Sunteți pe pagina 1din 14

Managementul calitatii

Imbunatatirea calitatii serviciilor medicale oferite in Spitalul de Psihiatrie si Neurologie


Brasov
1. Introducere
In multe organizatii sistemele de management sunt privite sub forma dinamicii interne- marketing,
proiectare, vanzari, productie , distributie, financiar contabil. Aceste sisteme bazate pe functii nu mai pot face
fata cerintelor unor organizatii flexibile, dinamice, care sa se adapteze rapid la cerintele in continua schimbare
ale clientilor. Este necesara o schimbare de la acest mod de organizare la un sistem bazat pe procese care
cuprinbde si integreaza interesele clientilor si furnizorilor. (1)
Calitatea trebuie privita ca o functie manageriala strategica care va sprijini organizatiile in schimbarea
culturii. Pentru a face din aceasta viziune o realitate, specialistii in domeniul calitatii trebuie sa extinda
aplicarea conceptelor si tehnicilor calitatii la toate functiile si procesele si sa se dezvolte noi forme de
asigurare a calitatii

la fiecare inerfata furnizor client. Este important sa cunoastem intregul ciclu al

produselor si serviciilor, de la conceptie pana la produsul final.


Schimbarea de filosofie necesita o educare considerabila a personalului din multe organizatii.
Provocarea pentru multi specialisti in domeniul calitatii o reprezinta nu atat realizarea schimbarilor, in
organizatiile lor, cat si recunoasterea schimbarilor care se impun in plan personal. Accentul pe prevenire si
imbunatatire evidentiaza rolul specialistului in domeniul calitatii de la unul tehnic, la unul al managementului
general. O vedere departamentala ingusta a calitatii este total in afara unei organizatii care aspira la
managementul calitatii, si multi specialisti in domeniul calitatii vor trebui sa isi largeasca perspectivele, sa isi
sporeasca cunostintele si sa inblobeze toate fatetele organizatiei. (1)
1.1

Definitii ale calitatii


De-a lungul timpului au fost formulate mai multe definitii ale calitatii in functie de dimensiunile pe care

autorii le-au avut in vedere. Astfel, Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste ,,Calitatea sistemului de
sanatate ca ,, nivelul atingerii scopurilor intrinseci ale sistemului de sanatate pentru imbunatatirea sanatatii
si capacitatii de raspuns la asteptarile generale ale populatiei.
Atat pentru practica medicala, cat si pentru managementul sanitarau fost definite noua dimensiuni ale
calitatii, ce formeaza baza furnizarii serviciilor medicale:

Competenta profesionala- cunostintele/abilitatile/performanta echipei medicale, ale managerilor si ale


echipei de suport;

Accesibilitatea- furnizarea serviciilor de sanatate nu este restrictionata de bariere geografice, sociale,


culturale, organizationale sau economice;

Eficacitatea procedurile si tratamentul aplicat conduc la obtinerea rezultatelor dorite;

Eficienta acordarea ingrijirilor necesare, corespunzatoare, la costurile cele mai mici;

Relatiile interpersonale- interactiunea dintre furnizori, dintre furnizori si pacienti( clienti), dintre
manageri, furnizori si platitori, precum si intre echipa de ingrijiri si comunitate;

Continuitatea clientul beneficiaza de un set complet de servicii de sanatate de care are nevoie; intr-o
ordine bine determinata, fara intrerupere, sau repetarea procedurilor de diagnostic si tratament;

Siguranta-risc minim pentru client de complicatii sau efecte adverse ale tratamentului ori alte pericole
legate de furnizarea serviciilor de sanatate;

Infrastructura fizica si confortul- curatenie, confort, intimitate si alte aspecte importante pentru
pacienti;

Alegerea- pe cat este posibil, clientul alege furnizorul, tipul de asigurare sau tratamentul.(2)
Un moment de referinta in evolutia conceptului de calitate este cel al aparitiei standardului ISO 8402

prin care se ajunge la consensul international in ceea ce priveste termenii, definitiile si conceptele. In
conformitate cu ISO 8402, calitatea reprezinta: ansamblul de proprietati si caracteristici ale unei entitati
care ii confera acesteia aptitudinea de a satisface necesitatile exprimate si implicite.
Standardul ISO 9000:2000 aduce o noua viziune asupra conceptelor specifice calitatii. Calitatea este aici
definita ca: masura in care un ansamblu de caracteristici implicite satisface cerintele.
Definitiile date sistemelor de management al calitatii evidentiaza cateva principii calauzitoare care stau
la baza construirii, a functionalitatii si a eficientei acestor sisteme si anume:
-

clientul este situat pe primul loc, in centrul atentiei tuturor activitatilor organizatiei- toate acestea fiind
orientate spre satisfacerea sistematica a cerintelor acestuia;

activitattile organizatiei sunt organizate intr-o viziune sistemica, calitatea reprezentand punctul central
al tuturor activitatilor

toate compartimentele, intregul personal al organizatiei au importanta si participa efectiv la realizarea


calitatii, fiecare reprezentand cate o veriga care poate intarii sau slabi lantul calitatii, fiecare fiind pe
rand client si furnizor al unui serviciu in acest lant;

toti furnizorii externi participa activ la realizarea calitatii produselor organizatiei

orice activitate cu repercursiuni in obtinerea calititii poate fi continuu ameliorata, iar lucratoriii
individuali implicati trebuie antrenati, trebuie trezit spiritul de participare si initiativa, trebuie ascultati,
motivati, continuu instruiti-formati, trebuie dezvoltata participarea lor la reuniuni colective de lucru, de
rezolvare a problemelor si in fine , trebuie sensibilizati corespunzator;

activitatile si realizarile obtinute trebuie argumentate cu date concrete;

activitatile si dezvoltarea acestora trebuie sa se faca urmarindu-se constant rentabilitatea si eficienta


organizatiei, iar pe termen lung, avantaje pentru intregul personal al organizatiei si pentru societate,
prestigiul si succesul acesteia.

1.2

Componente ale calitatii


Conceptul de calitate este unul vast si extrem de dezbatut in momentul de fata, expertii in domeniu
evidentiind trei dimensiuni fundamentale:
a) Calitatea profesionala: este raportata de obicei la competenta tehnica, respectarea protocoalelor
clinice si a ghidurilor de practica, folosirea masurilor de control al infectiilor , informare si consiliere,

integrarea serviciilor de sanatate, management eficient. Existenta acesteia conduce catre un mediu de
munca eficace si eficient, rezultate pozitive ale tratamentului, urmate de satisfactia clientului si, nu in
ultimul rand, de satisfactia furnizorului.
Gradul satisfactiei practicianului este legat de calitatea actului medical, dar deriva si din conditiile in
care isi desfasoara munca, iar existenta satisfactiei duce la cresterea performantei.
In concluzie, acesta este un factor cauzal al nivelului calitatii ingrijirilor de sanatate, deci poate fi
folosit drept criteriu de evaluare a calitatii acestora.
b) Calitatea interpersonala perceputa de client: in mod uzual clientii serviciilor de sanatate nu poseda
abilitatea sau cunostintele necesare evaluarii competentei tehnice a furnizorului sau a felului in care au
fost folosite masurile de control al infectiilor, dar stiu cum se simt, cum au fost tratati si daca nevoile,
asteptarile le-au fost indeplinite. Ei se raporteaza adeseori la posibilitatea de a pune intrebari, si pot
aprecia un serviciu medical ca fiind convenabil sau nu. Existenta acestei dimensiuni a calitatii
conduce catre:

Comportamente pozitive din partea clientului

Imagine pozitiva a serviciului de ingrijire

Satisfactia clientului/pacientului

c) Calitatea totala: prin calitate totala se intelege atat calitatea serviciilor cat si calitatea sistemului.
Managementul calitatii totale extinde conceptul managementului calitatii, ingloband atat participarea
cat si motivarea tuturo membrilor organizatiei. Ce trei principii ale calitatii totale sunt:

Focalizarea pe client

Imbunatatirea continua a calitatii

Lucrul in echipa

Asigurarea calitatii intr-o unitate de servicii medicale se va baza intotdeauna pe urmatoarele:

Misiune, viziune si valori bine stabilite,

Program solid de imbunatatire a calitatii,

Reglementari guvernamentale,

Standarde profesionale.

Astfel, asigurarea calitatii implica eliminarea defectelor, in scopul oferirii unor servicii de sanatate de
calitate.
Imbunatitirea continua a calitatii ca parte integranta a unui program de asigurare a calitatii este un
proces ciclic, care nu se finalizeaza niciodata, datorita faptului ca rezolvarea unei probleme implica
focalizarea pe alta problema si inceperea altui ciclu de inbunatatire.(2)
1.3

Procesul de imbunatatire a calitatii


La baza procesului de imbunatatire a calitatii stau patru principii importante rezumate in:
a)

focalizarea pe necesitatile/asteptarile clientului ( pacientului)- imbunatatirea calitatii incepe cu


definirea notiunii de client si intelegerea necesitatilor/asteptarilor acestuia; in cadrul notiunii de ,,

client, fiecare angajat joaca roluri complementare, in servirea clientilor si in rolul de client pe care el
insusi il are in cadrul organizatiei;
b) focalizarea pe sisteme si procese- problemele aparute in domeniul calitatii se datoreaza adeseori
deficientelor existente in cadrul proceselor derulate in cadrul sistemului, sau esecului in coordonarea
proceselor aflate in interrelatie; daca procesele sunt deficitare, rezultatele vor fi pe masura;
imbunatatirea calitatii necesita intelegerea proceselor relevante si a nivelurilor de variatie in cadrul
acestora;
c) focalizarea pe crearea unui sistem de date care sa stea la baza luarii deciziei imbunatatirea proceselor
necesita existenta informatiei privitoare la modul de functionare; trebuie stabilit un sistem obiectiv de
colectare a datelor relevante pentru realizarea analizei;
d) focalizarea pe participare si lucrul in echipa in imbunatatirea calitatii pentru inbunatatirea calitatii,
angajatii trebuie sa participe in procesele de schimbare initiate la nivelul sistemelor si al proceselor.
Pentru asustine la nivel de sistem procesul de imbunatatire a calitatii, trebuie identificate problemele
specifice pentru tipurile de unitati sanitare, elementele si indicatorii adecvati, trebuie subliniate
problemele calitatii ingrijirilor la nivel de politica de sanatate, toate acestea reunite intr-un program de
asigurare a calitatii.(2)
2.1

Evolutia profesionala a asistentului medical in ingrijirile psihiatrice trecut-prezent si viitor


Avem oportunitatea, sa va comunicam despre schimbarile survenite in serviciile de psihiatrie in cadrul

Spitalului de Psihiatrie si Neurologie Brasov. Schimbarea s-a produs evident, odata cu inlaturarea regimului
comunist. Instalandu-se democratia au aparut cu pasi marunti schimbari si in ramura medicala mai exact si
in serviciile de psihiatrie.
Inainte de anul 1989, pacientul cu probleme psihiatrice beneficia in timpul spitalizarii doar de
tratament medicamentos, fie acesta sub forma de tablete sau injectabil, iar in unele cazuri in functie de
problemele existente se efectuau si examene psihometrice. Pacientul petrecea mai mult timp in pat, neavand
oportunitatea nici unei activitati (nu existau spatii adecvate desfasurarii unui anumit tip de activitate;
personalul medical era insuficient pentru numarul mare de pacienti internati; nu existau materiale si
documentatie menita sa ajute asistentul medical in munca cu pacientul).
Dupa Revolutie am inceput sa credem in ceea ce facem si sa invatam sa avem rabdare pentru ca destul
de greu se schimba mentalitatea celor din jur.
Noua orientare a colectivului medical din sectiile de psihiatrie Brasov a fost aceea de a facilita cat mai
precoce relationarea interumana si reinsertia sociala. Sigur ca schimbarea nu s-a produs de la o zi la alta.
Benefica pentru activitatea de ingrijire la nivelul sectiilor noastre a fost colaborarea cu organizatia
Olandeza GGZ-Oost Brabant, care a contribuit pe langa suportul financiar, asigurat si de administratia
spitalului cu ajutoare materiale si posibilitatea de perfectionarea continua a personalului medical. Pe langa
medicii care au beneficiat de schimb de experienta in Olanda au beneficiat si 5 asistenti medicali. Astfel
capacitatea de mobilizare a personalului medical pe drumul schimbarii a devenit mai usoara.
In urma ajutorului din partea olandeza s-a putut modifica si structura spitalului astfel beneficiem de un
serviciu de terapie intensiva, birou de internari cu evidenta pacientilor pe diferite grupe de afectiuni

computerizata, cabinet spatios pentru primirea pacientilor la momentul internarii in spital, sali de psihoterapie,
sali multifunctionale: sali in care pacientii participa la sedintele de grup, servesc micul dejun, pranzul si cina,
urmaresc emisiunile TV, desfasoara activitati recreative auditii muzicale, jocuri, lectura, activitati de
antrenare a abilitatilor sociale si vocationale, toalete corespunzatoare, modernizate, saloane cu paturi si
noptiere noi, sistem video prin circuit inchis pentru supravegherea mai atenta a pacientilor in cursul
dupaamiezii si in cursul noptii, centrala termica care a inlocuit sobele de teracota, sobe care aveau o vechime
destul de mare si prezentau un adevarat pericol pentru pacienti.
Din anul 1996 asistentii medicali au avut oportunitatea de a urma cursul de specializare si formare in
nursig psihiatric la Scoala Fracaritatis din Bucurasti, cursurile desfasurandu-se pe durata unui an de zile in
cadrul Spitalului A. Obregia avand si colaborarea mentorilor din organizatia Freres de la Charite din
Belgia. Dupa absolvirea primei promotii a acestei scoli la nivelul spitalului nostru, avand acordul conducerii
manageriale am organizat cursuri de pregatire in ingrijirea psihiatrica si pentru ceilalti colegi din spital.
Cursurile au fost efectuate de catre asistentele specializate, beneficiind si de ajutorul medicilor si psihologilor
din spital. Se cerea a fi efectuate cursuri de pregatire in ingrijirea psihiatrica deoarece personalul medical din
spital isi dorea sa se perfectioneze, sa acorde ingrijiri de calitate menite sa satisfaca nevoile pacientului cu
tulburari psihice. Pentru a raspunde solicitarilor complexe ale lumii actuale se cer noi nivele de competente
profesionala, adecvarea la metode terapeutice moderne, o atitudine diferita, etica fata de pacientul psihic.
Pregatirea necesara s-a obtinut datorita participarii asistentilor la aceasta scoala, cat si prin formarea ca
profesionisti in urma absolvirii Colegiului Universitar de Asistenta Medicala Brasov, Facultatea de MedicinaSpecializarea Asistenta Medicala Sibiu si Master in cadrul Universitatii ,,Lucian Blaga din Sibiu.
Asimilarea temeinica la cel mai inalt nivel a cunostintelor teoretice si a deprinderilor practice se
rasfrang pozitiv in munca cu pacientul. In relatia terapeutica de zi cu zi, empatia, respectul, daruirea,
raspunderea profesionala, disponibilitatea de a fi alaturi de ceilalti se impun cu multa putere.
In 1997 am infiintat in sectiile noastre grupuri de suport pentru pacientii internati pe diferite categorii de
afectiuni: pacienti cu schizofrenie, cu depresie, consumatori de alcool, pacienti varstnici; grupuri in cadrul
carora cei aflati in dificultate beneficiaza de ajutorul oferit de ceilalti membrii ai grupului, lucru care mareste
complianta la tratamentul medicamentos.
Planurile de ingrijire / programele / activitatile de grup si individuale au la baza ideia de a oferi servicii
care sa mentina demnitatea pacientilor si sa respecte nevoile fiecarei persoane in parte.
Scopul principal al acestor activitati de grup este insuflarea increderii in fortele proprii, redobandirea
aptitudinilor temporar pierdute si posibilitatea reluarii
unei vieti si a unei activitati cat mai apropiate de cea de dinaintea imbolnavirii. Mai mult, implicarea activa a
pacientului in actul medical contribuie la cresterea satisfactiei acestuia in ceea ce priveste tratamentul urmat.
Prin participarea la sedintele de grup pacientul dobandeste sentimentul de participare la viata colectiva,
intelege situatia pe care o traverseaza, mobilizandu-si astfel fortele adaptative intr-o atmosfera de acceptare si
securitate. Timpul pe care il petrecem cu pacientul, oferirea de informatii cu privire la boala si tratamentul ce
trebuie urmat, increderea pe care o acordan acestuia maresc considerabil sansele ca acesta sa poata avea o
activitate sociala normala.In grupul de suport urmarim: atmosfera, ambianta, participarea fiecaruia,

comunicarea, cooperarea, ascultarea, posibilitatea de confruntare, respectul fata de ceilalti si feed-back-ul.


Lucram si cu familia pacientului si cu cei apropiati lui, acestia sunt invatati cum vor putea sa-si ofere ajutorul
cum sa-l sustina pe pacient.
Din experienta clinica, in lucrul cu pacientul cu probleme specifice am constatat la nivel de relatie
terapeutica o mai mare reusita atunci cand ii oferi acestuia libertatea si oportunitatea de a actiona, de a-si
asuma responsabilitatea, de a-si exprima liber punctul de vedere. El trebuie sa se simta ascultat, inteles si
valorizat pentru ceea ce este, asa cum este, dincolo de limitele impuse de un diagnostic strict medical. De
asemenea am constatat ca munca in echipa reprezinta o cerinta a eficientei profesionale si o mare siguranta
pentru pacientul asistat medical. Toate acestea au fost posibile si datorita ajutorului de care am beneficiat dar
si ca urmare a unei bune si temeinice pregatiri profesionale. Suntem constienti ca mai avem multe lucruri de
realizat in ceea ce priveste calitatea ingrijirilor medicale in psihiatrie pentru a ajunge la standardele
occidentale.
Printre proiectele de viitor, prioritara ar fi infiintarea unei sali de ergoterapie proiect care ar putea fi
finalizat cu ajutorul partenerilor olandezi.
Pentru ca activitatile pe care disciplina ergoterapie le ofera, reprezinta o oglindire a modului in care
oamenii dau forma existentei lor. Aceste activitati sunt in general folosite cu scopul de a ridica nivelul starii de
bine si sanatatii pacientului intr-o situatie de functionare cat mai independenta posibil a acestuia. Astfel
ergoterapia are printre alte discipline si functie de catalizator asupra proceselor de invatare si realizeaza ocazia
de contact cu lumea din afara, intalnirea cu alti semeni, cu societatea obisnuita.
2.2 Prezentarea organizatiei
Principalele boli psihice (depresii, atacuri de panica, schizofrenie, tulburari psihice cauzate de
alcoolism sau droguri) dupa opinia medicilor, pun stapanire tot mai mult pe populatia Romaniei. Aproximativ
30% din populatie risca sa faca aceste boli de-a lungul vietii , numarul de bolnavi cronici fiind in continua
crestere (206.000 persoane la nivel national). In judetul Brasov, in ultimii doi ani au fost inregistrate 3.298 de
persoane ponderea cea mai mare detinand-o pacientii cu schizofrenie - 33% si pacientii cu etilism 17%.
Printre cauzele evidentiate de medici sunt: traiul greu, concurenta acerba pe piata locurilor de munca si lipsa
banilor.
Spitalul de Psihiatrie si Neurologie Brasov, prin Ordinul Ministerului Sanatatii si Familiei nr.363/2001
a fost atestat ca unitate cu personalitate juridica, avand sediul in Brasov , str. Prundului nr. 7 - 9 .
Structura organizatorica (aprobata prin OMSF nr. 241/2003 si modificata prin OMSP
nr.1389/10.08.2007) este urmatoarea:
- Sectia clinica neurologie I acuti

40 paturi

- Sectia neurologie II acuti

42 paturi

- Compartimentul TI neurologie

18 paturi

- Sectia psihiatrie I acuti

40 paturi

- Sectia psihiatrie II acuti

45 paturi

- Sectia clinica psihiatrie III- acuti

45 paturi

- Compartiment TI psihiatrie

20 paturi

- Sectia recuperare neuropsihomotorie cronici

35 paturi

- Sectia exterioara Timisul de Sus- acuti

30 paturi

- Sectia exterioara Zarnesti psihiatrie- cronici

155 paturi

- Sectia exterioara Vulcan psihiatrie -cronici

145 paturi

- Sectia exterioara Bran (recuperare neurologica) 50 paturi


TOTAL:

665 paturi

Din structura organizatorica mai fac parte: camera de garda neurologie (1), camera de garda psihiatrie
(2), Centrul de Sanatate Mintala cu stationar de zi , compartiment pentru tratamentul si supravegherea
pacientilor toxicodependenti, laboratoare si compartimente de investigatii (analize medicale, radiologie,
anatomie patologica, explorari functionale), farmacie.
Este un spital de specialitate, de tip pavilionar, activitatea desfasurandu-se in 7 locatii, din care 3 in
oras si 4 in judet.
Spitalul deserveste populatia din judetul Bratov si din judetele limitrofe, categoriile de varsta cele mai
frecvent intalnite fiind 18-30 ani si peste 50 de ani.
Se inregistreaza o crestere ingrijoratoare a cazurilor de toxicodependenta (alcoolism si droguri) in
randul tinerilor (numai la nivelul anului 2007 in jud. Brasov s-au inregistrat 19 cazuri de persoane
consumatoare de droguri).
Pentru desfasurarea activitatii, spitalul are, conform statului de functiuni aprobat de A.S.P Brasov, un
numar de 545 salariati (fata de 954 personal normat).
In structura, situatia se prezinta astfel:
Efectiv

Normat

medici

43

60

alt personal sanitar cu studii superioare

18

22

personal mediu sanitar

179

310

infirmiere

113

204

ingrijitoare

88

217

personal TESA

32

36

muncitori

72

105

Serviciile medicale oferite de spital, sunt decontate de CASJ Brasov prin tarif /caz rezolvat (pentru
sectiile de acuti) si tarif / zi spitalizare (pentru sectiile de cronici).

2.4 Principalii indicator


Tabel 1 Indicatori de utilizare a serviciilor

Indicatori

Anu

r.

Total
Spital

NI

N II

PI

Din care: Sectia


P III
Timisul

P II

Vulcan

Zarnes

de Sus

Bran

ti

Recuper
are
neuro

rt

psiho
1

Cazuri

2007

7518

1377

1550

797

1063

779

699

84

46

139

motorie
984

externate
Zile

2008
2007

8402
220371

1612
13080

1639
14063

923
12965

1127
18892

998
14890

686
11372

92
51917

42
55796

126
1591

1157
11482

spitalizare

2008

224376

13465

13888

13333

17694

19110

10483

52298

55887

12726

1549
3

Indice

2007

326

257

274

308

316

341

316

358

360

2
318

348

utilizare

2008

337

281

272

333

322

347

349

361

361

310

364

paturi
Durata

2007

27

16

12

16

16

231

278

90

12

medie

2008

25

14

11

12

15

227

290

90

11

spitalizare

Tabel 2: Indicatorii de management al resurselor umane


Nr.c

Denumire indicatori

Valori
2008

2007

rt.
1
2
3
4
5
6

Numarul mediu bolnavi externati/medic


Numarul mediu bonavi externati/ asistenta
Proportia medicilor din total personal
Proportia personalului medical din total personal
Proportia personalului medical cu studii superioare din totalul personal medical
Numarul mediu de consultatii pe medie in camera de garda

221
43
6,35%
42,43%
23,78%
282

250
50
6,.0%
42,5%
28,0%
320

Nationale
266
54
6,75%
50,3%
19,38%
447

Tabel 3- Indicatori de calitate a serviciilor medicale


Nr.
Crt
1

Denumire indicator
2007
Rata mortalitatii intraspitalicesti
-

neurologie acuti

- psihiatrie acuti
Rata infectiilor nozocomiale
-

neurologie acuti

psihiatrie acuti

Valori
2008

Nationale

4.03%

3,84%

3,16%

0.53%

0,19%

0,25%

0,94 %

0,76%

0,60%

0,70%

Sectiile de neurologie si psihiatrie acuti realizeaza o durata de spitalizare apropiata de cea nationala
(8,83 respectiv 14), iar la sectiile de psihiatrie cronici aceasta depaseste mult valoarea nationala (43). Cauza
principala este ,,vechimea pacientilor: exista pacienti internati de 15-16 ani (parasiti de familie, fara
apartinatori, sau sunt internati in baza Codului penal). Acest fapt determina cheltuieli suplimentare cu
intretinerea lor (medicamente, materiale sanitare , hrana ).
Lipsa personalului medical (superior si mediu) influenteaza si indicatorii de resurse umane. Daca la
nivel national ponderea medicilor in total personal este de 6.75%, in spitalul nostru este mai mica. Exista sectii
care nu au medici specialisti - compartimentele de terapie intensiva, sectia recuperare neuromotorie Bran- iar
sectiile de psihiatrie cronici (Vulcan si Zarnesti) au cu 10 medici sub normativ. Spitalul nu are incadrat
personal medical de specialitate pentru efectuarea unui consult interdisciplinar.
Dotarile medicale sunt minimale , doar pentru functionare.

Lipsa aparaturii de inalta performanta influenteaza calitatea serviciilor medicale.


Astfel, pacientul cu probleme neurologice primit la camera de garda si internat la terapie intensiva,
pentru efectuarea investigatiilor de specialitate (CT, RMN) este transportat la policlinica cu care avem
contract, apoi este readus la spital, acest fapt determinand agravarea starii pacientului
Acest fapt influenteaza rata mortalitatii spitalicesti si cea a

infectiilor nozocomiale , generand costuri

suplimentare cu prestari de servicii.


2.4 Analiza SWOT
-

Puncte tari
singurul spital de profil din judet

Puncte slabe
sistemul de organizare pavilionar

experienta profesionala a corpului medical

personal medical cu pregatire superioara

existent
-

baza de recuperare neuro-psiho-motorie

sistem salarial nesatisfacator

dotata corespunzator

lipsa protocoalelor terapeutice si a

program national de ergoterapie si terapie


ocupationala pentru psihiatrie cronici

insuficient

ghidurilor de practica medicala


-

lipsa resurselor financiare pentru dotarea

Oportunitati
colaborarea cu asociatii si fundatii din

cu aparatura de investigatie
Amenintari
costuri ridicate cu utilitati ti intretinere

strainatate

cresterea duratei de spitalizare

derulare studii clinice de psihiatrie si

migratia personalului medical cu pregatire

neurologie
-

posibilitatea unui parteneriat public si

medie
-

privat in vederea diversificai serviciilor


oferite de baza de recuperare
-

reducerea duratei de spitalizare si


posibilitatea reintegrarii pacientilor in

costuri mari pentru medicamente si


materiale sanitare

costuri suplimentare cu prestari servicii


privind investigatii medicale
- retrocedarea cladirii

viata sociala

2.5 Bugetul de venituri si cheltuieli


Bugetul de venituri si cheltuieli cuprinde resursele financiare si cheltuielile din cadrul unui exercitiu
financiar

necesare in vederea asigurarii conditiilor de desfasurare normala a activitatii spitalului. Se

intocmeste in baza Ordinului Ministerului Sanatatii nr.896/2007 .


Veniturile se cuprind in macheta de buget pe capitole , subcapitole si paragrafe , iar cheltuielile pe
titluri , articole si alineate .
Fundamentarea bugetului de venituri si cheltuieli se face pe fiecare sursa de venit si pentru fiecare
destinatie a cheltuielilor.
Fundamentarea veniturilor :

- din contractele incheiate cu Casa de Asigurari de Sanatate se tine seama de:


* numarul de servicii in cazul spitalului nostru inseamna numarul de pacienti externati - pe structura
(spitalizare continua sau de zi ) ce se poate realiza;
* modalitatea de plata in cazul spitalului nostru inseamna tarif pe caz rezolvat pentru pacienti cu afectiuni
acute si tarif pe zi de spitalizare pentru pacienti cu afectiuni cronice ;
* inflatia prognozata;
* analiza valorii serviciilor in anul curent fata de anul precedent.
b) de la persoane juridice pot fi sub forma de donatii sau sponsorizari ;
c) de la persoane fizice pot fi servicii solicitate la cerere (numar estimat);
d) sumele ce pot fi alocate de la bugetul de stat sau de la bugetul local pentru
derularea unor programe de sanatate sau pentru achizitii de aparatura medicala.
Fundamentarea cheltuielilor necesita efectuarea calculelor pentru stabilirea consumului real de
resurse umane , materiale si de capital , avandu-se in vedere prevederile legale ce reglementeaza fiecare natura
de cheltuieli, precum si alte elemente de calcul , dupa cum urmeaza :
a. cheltuielile de personal se fundamentaza tinand cont de statul de functii aprobat, de numarul de
posturi pe fiecare sectie si compartiment si salariile stabilite prin reglementari legale ;
b. cheltuielile cu bunuri si servicii se fundamenteaza avandu-se in vedere propunerile primite de
la fiecare sectie , stocul normat si cel de la finele anului , numarul de cazuri externate , alocatiile
de hrana legale , note de fundamentare pentru reparatii curente si capitale , consumul mediu
privind utilitatile realizat in anul anterior , rata inflatiei prognozata pentru anul in curs .
c. cheltuielile de capital se estimeaza pe baza de documentatii tehnice si se inscriu in lista de
investitii, anexa la bugetul de venituri si cheltuieli .
Bugetul de venituri si cheltuieli se definitiveaza dupa semnarea contractului de furnizare servicii
medicale cu casa de asigurari de sanatate si se aproba de catre organul ierarhic superior , se defalca pe
trimestre , iar un exemplar se depune la trezoreria statului unde unitatea are contul deschis. Pe parcursul anului
are loc executia bugetara, adica: incasarea, administrarea, utilizarea si contabilizarea veniturilor, precum si
incadrarea cheltuielilor stabilite pe titluri, articole si aliniate in limita stabilita prin buget. Sumele ramase
neutilizate la finele anului din contul de disponibilitati, se reporteaza in anul urmator si se utilizeaza pentru
cheltuieli curente si de capital.
In ceea ce priveste structura bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2008, aceasta se prezinta astfel:
Venituri totale , din care :
I. venituri curente, din care :

100,00%
93,25%

- venituri din prestari servicii

2,25%

- venituri din cercetare

0,33%

- venituri din contract cu CASJ Brasov

90,67%

II. venituri din capital


IV.subventii
-de la bugetul de stat

6,75%
87,68%

-de la bugetul local

12,32%

Cheltuieli totale , din care :

100,00%

I.cheltuieli curente , din care:

97,65%

Titlul I - cheltuieli de personal


Titlul II - cheltuieli bunuri si servicii

74,05%
, din care:

Bunuri si servicii (utilitati, intretinere)


Reparatii curente

25,95%
41,92%
4,12%

Hrana

16,85%

Medicamente si materiale sanitare

30,62%

Bunuri de natura ob.de inventar

3,63%

Alte cheltuieli

2,86%

II.cheltuieli de capital

2,35%

Executia bugetara (plati efectuate /prevedere bugetara cheltuieli) s-a facut cu respectarea legislatiei in
vigoare privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor, pentru anul 2008 aceasta fiind in
procent de 93%.
Comparativ cu anul 2007, prin negocierea tarifelor de decontare a serviciilor medicale, s-a reusit
cresterea veniturilor din contractul cu casa cu 43,45% .
Legislatia privind drepturile salariale in sistemul sanitar (mai ales cea referitoare la acordarea de
sporuri pentru conditii de munca) determina alocarea unui procent insemnat din venituri pentru cheltuielile de
personal .
Costul cu utilitatile, avand in vedere aria de raspandire a sectiilor si faptul ca in zona muntoasa
jumatate de an predomina vremea rece, greveaza in mod constant asupra cheltuielilor spitalului.
Majoritatea cladirilor in care se desfasoara activitatea sectiilor sunt foarte vechi (unele avand si peste
80 ani) generand costuri mari cu repararea si intretinerea lor.

2.6 Plan de imbunatatire


Planul de imbunatatire are in vedere cresterea performantelor spitalului si calitatea serviciilor medicale
furnizate pacientilor , pentru buna gestionare a fondurilor alocate.
1. Obiective avute in vedere pe termen scurt:
a) Identificarea pacientilor din sectiile de psihiatrie cronici care nu mai au apartinatori si care sunt
internati de multi ani. Aceste cazuri vor fi discutate cu factorii de decizie locali si in masura posibilitilor vor fi
transferate la centrele de asistenta sociala. Astfel se va reduce durata medie de spitalizare pe sectie si total
spital si implicit costul pe pacient .
b) Cointeresarea medicilor specialisti pentru intocmirea protocoalelor de practica medicala. Acest lucru
presupune munca in echipa, dar avantajele utilizarii acestora se vor regasi in: cresterea calitatii ingrijirilor,

reducerea riscului furnizarii de servicii nenecesare (teste si analize repetitive) si implicit reevaluarea
consumului de medicamente, materiale sanitare si reactivi.
c) Angajarea unui medic specialist pentru ambulatoriul de neurologie din cadrul spitalului. Acest fapt va
duce la reducerea costului pe sectie, prin asigurarea de servicii medicale ambulatorii in detrimentul spitalizarii
continue.
d) Dezvoltarea sistemului de management al informatiei prin integrarea sistemelor de informatii clinice si
financiare la nivel de sectii si compartimente. Se va avea in vedere completarea compartimentului de statistica
cu personal calificat in vederea imbunatatirii inregistrarii medicale. Acest fapt va determina reducerea
personalului de executie .
e) Achizitionarea unui program informatic pentru farmacia spitalului si pentru gestiunile de la sectiile
exterioare, va permite cunoasterea in orice moment a stocurilor, ceea ce va determina o mai buna gestionare a
fondurilor destinate achizitionarii de medicamente si materiale sanitare.
2. Obiective avute in vedere pe termen mediu:
a) Cresterea serviciilor medicale la cerere si implicit a veniturilor proprii. Acest lucru se poate obtine
prin diversificarea serviciilor oferite de baza de recuperare neuro-psiho-motorie: acupunctura si tratament cu
laser si prin organizarea serviciului in doua ture;
Avand in vedere ca baza dispune si de bazine de inot (care nu se folosesc datorita costurilor mari) se
vor atrage investitori privati pentru reabilitarea acestora si folosirea in parteneriat, pentru obtinerea de
venituri suplimentare.
b) Transferarea sectiilor de neurologie la Spitalul Clinic Judetean Bra;ov care
dispune de aparatura de inalta performanta (CT, RMN, DOPPLER). In acest fel se reduc costurile spitalului
(pentru aceste analize spitalul plateste prin contract aproximativ 160000 RON) si se permite fundamentarea
diagnosticului si instituirea unui tratament la timp. In locul paturilor disponobilizate se pot muta pacientii de la
sectia exterioara Timisul de Sus si se poate extinde baza de recuperare. Astfel se vor reduce costurile de
intretinere si functionare pe spital, iar personalul medical disponibilizat poate fi redistribuit la sectiile de
psihiatrie cronici.
Aceasta masura a fost cuprinsa in programul de reorganizare a spitalului in baza Legii 95/2006, si va
deveni viabila in momentul aprobarii de autoritatile locale.
3. Obiective avute in vedere pe termen lung:
a) Comasarea sectiilor exterioare Zarnesti si Bran, cu sprijinul Autoritatii de Sanatate Publica si a
autoritatilor locale, intr-un singur spatiu spitalul orasenesc Zarnesti. Acest lucru va determina cresterea
accesibilitatii la serviciile medicale oferite de acesta, organizarea unui serviciu de externalizare dirijata (de la
acuti spre cronici) reducerea costurilor indirecte, evidenta clara a locurilor disponibile.
2.6 Evaluarea rezultatelor
Pentru o evaluare eficace se impune utilizarea registrului de sugestii si reclamatii pe langa buletinele
informative existente din care putem culege date cu privire la imbunatatirea calitatii actului medical si
cresterea satisfactiei pacientilor.
Indicatorii de performanta urmariti in prezent in sistemul de sanatate sunt:

a). indicatori de management al resurselor umane;


Nr. mediu de bolnavi externati pe medic,
Nr. mediu de bolnavi externati la o asistenta medicala,
Proportia medicilor din totalul personalului angajat al apitalului,
Proportia personalului medical din totalul personalului angajat,
Proportia personalului medical cu studii superioare din totalul personalului medical,
Nr. mediu de consultatii pe medic in camera de garda,
b). indicatori de utilizare a serviciilor;
Nr. pacienti externati total si pe sectii,
Durata medie de spitalizare pe spital si pe fiecare sectie,
Rata de utilizare a paturilor pe spital si pe fiecare sectie,
Proportia pacientilor internati din totalul pacientilor prezentati la camera de garda,
Proportia urgentelor din totalul pacientilor internati,
Procentul pacientilor cu cumplicatii si comorbiditati din totalul pacientilor externati,
Indicile de complexitate a cazurilor,
c). indicatori economico-financiari;
Executie bugetara fata de bugetul de cheltuieli aprobat,
Procentul veniturilor proprii din totalul veniturilor spitalului,
Procentul cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor spitalului,
Procentul cheltuielilor cu medicamente din totalul cheltuielilor spitalului,
Procentul cheltuielilor cu medicamente din totalul cheltuielilor cu bunuri si servicii,
Procentul cheltuielilor de capital din totalul cheltuielilor spitalului,
Cost mediu pe zi de spitalizare pe total si pe fiecare sectie,
Structura cheltuielilor pe tipuri de servicii si in functie de sursele de venit,
d). indicatori de calitate;
Rata mortalitatii spitalicesti,
Proportia pacientilor decedati in primele 24 ore de la spitalizare,
Rata infectiilor nosocomiale,
Indicele de concordanta a diagnosticului de la internare si cel de externare,
Procentul pacientilor internati si transferati la alte spitale,
2.10 Concluzii
In acest moment in sistemul sanitar se pune accent pe cresterea calitatii actului medical si a satisfactiei
pacientului. Motivul alegerii lucrarii:,, IMBUNATATIREA CALITATII SERVICIILOR MEDICALE
OFERITE IN SPITALUL DE PSIHIATRIE SI NEUROLOGIE BRASOV este acela de a contribui cu
mintea si sufletul la cresterea

calitatii serviciilor medicale furnizate si implicit a cresterii satisfactiei

pacientului. In furnizarea serviciilor medicale de calitate, trebuie sa primeze competenta si seriozitatea,


completate de asumarea responsabilitatii cadrelor medicale.
Calitatea serviciilor medicale este rezultatul eforturilor asociate ale profesionistilor-medici, asistente
medicale, psihologi, asistenti sociali, infirmiere, ingrijitoare de curatenie si a personalului administrativ.
Calitatea serviciilor medicale furnizate este cheia obtinerii unor indicatori de performanta superiori.
Indicatorii de performanta urmariti in prezent in sistemul de sanatate sunt:
a). indicatori de management al resurselor umane;
b). indicatori de utilizare a serviciilor;
c). indicatori economico-financiari;
d). indicatori de calitate;
Implementarea unui sistem de monitorizare este esential pentru identificarea oportunitatilor de
imbunatatire a calitatii la orice nivel al sistemului de sanatate.
Procesul de crestere continua a calitatii este ciclic, el nu se finalizeaza niciodata, deoarece cadrele
medicale sunt intr-o fluctuatie continua, iar o problema rezolvata implica focalizarea pe alta problema .
Bibliografie
1. Oprean, C., Managementul calitatii, Sibiu, Editura Universitatii ,, Lucian Blaga , 2004
2. Scoala Nationala de Sanatate Publica si Management Sanitar, Management Spitalicesc pentru directorii de
ingrijiri si asistentii sefiucuresti, Editura Public Press, 2006