Sunteți pe pagina 1din 46

EXAMENUL CLINIC

OBIECTIV LOCAL

1. EXAMENUL CLINIC OBIECTIV GENERAL


Examenul clinic obiectiv cuprinde un examen general al

pacientului, care va incepe cu observarea pacientului


incepand cu momentul prezentarii la medic:
masuri generale - inaltime, greutate
evaluarea starii de cunostinta, orientarea spatio-temporala
tipul constitutional
simetria corporala
dezvoltarea generala
echilibrul static si dinamic
statutul mental
evaluarea semnelor vitale - presiunea arteriala, pulsul,
frecventa respiratorie

Din punct de vedere al dezvoltarii generale, pacientii


pot fi incadrati in aceste tipuri:
normosom / normotrof
hiposom / hipotrof
hipersom / hipertrof
tipuri constitutionale:
tip astenic - subtire, insuficienta ponderala
tip stenic - atletic, echilibrat, bine proportionat
tip hiperstenic - dezvoltare musculara excesiva
Dezvoltarea masei corporale grase excedentare in

raport cu masa osoasa


Casectic reducerea masei musculare si a masei
grase corporale prin malnutritie, boli cronice
Obezitate - dezvoltarea in exces a masei grase
corporale

2. EXAMENUL CLINIC OBIECTIV LOCAL

Metodologia examenului cuprinde:


Inspectia
Palparea
Mirosul
Percutia
Auscultatia
Etapele examinarii :

1. Inspectia fetei
2.Inspectia profilului
3.Palparea superficiala a pielii
4.Palparea profunda a muschilor mobilizatori si ai
mandibulei
5.Palparea profunda a structurilor osoase si a punctelor de
emergenta a trigemenului
6.Palparea profunda a sistemului limfo-ganglionar
7.Examenul articulatiilor temporo-mandibulare

INSPECTIA FETEI

conturul fetei,
tipul morfologiei
constitutionale
aspect faciesului
integritatea si
culoarea pielii
aspectul reliefului
natural (santurilor)
fetei
simetria fetei in
plan vertical si
transversal

Conturul fetei /
forma fetei

Ovala
Patrata
Rotunda
Trapezoidala
Rectangulara
Triunghiulara

TIPURI CONSTITUTIONALE MORFOLOGICE


1.Tipul respirator
- etajul mijlociu al fetei (etaj respirator si afectiv) si
gatul sunt cele mai dezvoltate, dand o aparenta
poligonala (hexagonala) a chipului, fata parand lungita
vertical
- Pometii ies in relief
- Nasul lung si narine largi
2.Tipul digestiv
- etajul inferior al fetei (etaj digestiv si instinctiv) este
mai dezvoltat, subliniind mandibula
- Fruntea este mica si relativ ingusta
- Fata este in forma de trapez cu baza in jos
- Gatul este gros si scurt

3.Tipul muscular

- cele 3 etaje (cerebral, respirator si digestiv) de


lungime aproximativ egale
- Forma rectangulara
- O musculatura bine dezvoltata, repartizata
uniform
4.Tipul cerebral
- Fata are forma trianghiulara sau trapezoidala,
cu etajul cerebral proeminent

Integritatea si culoarea pielii se vor evalua

comparativ / in paralel partea dreapta si cea stanga.


Daca se remarca modificari ale integritatii pielii,
precum: cicatrici, rani, plagi, umflaturi, ulceratii, se va
indica locul in functie de zonele topografice si li se vor
descrie caracteristicile precum: marimea, forma,
aparenta.
De exemplu: o cicatrice postoperatorie in regiunea
buzei superioare de 1 cm lungime.

Culoarea pielii poate varia in functie de

apartenenta etnica a pacientului sau boli


sistemice.

Aspectul santurilor naturale ale fetei:

-nazogenian
-perioral
-nazolabial
-paracomisural
-labiomentonier
-pretragian
-riduri

Simetria fetei este

evaluata in plan vertical


si in plan transversal.

Simetria fetei in planul


transversal este estimata
prin masurarea distantelor
pornind de la Zygion
dreapta / stanga si Gonion
dreapta / stanga pentru
planul care trece prin
punctele Nazion et
Subnazal comparand
jumatatea stanga cu
jumatatea dreapta a fetei.

Simitria in planul vertical


evalueaza egalitatea etajelor
fetei

etajul superior delimitat de


punctele Trichion- Nazion

Etajul Mijlociu delimitat de


punctele Nazion - Subnazal /
Nazion Ophrion

Etajul inferior delimitat de


punctele Subnazal- Gnation

LEONARDO DA VINCI compara dimensiunea


etajului mijlociu reprezentat de distanta Sn - N cu
etajul inferior reprezentat de distanta Sn-Gn

Subnaza
l
Gnation

Nazal
Subnaza
l

Leonardo Da Vinci modificat compara dimensiunea etajului


mijlociu reprezentat de distanta Sn - Oph cu etajul inferior
reprezentat de distanta Sn-Gn

Ophryon
Subnaza
l
Gnation

Subnaza
l

Boianov - distanta Ch-Ch intre colturile gurii cu distanta StGn

Stomion

Cheilon
Cheilon

Gnation

BOIANOV modificat compara distanta


interpupilara cu distanta St-Gn.

Stomion

Gnation

Willis utilizeaza ocluzometrul Willis ce compara


distanta Sn-Gn cu distanta dintre unghiul extern
al ochiului si coltul gurii.

Metoda compasului de aur - utilizeaza


Compasul Appenrodt ce evalueaza raportul dintre
distanta Sn-Gn cu gura deschisa si distanta SnGn cu gura inchisa.Proportia ideala este de 5/3.

5
3

5
3

INSPECTIA PROFILULUI
profilul fetei
unghiul nazolabial
postura buzelor si

pragul buzelor
santul
labiomentonier
pozitia barbiei
unghiul goniac
aspectul planului
bazal mandibular

N
Or P.Frankfurt Po
P.Camper
90-110
P. Simon

Go

CONCAV
CONVEX

DREPT

PALPAREA
La palparea superficiala se evalueaza
temperatura, umiditatea si elasticitatea
pielii.

Palparea profunda se compune din:

palparea grupelor musculare,


contururi si reliefuri osoase
punctele emergente ale nervului trigemen
grupele ganglionare
glandele salivare (parotida si submandibulara)
palparea articulatiei temporo-mandibulare

ACTIUNEA MUSCHILOR :
RIDICATORI AI MANDIBULEI:
- M. Temporal, maseter, pterigoidian intern
COBORATORI AI MANDIBULEI:
- Directi- milo-hioidian, genio-hioidian, pantecele (fasciculul) anterior al
digastricului
- Indirecti pantecele (fasciculul) posterior al digastricului, stilo-hioidian,
homo-hioidian, sterno-hioidian, tiro-hioidian
PROPULSORI:

- Principali- pterigoidian extern

- Secundari pterigoidian intern, maseter


RETRO-PROPULSORI:
- Principali: temporali
- Secundari: maseter, pterigoidian intern
MISCARI LATERALE

- pterigoidieni externi (contractie unilaterala)

- pterigoidieni interni (contractie unilaterala)


Palparea muschilor urmareste tonicitatea, volumul, sensibilitatea

Muschiul temporal

Muschiul maseter

Muschiul pterigoidian intern

Muschiul pterigoidian extern

Muschiul orbicular al buzelor si


muschiul buccinator

Muschii narilor

Muschiul digastric

Muschiul sternocleidomastoidian

Muschii genio-glos,
genio-hioidian si
muschiul milo-hioidian

ORDINEA PALPARII:
Insertii superioare ale

temporalilor
Fascicule ale maselor temporale
Insertii superioare ale maseterilor
Mase musculare ale maseterilor
Insertii inferioare ale maseterilor
Insertii extra-orale ale
pterigoidianului intern
Insertii ale
sternocleidomastoidianului
Mase musculare ale
sternocleidomastoidianului
Insertii inferioare ale
sternocleidomastoidianului
Pantecele anterior al digastricului
Muschii narinelor

Contururile si reliefele
osoase
OBIECT
Evaluarea integritatii osoase
Deformari
Fracturi
Mobilitate anormala a segmentelor osoase
Schimbari in volum

contururi osoase

reliefuri osoase

arcada orbitala superioara

arcada orbitala inferioara

arcada zigomatica,

marginea posterioara a
ramului mandibular
ascendent

unghiul goniac,
marginea bazala a
mandibulei

os malar
Piramida
nazala
sinus maxilar

ramul ascendent si corpul


mandibular

Puncte de emergenta a
trigemenului

Palparea
grupelor
ganglionare

RETRO-AURICULARE

PRE-AURICULARE
SUB-OCCIPITALE

GANGLIONII OBRAZULUI

SUB-MANDIBULARE

SUPRA-CLAVICULARE

JUGULARE-CAROTIDIENE

Metodologia de examinare a articulatiei temporomandibulare (ATM) se compune din:


Inspectia - statica si dinamica
Palparea - statica si dinamica
Auscultatia
Inspectia statica va cuprinde inspectia:
-regiunilor pre-auriculare (unde se regaseste condilul
mandibular) si barbia - din fata si din profil,
-schimbari de culoare,
-asimetrie,
-pozitia barbiei.

Inspectia dinamica se face cerand


pacientului sa deschida si sa
inchida gura, evaluand :
miscarile condiliene trebuie in
principiu sa fie simetrice.
traiectoria barbiei in mod
normal barbia urmeaza din fata o
traiectorie in linie dreapta si din
profil o traiectorie a unui arc de
cerc.
amplitudinea deschiderii bucale
se masoara distanta dintre
marginile incisivilor centrali
superiori si inferiori.

Palparea se face in doua moduri:


1. cu degetele cu degetele pozitionate de maniera pre-auriculara
2. cu doua degete - indexul in canalul auditiv extern si degetulmare
situat pre-auricular.
Pentru palparea statica, pacienult va fi cu dintii in ocluzie.
Pentru palparea dinamica, pacientul va deschide si va inchide gura.
In palparea statica se examineaza pozitia condililor in cavitatea
glenoida - in mod normal acestia sunt centrati in cavitatea glenoida.
Palparea dinamica va examina:
miscari condiliene, in general simetrice si egale, in mod patologic
asimetrice si cu amplitudine inegala asociata unei latero-devieri a
barbiei.
Sensibilitatea ATM
Deformarea regiunii pre-auriculare

STATICA

DINAMICA

Auscultatia
cracment - sunet unic
crepitatie - sunete multiple care se
aud ca un murmur