calit in urm cazuri:
a) fapta are leg cu atr de serv ale faptuitorului
b) s-a dat citire actului de sesizare a instantei. Dob calit dupa nu det schimbarea comp cu exceptia infr
comise de senator, deputat, parlam europ ai ro, jud CC, membrii CSM, in general calit care atrag comp
iccj. Nerespectarea atrage nulitatea absoluta.
Competenta speciala este comp materiala data in sarcina exclusiv a unui org jud. Astfel au co.p
speciala org inspectiilor de stat, ale altor instit de stat, autorit pub, de co ttol, de ordine publiva si
siguranya nat, care at camd exiata o suspiciune rezonab cu privire la com unei infr in dom lor de activ
tr sa intocmeasta un procvb despre imprej constatate. Au comp speciala comandantii de nave si
aeronave carr pot fsce perchezitii corporale sau ale vehic cat timp navele si aeronabele pe care le coma
da se afla in afara porturilor si aeroporturilor pt infr comisa pe acest nave si aeronave.
Comp exceptionala poate fi det de unele imprej exceptionale-stare de asediu razboi necesitate,
situatii rare pot sa impuna luarea unor cauze din competenta ordinara a unui org si darea unui alt organ.
Potrivit Constitutiei este interzisa infiintarea de instante extraordinare.
Reunirea cauzelor. Consta in extinderea competentei unei instante jud asupra altor infr sau
cauze cu aspecte complexe, adica in imputernicirea pe care legea o acorda unei instnte judecatoresti sa
judece cauza prin extinderea competentei sale normale(prorogare de competente). In procesul penal se
admine doar reunirea legala, adica extinderea competentei poate avea loc doar in baza unei dispozitii
a legii.
Reunirea se justifica prin acea ca intre doua sau mai multe infractiuni sau aspecte ale unei cauze
pot sa existe legaturi substantiale astfel incat aflarea adevarului si justa solutionare a acestora nu este
posibila fara reunirea lor intr-o cauza unica in cadrul aceluiasi proces penal.

Cauzele se pot reuni doar daca se afla in fata primei instante sau in fata instantei de apel.
Reunirea cauzelor se poate dispune la cererea procurorului sau a partilor si din oficiu de instanta care
este obligatorie in urmatoarele cazuri:
a) infractiune continuata;
b) concursul formal de infractiuni;
c) in orice alte cazuri cand doua sau mai multe acte materiale alcatuiesc o singura infractiune;
Instanta poate dispune reunirea cauzelor daca prin aceasta nu se intarzie judecata in urmatoarele cazuri:
a) cand doua sau mai multe infractiuni au fost comise de aceeasi persoana;
b) cand la savarsirea unei infractiuni au participat doua sau mai multe persoane;
c) intre doua sau mai multe infractiuni exista legatura si reunirea cauzelor se impune pentru buna
infaptuire a justitiei;
Reunirea este necesara doar in cauzele in care trebuie judecate de aceeasi instanta daca sunt in
competenta unor instante diferite dupa materie, calitatea persoanei sau dupa teritoriu.Determinarea
instantei competente de a judeca toate cauzele reunite se face in functie de gradul si natura instantelor
in fata carora se afla cauzele penale, astfel:
1. in caz de reunire daca in raport cu diferiti faptuitori ori diferite fapte competenta apartine mai multor
instante de grad egal, competenta de a judeca toate faptele si pe toti faptuitorii revine instantei mai
intai sesizata;
2. daca dupa natura faptelor sau dupa calitatea persoanelor competenta revine unor instante de grad
diferit, atunci competenta de a judeca toate cauzele reunite revine instantei superioara in grad;
3. daca dintre instante una este civila, iar alta este militara competenta revine instantei civile. Daca
instante militara este superioara in grad competenta va reveni instantei civile echivalente in grad.
Competenta judecarii cauzelor reunite ramane dobandita chiar daca pentru fapta sau faptuitorul care a
determinat competenta s-a dispus disjungerea ori incetarea procesului penal ori s-a pronuntat achitarea.
Tainuirea, favorizarea infractorului si nedenuntarea unor infractiuni sunt de competenta
instantei care judeca infractiunea la care acestea se refera.
Disjungerea cauzelor. Considerentele care impun in anumite situatii reunirea cauzelor pot sa
justifice alteori efectuarea operatiunii inverse de separare a cauzelor, aflate la aceeasi instanta pentru
motive temeinice privind buna desfasurare a judecatii.Disjungerea are un caracter facultativ si se poate
dispune de instanta care judeca cauzele reunite prin incheiere din oficiu sau la cererea procurirului ori
a partilor.Disjungerea se poate dispune cu privire la unii dintre inculpati sau cu privire la unele dintre
infractiuni.
Declinarea de competenta
Instanta investita cu judecarea unei cauze daca constata ulterior ca nu este competenta este
obligata sa isi decline competenta pentru a asigura respectarea legalitatii in domeniul
competentei.Instanta care isi declina competenta trebuie sa trimita de indata dosarul instantei
desemnata ca competenta prin hotarare de declinare si in hotararea de declinare .trebuie indicat motivul
declinarii. Hotararea de declinare a comptentei nu este supusa cailor de atac, iar partea nemultumita
de hotararea de declinare poate sa ridice exceptia de necompetenta la instanta sesizata prin acea
hotarare.
Daca declinarea a fost determinata de competenta materiala sau dupa calitatea persoanei,
instanta careia i s-a trimis cauza poate sa mentina probele administrate, actele indeplinite si masurile
dispuse de instanta care si-a declinat competenta(art50). In cazul declinarii pentru necompetenta

teritoriala probele administrate, actele indeplinite, masurile dispuse se mentin, raman valabile si
aceasta pentru ca competenta teritoriala priveste doua instante egale in grad.
Conflictul de competenta
Este situatia in care doua sau mai multe instante se considera concomitent competente de a
judeca aceeasi cauza ori se recunosc necompetente si isi declina reciproc competenta. Conflictele de
competenta sunt de doua feluri: -pozitive -negative
Solutionarea conflictului de competenta o face instanta superioara comuna instantelor aflate in
conflict. Intre 2 judecatorii se sol de tribunalui judetean daca sunt situate in raza teri a aceluiasi tribunal.
Daca conflictul apare intre doua instante egale in grad dar care nu sunt in raza teritoriala a
aceleeasi instante superioar sau daca conflictul apare intre doua instante diferite in grad sau intre o
instanta civila si una militara, conflictul va fi solutionat de ICCJ.
In caz de conflict pozitiv instanta ierarhic superioara este sesizata de catre instanta care s-a
declarat cea din urma competenta, iar in caz de conflict negativ instant superioara este sesizata de
instant care si-a declinat cea din urma competenta. Pana la solutionarea conflictului pozitiv judecata
se suspenda, instanta ierarhic superioara comuna se pronunta asupra conflictului de competenta de
urgenta prin incheiere care nu este supusa niciunei cai de atac. Instanta careia i s-a trimis cauza prin
hotararea de stabilire a competentei nu se mai poate declara necompetenta cu exceptia situatiilor in
care apar elemente noi care atrag competenta altor instante.
Incompatibilitatea
Este o institutie prin care o persoana care face parte dintr-un organ judiciar este oprita sa ia
parte la activitatea procesuala intr-o cauza concreta care intra in competenta organului de urmarire
penala sau a instanteidin care face parte aceea persoana si aceasta in vederea asigurarii obiectivitatii si
solutionarii corecte a cauzei. Mijloacele de rezolvare a incompatibilitatii sunt abtinerea si recuzarea.

Este incompatibil judecatorul care se afla in una dintre urm situatii- art 64:
a) a fost reprezentant sau avocat al unei parti sau a unui subiect procesual principal chiar si in alta
cauza;
b) este ruda sau afin pana la gradul al IV lea inclusiv cu una dintre partile din proces sau cu un subiect
procesual ori cu avocatul sau reprezentantul acestora;
c) a fost expert sau martor in cauza;
d) este tutore sau curator al unei parti sau al unui subiect procesual principal;
e) a efectuat in cauza acte de urmarire penala sau a participat in calitate de procuror la orice procedura
desfasurata in fata unei instante judecatoresti;
f) exista o suspiciune rezonabila ca impartialitatea magistratului este afectata.
De asemenea nu pot face parte din acelasi complet de judecata judecatorii care sunt soti, rude sau afini
intre ei pana la gradul al IV lea inclusiv.
De asemenea judecatorul care a participat la judecarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea
aceleiasi cauze intr-o cale de atac.

Judecatorul de drepturi si libertati nu poate participa in aceeasi cauza la procedura de camera


preliminara, la judecata in fond sau in caile de atac.
Judecatorul care a participat la solutionarea plangerii penale impotriva actelor de netrimitere in
judecata nu poate participa in aceeasi cauza la judecata in fond sau in caile de atac.

Este incompatibil procurorul si organul de cercetara penala care se afla intr-una dintre situatiile
prevazute de art 64 lit a...d si f.
Este incompatibil magistratul asistent si grefierul care se afla intr-una dintre situatiile prevazute de art
64 lit a...f.
Nu pot participa la judecarea unei cauze procurorul magistratul asistent sau grefierul care sunt soti,
rude sau afini intre ei sau intre vreunul dintre ei si judecatorul de camera preliminara sau unul dintre
membrii completului de judecata.
De asemenea procurorul care a participat ca judecator inr-o cauza penala nu poate in aceeasi cauza sa
exercite functia de urmarire penala sau sa puna concluzii la judecarea aceleasi cauze in prima instanta
si in caile de atac.

ABTINEREA art 66
Consta in obligatia persoanei incompatibile sa declare presedintelui instantei sau procurorului care
supravegheaza urmarirea penala sau procurorului ierarhic superior ca se abtine a participa la procesul
penal cu indicarea cazului de incompatibilitate si a temeiului de fapt care constituie motivul abtinerii.
Declaratia de abtinere trebuie facuta de indata ce persoana a luat cunostinta de existenta cazului de
incompatibilitate.

RECUZAREA
Constituie un mod subsidiar de invocare a exceptiei de incompatibilitate si se utilizeaza in cazul in
care persoana incompatibila nu a facut declaratie de abtinere. Cererea de recuzare poate fi facuta de
partile din proces, de sub proc principali sau de procuror de indata ce au aflat despre existenta cazului
de incompatibilitate. Cererea de recuzare se formuleaza numai impotriva organelor de cercetare
penala, a procurorului si a judecatorului care efectueaza activitati judiciare in cauza si este inadmisibila
recuzarea judecatorului sau procurorului chemat sa decida asupra recuzarii. Cererea de recuzare se
formuleaza oral sau in scris cu aratarea pentru fiecare persoana in parte a cazului de incompatibilitate.
Cererea formulata oral se consemneaza intr-un proces verbal sau in incheierea de sedinta.

STRAMUTAREA JUDECARII CAUZELOR PENALE art 71- 76

Constituie un remediu procesual penal prin care se urmareste evitarea situatiilor care pot sa impiedice
desfasurarea normala a procesului penal datorita unui climat nefavorabil judecatii in locul unde
urmeaza sa fie solutionata cauza.
Stramutarea atrage o deplasare de competenta teritoriala intre instante de judecata de acelasi grad,
adica o extindere a competentei.
Stramutarea se aplica doar in faza de judecata si se admite daca exista o suspiciune rezonabila ca
impartialitatea judecatorilor instantei este afecata datorita imprejurarilor cauzei a calitatii partilor ori
atunci cand exista pericol de tulburare a ordinii publice. In cursul procedurii de camera preliminara nu
se poate face cerere de stramutare.
Dreptul de a dispune stramutarea unei cauze revine ICCJ care poate dispune stramutarea unei cauze
de la Curtea de Apel competenta la o alta Curte de Apel, precum si Curtii de Apel care poate dispune
stramutarea de la un Tribunal sau de la o Judecatorie din circumscriptia sa la o alta instanta de acelasi
grad din circumscriptia sa.
Stramutarea unei cauze de la o instanta militara competenta la o alta instanta militara de acelasi grad
se dispune de Curtea militara de Apel. Stramutarea poate fi ceruta de parti si de procuror, iar cererea
de stramutare se depune la instanta de unde se solicita stramutarea. Cererea trebuie sa cuprinda
indicarea temeiurilor de stramutare precum si motivarea in fapt si in drept, iar la cerere trebuie anexate
inscrisurile pe carea aceasta se intemeiaza.
Cererease inainteaza de indata ICCJ sau Curtii de Apel, iar acestea pot solicita informatii de la
presedintele instantei superioare celei la care se afla cauza a carei stramutare se cere.
In cazul in care cererea de stramutare se respinge nu mai poate fi formulatau in aceeasi cazua o noua
cerere pentru aceleasi motive. Introducerea cererii de stramutare nu suspenda judecarea cauzei.
Solutionarea cererii de stramutare se face in sedinta publica cu participarea procurorului in cel mult 30
de zile de la inregistrarea cererii. Partile sunt citate insa neprezentarea lor nu impidica solutionarea
cererii. ICCJ sau Curtea de Apel competenta acorda cuvantul mai intai partii care a formulat cererea
si apoi celorlalte parti precum si procurorului.
ICCJ solutioneaza cererea prin sentinta. Daca considera cererea intemeiata ICCJ dispune stramutarea
judecarii cauzei la o Curte de Apel invecinata Curtii de Apel de la care cere stramutarea, iar Curtea de
Apel dispune stramutarea judecarii cauzei la una dintre instantele de acelasi grad din circumscriptia
sa.
ICCJ sau Curtea de Apel hotaraste in ce masura se mentin actele indeplinite in fata instantei de la care
s-a stramutat cauza. Daca instanta de la care a fost stramutata cauza a procedat intre timp la judecarea
cauzei atunci hotararea pronuntata este desfintata prin efectul admiterii cererii de stramutare.

Pt inceperea urm penale este necesar ca org de u.p sa aiba cun despre comiterea infract si sa fie sesizat
conform legii, sesizarea reprez punctul de plecare a u.p fara de care aceasta nu poate incepe. In art 288
sunt prev principale moduri de sesizare:

a) plangerea b) denuntul c) actele incheiate de alte org de constatare prev de lege d) sesizarea din
oficiu e) sesizarea comandantului in cazurile infract comise de militari f) plangerea prealabila
A) Plangerea art 289 CPP - este incunostiintarea facuta de o pers fizica sau juridica referitoare la o
vatamare care i-a fost cauzata prin infract. Ca forma plangerea se poate face in scris sau oral daca este
facuta in scris, plangerea trebuie semnata de pers vatamata. Daca plangerea este formulata oral se
consemneaza intr-un proc verbal de catre organul care o primeste. Plangerea poate fi facuta si in forma
electronica insa in aceasta situatie, ea indeplineste conditiile de forma numai daca este certificata prin
semnatura electronica conform legii.
Plangerea trebuie sa cuprinda: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea si dom
petitionarului iar pt pers juridice: denumirea, sediul, codul unic de inregistrare, codul de identificare
fiscala, nr de imatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul pers juridice si contul
bancar , indicarea reprez legal sau conventional, descrierea faptei care form obiectul plangerii precum
si indicarea faptuitorului si a mijloacelor de proba daca sunt cunoscute.
Plangerea se poate face personal sau prin mandatar, mandatul trebuie sa fie special iar procura ramane
atasata plangerii. Plangerea se poate face si de catre unul dintre soti pt celalalt sot sau de catre copilul
major pt parinti. Pers vatamata poate sa declare ca nu isi insuseste plangerea.
Celalalt sot sau copilul major care formuleaza plangerea nu se poate substitui ca subiect procesual
principal in proces sotului sau parintelui vatamat.
Plangerea este un act care atrage o anumita raspundere, chiar o raspundere penala a celui care
formuleaza o plangere in cazul in care se dovedeste ca plangerea este neintemeiata.
Pt pers lipsita de capacitate de ex, plangerea se face de catre reprez sau legal, pers cu capacit rastransa
de ex poate face plangere cu incuviintarea pers prev de legea civila. In cazul in care faptuitorul este
pers care reprez legal sau incuviinteaza actele pers vatamate sesizarea org de u.p se face din oficiu.
Plangerea gresit indreptata la org de u.p sau la inst de judecata se trimite pe cale adm org judiciar
competent.
Daca plangerea este intocmita de o pers care locuieste pe terit Rom , cetatean roman sau pers fara
cetatenie si prin aceasta se sesizeaza comiterea unei infractiuni pe terit unui alt stat membru al U.E,
org jud este obl sa primeasca plangerea si sa o transmita org judiciar competent din tara pe terit caruia
s-a comis infract

B) Denuntul art 290 CPP este modalitatea cea mai frecventa de sesizare a org de u.p si consta in
incunostiintarea facuta de catre o pers fizica sau juridica despre sav unei infract.
Denuntul poate fi facut numai personal in scris sau oral. Daca este scris trebuie semnat de denuntator
iar daca este oral se consemneaza intr-un proces verbal de catre organul judiciar. Daca denuntul nu
este semnat atunci sesizarea nu mai are caracter de denunt ci de informare si in baza ei org de u.p poate
sa se sesizeze din oficiu.
Toate dispozitiile privind cuprinsul plangerii si pers care o poate formula se aplica in mod
corespunzator si denuntului.

C) Sesizarile facute de pers cu functii de conducere si alte persoane art 291 CPP - orice pers cu functie
de conducere in cadrul unei autoritati a adm publice sau in cadrul altor autoritati publice, institutii
publice sau altor pers juridice de drept public precum si orice pers cu atributii de control care in
exercitarea atributiilor lor au luat cunostiinta de sav unei infract pt care act pen se pune in miscare din
oficiu, sunt obligate sa sesizeze de indata org de u.p si sa ia masuri pt ca urmele infractiunii, corpurile
delicte, alte mij de proba sa nu se distruga
D) Sesizarea din oficiu art 292 - in cazul in care org de u.p afla ca s-a comis o infract pe orice cale alta
decat plangerea si denuntul se sesizeaza din oficiu si incheie un proc verbal in ac sens. Astfel org de
u.p poate lua cun de comiterea unei infract printr-un denunt anonim prin constatarea unei infract
flagrante sau prin info pe care le aduce la cun presa, radio, tv.
E) Sesizarea comandantului unitatii militare - este un mod special de sesizare in cazul infract comise
de militari si este necesara numai in ceea ce priv infract prev de art 413- 417 CP : absenta nejustificata,
dezertarea, incalcarea consemnului si parasirea postului sau comenzii si insubordonarea
F) Plangerea prealabila 295-298 CPP - punerea in miscare a act penale precum si sesizarea inst prin
rechizitoriu de catre proc are loc de regula din oficiu. Pt unele infract punerea in miscare a act penale
si exercitarea act pen se face la plangerea prealabila a pers vatamate in baza principiului disponibilitatii.
De aceea atunci cand legea prevede necesitatea plangerii prealabile a pers vatamate, urm pen nu poate
sa inceapa in lipsa acesteia si act pen nu poate fi pusa in miscare iar daca, totusi a fost pusa in miscare
nu mai poate fi exercitata cand lipseste plangerea prealabila ori a fost retrasa.
In CP sunt prev infract pt care este necesara plangerea prealabila in vederea exercitarii actiunii penale
fiind socotite infract care au un grad de pericol mai redus si prin natura lor privesc relatii sociale
referitoare la interesele personale ale partilor.
Plangerea prealabila se adreseaza org de cercet gen sau proc
Dispozitiile priv cuprinsul plangerii si modalitatile de formulare a plangerii se aplica in mod coresp si
in cazul plangerii prealabile. O conditie de valabilitate a sesizarii prin plangere prealabila se refera la
pers care o poate face, adica pers vatamata prin infract deoar in cazul infract urm la plangerea
prealabila, punerea in miscare a act pen este un dr exclusiv al pers vatamate.
Plangerea prealabila nu este valabila daca este formulata prin substituiti procesuali dar este valabila
daca este exercitata prin mandatar cu mandat special.
Termenul de introducere a plangerii prealabile, treb sa fie introd in termen de 3 luni din ziua in care
pers vatamata a aflat despre sav faptei. Daca pers vatamata este un minor sau un incapabil, termenul
de 3 luni curge de la data cand reprez sau legal a aflat despre comiterea faptei. Daca chiar faptuitorul
este reprez minorului, termenul de 3 luni curge de la data numirii unui nou reprez legal.
Plangerea prealabila gresit indreptata, se considera valabila daca a fost introdusa in termen la org
judiciar necompetent. Intr-o asem situatie, plangerea prealabila gresit indreptata se trimite de catre org
necompetent pe cale adm org competent. La primirea plangerii prealabile, org de u.p verifica daca
aceasta indeplineste conditiile de forma si daca a fost depusa in termenul prev de lege.
Daca se constata ca este tardiva, org de cercet penala inainteaza proc actele incheiate impr cu
propunerea de clasare.

Daca in cauza s-au facut acte de u.p si se constata apoi ca este necesara plangerea prealabila, org de
u.p trebuie sa cheme pers vatamata si sa o intrebe daca intelege sa faca plangere si in caz afirmativ org
de u.p continua cercet iar in caz contrar inainteaza proc actele cu propunerea de clasare.
In caz de infract flagranta, org de cercet pen este obl sa constate sav acesteia chiar in lipsa plangerii
prealabile iar dupa constatare org de u.p trebuie sa cheme pers vatamata si sa o intrebe daca formuleaza
plangerea prealabila
Constatarea infract flagrante 293
Este flagranta infract descoperita in mom sav sau imediat dupa sav. Este de asem considerat flagranta
si infract al carui faptuitor imediat dupa sav este urmarit de org de ordine publica si de siguranta, de
pers vatamata, de martori oculari sau de strigatul public ori prezinta urme care justifica suspiciunea
rezonabila ca ar fi sav infract sau este surprins aproape de locul comiterii infract cu arme, instrumente
sau orice alte obiecte de natura ar presupune participant la infract.
In caz de infract flagranta, org de urm publica si siguranta nationala intocmeste un proc verbal in care
se consemneaza toate aspectele constatate si activ desfasurate, proc verbal pe care il inainteaza de
indata procurorului