Absolvire Amg

Modulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul
Notati cu adevarat sau fals, enunturile de mai jos:

1.
1. Numarul de respiratii/minut depind de sex, varsta, postura, alimentatie.
2. Dispneea este cauzata de afectiuni ale aparatului respirator si cardiovascular.
3. Reducerea suprafetei respiratorii cauzeaza polipneea.
4. Tahipneea apare in astmul bronsic.
5. Dispneea Cheynes-Stokes se intalneste in coma diabetica.
6. Dispneea Kussmaul este intalnita in coma uremica.
7. Dispneea de efort este determinata de insuficienta cardiaca.
8. Dispneea de decubit este determinata de perturbarea circulatiei pulmonare.
9. Dispneea matinala este determinata de astmul bronsic.
10. Dispneea vesperala este cauzata de astmul cardiac.
2.
1. Tulburarile peristaltismului intestinal duc la o alimentatie deficitara.
2. Alimentatia inadecvata prin deficit nu este cauzata de durere.
3. Anxietatea si stresul nu duc la deficit alimentar.
4. Anorexia este o cauza a deficitului alimentar.
5. Lipsa de educatie si cunostinte pot determina o alimentatie inadecvata.
6. Insomnia este nevoia brusca de somn.
7. Afectiunile cardio-respiratorii produc dificultate in adormire.
8. Criza ulceroasa din timpul noptii nu perturba somnul.
9. Tulburarile de mictiune perturba odihna si somnul.
10. Menopauza este responsabila pentru starile de insomnie.
3.
1. Infectiile nu sunt o cauza a hipertermiei.
2. O persoana cu obezitate poate face hipertermie.
3. Hipertermia poate fi cauzata de afectarea glandelor sudoripare.
4. Diureticele au ca efect secundar reducerea eliminarii de caldura.
5. Stresul si starile conflictuale pot determina hipotermie.
Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB.

1.
A
B
1 Tahipnee
a Ritm respirator rar
2 Bradipnee
b Cicluri respiratorii inversate
3 Dispnee paroxistica
c Respiratie agonica
4 Dispnee Bauchut(Bouchut)?
d Accese respiratorii repetate ziua/noaptea
5 Dispnee Biot
e Cresterea frecventei respiratorii
2.
A
Anorexie
Bulimie
Polifagie
Deshidratare
Casexie
1
2
3
4
5
a
b
c
d
e
B
Foame exagerata, fara control
Scaderea cantitatii de lichide din corp
Absenta sentimentului de satietate 2
Slabire extrema in faza terminala
Diminuarea sau absenta poftei de mancare
a
b
c
d
e
B
Cauzata de probleme afective
Persista mai mult de 3 luni
Cauzata de administrarea unor tranchilizante
Treziri multiple in partea a doua a noptii
Trec mai mult de 30 pana la adormire
3.
A
Insomnie cronica
Insomnie la adormire
Insomnie reactionala
Insomnie medicamentoasa
Insomnia trezirii precoce
1
2
3
4
5
4.
A
Hiperpirexie
Temperatura normala
Febra moderata
Subfebrilitate
Febra ridicata
1
2
3
4
5
a
b
c
d
e
B
36 - 37C
38 - 39C
39 - 40C
37 - 38C
41 - 42C
Marcati cu x raspunsul corect:

1.
a)
b)
c)
Temperatura corpului cea mai ridicata se inregistreaza:

dimineata intre orele 3 5
la pranz intre orele 12 14
seara intre orele 20 23
2.
a)
b)
c)
Disfagia reprezinta:
greutate la inghitire
dificultate in digestie
lipsa poftei de mancare
3.
a)
b)
c)
Dispneea Kussmaul se manifesta prin:

bradipnee
respiratie in 4 timpi: inspiratie pauza - respiratie pauza
respiratie deficitara permanenta
4.
a)
b)
c)
Eupneea reprezinta:
respiratie deficitara
respiratie normala
cicluri de respiratie inversata
5.
a)
b)
c)
Anuria reprezinta:
cresterea numarului de mictiuni
absenta urinei in vezica urinara
scaderea numarului de mictiuni
6.
a)
b)
c)
Absenta mictiunii inseamna:

retentia completa de urina
oligurie
insuficienta renala cronica
7.
a)
b)
c)
Este tulburare de mictiune:

polakiuria
poliuria
hematuria
8. Nicturia este:
a) inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de urina emisa in timpul zilei si cea
emisa in cursul noptii
b) senzatia de mictiune
c) lipsa urinei in vezica urinara
9.
a)
b)
c)
Incontinenta urinara reprezinta:

incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutul
eliminarea inconstienta, involuntara a urinei
mictiuni involuntare nocturne
10. Polakiuria este definita ca:

a) mictiuni frecvente in cantitati mici
b) cresterea diurezei peste 3000 ml
c) inposibilitatea de a urina
11. Poliuria reprezinta:
a) cresterea concentratiei acidului uric in sange
b) tulburare de mictiune
c) tulburare a diurezei
12. Tulburarile de emisie urinara sunt:
a) disuria, micturia, polakiuria
b) poliuria, anuria, hematuria
3
c) polakiuria, izestenuria, glicozuria

13. Enurezisul este:
a) pierderea de urina in timpul noptii
b) pierderea involuntara de urina in timpul noptii la copii peste 3 ani
c) inversarea raportului dintre numarul de mictiuni emise ziua fata de noapte
14. Reducerea diurezei sub 100 150 ml in 24 ore se numeste:
a) poliurie
b) anurie
c) oligurie
15. Mictiunea dureroasa se numeste:
a) disurie
b) oligurie
c) anurie
16. Urina cu sange defineste :
a) hematuria
b) hematemeza
c) hemoptizia
17. Respiratia dispneica este un act reflex constient, in care pacientul simte:
a) sete de aer
b) sete de apa
c) ambele
18. Tahipneea este cauzata de:
a) suprafata respiratorie marita
b) suprafata respiratorie redusa
c) efort intelectual
19. In bradipnee, frecventa respiratorie este de:
a) 16 18 resp./min.
b) 12 16 resp./min.
c) 8 12 resp./min
20. Dispneea in patru timpi se numeste:
a) Kussmaul
b) Cheynes-Stokes
c) Bauchut
21. Dispneea matinala este cauzata de:

a) insuficienta ventriculului stang
b) contractia spastica a bronhiolelor in expir
c) adoptarea unei pozitii neadecvate
22. In urma consumului alimentar excesiv de lunga durata, apare:
a) malnutritia
b) obezitatea
c) casexia
23. Greutatea la inghitire se numeste:
a) disfagie
b) polifagie
c) anorexie
24. Una din manifestarile de mai jos este o manifestare de dependenta in alimentarea si hidratarea
deficitara:
a) dementa
b) depresia
c) deshidratarea
25. Alimentarea si hidratarea inadecvata prin surplus duc la:
a) dezecchilibru hidroelectrolitic
b) uscarea tegumentelor si a mucoaselor
c) obezitate
26. Obezitatea atrage dupa sine:
a) incapacitatea de a desfasura diverse activitati
b) pierderea elasticitatii tegumentelor
c) hipertermie
27. Insomnia se manifesta prin:
a) agitatie in timpul somnului
b) desfasurarea activitatilor de rutina
c) cresterea starii de confort
28. Asigurarea odihnei si somnului pacientului se realizeaza prin:
d) acuze verbale din partea familiei
e) inlaturarea excitantilor vizuali si auditivi
f) starea de letargie
29. Educarea pacientului in privinta combaterii insomniei, consta in:
a. interzicerea administrarii somniferelor prescrise de medic
b. interzicerea prelungirii somnului fiziologic
c. interzicerea consumului de excitante, seara

30. Combaterea insomniei se poate face prin:
a. ingerarea de lapte cald cu miere, seara la culcare
b. oferirea unei buiote cu apa rece seara la culcare
c. administrarea unui ceai diuretic seara la culcare
31. Hipertermia reprezinta:
a. scaderea temperaturii corpului sub limita normala
b. cresterea temperaturii corpului peste limita normala
c. ambele
32. In pneumonie, temperatura corpului pacientului atinge valoarea de:
a. 40 C
b. 38 C
c. 39 C
33. Hipertermia poate fi insotita de:
a. limba umeda
b. frison sau senzatie de frig
c. stare generala buna
34. Organul principal al termogenezei, in etapa de stationare, este:
a. inima
b. rinichiul
c. ficatul
35. Pentru a reduce febra ,asistenta medicala poate sa:
a. aplice comprese reci la extremitati
b. administreze un regim alimentar bogat in proteine
c. administreze un regim alimentar bogat in lipide
36. Diareea se manifesta prin:
a. accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune moi
b. scaderea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune lichide
c. accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea a doua scaune moi
37. Diareea poate fi determinata de:
a. consum de antibiotice
b. consum de mucilagiu de orez
c. consum de zeama de morcovi
38. In timpul diareei creste:

a. reabsorbtia tubulara
b. secretia tubulara
c. peristaltismul intestinal
39. In holera numarul de scaune este de:
a. 10 20/zi
b. 80 100/zi
c. 25 35/zi
40. In dizenterie numarul de scaune este de:
a. 20 30/zi
b. 25 35/zi
c. 30 40/zi
41. In enterocolita numarul de scaune este de:
a. 10 20/zi
b. 25 35/zi
c. 3 6/zi
42. In constipatie, pacientul are scaun :
a. zilnic
b. la 2 zile
c. la 3 4 zile
43. In constipatie , pacientul poate prezenta :
a. cefalee si astenie
b. apetit crescut
c. ambele
44. Una din cauzele constipatiei poate fi:
a. consumul crescut de lichide
b. consumul crescut de laxative
c. carenta de lichide
45. Deficienta functiei veziculei biliare poate duce la:
a. constipatie
b. diaree
c. ileus
46. Constipatia spastica este urmare a:
a. hiposensibilitatii nervului vag
b. hipersensibilitatea nervilor intestinali
c. hiposensibilitatea nervilor intestinali
7
47. Afectiunile anusului pot genera:

a. diaree
b. ileus
c. constipatie
48. Retinerea frecventa a defecarii, duce la:
a. constipatie habituala
b. constipatie sigmoida
c. constipatie atona
49. Comunicarea deficitara la nivel senzorial, este data de:
a. cresterea functiei vizuale
b. deficitul functiei auditive
c. cresterea functiei tactile
50. Comunicarea deficitara la nivel motor, este data de:
a. cresterea sensibilitatii cutanate
b. cresterea sensibilitatii osteo-tendinoase
c. tulburari de motilitate
51. Paralizia unei jumatati de corp se numeste:
a. hemiplegie
b. paraplegie
c. monoplegie
52. Paralizia celor patru membre se numeste:
a. pareza
b. tetraplegie
c. parapareza spastica
53. Una dintre sursele de dificultate de ordin psihic, ce duce la o comunicare deficitara, este:
a. afectarea aparatului locomotor
b. autoizolarea
c. neglijarea fata de propria persoana
54. Una dintre sursele de dificultate de ordin fizic, ce duce la o comunicare deficitara, este:
a. intoxicatia medicamentoasa
b. dezorientarea
c. poluarea
55. Una dintre sursele de dificultate de ordin sociologic, ce duce la o comunicare deficitara, este:
a. lipsa dintilor
b. conditii de viata si munca nefavorabile
c. stresul
8
56. Paloarea pielii este cauzata de:

a. anemii si deficit de irigarea pielii
b. transpiratii excesive
c. eruptii cutanate
57. Cianoza reprezinta:
a. coloratia galbena a tegumentelor si sclerelor
b. coloratia albastruie a tegumentelor si mucoaselor
c. coloratia maronie a tegumentelor si mucoaselor
58. Micsorarea suprafetei respiratorii produce:
a. roseata pielii
b. paloarea pielii
c. cianoza pielii
59. In pneumonie, aspectul rosu congestionat este caracteristic pentru:
a. jumatatea fetei de partea plamanului afectat
b. toata fata
c. pielea toracelui
60. Coloratia icterica a pielii si mucoaselor indica :
a. o boala respiratorie
b. o boala infectioasa
c. o boala renala
61. Anasarca este:
a. edemul fetei
b. edemul localizat
c. edemul generalizat
62. Descuamatia reprezinta:
a. indepartarea celulelor cornoase din epiderm
b. indepartarea celulelor cornoase din derm
c. indepartarea celulelor cornoase din hipoderm
63. Excoriatia este:
a. o leziune a corneei
b. o leziune a pielii
c. o leziune a unghiei
64. Eruptia cutanata este prezenta in:
a. bolile venerice
b. bolile sangelui
c. bolile infectioase acute
9
65. Vezicula este o formatiune cutanata plina cu un lichid:

a. clar/ galbui
b. rosiatic
c. violaceu
66. Pustula este o formatiune cutanata plina cu:
a. plasma
b. puroi
c. sange
67. Acneea juvenila survine in perioada:
a. prescolara
b. adulta
c. pubertara
68. Hemoragia cutanata poate fi cauzata de:
a. tulburari de coagulare a sangelui
b. carenta de igiena tegumentara
c. carenta de vitamine
69. Epistaxisul este:
a. o hemoragie bucala
b. o hemoragie nazala
c. o hemoragie anala
70. Hematemeza este:
a. o eliminare de sange pe nas
b. o eliminare de sange prin urina
c. o eliminare de sange prin varsatura
71. Hemoptizia este:
a. o eliminare de sange din plamani
b. o eliminare de sange din stomac
c. o eliminare de sange din rect
72. Furunculoza este produsa de:
a. streptococ hemolitic
b. stafilococ auriu
c. gonococ
73. Intertrigo este localizat la:
a. fata
b. palme
c. interdigital
10
74. Varicele reprezinta o dilatare:

a. venoasa patologica
b. venoasa fiziologica
c. capilara
75. Ulcerul varicos este localizat la nivelul:
a. mucoasei stomacului
b. mucoasei duodenului
c. tegumentelor membrelor inferioare
76. Escara apare in urma:
a. deficitului alimentar
b. deficitului de nutritie locala
c. deficitului hidric
BAREM DE CORECTARE
11
Modulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul

1. A
2. A
3. A
4. F
5. F
6. F
7. A
8. A
9. F
10.A
1.
Chiru,F. si colab. IOBS
pag. 110
pag. 118
pag. 118
pag. 118
pag. 118
pag. 118
pag. 119
pag. 119
pag. 119
pag. 119
2.
1. A Chiru,F. si colab. IOBS
2. F Chiru,F. si colab. IOBS
10.A Chiru,F. si colab. IOBS
pag. 146
pag. 147
pag. 147
pag. 147
pag. 147
pag. 231
pag. 231
pag. 231
pag. 231
pag. 231
3.
pag. 89
pag. 89
pag. 89
pag. 89
pag. 89

1.
1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119
12
2-a Chiru,F. si colab. IOBS

3-d Chiru,F. si colab. IOBS
4-b Chiru,F. si colab. IOBS
5-c Chiru,F. si colab. IOBS
pag. 118-119
pag. 118-119
pag. 118-119
pag. 118-119
2.
1-e Chiru,F. si colab. IOBS
pag. 147
pag. 147
pag. 147
pag. 147
pag. 147
3.
pag. 232
pag. 232
pag. 232
pag. 232
pag. 232
1-b
2-e
3-a
4-c
5-d
4.
1-e Chiru,F. si colab. IOBS
pag. 89
pag. 89
pag. 89
pag. 89
pag. 89
Marcati cu x raspunsul corect :

1.a Chiru,F. si colab. IOBS
3.b Chiru,F. si colab. IOBS
11.c Chiru,F. si colab. IOBS
pag. 87
pag. 147
pag. 118
pag. 115
pag. 182
pag. 179
pag. 179
pag. 179
pag. 179
pag. 179
pag. 181
pag. 179
pag. 179
pag. 182
pag. 179
pag. 182
13

pag. 118
pag. 118
pag. 118
pag. 118
pag. 118
pag. 147
pag. 147
pag. 147
pag. 148
pag. 148
pag. 232
pag. 232
pag. 232
pag. 233
pag. 89
pag. 89
pag. 89
pag. 90
pag. 94
pag. 185
pag. 185
pag. 186
pag. 186
pag. 186
pag. 186
pag. 186
pag. 186
pag. 186
pag. 186
pag. 186
pag. 186
pag. 186
pag. 28
pag. 29
pag. 29
pag. 29
pag. 30
pag. 30
pag. 30
pag. 201
pag. 201
pag. 201
pag. 201
pag. 202
14

pag. 202
pag. 202
pag. 202
pag. 202
pag. 203
pag. 203
pag. 203
pag. 203
pag. 203
pag. 203
pag. 203
pag. 203
pag. 204
pag. 204
pag. 204
pag. 204
Modulul 16 : Tehnici si investigatii de nursing

1. Recoltarea urinei pentru urocultura se face:
15
a. concomitent cu administrarea antibioticelor

b. dupa administrarea antibioticelor
c. inainte de administrarea antibioticelor
2. Sondajul vezical efectuat in scop explorator se face pentru:
a. recoltarea unei cantitati de urina pentru examenul de laborator
b. depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicii urinare
c. administrarea medicamentelor
3. Sunt sonde uretrale :
a. Faucher, Kocher
b. Nelaton, Thieman.....
c. Einhorn, Faucher
4. Sondele gastroduodenale sunt utilizate in urmatoarele scopuri;
a. oprirea hemoragiei produse de varicele esofagiene
b. evacuarea continutului gastric inainte de anestezie, in interventia chirurgicala de urgenta
c. prelevare de urina
5. Sondele de compresiune esofagiena sunt folosite in urmatoarele scopuri:
a. pentru oprirea hemoragiei gastrice
b. pentru prelevarea lichidului gastric in scop diagnostic
c. pentru extragerea continutului duodenal
6. Este sonda de compresiune esofagiana :
a. Sonda Faucher
b. Sonda Einhorn
c. Sonda Blakemore
7. Este sonda vezicala :
a. Sonda Nelatan
b. Sonda Blakemore
c. Sonda Einhorn
8. Accidentele posibile in sondajul gastric sunt:
a. greata,senzatie de varsaturi,patrunderea sondei in laringe,bronhopneumonii de aspiratie
b. imposobilitatea drenarii bilei cauzata de spasmul sfincterului Oddi
c. lezarea traumatica a mucoasei uretrale.
9. Scopul explorator al sondajului duodenal este:
a. realizarea hemostazei in hemoragia digestiva
b. extragerea continutului duodenal, bila (A,B,C), suc pancreatic, secretie proprie.
c. evacuarea continutului stomacal toxic.
10. Scopul explorator al sondajului vezical este:
16
a. recoltarea urinei pentru examen de laborator

b. evacuarea continutului cand acesta nu se face spontan
c. executarea unor procedee terapeutice prin sonda.
11. Prin spalatura oculara se intelege:
a. introducerea unui curent lichid in sacul conjunctival.
b. spalarea conductului auditiv extern.
c. introducerea unei solutii medicamentoase prin sonda in vezica.
12. Spalatura oculara este indicata in:
a. tratamentul otitelor cronice.
b. in procesele inflamatoare ale conjunctivei , indepartarea corpilor straini.
c. pregatirea pentru cistoscopie.
13. Spalatura gastrica reprezinta:
a. evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de exsudate si substante straine.
b. introducerea unei substante medicamentoase prin sonda sau cateter in vezica
c. introducerea unui curent de lichid in vagin.
14. Scopul terapeutic al clismei este:
a. alimentarea sau hidratarea pacientului.
b. evacuarea continutului intestinului gros.
c. pregatirea pacientului pentru rectoscopie.
15. Tubul de gaze se introduce pentru :
a. administrarea de medicamente.
b. interventii chirurgicale asupra rectului.
c. eliminarea gazelor din colon in caz de meteorism abdominal.
16. Scopul explorator al punctiei venoase este:
a. administrarea unor medicamente sub forma injectiei i.v.
b. recoltarea sangelui pentru examene de laborator.
c. sangerare 300-500ml in hipertensiunea arteriala.
17. Zonele de electie ale punctiei venoase sunt:
a. venele plicii cotului , antebratului , venele de pe fata dorsala a mainii,venele jugulare si epicraniene.
b. artera femurala, jugulara, poplitee.
c. artera cubitala, radiala,humerala.
18. Recoltarea VSH se efectueaza :
a. 2ml sange pe cristale de EDTA.
b. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%
c. 5ml sange simplu.
19. Recoltarea hematocritului prin punctie venoasa se efectueaza astfel:
a. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%.
17
b. 2 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%

c. 2 ml sange pe cristale de EDTA
20. Hemocultura reprezinta;
a. viteza de sedimentare a hematiilor .
b. introducerea sangelui pe un mediu de cultura pentru examen bacteriologic.
c. identificarea anticorpilor in serul bolnavului.
21. Fibrinogenul se recolteaza:
a. 0,5 ml citrat de Na 3,8% cu 4,5 ml sange.
b. 2 ml sange cu florura de Na 4 ml.
c. 0,5 ml oxalat de K cu 4,5 ml sange.
22. Timpul de protrombina se preleveaza astfel:
a. 4,5 ml sange cu 0,5 ml oxalat de K.
b. 5 ml sange simplu.
c. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%
23. Scopul recoltarii sputei este:
a. explorator pentru examinari macroscopice, citologice, bacteriologice, parazitologice in vederea
stabilirii diagnosticului
b. depistarea unor germeni patogeni responsabili de imbolnavirea tubului digestiv.
c. pentru examinari virusologice.
24. Exsudatul faringian este:
a. lichid rezultat in urma unui proces inflamator faringian
b. totalitatea secretiilor expulzate din caile respiratorii prin tuse.
c. continut gastric eliminat spontan.
25. Spalatura gastrica este contraindicata in urmatoarele situatii,cu exceptia:
a. cancer gastric.
b. intoxicatii cu substante caustice.
c. staza gastrica.
26. Paracenteza se efectueaza pentru a evidentia :
a. colectii inchistate de lichid
b. ascita
c. lichid pleural
27. Complicatiile posibile din timpul punctiei abdominale sunt:
a. paralizii prin lezarea nervului sciatic.
b. hemoragii digestive superioare
c. infectii ale mediastinului.
28. Paracenteza se efectueaza :
18
a. in fosa iliaca stanga , linia Monroe Richter.

b. in fosa iliaca dreapta.
c. pe linia mediana abdominala la 2 cm deasupra simfizei pubiene
29. Alimentarea artificiala este recomandata pacientilor :
a. inconstienti , comatosi, cu tulburari de deglutitie, hemoragii digestive.
b. adinamici, cu deficit motor la membrele inferioare
c. astenici ,cu deficit motor la membrele superioare
BAREM DE CORECTARE
Modulul 16 : Tehnici si investigatii de nursing
1. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 94
2. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 116
19
3. a
4. b
5. a
6. c
7. a
8. a
9. b
10. a
11. a
12. b
13. a
14. a
15. c
16. b
17. a
18. b
19. c
20. b
21. a
22. a
23. a
24. a
25. c
26. b
27. b
28. a
29. a
Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 107

Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 44-45
Chiru ,F. si colab. IOBS pag 158
Modulul 17 : Protectia si securitatea in munca

I. Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:
1. Asepsia inseamna indepartarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din plagi, de pe
obiecte, etc.
2. Asepsia este o metoda profilactica.
3. Spalarea chirurgicala (maini + antebrate) dureaza 15 minute.
4. Dupa spalare, mainile se vor tine in jos pentru ca apa sa se scurga spre degete.
5. Microbii sunt mult mai rezistenti la caldura umeda.
6. Defectele in sterilizarea instrumentelor chirurgicale determina supuratii postoperatorii.
7. Materialul moale (campuri, halate, comprese, etc.) se sterilizeaza la autoclav.
20
8. In laboratoarele de bacteriologie, sterilizarea prin fierbere ramane inca utila.

9. Instrumentele taioase se sterilizeaza la pupinel.
10. Antisepticele citofilactice nu au un efect nociv asupra tesuturilor.
11. Rivanolul are rol cicatrizant si este un bun bactericid.
12. Solutia de nitrat de argint 1% este indicata in profilaxia oftalmiei gonococice la nou-nascuti.
13. Instrumentele optice se sterilizeaza prin caldura.
14. Sondele sterilizate cu formol irita mucoasele.
15. Cel mai recomandabil sistem de sterilizare a sticlariei este cel prin caldura uscata.
II. Asociati termenii din cele 2 coloane
1.
A
1. Sterilizarea prin flambare
2. Sterilizare la pupinel
3. Sterilizare la autoclav (la cald)
4. Sterilizare la autoclav
(la rece cu vapori de oxid de etilen)
5. Sterilizare prin iradiere cu raze gama
B
a) instrumente optice
b) materiale moi (comprese, campuri, halate, masti)
c) gura eprubetelor cu medii de cultura, anse de
prelevare
d) materiale din polietilen
e) materiale din sticla
2.
A
1. Alcoolul 70
2 Tinctura de iod
3 Apa oxigenata
4 Rivanolul
5 Cloramina solutie
B
a) in contact cu plaga face bule de aer
b) are actiune bactericida puternica
c) se mai numeste solutie Dakin
d) nu se aplica pe plagi
e) se utilizeaza cu predilectie in pansamentele umede
III. Marcati cu X raspunsul corect

1.
a)
b)
c)
Antisepsia este:
o metoda profilactica de lupta impotriva infectiilor
o metoda curativa de lupta impotriva infectiilor
o metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe obiecte, din incaperi
2.
a)
b)
c)
Sterilizarea urmareste:
dezinfectarea instrumentelor chirurgicale, a bailor, plostilor
profilaxia infectiilor plagilor
distrugerea germenilor, inclusiv a formelor sporulate si a virusurilor.
21
3.
a)
b)
c)
Autoclavarea este o metoda de sterilizare:

prin caldura umeda
prin caldura uscata
prin mijloace chimice
4.
a)
b)
c)
La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se va face la temperatura de:

128 C
180 C
100 C
5.
a)
b)
c)
Pentru a evita oxidarea instrumentelor metatice supuse fierberii:

acestea se pun la fiert in apa rece
acestea se mentin in apa pana ce se raceste
se adauga in apa bicarbonat sau borat de sodiu
6.
a)
b)
c)
Cloramina se foloseste ca antiseptic in concentratie de:

1-2%
5-6%
10%
7.
a)
b)
c)
Dezavantajele tincturii de iod sunt urmatoarele, cu exceptia:

poate produce arsuri chimice
este un foarte bun antiseptic al campului operator (al pielii)
fiind foarte caustica nu se va aplica pe plagi
8.
a)
b)
c)
Care din urmatoarele antiseptice este un bun hemostatic:

alcoolul
apa oxigenata
tinctura de iod
9.
a)
b)
c)
Materialul moale se sterilizeaza la:

128 si 1,5 atm prin fierbere
133 si 2 atm la autoclav, in mediu de vapori
180 si 2 atm la pupinel
10. Termenul de valabilitate al sterilizarii la autoclav a instrumentelor chirurgicale, este:

a) 24 de ore de la efectuarea sterilizarii
b) 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu instrumente
c) 48 de ore de la efectuarea sterilizarii
22
BAREM DE CORECTARE
Modulul 17 : Protectia si securitatea in munca
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
F
A
A
F
F
A
A
Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii.

Pag 65
Pag 64
Pag 66
Pag 67
Pag 75
Pag 76
Pag 79
23
8. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 79

9. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 83
13. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 83
Asociati termenii din cele 2 coloane
1. 1 c , 2 e , 3 b , 4 a , 5 d
Daschievici,S., Mihailescu, M.Chirurgie pentru cadre medii. Pag 82 - 83
2. 1 b, 2 d , 3 a ,4 e , 5 c
Daschievici,S., Mihailescu, M.Chirurgie pentru cadre medii. Pag 87
Marcati cu X raspunsul corect

1. b
2. c
3. a
4. b
5. c
6. a
7. b
8. b
9. b
10.a
Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 64

Modulul 18 : Administrarea medicamentelor

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii
1. Medicamentele sunt substante extrase sau sintetizate din produse de origine minerala,vegetala,animala
utilizate cu scopul de a preveni, ameliora sau vindeca bolile.
2. Medicamentele sunt prescrise de medic si notate in foaia de observatie a pacientului internat sau pe
retete in cazul pacientului ambulator.
3. Condica de prescriptii a medicamentelor este predata la farmacie de catre medic.
4. Se vor administra peros medicamente atunci cand este necesar a se obtine efect rapid.
5. Pentru administrarea medicamentelor asistenta medicala se va spala bine pe maini cu apa si sapun.
6. Inhalarea substantelor medicamentoase cu ajutorul vaporilor de apa au scopul de a dezinfecta si de a
decongestiona mucoasele inflamate ale cailor respiratorii.
24
7. Unguentele au la baza o substanta grasa fiind necesar pentru mentinerea consistentei pastrarea
acestora la rece.
8. Prescriptia injectiilor este facuta in scris de catre medic.
9. Injectia intraarteriala este efectuata de catre asistenta medicala.
10. Pentru administrarea tratamentului injectabil nu este necesara informarea pacientului.
11. Verificarea integritatii ambalajului individual al seringii si acului,inainte de utilizare, este obligatorie.
12. Dozele de insulina se masoara in unitati.
13. Fraxiparine,calciparine,clexane sunt administrate numai pe cale subcutanata, injectarea acestora fie
si intramuscular constituie contraindicatie majora.
14. Pentru a efectua injectia intradermica nu este necesar sa degresam locul de electie.
15. In cazul IDR la tuberculina se dezinfecteaza locul de electie cu alcool.
16. Calea inravenoasa este aleasa atunci cand trebuie sa obtinem efectul rapid al solutiilor
medicamentoase sau cand acestea pot provoca distructii tisulare.
1.Doza terapeutica.
2. Doza maxima
3.Doza toxica.
4.Doza letala.
1.Pe cale orala.

2.Pe cale respiratorie.
3.Pe cale percutanata

4.Pe cale rectala.
1.Durere vie.
2.Necroza tesuturilor.
3.Embolie gazoasa.
4.Hematom
1.Frison si stare febrila.

2.Embolie gazoasa insotita
de sincopa.
1.
A.Doza administrata in cantitatea cea mai mare fara actiune
toxica pentru organism
B.Doza administrata in scop terapeutic fara efect toxic.
C.Doza care conduce la decesul pacientului.
D.Doza administrata care provoaca fenomene toxice grave
pentru organism
2.
A.Alifii,uleiuri,pudra,mixturi,emplastre
medicinale, comprese medicinale.
B.Medicamente solide si lichide(ceaiuri, siropuri, infuzii,
tincture, decocturi, solutii tablete,droguri,capsule).
C.Supozitoare,clisme medicamentoase.
D.Inhalatii,oxigen.
3.
A.Introducerea de solutii uleioase intr-un vas sanguin.
B.Punctionarea cu acul intr-un vas sanguin.
C.Atingerea nervului sciatic.
D.Introducerea de solutii injectabile cu cale strict intravenoasa.
4.
A.Patrunderea aerului in cantitate mare in sistemul
circulator.
B. Numar mare de picaturi pe minut sau utilizarea
25
3.Dispnee si dureri precordiale.

4.Flebita sau necroze
solutiilor expirate, nesterile

C.Revarsarea solutiilor hipertonice in tesuturile
perivenoase.
D.Supraincarcarea inimii la introducerea brusca
de cantitati mari de solutie.

1.Solutiile hipertone se administreaza pe cale:
a) intravenoasa
b) intramusculara
c) intradermica
2.Coaja de portocala este caracteristica pentru injectia:
a) intradermica
b) subcutanata
c) intravenoasa
3.Pe care din urmatoarele cai de aministrare a medicamentelor, absorbtia se face lent:
a) calea orala
b) calea intravenoasa
c) calea intramusculara
4.Solutiile injectabile uleioase se administreaza:
a) intravenos
b) intramuscular
c) intradermic
5.In cazul IDR dezinfectia locala se face cu:
a) ser fiziologic
b) solutie dezinfectanta
c) nu se dezinfecteaza
6.Introducerea accidentala de aer intr-un vas de sange produce:
a) hematom
b) paralizie
c) embolie gazoasa
7.Medicamentele administrate pe cale orala pot avea efect:
a) general
b) doar local
c) general sau local
26
8.Care din urmatoarele sunt considerate accidente ale injectiei intramusculare:

a) flebalgia si tromboza
b) embolia gazoasa
c) lezarea sau paralizia nervului sciatic
9.Calea percutanata presupune administrarea medicamentelor:
a) pe tegumente
b) intramuscular
c) intraarterial
10.Inhalatia este:
a) modalitatea prin care se inspira in scop terapeutic diferite gaze ,lichide sau substante medicamentoase
fin pulverizate
b) metoda prin care se foloseste in scop terapeutic aer comprimat sau rarefiat
c) starea de dispersie foarte fina a unei substante lichide sau solide intr-un mediu gazos
11.Primul lucru pe care trebuie sa-l avem in vedere atunci cand se pregateste o injectie, pentru care se
utilizeaza ace si seringi de unica folosinta este:
a) anuntarea bolnavului si a apartinatorilor acestuia
b) verificarea integritatii ambalajului si a termenului de valabilitate a sterilizarii
c) anuntarea urgenta a medicului
12.Dupa dezinfectia locului unde se va face punctia venoasa
a) se mai palpeaza odata locul punctiei si se introduce acul
b) se sufla puternic in locul punctiei pentru a diminua durerea
c) nu se mai palpeaza
13.Insulina se administreaza cu:
a) orice seringa
b) seringa de 2 ml
c) seringa marcata special pentru concentratia specifica a insulinei
14.Fraxiparine se administreaza:
a) subcutanat
b) strict intrevenos
c) intramuscular
15.Pacientul operat de 3 zile va avea o dieta:
a) HZL
b) completa
c) sucuri carbogazoase
16.Dupa interventia chirurgicala bolnavii vor fi asezati in:
a) saloane intens luminate
27
b) saloane incalzite la 32C

c) saloane cu lumina redusa si temperatura in jur de 20C
17.In interventiile pe abdomen pozitia pacientului pe masa de operatie este:
a) decubit lateral cu membrul inferior de partea sanatoasa flectat
b) decubit dorsal cu sul introdus sub mijloc
c) pozitie semisezanda
18.Inainte de fiecare mobilizare se verifica:
a) pulsul si tensiunea arteriala
b) scaunul
c) nu este necesara nici o verificare
BAREM DE CORECTARE
Modulul 18 : Administrarea medicamentelor
1. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav
3. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav
Florian Chiru-pag 295

Florian Chiru-pag 295
Florian Chiru-pag-296
Florian Chiru-pag-.306
28
10.F- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav

11.A-Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav
Florian Chirupag-330

1. 1-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag.295
2-A
3-D
4-C
2. 1-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag.297-304
2-D
3-A
4-C
3. 1-C Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag.334
2-D
3-A
4-B
4. 1-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag 340
2-A
3-D
4-C
1. a Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru -331
2. a Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 329
3. a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 298
4. b Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 316
5. b Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 330
6. c Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 334
11 b Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 308
12 c Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 332
14 a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 324
29
15 a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 472

17 b Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 468
18.a Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 473
Modulul 23 : Pneumologie si nursing specific

1.Hemoptizia constituie eliminarea pe gura de masa sanguina provenita din caile aeriene superioare.
2.Hemoptizia este precedata de: senzatie de caldura retrosternala, gust sarat usor metalic, jena
laringiana, tuse.
3. Expectoratia este precedata de gust sarat usor metalic.
4. Hemoptizia este hemoragie digestiva superioara.
5. Bronsita cronica simpla se caracterizeaza prin producerea sputei mucoase.
6. Bacilul Koch este agentul etiologic al bronsitei cronice obstructive.
7. Termenul de BPOC se refera la bolnavii cu bronsita cronica si emfizem pulmonar.
8. Bolnavul cu BPOC are insuficienta respiratorie cronica.
9. In astmul bronsic, bronhospasmul se datoreaza edemului mucoasei bronsice si hipersecretiei bronsice.
10. Bradipneea este respiratia cu cresterea frecventei miscarilor respiratorii peste 40/ min.
11. Astmul bronsic extrinsec debuteaza de obicei in copilarie sau la adultul tanar.
12. In starea de rau astmatic , tratamentul incepe cu miofilin si corticoterapie.
13. In criza de astm bronsic se administreaza eritromicina 2 g/24 ore.
14. Pneumonia pneumococica incepe printr-un stadiu de congestie alveolara hepatizatie rosie.
15. Febra in pneumonia pneumococica atinge valori intre 38,5-39 grade C.
30
16. Complicatia pneumoniei pneumococice poate fi pleurezia sero-fibrinoasa.

17. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto-contagioasa provocata de pneumococ.
18. Bacilul Koch a fost descoperit in 1882 de Robert Koch.
19. Bacilul Koch se raspandeste in organism prin caile: limfatica si hematogena.
20. Patrunderea in organism a bacilului Koch determina hepatizatie rosie.
Asociati termenii din cele 2 coloane:
I.
1. astmul bronsic
2. pneumonia pneumococica
3. ulcer gstro-duodenal
4. tuberculoza pulmonara
5. angina pectorala
A. bicarbonat de sodiu
B. rifampicina
C. miofilin
D. penicilina G
E. nitroglicerina
II.
1. astmul bronsic
3. bronsita cronica
4. ftizia
5. primo-infectia tuberculoasa
A. mucolitice
B. virajul la tuberculina
C. hepatizatie rosie
D. caverna
E. dispnee paroxistica
III.
1. tuberculoza primara
3. pneumotorax
4. ftizia
5. astmul bronsic
A. caverna
B. dispnee paroxistica expiratorie
C. febra in platou 40 C
D. sancru de inoculare
E. aer in cavitatea pleurala

1. Dispneea este definita ca fiind :
a) oprirea respiratiei
b) patrunderea aerului in plamani
c) respiratie anevoioasa
2. Dispnee cu scaderea ritmului respirator este :
a) tahipnee
b) bradipnee
31
c) polipnee
3. Vomica reprezinta:
a) senzatie de varsatura
b) varsatura alimentara
c) eliminarea unei colectii de puroi sau exsudat din caile respiratorii.
4. Eliminarea sangelui provenita din arborele bronsic reprezinta :
a) hematurie
b) hematemeza
c) hemoptizie
5. Disfagia reprezinta :
a) greutate la inghitire
b) dificultate in digestie
c) lipsa poftei de mancare
6. Respiratia Kussmaul se manifesta prin:
a) bradipnee
b) respiratie in patru timpi : inspiratie pauza expiratie pauza.
c) respiratie deficitara permanenta.
7. Eupneea reprezinta:
a) respiratie deficitara
b) respiratie normala
c) cicluri de respiratie inversate.
8. Hipoxia reprezinta:
a) cresterea oxigenului in sangele circulant
b) cresterea CO2 in sangele circulant
c) scaderea oxigenului in sangele circulant
9. Bronsita cronica este o boala inflamatorie ce intereseaza:
a) bronhiile mari
b) bronhiile mici
c) ambele
10. Pentru prevenirea afectiunilor respiratorii pacientul este sfatuit:
a) sa intrerupa fumatul si sa evite mediul poluat
b) sa-si pastreze greutatea corporala in raport cu varsta
c) sa evite practicarea sporturilor de iarna.
11. Obiectivele de ingrijire in BPOC vizeaza:
a) combaterea obstructiei, inflamatiei, spasmului
32
b) administrarea penicilinei G
c) administrarea de lichide calde
12. BPOCul este complicatia :
a) pneumoniei pneumococice
b) astmului bronsic
c) bronsitei cronice
13. Termenul de BPOC reprezinta:
a) pneumotorax spontan
b) bronhopneumopatie obstructiva cronica
c) astm bronsic
14. In BPOC combaterea obstructiei vizeaza :
a) drenaj postural, aspiratie bronsica, spalatura bronsica
b) administrarea corticoizilor
c) tratament antibiotic.
15. Astmul bronsic in criza se caracterizeaza prin:
a) dispnee paroxistica expiratorie
b) dispnee inspiratorie si expiratorie
c) dispnee paroxistica inspiratorie
16. Criza de astm bronsic are durata variabila:

a) 15 min- 3 ore
b) 30 min
c) 2 ore
17. Sputa din astmul bronsic este:
a) mucopurulenta
b) ruginie
c) alb-sidefie cu aspect perlat.
18. Conduita de urgenta in astmul bronsic vizeaza:
a) administrarea de bronhodilatatoare, antispastice, simpaticomimetice
b)administrarea de antitusive
c) drenaj postural.
19. Definitia: inflamatie cronica a mucoasei bronsice, evoluand progresiv catre prinderea bronhiilor
terminale corespunde:
a) astmului bronsic
b) tuberculozei pulmonare
33
c) bronsitei cronice
20. Etiologia bronsitei cronice cuprinde:
a) infectii rino-faringiene sau bronsite acute repetate, fibroze pulmonare
b) bacilul Koch
c) pneumococul
21. Complicatiile bronsitei cronice pot fi:
a) edemul pulmonar acut
b) emfizemul pulmonar , insuficienta respiratorie
c) pneumotoraxul
22. Tratamentul bronsitei cronice vizeaza:
a) reducerea iritatiei bronsice , tratamentul infectiilor rino-faringiene, tratamentul bronhodilatator
b) chimioprofilaxia contactilor
c) administrarea miofilinului si corticoterapiei i.v.
23. Astmul bronsic este un sindrom caracterizat prin:
a) dispnee paroxistica inspiratorie
b) febra si junghi toracic
c) dispnee paroxistica expiratorie si bradipnee
24. Aspectul sputei din astmul bronsic este:
a) mucopurulenta
b) rosie ruginie
c) alb sidefie
25. Disfunctia respiratorie din astmul bronsic este:
a) restrictiva
b) obstructiva
c) mixta
26. Tratamentul crizei astmatice vizeaza:
a) administrarea de bronhodilatatoare si corticoterapie
b) administrarea de antibiotice
c) drenaj postural
27. Tabloul clinic al pneumoniei pneumococice cuprinde urmatoarele simptome:
a) vomica, febra 37,5 38 grade, greata
b) expectoratie mucopurulenta , febra in platou
c) frison unic , febra 39-40, junghi toracic
28. Antibioticul de electie utilizat in tratamentul pneumoniei pneumococice este:
a) Penicilina G
34
b) Tetraciclina
c) Biseptol
29. Complicatia pneumoniei pneumococica poate fi :
a) pleurezia sero-fibrinoasa
b) emfizemul pulmonar
c) edemul pulmonar acut
30. In perioadele febrile din pneumonia pneumococica se recomanda:
a) repaus la pat,regim hidro-zaharat bogat in vitamine
b) regim alimentar desodat
c) consum excesiv de lichide
31. Expectoratia in pneumonia pneumococica este :
a) rosie ruginie, vascoasa, aderenta
b) sidefie - perlata
c) spumoasa, aerata
32. Examenul fizic in pneumonia pneumococica pune in evidenta:
a) sindrom de condensare pulmonara
b) leziuni cozeoase
c) leziuni fibro-cavitare
33. Primoinfectia TBC se face:
a) pe cale cutanata
b) pe cale aeriana
c) pe cale sexuala
34. Leziunile caracteristice tuberculozei primare sunt urmatoarele, cu exceptia :
a) sancrul de inoculare , adenopatiile traheo - bronsice
b) leziuni condensate
c) leziuni cavitare
35. Leziunea primitiva in TBC se numeste :
a) adenopatie traheo-bronsica
b) tuberculoza miliara
c) sancru de inoculare
36. Diagnosticul de primoinfectie se pune pe :
a) virajul la tuberculina si aspectul radiologic
b) teste de sensibilizare
c) bronhografie
37. Metoda utilizata in depistarea tuberculozei primare este:
35
a) IDR la antimicotice
b) IDR la tuberculina
c) IDR la antibiotice
38. Profilaxia tuberculozei vizeaza urmatoarele obiective , cu exceptia:
a) intarirea rezistentei nespecifice a organismului
b) vaccinare antituberculoasa
c) vaccinare antigripala
39. Leziunea caracteristica ftiziei este:
a) sancrul de inoculare
b) caverna
c) adenopatia satelita
40. Formele clinice de ftizie sunt urmatoarele, cu exceptia :
a) primoinfectia oculta
b) tuberculoza fibrio-cazeoasa cavitara
c) tuberculoza fibroasa
41. Tratamentul etiologic al tuberculozei se realizeaza prin:
a) corticoterapie
b) tuberculostatice
c) antibiotice
42. Hemoptizia reprezinta:

a.hemoragia otorinolaringiana
b.hemoragia nazala
c.hemoragia provenita din arborele bronsic
43. Dispneea cu cresterea frecventei ritmului respirator reprezinta:
a. tahicardie
b. tahipnee
c. bradipnee
44. Dispneea, in bolile pulmonare, este datorata:
a.scaderii aportului de oxigen, cresterii cantitatii de CO2 si obstructiei cailor respiratorii
b.contaminarii cu pneumococ
c.comprimarii organelor abdominale
45. Declansarea hemoptiziei este precedata de:
a.senzatie de voma
b.caldura retrosternala si jena respiratorie
c.varsatura
36
46. Durerea toracica poate avea drept cauze:

a.afectiuni cardiovasculare
b.afectiuni pleuropulmonare
c.ambele
47. Definitia astmului bronsic include, cu exceptia:
a.reducere ireversibila a diametrului bronhiilor
b.dispnee expiratorie
c.reducerea reversibila a diametrului bronhiilor
48. Complicatiile pneumoniei sunt:
a.bronsita cronica
b.emfizemul pulmonar
c.pleurezia sero-fibrinoasa
49. Simptomul sugestiv pentru TBC este:
a.febra 39 40 grade C
b.tuse seaca persistenta peste 3 saptamani
c.frison unic 30 40 minute
50. Spirografia exploreaza:
a.volumele pulmonare dupa efort
b.arborele traheo-bronsic, folosind substanta de control
c.volumele si capacitatile pulmonare
51. Accidentele toracocentezei pot fi urmatoarele, cu exceptia:
a.lipotimie, colaps
b.pneumotorax
c.hematemeza
52. Depistarea precoce a a contaminarii cu bacil Koch uman se face prin:
a.IDR la tuberculina
b.IDR Cassoni
c.IDR Dick
53. Bronhoscopia foloseste pentru evidentierea arborelui bronsic:
a.Sanda Metras
b.Bronhoscop
c.Aparat Roentgen
54. In perioadele febrile se recomanda;
a) regim alimentar sarac in proteine si calorii
b) regim alimentar desodat
c) regim alimentar bogat in proteine si calorii
37
55. Ingrijirile acordate unui pacient cu hemoptizie sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) repaus la pat
b) linistirea si calmarea pacientului
c) administrarea de lichide calde
56. Cresterea eliminarii secretiilor bronsice se obtine prin:
a) hidratarea corecta, mucolitice, expectorante
b) intreruperea fumatului
c) medicatie simpaticomimetica
57. Tratamentul bronhodilatator din bronsita cronica consta in urmatoarele,cu o exceptie:
a) medicatie simpaticomimetica
b) tratamentul infectiei bacteriene
c) medicatie anticolinergica
58. Terapia astmului bronsic include:
a) ameliorarea manifestarilor acute
b) deranjul de postura
c) informarea, educarea pacientului, tratament farmacalogic, imunoterapia
59. Expiratia in astmul bronsic este insotita de:
a) suflu amfonic
b) suflu tubar
c) wheezing
60. Procesul inflamator in pneumonia pneumococica se desfasoara in urmatoarele studii:
a) sancru de inoculare, adenopatii traheobronsice, leziuni condensate
b) congestie, hepatizatie rosie,hepatizatie cenusie, rezolutie
c) leziuni infiltrative, cazeoase, fibrioase
61. Profilaxia tuberculozei cuprinde urmatoarele, cu exceptia:
a) ameliorarea conditiilor de viata
b) depistarea precoce a bolii
c) vaccinarea antigripala
62. In hemoptiziile mijlocii, cantitatea de sange eliminata de pacient dupa tuse este de:
a) 50 100 ml
b) 100 300 ml
c) 500 1000 ml
38
BAREM DE CORECTARE
Modulul 23 : Pneumologie si nursing specific
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii
1A
2 A.
3 F.
4F
5A
6F.
7 A.
8A
9A
10 F
11 A
12 A
13 F
Chiru F. si colab. IOBS pg. 123

C. Borundel Manual de medicina interna pg. 119
L. Titirca Urgente medico- chirurgicale pg. 33
39
14 A C. Borundel Manual de medicina interna pg. 128

15 F C. Borundel Manual de medicina interna pg. 132
Asociati termenii din cele 2 coloane:
I.
R: 1C C. Borundel Manual de medicina interna - pg. 124
2D C. Borundel Manual de medicina interna pg. 132
3A C. Borundel Manual de medicina interna - pg. 303
4B C. Borundel Manual de medicina interna - pg. 160
5E C. Borundel Manual de medicina interna pg. 226
II.
R: 1E C. Borundel Manual de medicina interna pg. 123
2C C. Borundel - Manual de medicina interna pg. 128
3A C. Borundel Manual de medicina interna pg. 121
4D C. Borundel Manual de medicina interna pg. 154
5B C. Borundel Manual de medicina interna pg. 149
III.
R: 1D
2C
3E
4A
5B

C. Borundel Manual de medicina interna - pg. 123
Marcati cu x raspunsul corect

1. c Chiru F. IOBOS pag. 118
2. b Chiru F. IOBOS pag. 118
5. a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 118
9. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.218
40
11. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 34

12. c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33
13. b Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33
17. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.225
20. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.218
42. c Chiru F. Urgente medicale pag. 33
45. b Chiru F. Urgente medicale pag. 34
50. c Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 14
54. a Chiru F. IOBOS pag. 94
41

56. a Chiru F. IOBOS pag. 123
Modulul 24 : Cardiologie si nursing in cardiolologie

Notati cu A (adevarat) au F (fals) urmatoarele afirmatii:
1. In angina pectorala, sediul durerii este in regiunea retrosternala medie sau inferioara, mai rar
precordial sau epigastric.
2. Durerea anginoasa poate iradia in sus pana la nivelul mandibulei, maxilarului, iar in jos pana la
nivelul ombilicului.
3. Pacientul indica sediul durerii anginoase cu un singur deget.
4. Majoritatea pacientilor acuza accesul dureros anginos timp de 20-30 minute.
5. Repausul la pat este indicat in cazul pacientilor cu crize anginoase frecvente.
6. Cateterismul cardiac cu ventriculografie si coronarografie, reprezinta examinari paraclinice invazive.
7. Pentru tratamentul anginei pectorale sunt utilizate medicamentele cu efect antianginos si
antiischemic.
8. In peste 95% din cazuri, principalul factor cauzal al I.M.A. este obstructia coronariana.
9. Exista si forme nedureroase de instalare a infarctului miocardic 50% din cazuri.
10. In infarctul miocardic durerea dispare la administrarea de nitrati.
11. Dintre modificarile biologice aparute in majoritatea cazurilor de infarct miocardic se afla si cresterea
enzimelor serice (C.P.K., L.D.H., G.O.T., H.B.D., M.B.)
42
12. In infarctul miocardic, calmarea durerii se realizeaza prin administrarea de analgetice simple sau
opiacee.
13. Radiologia, electrocardiografia, fundul de ochi si probele functionale renale, apreciaza gradul de
evolutivitate al hipertensiunii arteriale.
14. In hipertensiunea arteriala dieta va fi bogata in colesterol si in grasimi saturate.
15. Diureticele sunt utilizate in majoritatea hipertensiunilor arteriale, indiferent de stadiul si severitatea
bolii.
II. Asociati termenii din cele 2 coloane:
1.
A
B
a. Morfina
b. Heparina
c. Diazepam
d. Aspirina
e. Nitroglicerina
1. sedativ
2. opiaceu
3. antianginos
4. anticoagulant
5. antiagregant plachetar
2.
A
B
a. actiune pe receptorii betaadrenergici
b. inhibitor al enzimei de conversie
c. actiune vasodilatatoare
d. actiune asupra volumului sanguin
e. actiune asupra S.N.C.
1. Nifedipina
2. Nefrix
3. Clonidina
4. Propranolol
5. Captopril
3.
A
1. Dislipidemiile (cresterea lipidelor serice)
2. Infarctul silentios
3. Sindrom coronarian intermediar
4. Obstructia coronariana
5. Durerea
B
a. principalul factor cauzal al I.M.A.
b. se manifesta chiar si 1 luna inainte de I.M.A.
c. manifestare clinica importanta la debutul I.M.A
d. factor influentabil pentru aparitia I.M.A.
e. lipsit de manifestarile prodromale
Marcati cu X raspunsul correct:

1. In HTA cu valori mari, medicatia de urgenta consta in administrarea de:
a) anticoagulante
b) antiaritmice
c) diuretice
2. Urmatoarele medicamente sunt betablocante cu exceptia:
a) Propranolol
b) Metoprolol
c) Salbutamol
43
3. Pentru a evita complicatiile determinate de repausul absolut si prelungit, la pacientul cu I.M.A. se

recomanda:
a) administrarea de morfina
b) mobilizarea precoce
c) reluarea plimbarilor in salon dupa 48 de ore.
4. In peste 95% din cazuri, principalul factor cauzal al I.M.A. este:
a) obstructia coronariana
b) fumatul 38
c) sedentarismul
5. In I.M.A. conduita terapeutica in spital presupune:
a) efectuarea tratamentului antibiotic
b) efectuarea tratamentului anticoagulant
c) efectuarea tratamentului antiinflamator
6. Medicatia antianginoasa cuprinde:
a) nitrati cu actiune rapida si de scurta durata
b) antialgice cu actiune retard
c) opiacee si sedative
7. In angina pectorala majoritatea pacientilor acuza accesul dureros timp de:

a) 20-30 minute
b) 3-5 minute
c) cel putin 2-3 ore
8. In hipertensiunea arteriala benigna, complicatiile mai frecvente sunt, cu exceptia:
a) tromboza cerebrala
b) glomerulonefrita hipertensiva
c) infarctul miocardic
9. Se recomanda pacientilor cu infarct miocardic acut necomplicat, reluarea plimbarilor in salon
a) la 48-72 ore de la debut
b) la 12-24 de ore de la debut
c) dupa 8-10 zile
10. Regimul dietetic al bolnavului cu infarct miocardic acut include:
a) preparatele greu digerabile
b) reducerea severa a grasimilor animale
c) condimentele
44
11. Dieta in angina pectorala va fi:

a) hipercalorica, hiperglucidica
b) hipocalorica, hipolipemianta
c) hipercalorica, hiperlipidica
12 Nitroglicerina administrata in angina pectorala poate provoca uneori efecte neplacute:
a) senzatie de frig in zona cefalica
b) cefalee
c) hipertensiune ortostatica
13. Circumstantele de aparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele, cu exceptia:
a) expunerea la frig
b) efectuarea de efort fizic
c) hiperglicemiile
14. Circumstantele de disparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele, cu exceptia:
a) stoparea efortului
b) administrarea de nitroglicerina
c) expunerea la frig
15. Conduita de urgenta in angina pectorala presupune:
a) administrarea de Heparina
b) mobilizarea precoce pentru a preveni complicatiile
c) administrarea de Nitroglicerina sublingual
16. Cei mai importanti factori de risc pentru I.M.A. sunt:
a) stresul, infectii ale tractului urinar
b) diabetul zaharat, HTA, fumatul
c) hipotensiunea arteriala, infectii ale tractului respirator
17. Cateterismul cardiac este:
a) un examen scintigrafic
b) un examen radiologic
c) o metoda invaziva de diagnostic
18. Pentru tratamentul anginei pectorale sunt utilizate:
a) medicamentele cu efect antianginos si antiischemic
b) medicamentele cu efect antiinflamator
c) medicamentele cu efect antiviral si antiinfectios
19. Simptomul principal in angina pectorala este:
a) durerea
b) insuficienta respiratorie
c) edemul
45
20. In angina pectorala durerea este:

a) brusca, violenta ca o lovitura de pumnal , in etajul abdominal superior
b) localizata in regiunea retrosternala medie sau inferioara
c) localizata in regiunea lombara, unilateral
21. In HTA, cefaleea:
a) apare de obicei dimineata, la trezire
b) apare spre seara, accentuata de schimbari de pozitie
c) se insoteste de paloare a fetei
22. HTA simptomatica de cauza endocrina apare in:
a) hipertiroidism, feocromocitom
b) glomerulonefrita acuta si cronica
c) boli traumatice, tumorale sau inflamatorii ale creierului
23. Forma benigna a hipertensiunii arteriale:
a) are o evolutie rapida
b) are o evolutie progresiva
c) are o mortalitate ridicata
24. Complicatiile hipertensiunii arteriale apar in:
a) stadiul de hipertensiune intermitenta
b) stadiul prehipertensiv
c) stadiul de hipertensiune permanenta
25. Complicatiile HTA la nivelul aparatului cardiovascular sunt urmatoarele, cu exceptia:
a) insuficienta cardiaca globala
b) encefalopatie hipertensiva
c) infarct miocardic
26. HTA esentiala se caracterizeaza prin:
a) apare de obicei dupa 30 de ani, cu maxim de frecventa intre 40-50 de ani
b) incidenta este mai mare la barbati
c) formele mai grave apar la femei
27. In hipertensiunea arteriala, regimul alimentar trebuie sa fie:
a) hipersodat
b) normosodat
c) hipo sau desodat
28. Regimul de viata in HTA consta in urmatoarele, cu exceptia:
a) limitarea eforturilor fizice
b) respectarea orelor de somn si de masa
c) implicarea in situatii conflictuale
46
29. Regimul hiposodat contine:

a) mai putin de 0,5 g sare/zi
b) 10-14 g sare/zi
c) 2-5 g sare/zi
30. Gradul de evolutivitate al HTA se apreciaza prin:
a) tubajul gastric si duodenal, ex. radiologic
b) EKG, fundul de ochi si probele functionale renale
c) EKG de efort, ex. sputei
31. Pulsul se masoara cel mai frecvent la nivelul:
a) arterei radiale
b) carotidei
c) venei femurale
32. Tahicardia reprezinta:
a) frecventa normala a respiratiei
b) frecventa scazuta a respiratiei
c) accelerarea frecventei pulsatiilor peste 100/min
33. Bradicardia reprezinta:
a) accelerarea frecventei pulsatiilor
b) scaderea frecventei pulsatiilor sub 60/min
c) scaderea frecventei respiratiilor
34. Simptomul principal in angina pectorala este:
a) dispneea
b) insuficienta respiratorie
c) durerea
35. Cel mai important semn de laborator in infarctul de miocard este:
a) hiperleucocitoza si cresterea fibrinogenului
b) scaderea transaminazelor
c) examenul EKG
36. Durerea precordiala in angina pectorala are caracter:
a) constrictiv, intensitatea crescand de la jena la dureri atroce care dureaza 1 3 min.
b) de gheara de intensitate foarte mare ce dureaza 30 min, insotita de insuficienta respiratorie
c) arsura retrosternala ce dureaza 15 30 min insotita de lipotimie
37. In IMA, durerea se caracterizeaza printr-o durata de:
a) 15 30 de minute si cedeaza la administrarea de nitrati
b) 30 minute pana la cateva ore sau zile si nu cedeaza la administrarea de nitrati
c) 10 15 minute si cedeaza la administrarea de tonicordiace
47
38. Infarctul miocardic este produs de:

a) scaderea contractiilor ventriculare
b) diabetul zaharat
c) obliterarea unei ramuri coronoriene, avand drept urmare necroza portiunii respective a miocardului
39. In IMA conduita de urgenta vizeaza:
a) oprirea hemoragiei
b) intreruperea efortului fizic
c) calmarea durerii si prevenirea mortii subite
40. Interventiile cele mai indicate ale echipei medicale la un bolnav cu IMA in primele ore sunt:
a) ameliorarea durerii si reducerea anxietatii
b) supravegherea dietei si tranzitului intestinal
c) asigurarea confortului
41. Inaintea tratamentului cu heparina se determina:
a) indicele de protrombina
b) creatina
c) colesterol
42. Durerea in cardiopatia ischenmica are urmatoarele caracteristici:
a) prezinta localizarea retrosternala
b) iradiaza in umarul drept si fata interna a bratului drept
c) apare la efort si cedeaza la administrarea de Mialgin
43. Organul tinta afectat in IMA este:
a) ficatul
b) creierul
c) ganglionii limfatici
44. Tratamentul igieno-dietetic al IMA consta in:
a) regim alimentar hiposodat
b) regim hipercaloric
c) regim hipoglucidic
45. Tratamentul HTA esentiale presupune administrarea:
a) diureticelor, vasodilatatoarelor, blocante ale canalelor de calciu
b) antibioticelor
c) tonicardiacelor
46. HTA apare mai frecvent la femei:
a) dupa varsta de 25 ani
b) dupa varsta de 40 ani
c) dupa varsta de 60 ani
48
47. HTA esentiala se mai numeste:

a) boala hipertensiva
b) hipertensiune permanenta
c) feocromocitom
48. Mobilizarea pacientului in IMA se poate face prin miscari active:
a) la 48 72 de ore de la debut
b) la 12 24 de ore de la debut
c) la 14 zile de la debut
49. Eficacitatea tratamentului anticoagulant se controleaza prin:
a) ionograma sanguina
b) hemoleucograma
c) probe de coagulare
50. In HTA, factorii de risc sunt:
a) ereditatea, continutul crescut de sodiu din alimentatie, starile de incordare nervoasa, obezitatea
b) ateroscleroza coronoriana
c) umiditatea si poluarea atmosferica
Modulul 24 : Cardiologie si nursing in cardiolologie

BAREM DE CORECTURA
I. Notati cu A (adevarat) au F (fals)
1 A Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94
3 F Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94
13 A Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
14 F Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407
49
15 A Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 411

II. Asociati termenii din cele 2 coloane
1. Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.109
1 c; 2 a; 3 e; 4 b; 5 d
2. Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408, 409
1 c; 2 d; 3 e; 4 a; 5 b
3. Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103, 104
1 d; 2 e; 3 b; 4 a; 5 c
III. Marcati cu X raspunsul corect
1 c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408
3 b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.110
4 a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103
8 b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407
9 c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.110
21 a - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
50
31 - a
32 c
33 b
34 c
35 c
36 a
37 - b
38 - c
39 - c
40 a
41 a
42 - a
43 - b
44 a
45 - a
46 - b
47 - a
48 - a
49 - c
50 - a
Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.98

Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 225
Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 79
Modulul 25 : Gastroenterologie si nursing in gastroenterologie

Notati cu A (adevarat) au F (fals)
1. Ulcerul duodenal apare cel mai frecvent la varsta de 20-40ani
2. Ulcerul gastric apare mai frecvent la varsta de 30-50ani
3. Localizarea durerii in ulcerul gastrio-duodenal este in regiunea epigastrica.
4. In ulcerul gastro-duodenal , perioadele dureroase apar frecvent in cursul toamnei sau al primaverii.
5. Hemoragia digestiva este complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal
6. Hematemeza reprezinta expectoratia cu picaturi de sange.
7. Varsatura cu aspectul zatului de cafea poarta denumirea de hematemeza.
8. Melena reprezinta scaunul cu sange digerat , de culoare neagra , lucios ca pacura.
9. Varsatura este cea mai frecventa complicatie a ulcerului gastro-duodenal.
10. In ulcerul gastro-duodenal, pofta de mancare scade pana la anorexie.
11. Medicatia in ulcerul gastro-duodenal se bazeaza pe antihistaminice.
12. Complicatia colecistitei acute este perforatia colecistului , urmata de peritonita
13. Tratamentul chirurgical in colecistita acuta consta in colecistectomie.
14. Una din complicatiile colecistitei acute este gastrita.
51
1. Ulcerul gastro-duodenal este:

a) pierderea de substanta a peretelui gastric sau duodenal
b) inflamatie a mucoasei duodenale
c) inflamatie a intestinului subtire
2. Durerea din ulcerul gastro-duodenal are localizare in :
a) hipocondrul drept
b) epigastru
c) fosa iliaca dreapta
3. Durerea din ulcerul gastro-duodenal este calmata de :
a) antispastice
b) antialgice
c) ingestie de alimente alcaline
4. Complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal este:
a) hemoragia
b) stenoza
c) malignizarea
5. Ulcerul gastro-duodenal impune tratament chirurgical in caz de:
a) hematemeza,stenoza
b) stenoza,perforatie ,hemoragii masive ,cancer gastric
c) dureri mari si repetate, varsaturi
6. Colecistita acuta este:
a) inflamatia acuta a peretelui colecistic
b) pierderea de substanta a peretelui gastric
c) inflamatie a mucoasei duodenale.
7. Spalatura gastrica este contraindicata in:
a) cancer gastric
b) intoxicatii cu substante caustice
c) staza gastrica
8. Ulcerul gastro-duodenal impune tratamentul chirurgical in caz de:
a) hemoragie digestiva superioara, hematurie
b) stenoza, perforatie, hemoragii masive, cancer gastric
c) dureri mari si repetate, varsaturi
9. HDS se exteriorizeaza prin:
a) hematemeza, hemoptizie
b) hematemeza, melena
c) hematemeza, hematurie
52
10. Melena reprezinta hemoragia digestiva exteriorizata prin:

a) scaun acoperit cu sange rosu
b) scaun negru ca pacura
c) varsatura alimentara
11. Paracenteza este:
a. punctia exploratorie a cavitatii peritoneale
b. punctia evacuatorie a cavitatii toracice
c. punctia evacuatorie a cavitatii pericardice
12. Punctia este o manevra chirurgicala folosita in scop:
a. diagnostic, evacuator sau terapeutic
b. curativ, de drenaj sau hemostatic
c. diagnostic, drenaj sau hemostatic
13. Pentru examinarea paraclinica in ulcerul perforat este necesara:
a. tomografia
b. ecografia
c. radiografia abdominala pe gol.
Modulul 25 : Gastroenterologie si nursing in gastroenterologie

BAREM DE CORECTURA
Notati cu A (adevarat) au F (fals)
1. A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 370
5. - A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374
6. F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374
9. - F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 372
11. - F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 378
53
1. a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 369

2. b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 371
3. c Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 371
7. b Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 126
11. a Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 53
12. a Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 53
13. c Daschievici, Mihailescu M.Chirurgie pag 489
Modulul 26 : Nefrologie, urologie si nursing in afectiunile renale

1. In colica renala durerea este atroce, permanenta, cu intensificari paroxistice.
2. Polakiuria este o tulburare a diurezei.
3. Retentia de urina este emisia involuntara de urina.
4. Hematuria totala este de origine uretrala.
5. Edemul renal este alb, nedureros, moale.
6. Proteinuria inseamna prezenta glucozei in urina.
7. Radiografia simpla ,pe gol, permite sa se studieze prezenta unor calculi radioopaci.
8. Hemodializa este o forma de circulatie extracorporeala.
9. IRA este o suferinta renala grava, caracterizata prin suprimarea brusca a functiilor renale.
10 Oliguria / anuria constituie simptomul caracteristic al insuficientei renale acute.
11. In stadiul anuric al IRA, asistenta medicala instituie repaus la pat pe toata perioada anuriei.
12. Dializa scade sansa de supravietuire a pacientului.
13. In colica renala durerea dispare progesiv sau brusc dupa eliminarea unui calcul.
14. Calculii renali pot fi de acid uric, de oxalati sau de fosfat de calciu.
15. In colica renala bolnavul este nelinistit si agitat, prezinta mictiuni rare si dureroase.
Asociati termenii din cele 2 coloane.
1.
54
1.Radiografia abdominala pe gol

2.Urografia
3.Cistoscopia
4.Nefrograma izotopica
5.Hemodializa
a. necesita obligatoriu testarea sensibilitatii la iod

b. apreciaza valoarea functionala a fiecarui rinichi in parte
c. se mai numeste rinichi artificial
d. studiaza prezenta unor calculi radioopaci
e. tehnica instrumentala de explorare a vezicii urinare
2.
1.
2.
3.
4.
5.
Polakiurie
Incontinenta de urina
Poliurie
Hematuria
Piuria
a.cresterea cantitatii de urina peste 2 l / 24 ore

b.prezenta sangelui in urina
c.cresterea frecventei mictiunilor
d.prezenta puroiului in urina
e.emisia involuntara de urina
3.
1. Disurie
2 Retentie de urina
3 Anurie
4 Nicturie
5 Oligurie
Marcati cu X raspunsul corect:
a) scaderea cantitatii de urina in 24 ore

b) suprimarea secretiei urinare
c) dificultatea sau durerea la mictiune
d) imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica
e) situatia in care bolnavul se scoala noaptea pentru a urina
1.
a.
b.
c.
Infectia urinara este favorizata de:

traumatisme
expunerea in mod constant la frig si umiditate
adenomul de prostata
2.
a.
b.
c.
Pentru examene bacteriologice, recoltarea urinei se face:

prin urinarea directa intr-o eprubeta
din urina recoltata 24 de ore intr-un recipient steril
direct din mijlocul jetului urinar, dupa toaleta riguroasa a meatului urinar
3.
a.
b.
c.
Manifestarile urinare din cadrul sindromului de insuficienta renala sunt urmatoarele, cu exceptia:
oligurie, pana la anurie
HTA
hipostenurie, izostenurie
4.
a.
b.
c.
Daca bolnavul cu IRA are varsaturi frecvente, va fi alimentat:

prin sonda duodenala sau intestinala
numai pe cale parenterala
prin clisme alimentare
5. Conduita terapeutica pentru stadiul anuric consta in:

a. administrarea de lichide in cantitate crescuta
55
b. administrarea de diuretice care nu elimina potasiul

c. dializa in caz de hiperkaliemie care pune viata pacientului in pericol
6.
a.
b.
c.
Complicatiile IRA pot fi urmatoarele, cu exceptia:

supraincarcare sodica si hidrica
hipokaliemie si hipercalcemie
HTA,insuficienta cardiaca
7.
a.
b.
c.
Regimul alimentar va fi intotdeauna desodat:

in perioada de formare a edemelor
in perioada de formare si mentinere a edemelor
in perioada de mentinere a edemelor
8.
a.
b.
c.
Retentia de urina reprezinta:

suprimarea secretiei urinare
emisia involuntara de urina
imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica
9. Insuficienta renala acuta se caracterizeaza prin:

a. suprimarea brusca a functiilor renale
b. leziuni degenerative renale
c. blocarea brusca a ureterului prin migrarea unui calcul
10. In faza compensata a IRA, dieta trebuie sa fie:
a. moderat hipoproteica, normolipidica, hiperglucidica
b. hipoproteica, hipolipidica, hiperglucidica
c. hiperproteica, normolipidica, hiperglucidica
11. Tratamentul profilactic al IRA vizeaza urmatoarele, cu exceptia:
a) evitarea infectiilor si daca au aparut, tratarea lor corecta
b) depistarea si tratarea in faze incipiente a afectiunilor renale, in special a celor bilaterale
c) evitarea consumului de sare
12. In cazul fazei de vindecare a IRA, volumul de urina:
a) creste progresiv
b) ramane neschimbat
c) scade progresiv
13. Cauzele prerenale ale IRA sunt:
a) neoplasmul de prostata
b) obstructia uretrala
c) hipovolemia
56
14. In IRA oliguria dureaza:

a) 10-14 zile
b) 1-2 luni
c) 2-3 saptamani
15. Edemul renal este:
a) rosu, nedureros, moale
b) alb, dureros, tare
c) alb, nedureros, moale
16. Oliguria apare in urmatoarele cazuri, cu exceptia:
a) transpiratii abundente
b) constipatie
c) diaree sau varsaturi
17. Hipovolemia este determinata de:
a) hemoragii importante
b) insuficienta cardiovasculara
c) hipotensiune arteriala
18. Calculii mobili in bazinet sau angajati in ureter produc:
a) colica biliara
b) colica abdominala
c) colica renala
19. In colica renala intalnim ca simptome de insotire:
a) diaree
b) polakiurie, tenesme vezicale
c) anemie
20. In colica renala, asistenta medicala instituie de urgenta:
a) administrarea de diuretice
b) repaus la pat si aplicatii calde pe regiunea lombara
c) punga cu gheata pe regiunea lombara
21. Calculii uratici sunt:
a) duri, galben-bruni
b) albiciosi, moi si sfaramiciosi
c) neregulati si cenusii
22. In oligurie, excretia urinei in 24 de ore poate fi:
a) sub 1000 ml
b) intre 1000 ml si 1500 ml
c) sub 100 m
57
23. In poliurie, densitatea urinei este:

a) 1001-1002
b) 1015-1020
c) 1030-1040
24. Edemul renal are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:
a) este alb, nedureros, moale
b) este violaceu, dur, dureros
c) debuteaza la pleoape, fata, maleole
25. Prezenta puroiului in urina se numeste:
a) proteinurie
b) hematurie
c) piurie
26. Calculii renali pot fi formati din:
a) colesterol
b) acid uric
c) clorura de potasiu
27. In litiaza urica se administreaza:
a) medicatie alcalinizanta
b) acid mandelic
c) acidifiante
28. In litiaza fosfo-calcica se recomanda un regim:
a) sarac in acizi nucleici
b) sarac in oxalati
c) echilibrat, fara exces de lapte, legume si fructe
29. In insuficienta renala acuta, halena are miros:
a) amoniacal
b) de acetona
c) dulceag gretos
30. In stadiul de reluare a diurezei, din IRA, conduita terapeutica prevede:
a) repaus absolut la pat
b) reducerea ratiei calorice
c) introducerea proteinelor de mare valoare nutritiva in alimentatie
31. In administrarea orala de Furosemid
a) diureza incepe dupa 20-60 min si se mentine 4-6 ore
b) diureza incepe dupa 10 min si se mentine 2-3 ore
c) diureza incepe dupa 3-15 min si se mentine 2-5 ore
58
32. Polakiuria reprezinta:

a) imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica
b) cresterea frecventei mictiunilor
c) emisia involuntara de urina
33. Colica renala poate aparea din urmatoarele cauze, cu exceptia:
a) migrarea unui calcul
b) restrictii alimentare
c) zdruncinaturi
34. Pentru examenul sumar de urina se recolteaza:
a) urina din 24 de ore
b) prima urina de dimineata
c) 5 ml urina din mijlocul jetului urinar
35. In cursul fazei de vindecare a IRA, volumul de urina:
a) scade progresiv
b) ramane constant
c) creste progresiv
36. Complicatiile litiazei renale cele mai obisnuite sunt urmatoarele, cu exceptia:
a) poliuria
b) anuria
c) infectia urinara
37. In litiaza renala, tratamentul chirurgical este indicat in urmatoarele situatii, cu exceptia:
a) cand apare infectia urinara
b) cand calculii ureterali nu se elimina timp indelungat
c) cand functia rinichiului nu este afectata
38. Calculii renali au un diametru de:
a) 0.5 1 mm
b) 1 - 1.5 mm
c) peste 2 mm
39. In cazul formelor medii de IRA, recuperarea functionala, anatomica necesita:
a) 2-3 saptamani
b) 4-6 luni
c) 1-2 luni
40. In stadiul preanuric al IRA, restabilirea diurezei se face cu:
a) manitol si diuretice de ansa
b) antihistaminice
c) solutii perfuzabile
59
41. Cauzele organice ale colicii renale sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) calculi mobili in bazinet sau angajati in ureter
b) obstructia unilaterala a cailor urinare
c) compresiunea ureterelor prin uterul gravid
42. In stadiul compensat al IRA, cantitatea de apa permisa este:
a) 1500-2000 ml/zi
b) 600-700 ml/zi
c) 500-1000 ml/zi
43. Hipokaliemia din IRA se corecteaza prin urmatoarele, cu exceptia:
a) aport alimentar de fructe, legume, sucuri
b) lactat de sodium
c) saruri de potasiu
44. Cauzele postrenale ale IRA sunt:
a) hipovolemia
b) glomerulonefrite
c) obstructia cailor urinare
45. Manifestarile digestive ale IRA sunt:
a) sughit, sete, anorexie
b) oboseala, somnolenta, astenie
c) facies teros, edeme declive
46. Avantajele dializei sunt urmatoarele, cu exceptia:
a) controleaza balanta lichidiana
b) pacientul dializat necesita mai putine calorii, lichide si electroliti fata de tratamentul conservator
c) creste sansa de supravietuire a pacientului
47. Manifestarile encefalopatiei uremice sunt:
a) dureri lombare, musculare si abdominale
b) febra si scadere ponderala
c) somnolenta, stare confuzionala
48. Simptomele generale ale colicii renale sunt:
a) polakiurie, disurie
b) agitatie psiho-motorie, transpiratie
c) tenesme vezicale, senzatie de greutate in anus
49. Conduita terapeutica pentru colica renala vizeaza:
a) alterarea starii generale a pacientului
b) mentinerea stazei urinare unilateral
c) calmarea durerii si a parezei intestinale
60
50. Poliuria este:

a) o tulburare a emisiei urinare
b) o tulburare a diurezei
c) o tulburare calitativa a urinii
51. Litiaza renala se intalneste indeosebi:
a) la femei cu varsta intre 20-40 de ani
b) la barbati, in special intre 30 si 50 de ani
c) la adolescenti
52. In litiaza urica se recomanda:
a) alimente bogate in oxalati
b) lapte, legume, fructe
c) alimente sarace in acizi nucleici
53. Colica renala apare mai rar in urmatoarele afectiuni, cu exceptia:
a) tuberculoza renala
b) litiaza renala
c) cancerul renal
54. Proteinuria inseamna:
a) prezenta glucozei in urina
b) prezenta albuminei in urina
c) prezenta sangelui in urina
55. Hematuria de natura renala apare in:
a) adenom de prostata
b) litiaza renala
c) uretrite
56. In IRA se recurge la urmatoarele investigatii radiologice corelate cu etiologia:
a) ecografie
b) radiografie abdominala pe gol, urografie
c) scintigrafie renala
57. Sechelele IRA pot evolua spre:
a) cancer renal
b) litiaza renala
c) insuficienta renala cronica
58. Pentru calmarea durerii din colica renala, asistenta medicala instituie urmatoarele, cu exceptia:
a) aplicatii calde pe regiunea lombara
b) Buscopan 20-40 mg i.v.
c) tratament antibiotic
61
59. Hipovolemia este determinata de:

a) hipotensiune arteriala
b) hemoragii importante (sangerari digestive)
c) soc septic
60. Substanta de contrast utilizata la efectuarea urografiei este:
a. Carbune animal
b. Odiston
c. Razebil
61. Explorarea rinichiului si a cailor urinare include:
a. bronhoscopia
b. urografia
c. ecografia
62. Urografia reprezinta examenul radiologic al:
a) aparatului renal, folosind o substanta de contrast Odiston
b) aparatului renal, folosind ca o substanta de contrast, iodura de sodiu 10%, injectat prin cateterism
uretral
c) vezicii urinare
63. Radiografia renala simpla poate evidentia:
a) conturul si pozitia rinichilor
b) calculii biliari
c) chistul ovarian
62
Modulul 26 : Nefrologie, urologie si nursing in afectiunile renale

BAREM DE CORECTURA
1 A C. Borundel, Medicina interna, pag. 581
2 F C. Borundel, Medicina interna, pag. 582
4 - F C. Borundel, Medicina interna, pag. 582
10 A Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.205
12 F Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.209
15 F - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610
Asociati termenii din cele 2 coloane.
1. C. Borundel, Medicina interna, pag. 589, 590
1 d; 2 b; 3 e; 4 b; 5 c
2. C. Borundel, Medicina interna, pag. 581-583
63
1 c; 2 e; 3 a; 4 b; 5 d 55
3. C. Borundel, Medicina interna, pag. 581, 582
1 c; 2 d; 3 b; 4 e; 5 a
1 c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.197
2 c C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 334
3 b - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 888
6 b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 606
8 c- C. Borundel, Medicina interna, pag. 581
9 a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 605
10 - a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609
11 - c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609
12 a- C. Borundel, Medicina interna, pag. 607
13 c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 605
16 - b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 582
17 a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.205
19 b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.213
21 - a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610
22 a - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 279
23 a - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 282
29 a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.206
64
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.209 56

b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.212
a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609
b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609
c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.205
a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.206
c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 611
b Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219
b - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219
a - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219
a - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219
65
Modulul 27 : Chirurgie generala si nursing in chirurgia generala

1.Determinarea grupului sanguin si a Rh-ului nu este obligatorie pentru bolnavii internati in serviciile de
chirurgie.
2.Tranzitul baritat este absolut necesar in precizarea diagnosticului unor afectiuni ale tubului digestiv de
la esofag pana la rect.
3.Tubajul duodenal permite studierea functiei cailor biliare,a secretiei biliare (bila A,B,C),examenul
macroscopic, chimic, bacteriologic si citologic al bilei
4.Pregatirea preoperatorie a bolnavilor digestivi cuprinde doua parti:reechilibrarea nutritiva si
hidroelectrolitica si dezinfectia tubului digestiv.
5.In preziua operatiei bolnavul va lua numai masa de pranz si nu in cantitate prea abundenta. Va avea
insa grija sa bea o cantitate normala de lichide.
6.Purgativele nu se administreaza preoperator decat in cazuri speciale, la indicatia expresa a medicului.
7.Profilaxia escarei postoperatorii este adesea dificila, insa cu toata dificultatea, este mai usoara decat
tratarea ulceratiei constituite.
8.Eventratia este complicatia frecventa care se produce prin ruperea sau dezlegarea unor fire in urma
unui efort sau supuratia plagilor.
9.Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate in seara operatiei si diminueaza progresiv in
48h.
10.Pentru bolnavii operati pe tubul digestiv reluarea alimentatiei nu ridica probleme deosebite.
11.O ascensiune a febrei in ziua a-3-a, a-4-a de la interventia chirurgicala, nu presupune existenta unei
complicatii.
12.Imbibarea pansamentului plagii operatorii cu sange, nu presupune nici o interventie din partea
asistentei medicale.
66
13.Colica biliara apare cel mai frecvent in litiaza biliara.

1).Colica biliara
2).Litiaza biliara
3).Colecistita acuta
4).Angiocolitele
A).Afectiuni inflamatorii ale cailor biliare extra si intrahepatice.

B).Inflamatii cu caracter acut ale peretelui colecistic, de diferite grade
(congestie,supuratie,gangrena).
C).Afectiunea provocata de dezvoltarea unor calculi biliari in vezicule sau in
caile biliare.
D).Durere violenta in epigastru sau hipocondrul drept cu iradiere in umarul
drept.

1.Ce obiective urmareste pregatirea psihica a bolnavului in vederea interventiei chirurgicale:
a) respectarea disciplinei spitalicesti
b) convingerea ca interventia chirurgicala este benefica
c) respectarea relatiilor cu personalul de ingrijire
2.Preoperator unui bolnav cu stenoza pilorica i se va efectua:
a) urografie
b) esofagoscopie
c) evacuarea continutului gastric si spalaturi gastrice repetate
3.In etapa anemica a pregatirii preoperatorii se administreaza:
a) plasma
b) sange total conservat
c) masa eritrocitara
4.Cum se pregateste preoperator colonul:
a) regim alimentar sarac in reziduri, administrare de ulei de parafina,clisme repetate
b) regim alimentar bogat in fibre celulozice
c) administrarea purgativelor drastice
5.Care din complicatiile postoperatorii sunt mai frecvente la obezi:
a) hiperhidratarea
b) insuficienta renala
c) boala tromboembolica
67
6.Ce regim alimentar se administreaza bolnavului in preziua interventiei:

a) dimineata si la pranz, regim obisnuit,iar seara regim hidric
b) nu mananca nimic cu 48 ore inaintea interventiei
c) regim hidric
7.Regiunile paroase se rad:
a) in seara dinaintea interventiei
b) cu 1-2 ore inaintea interventiei
c) cu 36 ore inaintea interventiei
8.O complicatie de temut a rahianesteziei este:
a) cefalee persistenta
b) tuse cu expectoratie sangvinolenta
c) greturi si varsaturi
9.Mobilizarea pacientului dupa interventia chirurgicala se face:
a) cat mai precoce
b) dupa 2 saptamani
c) dupa 1 saptamana
10.Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate:
a) la 3 zile dupa interventia chirurgicala
b) in prima ora dupa interventie
c) in seara interventiei
11.Pacientul operat cu rahianestezie se transporta de la sala de operatie la salon in pozitie:
a) decubit ventral
b) decubit lateral
c) decubit dorsal, cu capul intors lateral
12.Dupa interventia chirurgicala tranzitul intestinal se reia:
a) in prima zi
b) dupa 7 zile
c) dupa 48-72 ore
13.Necesarul bazal de apa al organismului este de:
a) 30-40 ml/kg corp
b) 5-6 gr
c) 2-4 gr
14.Durerea care apare in hipocondrul drept ce iradiaza sub rebordul costal in spate, in umarul drept,
subscapular si in regiunea cervicala este prezenta in:
a) colica biliara
b) ulcer gastric
68
c) pancreatita acuta
15.Cand apare mai frecvent colica biliara:
a) dupa o masa bogata in grasimi sau alimente cu efect colecistochinetic
b) dimineata, dupa ce bolnavul se trezeste din somn
c) dupa o masa compusa din paine prajita si branza de vaci
16.Pentru a lamuri cauza care a produs colica biliara se impune explorarea cailor biliare prin:
a) sondaj gastric
b) colecistografie orala sau colongiografie intravenoasa
c) efectuarea ionogramei sanguine
17. In colica biliara,bolnavului i se administreaza:
a) antialgice,antispastice, antiemetice
b) antitermice
c) antibiotice
Modulul 27 : Chirurgie generala si nursing in chirurgia generala
BAREM DE CORECTURA
1.F-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-537
2.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-543
12F-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-618
13.Ad-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-659

1-D Medicina interna-Corneliu Borundel-pag.561-567
2-C
3-B
4-A
69
Marcati cu x raspunsul corect

1. b Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 535
2. c Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 551
3 c Chirurgie Daschievici-Mihailescu -550
4.aChirurgie Daschievici-Mihailescu - 552
5 c Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 555
6 aChirurgie Daschievici-Mihailescu - 556
7 b Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 558
10 c Chirurgie Daschievici-Mihailescu 615
16 b Chirurgie Daschievici-Mihailescu 660
17 a -
70
Modulul 32 : Ortopedie, traumatologie si nursing specific

1. Pacientii imobilizati la pat beneficiaza de schimbari pasive ale pozitiei corpului.
2. Pentru schimbarea pozitiei unui pacient imobilizat sunt necesare 2 asistente medicale.
3. Actiunile asistentei medicale, in cazul unui pacient imobilizat, prevad prevenirea ulceratiilor de
decubit.
4. Afectiunile sistemului osteoarticular afecteaza mobilitatea pacientului.
5. Obiectivele potentiale pentru pacientul imobilizat vizeaza invatarea deplasarii cu ajutorul carjelor,
cadrului, bastonului.
6. In timpul mobilizarii, asistent medicala va supraveghea doar mersul pacientului.
7. Mobilizarea pacientului se face progresiv, incepand cu pozitia de decubit ventral.
8. Mobilizarea depinde de starea generala a pacientului.
9. Evaluarea ingrijirii bolnavului imobilizat, se refera la prevenirea complicatiilor de decubit.
10. Una din problemele bolnavului imobilizat, poate fi legata de accentuarea mobilitatii fizice a acestuia.
11. Lezarea integritatii sistemului locomotor duce la deficit in a manca si a se hidrata.
12. Mobilizarea deficitara poate determina deplasarea cu dificultate la baie.
13. Afectiunile articulare, limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si dezbraca singur.
14. Reluarea deplasarii si a mobilizarii determina carente de igiena.
15. Afectarea mobilitatii diminueaza capacitatea de participare la activitati recreative.
A
1 Aparat respirator
2 Pielea
3 Aparatul digestiv
B
a Pneumonie hipostatica
b Tromboze
c Deformari articulare
71
4 Aparatul circulator
5 Aparatul locomotor
d Incetinirea tranzitului
e Escara de decubit
Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos:

1. Imobilizarea la pat predispune pacientul la:
a) greturi
b) varsaturi
c) escare
2. In cazul bolnavilor imobilizati, salteaua patului trebuie sa fie:
a) antidecubit
b) relaxa
c) de paie
3. Toaleta bolnavului imobilizat la pat, se face:
a) la cada
b) la pat
c) la dus
4. Pielea bolnavului imobilizat este:
a) fara tonicitate
b) elastica
c) grasoasa
5. Bolnavii imobilizati vor fi scosi la aer cu:
a) fotoliul rulant
b) patul
c) cadrul
6. Satisfacerea preocuparilor intelectuale ale pacientului imobilizat se face:
a) la cinematograf
b) la telefon
c) la radio si T.V.
7. In cazul unui pacient imobilizat, EKG-ul se face:
a) la pat
b) la cabinetul EKG
c) la cabinetul asistentelor
8. Imobilizarea favorizeaza:
a) diareea
b) constipatia
c) varsaturile
72
9. Regimul alimentar al unui bolnav imobilizat va fi:

a) bogat in proteine
b) bogat in glucide
c) bogat in celuloza si lichide
10. La bolnavul imobilizat, trombozele venoase se previn prin:
a) masaj usor al membrelor
b) tapotaj toracic
c) pudraj cu talc
11. Pneumonia de decubit se previne prin:
a) gimnastica respiratorie de mai multe ori pe zi
b) administrare de antibiotice
c) administrare de chimioterapice
12. La bolnavul imobilizat, stimularea circulatiei cutanate se face prin:

a) frictionarea zilnica cu alcool diluat
b) frictionarea saptamanala cu alcool diluat
c) frictionarea lunara cu alcool diluat
13. Atitudinea asistentei fata de pacientul imobilizat trebuie sa fie:
a) indiferenta
b) blanda
c) violenta
14. Pentru acomodarea unui bolnav imobilizat la pat este nevoie de:
a) atingeri repetate
b) izolare
c) rabdare, tact, educatie
15. Procedeele profilactice la bolnavul imobilizat, depind de:
a) starea pacientului
b) starea familiei
c) starea asistentei medicale
73
Modulul 32 : Ortopedie, traumatologie si nursing specific

BAREM DE CORECTURA
1 A
2 A
3 A
4 A
5 A
6 F
7 F
8 A
9 A
10 F
11 A
12 A
13 A
14 F
15 A
1-a 2-e 3-d 4-b 5-c
Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos:
1 C
2 A
74
3 B
4 A
5 B
6 C
7 A
8 B
9 C
10 A
11 A
12 A
13 B
14 C
15 A
Modulul 34 : Dermato-venerologie si nursing specific

1.Consumatorii de droguri sunt feriti de infectia cu virusul HIV.
2.Persoanele care practica prostitutia sunt expuse infestarii cu virus HIV.
3. Asocierea virusului HIV cu germeni oportunisti, produce febra inalta.
4. Incapacitatea de a se alimenta si hidrata genereaza deshidratarea.
5. Persoanele seropozitive pot prezenta anxietate data de insuficienta respiratorie.
6. Dificultatea de a se misca este legata de atrofia musculaturii.
7. Asistenta medicala educa pacientul pentru a deveni o sursa de infectii nosocomiale.
8. Pacientul seropozitiv, imobilizat la pat, necesita ajutor in practicarea religiei.
9. Hipertermia se combate prin impachetari reci, schimbate la 5.
10. Monitorizarea temperaturii pacientului seropozitiv se face numai dimineata.
11. Administrarea oxigenului se face numai la indicatia medicului.
12. Hidratarea parenterala cu glucoza 10% si vitamine se face numai la indicatia medicului.
13. Toaleta cavitatii bucale a pacientului seropozitiv se face doar cu ser fiziologic.
14. Prevenirea escarelor se face prin igiena, schimbarea pozitiei si a lenjeriei.
15. Asistenta medicala are nevoie de manusi in manevrele de ingrijire a pacientilor seropozitivi.
II. Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB.
1
1
2
3
4
5
A
Fereastra serologica
Perioada de latenta clinica
Primele manifestari ale bolii
Manifestari produse de virusul HIV in organism
Infectii oportuniste
B
a Perioada a doua
b Perioada a patra
c Perioada a cincea
d Perioada a treia
e Prima perioada
75
2.
1
2
3
4
5
A
Tratamentul antifungic
Tratamentul sarcomului Kaposi
Tratamentul limfomului malign
Tratamentul infectiei stafilococice
Tratamentul infectiei cu salmonela
a
b
c
d
e
B
Nistatin
Chimioterapice si interferon
Eritromicina
Ciprofloxacina
Tratament antivirotic
a
b
c
d
e
B
Cotrimoxazol + Sulfadiazina
Cotrimoxazol
Tiabendazol
Ampicilina
Metronidazol + Furazolidon
3.
1
2
3
4
5
A
Pneumocystis carinii
Toxoplasma gondii
Giardia intestinalis
Strongiloides stercoralis
Hemophilus influenzae

1. Infectia HIV este produsa de:
a) retrovirus
b) treponema pallidum
c) enterovirus
2. Perioada de latenta clinica la adultii infestati cu HIV este de:
a) 6 12 luni
b) 2 4 ani
c) 5 10 ani
3. Rezistenta HIV la mediul extern este:
a) crescuta
b) slaba
c) foarte crescuta
4. Virusul HIV poate fi izolat din:
a) sange, sperma, secretie otica
b) sange, sperma, secretie vaginala
c) sange, secretie salivara, LCR
5. Una din infectiile oportuniste ce pot sa apara la bolnavii seropozitivi este:
a) infectia bacteriana
b) infectia reumatismala
c) infectia ganglionara
76
6. Tratamentul infectiei bacteriene in SIDA se face cu:

a) antivirotice
b) antihistaminice
c) antibiotice
7. Rolul profilactic in infectia HIV/SIDA revine:
a) asistentei medicale
b) consilierului
c) psihologului
8. Primul test efectuat in suspiciunea infestarii HIV este:
a) testul alergologic
b) IDR la tuberculina
c) testul ELISA
9. Protectia personalului medico-sanitar impotriva SIDA se face prin:
a) vaccinare
b) masuri preventive ca cele din hepatita transmisa parenteral
c) protectie cu antibiotice
10. Gravidelor seropozitive, medicul le recomanda:
a) intreruperea sarcinii
b) continuarea evolutiei sarcinii
c) cat mai multe nasteri
11. Masurile de protectie fata de caile de transmitere ale virusului HIV se refera la: 66
a) folosirea obiectelor personale
b) folosirea baii
c) indepartarea donatorilor infectati
12. Evolutia infectiei cu virusul HIV se desfasoara in decurs de cel mult:
a) 10 ani
b) 5 ani
c) 3 ani
13. O problema majora la pacientii cu SIDA o reprezinta:
a) cresterea apetitului alimentar
b) febra
c) cresterea apetitului sexual
14. Izolarea pacientului cu SIDA este cauzata de:
a) lipsa banilor
b) lipsa locuintei
c) lipsa sustinerii sociale
77
15. Primul obiectiv al asistentei medicale, in cazul unui pacient cu SIDA, este:
a) ameliorarea confortului pacientului
b) orientarea in timp si spatiu
c) indepartarea depresiei
Modulul 34 : Dermato-venerologie si nursing specific

BAREM DE CORECTURA
Notati cu adevarat sau fals, enunturile de mai jos
1 F
2 A
3 A
4 A
5 A
6 A
7 F
8 A
9 A
10 F
11 A
12 A
13 F
14 A
15 A
Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB
1.
1-e 2-a 3-d 4-b 5-c
2.
1-a 2-e 3-b 4-c 5-d
78
3.
1-b 2-a 3-e 4-c 5-d
1 A Boli infectioase si epidemiologie Bocarnea 217
2 C Puericultura si pediatrie Marcean si Mihailescu 455
3 B Boli infectioase si epidemiologie Bocarnea 219
5 A Puericultura si pediatrie Marcean si Mihailescu 456
6 C Puericultura si pediatrie Marcean si Mihailescu 458
7 A Puericultura si pediatrie Marcean si Mihailescu 459
8 C Boli infectioase si epidemiologie Bocarnea 221
11 C Boli infectioase si epidemiologie Bocarnea 222
13 B Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Titirca L. 426
14 C Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Titirca L. 426
15 A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Titirca L. 426
79
Modulul 35 : Boli infecto-contagioase si nursing specific

1.Hepatitele virale sunt infectii cu manifestari hepatice (cu sau fara icter) produse de un grup de virusuri
hepatotrope(A,B,C,D si E) care produc imbolnaviri oarecum asemanatoare si prezinta doua modalitati
distincte de transmitere:una digestiva si alta parenterala.
2.Hepatita virala A (HVA)este cauzata de un enterovirus cu transmitere fecal-orala, evolueaza de regula
favorabil cu vindecare si imunitate durabila.
3.Perioada preicterica dureaza de obicei 3-7 zile si niciodata nu lipseste.
4.Pe langa sindromul icteric, in hepatita virala se evidentiaza marirea ficatului care depaseste rebordul
costal cu cativa cm.
5.Caile biliare,stomacul si duodenul, pancreasul sunt implicate in procesul infectios.
6.Hepatomul sau cancerul primar hepatic nu reprezinta ultimul stadiu evolutiv in infectia persistenta cu
virus hepatic B si C.
7.Corticoterapia in hepatita acuta virala este privita ca o medicatie adjuvanta, cu rol patogenic si
simptomatic si cu indicatii limitate la forma severa si la forma prelungita.
8.Profilaxia specifica se face in hepatita A prin imunizare pasiva cu imunoglobuline standard
(Gamaglobulina)in doza de 0,1-0,3 ml/kg corp.
9.Imunizarea activa se face cu vaccin continand Ag HBs obtinut din sangele purtatorilor, supus unor
complexe procedee de purificare si concentrare.
10.Vaccinarea antihepatita B este recomandata de OMS nu numai persoanelor cu risc mare de
imbolnavire, ci si tuturor sugarilor.
11.Vaccinarea anihepatita C se face cu vaccin antihepatita C.
12.Nu toate cazurile de hepatita cronica si de ciroza sunt urmarea infectiei cu virusul hepatic B
13.Virusul hepatic B este prezent in saliva si in lichidul seminal.
14.Transmiterea hepatitei B prin insecte hematofage(tantari,plosnite,etc) constituie o eventualitate
posibila.
15.Transmiterea transplacentara este posibila mai ales cand gravida face o hepatita virala acuta de tip B
in cursul sarcinii.
16.In hepatita A contagiunea se face prin contact direct sau indirect in conditiile unor deficiente de
igiena personala,comunala si alimentara.
80

1.Hepatita virala A (HAV) se transmite pe cale:
a) fecalo-orala
b) contact sexual
c) parenterala
2.Virusul hepatitei B este prezent:
a) in saliva, lichidul seminal si sange
b) pe tegumente
c) pe regiunile paroase
3.Essentiale, Metaspar, Aspatofort, Silimarina sunt medicamente cu efect:
a) laxativ
b) hepatoprotector
c) antialgic
4.Pentru scaderea amoniemiei, se administreaza in perfuzie lenta, intravenoasa, solutii care
contin:
a) arginina, sorbitol
b) insulina
c) aminoacizi
5.Dupa diminuarea icterului, pentru inlaturarea stazei biliare si asigurarea unui flux biliar crescut se pot
administra:
a) sedative
b) coleretice
c) antibiotice
6.In perioada de ascensiune a icterului este indicat in toate cazurile:
a) repausul
b) consumul de lipide de origine animala
c) consumul de sucuri carbogazoase
7.Cunoastera profilului imun al bolnavului se realizeaza prin determinarea:
a) hemoleucogramei
b) ionogramei
c) imunoglobulinelor
81
8.Hepatita cronica survine in proportie de:

a) 30% dupa hepatita de tip A
b) 40-50% dupa hepatita de tip C
c) 60% dupa hepatita de tip E
9.Starea confuzionala, delirul si halucinatiile, agitatia neuropsihica intensa caracterizeaza:
a) coma de gr I
b) coma de gr II
c) coma de gr IV
10.Un semn clinic negativ, dar de mare importanta diagnostica in hepatita virala, in faza icterica este:
a) hiperpirexia
b) absenta febrei
c) febra ridicata
11.Incubatia in hepatita B este de:
a) 2-6 saptamani
b) 1 - 6 luni
c) 2-23 saptamani
82
Modulul 35 : Boli infecto-contagioase si nursing specific

BAREM DE CORECTURA
1. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-166
3. F-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169

1. a- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-167
3.b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-175
5. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-174
7.c.- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-173
83

Modulul 37 : Boli metabolice,de nutritie si nursing specific

1.Care dintre principii nutritivi se vor administra diabeticului, cantariti:
a) hidratii de carbon
b) lipidele vegetale
c) proteinele
2.Care din urmatoarele simptome le intalnim in diabetul zaharat:
a) polifagie, polidipsie, poliurie
b) polipnee, tahicardie, polifagie
c) puls saltaret, polidipsie, apnee
3.Diabetul zaharat se caracterizeaza prin:
a) hiperglicemie si glicozurie
b) anemie
c) cresterea transaminazelor
4.Regimul alimentar indicat in diabetul zaharat este:
a) hiperglucidic, hipolipidic
b) hidrozaharat, normoprotidic
c) hiperprotidic, hipoglucidic
5.Antidiabeticele orale se folosesc in tratamentul:
a) diabetul zaharat tip
b) hipoglicemii
c) diabet zaharat tip
6.Insulina este indispensabila in:
a) diabetul de tip
b) hipoglicemii
84
c) diabetul de tip
7.Insulina se va injecta de 3 ori pe zi :
a) cu 15 minute inaintea fiecarei mese principale
b) cu 60 de minute inaintea meselor principale
c) la 30 de minute dupa mesele pricipale
8. O u.i. de insulina obisnuita echilibreaza:

a) circa 2 gr glucoza
b) 20 gr glucoza
c) 10 gr glucoza
9.Se contraindica tratamentul cu insulina lenta la:
a) copii si adolescenti
b) adulti
c) varstnici
10.La varstnicii care au complicatii renale, tratamentul antidiabetic se conduce:
a) numai dupa valorile glicemiei
b) dupa valorile glicemiei si glicozuriei
c) dupa valorile glicozuriei
85
Modulul 37 : Boli metabolice,de nutritie si nursing specific

BAREM DE CORECTURA
1. a Medicina interna Cornrliu Borundel - 717
4. c Medicina interna Cornrliu Borundel - 717
5. c Medicina interna Cornrliu Borundel - 723
86
Modulul 45 : Ginecologie si nursing in ginecologie

1. Depistarea fibromului uterin se face in general la 30 de ani.
2. Fibroamele uterine sunt mai frecvente la negrese decat la femeile albe.
3. Dupa menopauza, cresterea fibroamelor uterine inceteaza.
4. Fibroamele de corp uterin sunt cele mai rare.
5. Cel mai frecvent simptom in fibromul uterin il constituie hemoragia.
6. Peste 50% din femeile cu fibromatoza uterina prezinta semne functionale de natura urinara.
7. Histerometria arata alungirea si deformarea cavitatii uterine.
8. Histerografia permite evidentierea fibroamelor extracavitare.
9. Local, fibromul uterin poate produce compresia vezicii urinare, uter, rect.
10. Torsiunea fibromului pediculat, genereaza tabloul abdomenului acut chirurgical.
11. Infectiile salpingiene sunt favorizate de fibroamele colului uterin.
12. Toate fibroamele uterine necesita interventii chirurgicale.
13. In hemoragiile mari, date de fibroame, ca hemostaza de urgenta se administreaza vit. K in perfuzie.
14. La femeile tinere, sunt preferate interventiile conservatoare de tipul histerectomiei totale.
15. Dupa varsta de 45 de ani se indica histerectomie totala cu anexectomie bilaterala.
1.
1
2
3
4
5
A
Menoragie prelungita
Dismenoree
Continut grasos
Lichid clar
Lichid transparent vascos
a
b
c
d
e
B
Tumora de ovar
Chist dermoid
Chistadenoame seroase
Chistadenoame mucinoase
Fibroame uterine
a
b
c
d
e
B
Sangerare uterina
Durere la urinat
Scurgere apoasa
Urocultura
Examen clinic local
2.
A
1 Menoragie
2 Leucoree
3 Tuseu vaginal
4 Disurie
5 Infectie urinara
3.
A
B
87
1
2
3
4
5
Histerometrie
Testul Lahm-Schiller
Colposcopie
Biopsie de endometru
Histerosalpingografia
a Chiuretaj uterin
b Masurarea cavitatii uterine
c Examenul trompelor, cu substanta de contrast
d Examenul endoscopic al colului uterin
e Detectarea cancerului de col uterin

1. In fibroamele uterine, sangerarea se caracterizeaza prin:
a) menoragie prelungita
b) menstruatie obisnuita
c) amenoree
2. In tumorile uterine, durerea este:
a) vie
b) ca o jena
c) puternica
3. In histerectomie problema principala a pacientei este:
a) absenta menstruatiei
b) cresterea libidoului
c) alterarea imaginii de sine
4. Dupa histerectomie, unul din obiectivele de mai jos vizeaza:
a) revenirea la o viata normala de cuplu
b) neacceptarea limitelor
c) neacceptarea noii imagini corporale
5. Pentru scaderea fricii de operatie, interventia asistentei consta in:
a) depistarea precoce a tumorii
b) incurajarea pacientei si insotirea acesteia la sala de operatie
c) evitarea efortului fizic
6. La externare, asistenta recomanda pacientei operate sa evite:
a) ridicarea de greutati si efortul fizic
b) relatiile sexuale timp de 6-8 luni
c) igiena locala si controlul medical
7. Interventiile chirurgicale conservatoare, in ginecologie, constau in:
a) extirparea totala a ovarelor
b) rezectia partiala a ovarelor
c) extirparea trompelor
8. Printre interventiile mutilante, in afectiunile ginecologice, se numara:
88
a) restabilirea permeabilitatii trompelor

b) reimplantarea de trompe
c) indepartarea uterului in totalitate
9.Pregatirea locala pentru o interventie chirurgicala pe cale abdominala consta in:
a) regim alimentar
b) montarea unei sonde vezicale permanente
c) baie generala
10. Paloarea exagerata, postoperator, este semnul unei:
a) hemoragii interne
b) anemii prin lipsa de fier
c) anemii prin lipsa vitaminei B
11. Mentinerea unui ritm alert al respiratiei este semnul unei:
a) complicatii respiratorii
b) complicatii renale
c) complicatii pulmonare
12. Supravegherea pansamentului se urmareste:
a) imediat dupa interventie, pentru depistarea deplasarii lui
b) imediat dupa interventie, pentru depistarea sangerarii
c) imediat dupa interventie, pentru depistarea permeabilitatii
13. Reluarea alimentarii post-operator se face:
a) cu prudenta, fara o dieta severa
b) imediat dupa operatie
c) dupa 7-10 zile dela operatie
14. Mobilizarea post-operatorie se realizeaza:
a) cat mai tarziu
b) cat mai precoce
c) dupa 2-3 saptamani dela operatie
15. La externarea pacientei, asistenta va reflecta asupra:
a) tratamentului administrat
b) obiectivelor propuse si rezultatele obtinute
c) regimul igieno-dietetic
89
Modulul 45 : Ginecologie si nursing in ginecologie

BAREM DE CORECTURA
1 F
2 A
3 A
4 F
5 A
6 A
7 A
8 F
9 A
10 A
11 F
12 F
13 F
14 F
15 A
1.
1-e 2-a 3-b 4-c 5-d
2.
1-a 2-c 3-e 4-b 5-d
3.
1-b 2-e 3-d 4-a 5-c

1 A
2 B
3 C
4 A
5 B
6 A
7 B
8 C
9 B
10 A
90
11 C
12 B
13 A
14 B
15 B
Modulul 47 : Puericultura, pediatrie si nursing specific

1)
2)
3)
4)
5)
Nou nascut
Un an
4 ani
10 ani
Adolescent
a) 18 respiratii/min
b) 22 respiratii/min
c) 44 respiratii/min
d) 20 respiratii/min
e) 25 respiratii/min

1. Pneumonia lobulara este intalnita de regula numai la cpoii de peste 3 ani.
2. Pneumonia lobulara este determinata de: pneumococ, Haemophilus influenza, Klebsiella pneumonia.
3. Tratamentul in pneumonia lobulara este cu 2-3 antibiotice in asociere.
4. Cauzele favorizate de astmul bronsic la copil sunt: sezon rece, infectii frecvente acute ale cailor
respiratorii superioare, fumul, praful sau labilitatea emotional a unor copii.
5. Insuficienta cardiac stanga prezinta urmatoarele simptome: dispnee, tuse seaca apoi productive,
cianoza, hipotensiune, oligurie, tahicardie edem pulmonara acut cardiogen.
6. In cazul bolii diareice acute la sugar nu este necesara efectuarea coproculturii si a ionogramei
sanguine.
7. Alimentatia sugarului cu B.D.A este cea mai recomandata varstei.
8. Infectiile tractului urinar (ITV) sunt mai frecvente la baieti decat la fete.
9. In glomerulonefrita acuta difuza factorul etiologic incriminat este streptococul B-he-molitic.
10. Glomerulonefrita acuta difuza nu prezinta complicatii.
11. Cauzele favorizante ale convulsiilor la sugari si copil pot fi: varsta mica, predispozitie familial,
rahitismul florid, accidente cu implicarea craniului.
12. Ca tratament anticonvulsionant se administreaza pe cale injectabila Diazepam I.V. sau Fenobarbital
I.M.
13. Diabetul zaharat insulinodependent apare numai dupa varsta de 16 ani.
14. Diabetul zaharat infantile compensate se caracterizeaza prin debut insidious cu polifragie, polidipsie
si poliurie progresiva stare de oboseala, slabira, uneori pirodermite.
15. Singura complicatie este frecventa care poate sa apara in diabetul zaharat insulinodependent este
acidocetoza diabetic.
1. Astmul bronsic allergic se manifesta prin urmatoarele simptome.
a) Crize paroxistice cu debut brusc, de obicei in cursul noptii, dispnee expiratorie, wheezing, tuse la
inceput seaca care devine productive eliminandu-se o secretie vascoasa albicioasa
b) Tuse intense chinuitoare, seara atat in cursul zilei cat si al noptii, dispnee inspiratorie
c) Tuse productive cu sputa serioasa-spumoasa copilul acuza jena retrostermaha, stare de oboseala
91
2.
a)
b)
c)
Tratamentul crizei de astm bronsic se face cu unul sau doua din categoriile de medicamente:
Antibiotic, siropuri expectorante si oxigenoterapie daca este necesar
Siropuri expectorante, desensibilizare specifica antipiretice, poli vitamine
Miofilin, corticosteroizi, bronhodilatatoare, simpaticomimetice
3. In timpul crizei de ast bronsic asistenta medicala are urmatoarele actiuni:

a) mentine copilul in pozitie culcata, il linisteste, inregistreaza frecventa respiratorie, administreaza
sirop expectorant, aeriseste camera
b) ridica si sprijina copilul in pozitie sezand, ofera tavita renala pentru captarea sputei, linisteste copilul,
administreaza tratamentul prescris (miofilin sau bronhodilatatoare), il supravegheaza pana la incetarea
crizei
c) ridica si sprijina colipul in povitie semi-sezand, administreaza sirupuri expectorante si oxygen,
indeparteaza alergenul la care copilul este sensibil
4.
a)
b)
c)
Bronhopleumonia este o boala caracteristica grupei de varsta :

4-6 ani
0-3 ani
7-8 ani
5. Bronhopleumonia este o boala respiratorie caracterizata prin:

a) Debut brusc, febra si frison, dispnee harcata cu polipnee, geamat expirator, tiraj inter- si subcostal,
tuse obositoare
b) Debut brusc, febra moderata, tuse, anorexie, stare de agitatie
c) Debut insidious, febra moderata, stare alterata, dispnee cu polipnee
6.
a)
b)
c)
In bronhopneumonie administrarea de oxygen se face cu debit de:

6-8 l/min
8-10 l/min
4-6 l/min
7.
a)
b)
c)
In cazul copiilor cu bronhopneumonie regimul alimentar va fi:

Regim normocaloric, normosodat cu alimente solide
Regim hipocaloric (2/3 ratie), desodat, mai ales lichide
Alimente preferate de copil
8.
a)
b)
c)
Unele din cauzele insuficientei cardiace care tin de inima sunt:

Cord prea lenes
Cardiopatii congenital, endocardite, miocardite, pericardite
Anemii se vere
9. Insuficenta cardiac de cause pulmonare este determinata de:

a) Tuse productive cu expectoratie abundenta mucopurulenta
92
b) Camera neaerisite, aer prea umed sau prea uscat

c) Pneumopatii grave, pleurezii, pneumotorax
10. Cauzele sanguine ale insuficientei cardiac pot fi:
a) Anemii severe, supraincarcare cu lichide perfuzate endovenos in exces
b) Emoglobina si hematocrit normale, dar copilul bea lichide in exces
c) Nu are legatura cu masa sanguine
11. Insuficitenta cardiac stanga se manifesta prin:
a) Astenie, greturi, varsaturi, ceanoza
b) Dispnee, ceanoza, durere care determina discomfort si ancsietate
c) Dispnee care se agraveaza in timp cu crize nocturne, tuse cardiaca, tahicardie, cianoza
12. Edemul pulmonar acut este:
a) O afectiunestrict pulmonara
b) O marire de volum a plamanilor
c) O forma supraacuta si grava a suferintei cardiac stangi
13. Edemul pulmonar acut se manifesta prin:
a) Dispnee cu polipnee progresiva, tuse spastic, obositoare cu sputa rozata, raluli fine ascendente
b) Dispnee, tuse productive cu sputa seromucoasa raluri crepitanta
c) Dispnee cu bratipnee, apare la efort, tuse seaca, raluri ronflante
14. Insuficienta cardiala dreapta are ca simptome:
a) Hipertensiune arterial, tahicardie oligurie, edeme, greata, varsaturi
b) Jugulare turgescente, edeme declive, tahicardie, hepatomegalie dureroasa, scaderea tensiunii
areteriale
c) Edeme dimineata la sculare, tensiune arteriala normala, diureza crescuta, bradicardie
15. Investigatiile care se indica in insuficienta cardiac sunt:
a) Cateterism cardiac, masurarea presiunii venoase, ecografie, masurarea tensiunii arteriale E.C.G
b) Radiografie toracica E.C.G, ecografie cardiaca P.V.C, H.L.G
c) Rezonanta magnetica nucleara, scintigrafie, oscilometrie, P.V.C
16. O indicatie majora de tratament in insuficienta cardiac este:
a) Repaus absolute la pat in decubit dorsal
b) Alternarea repausului cu activitati uzuale usoare
c) Repaus absolutla pat in pozitie semisezandcu picioarele atarnate
17. Tratamentul insuficientei cardiac cuprinde 3 cateorii de medicamente:
a) Cardiotonice (digitalice) + diuretice + antibiotice de protectie
b) Diuretice + polivitamine + antitusive
c) Polivitamine, antitusive, antibiotice de protective
18. Oxigenoterapia se indica in cazul ceanozei si a dispneei:
93
a) Pe masca, tateter nazal sau sub clopot semi-etans si umidifiat

b) Direct de la sursape cateter nazal
c) Nu este necesar decat in cazul foarte grave
19. Pacientul cu insuficienta cardiaca va primi regim alimentar si hidric:
a) Alimentatie si hidratare conform varsteai si dorintelor copilului
b) Alimentative si hidratare conform varstei in cantitati mici si repetate
c) Hidrozaharat si lactofainos, desodatin cantitati mici si repetate
20. Gastroenterita acuta se caracterizeaza prin:
a) Scaune modificate (semilichide sau lichide), varsaturi (rare sau numeroase), stare generala alterata
b) Scaune semiconsistente apetit diminuat colici abdominale
c) Apetit diminuat colici abdominal stare generala buna
21. Cauzele infectioase bacteriene ale gastroenteritei acute sunt reprezentate de:
a) Streptococ, stafilococ, pneumococ
b) Escherichia, colii, shigella, salmonella
c) Anotimpul cald si igiena defectuasa
22. Recoltarea coproculturii la copil se efectueaza :
a) Din scaunul eliminat pe scutec sau in olita
b) Cu ajutorul unei sonde Nelaton introdusa prin anus in rect
c) Prin administrarea unui purgativ salin si recoltarea scaunului intr-un recipient curat si uscat
23. Semnele de dezhidratare acuta sunt:
a) Uscaciunea tegumentelor si mucoaselor, pliu cutanat persistent, deprimarea fontanelei anterioare la
sugar, oligurie
b) Tegumente si mucoase roz, pliu cutanat de 4 centimetri, fontanela cutanata de cm, oligurie
c) Tegumente cu eritem fesier, pliu cutanat elastic, sete accentuata, oligurie hidratarea se face pe cale
orala
24. In gastorenterita acuta tratamentul consta in:
a) Dietoterapie (in functie de varsta, alimentatia anterioara si tablu clinic) si tratament etiologic
(antibiotic si chimioterapice)
b) Dietoterapie (alimentatia anterioara) si hidratare cu ceai administrat oral
c) Tratament injectabil in functie de antibiograma, dozat in functie de greutatea si varsta copilului
25. Glomerulonefrita acuta difuza este determinate la distanta prin antigene si toxine de infectia cu:
a) Stafilococ
b) Streptococ B-hemolitic
c) Colibacil
26. Cauzele favorizante in glomerulonefrita difuza sunt:
a) Varsta sub 3 ani, frigul afectiuni pulmonare repetate
94
b) Varsta de 3 ani, frig, infectii repetate ale tractului urinar

c) Varsta peste 3 ani, frig, angine repetate mai ales cele pultacee
27. Semnele care caracterizeaza glomerulonefrita acuta difuza sunt:
a) Edeme palpebrale si ale gambelor dimineata la sculare, hematurie macroscopica, oligurie
hipertensiune arterial
b) Edeme declive care apar in cursul zilei oligurie uneori cefalee greturi, dureri lombare
c) Edeme declive, dureri lombare, oligorie, dispnee
28. Examenele de laborator ale urinii efectuate pentru stabilirea diagnosticului de glomerulonefrita acuta
difuza arata:
a) Urocultura sterila, sumar de urina in limite normale
b) Blicozurie moderata, urocultura sterila, proba Addis-Hamburger normal
c) Sumar de urina-albumina, norfin, in sediment hmatii in masa- proba Addis-Hamburger si StansfeldWebb modificate
29. Analizele de sange sunt modificate in glomerulonefrita acuta difuza astfel:
a) VSH, glicemie, titrul de anticorpi, natremia
b) VSH, ASLO, retentia azotica (uree, acid uric)
c) VSH, calcemie, magneziemie
30. In glomerulonegrita acuta difuza tratamentul prevede in afara medicatiei:
a) Repaus la pat cat se mentin simptomele si urea crescuta, apoi repaus mentinut acasa
b) Limitare activitatii fizice al domiciliu
c) Diminuarea activitatii psihice
31. Trtamentul dietetic in glomerulonefrita acuta difuza este urmatorul pentru faza acuta:
a) Normocaloric, hipolipidic de crutare a stomacului hidro-lacto-zaharat
b) Normocaloric, hipoglucidic, hiposodat
c) Desodat hidrozaharat fructe si legumepana la normalizarea urei si creatininei
32. Tratamentul medicamentos al glomerulonefritei acute difuze cuprinde urmatoarele categorii de
medicamente:
a) Antibiotic, vitamine si diuretice
b) Antibiotic antistreptocotice, antihipertensive, diuretice
c) Antibiotic sub forma de siropuri anti piretice, ceaiuri indulcite
33. Convulsiile se defines da fiind:
a) Contracturi musculare involuntare tonice si clonice intense uneori pierderea starii de constienta
b) Contractuir musculare voluntare intense se mentine starea de constienta
c) Atonie musculara cu pierderea starii de constienta
34. Convulsiile febrile pot aparea la copii de varste:
a) 1-5 ani
b) 0-1 an si 6 luni
95
c) 3 luni 5 ani
35. Convulsiile febrile se manifesta astfel:
a) Criza de contracture muculare tonico-clonice generalizate cu o durata de maximum 15 minute
b) Contracture musculare cu o durata de 2-3 minute
c) Contracture musculare pe toata durata starii febrile
36. In cadrul unor boli ale sistemului nervos central apar convulsii:
a) Meningite, encefalite, traumatisme cranio-cerebrale, hidrocefalie de gravitate foarte mare
b) In meningite encefalite hemoragii cerebromeningeale boli maligned gravitate moderata
c) Nu apar convulsii in bolile S.N.C
37. Tratamentul crizei de convulsii se face cu:
a) Vitamine, P.E.V cu S.G 5% 20 ml/ doza
b) Diazepam i.v. lent 0,3 mg/ kgcorp/ doza sau fenobarbital i.m. 10 mg/ kgcorp/ doza
c) Diazepam 0,3 mg/ kgcorp/ doza sau fenobarbital 10 mg/ kgcorp/ doza administrat per os
38. In timpul crizei de epilepsie asistenta medicala va pozitiona copilul:
a) In decubit dorsal cu capul pe perna
b) Il scutura usor si il apasa pe degetele de la maini
c) Pozitie de decubit lateral si se previn loviturile de obiecte dure
39. Diabetul zaharat este boala:
a) Pancerasului endocrine
b) A intregii glande pancreatice
c) A ficatului
40. Principalele cause ale diabetului zaharat sunt:
a) Unele infectii microbiene repetate sau mostenirea genetic de la matusi si unchi
b) Unele viroze (cu virus urlian virus gripal si Coxsackie) sau mostenirea genetica a rudelor de gradul I
c) Infectii microbiene netratate la timp
41. Semnele diabetului zaharat infantile compensate sunt:
a) Stare de oboseala, sete pe perioada sezonului cald, slabire
b) Pofta exagerata de mancare crestere in greutate sete exagerata
c) Pofta de mancare exagerata sete exagerata eliminari urinare abundente pierdere in greutate
42. Investigatiile de laborator care atesta diabetul zaharat sunt:
a) Glicemia glicozuria tolerant la glucoza colesterolemia
b) Glicemia colesterolemia V.S.H
c) Glicozurie V.S.H, H.l.G
43. Complicatiie de temut ale diabetului zaharat sunt:
a) Obezitatea infectiile cutanate glomerulonefrita acuta tulburari de refractie ale ochiului
96
b) Infectii cutanate litiaza renala sau biliaracu H.T.A, arterita

c) Arterita retinopatie polinevrita
44. In diabetul zaharat sunt interzise alimentele bogate in mono- sau in zaharuri:
a) Ciocolata, rahat, bomboane, struguri, curmale, pepene galben, siropuri
b) Fragi, capsuni, piersici, banana
c) Mamaliga, cartofi, fasole, lapte, cas
45. In diabetul zaharat se indica la discretie alimentele:
a) Paine, gris, orez, morcovi
b) Stafide, caise, must, bere, urda
c) Sunca, peste, vasa, conopida, ardei gras, loboda
46. Pacientului cu diabetz zaharat i se recomanda un regim alimentar zilnic divizat astfel:
a) 3 mese pe zi cu mai multe glucide dimineata si mai putine seara
b) 3 mese si 2 gustari echilibrate in continut de hidrati de carbon
c) 3 mese principale principale iar hidratii de carbon continuti in cele 2 gustari
47. Pentru injectia cu insulin calea de administrare este:
a) Intramusculara
b) Intradermica
c) Subcutanat
48. Acidocetoza diabetica apare in caz de:
a) Abuzuri alimentare neglijarea tratamentului sau imbolnaviri intercurente
b) Abuzur alimentare la care a fost adaptata cantitatea de insulina
c) Respectarea alimentatiei si a tratamentului
49. Acidocetoza diabetica (coma hiperglicemica) se manifesta prin:
a) Ddiminuarea diurezei, oboseala, manifestari digestive dureri abdomninale, halena acetonica, tensiune
arteriala scazuta
b) Oboseala, manifestari digestive, tensiune normala
c) Stare de oboseala, cefalee, paloare marcata, tensiune normal, diureza normal
50. Problel de laborator ale pacientului cu acidocetoza diabetica au urmatoarele valori:
a) Glicemie 100-150 mg/dl, glucoza in urina in limite normale, hipercolesterolemie, ionograma
plasmatica usor modificata
b) Glicemie 300 mg/dl, glucozurie masiva, corpi cetonici in sange si urina, ionograma modificata, pH
sanguin scazut
c) Glicemie pana la 150 mg/dl glicozurie usoara, pH sanguin scazut hipercolesterolemie
51. Pe toata durata tratamentului se va supraveghea si nota:
a) Functiile vitale (R, P, T.A) culoratia tegumentelor, diureza, glicemia, glicozuria, cetoza
b) Functiile vitale (R, P, T.A) coloratia tegumentelor, tranzitul intestinal, comportament
c) Functiile vitale (R, P, T.A) H.L.G, V.S.H, tranzitul intestinal, pierderi de apa prin transpiratie
97
52. In acidocetoza diabetica alimentatia orala se va face:

a) Pe toata durata tratamentului
b) La 12 ore dupa initierea tratamentului
c) La 24-48 ore de la initierea tratamentului
53. In cazul comei hipoglicemice simptomele sunt:
a) Cefalee, stare de neliniste, transpiratii, febra, glicemie-glicozurie crescute, apetit normal
b) Cefalee, tremuratur, paloare, foame intense, tahicardie, somnolent, pierderea starii de constienta,
glicozurie disparuta crize convulsivante
c) Cefalee, oboseala, somnolenta, glicemie-glicozurie ridicate, tremuraturi, apetit diminuat
54. In starile de rau hipoglicemic se administreaza copilului:
a) O masa adecvata bolii
b) Se instaureaza un regim mai drastic lipsit de glucide
c) 10-15 g glucoza sau zahar
55. In diabetul zaharat insulinodependent repartitia pe mese si gustari a necesarului de calorii este:
a) 30% mic de jun, cate 30% pranz si seara sic ate 5% fiecare gustare
b) cate 20% mic de jun, pranz si seara, restul gustari
c) cate 20% mic de jun si seara, 30% la pranz iar gustarile care 15%
98
Modulul 47 : Puericultura,pediatrie si nursing specific

BAREM DE CORECTURA
Puericultura si pediatrie pag 249
1. c
2. e
3. b
4. d
5. a
1. F
2. A
3. A
4. A
5. A
6. F
7. F
8. F
9. A
10. F
11. A
12. A
13. F
14. A
15. F
pag 237
pag 238
pag 239
pag 233
pag 266
pag 280
pag 281
pag 314
pag 316
pag 319
pag 342
pag 342
pag 409
pag 409
pag 412

1) a) pag 233 - Puericultura si pediatric
2) c) pag 234-235 _
3) b) pag 248
4) b) pag 237
5) a) pag 238
6) c) pag 240
7) b) pag 240
8) b) pag 265
9) c) pag 266
10) a) pag 266
11) c) pag 266
99
12)
13)
14)
15)
16)
17)
18)
19)
20)
21)
22)
23)
24)
25)
26)
27)
28)
29)
30)
31)
32)
33)
34)
35)
36)
37)
38)
39)
40)
41)
42)
43)
44)
45)
46)
47)
48)
49)
50)
51)
52)
53)
54)
c)
a)
b)
b)
c)
a)
a)
c)
c)
b)
b)
a)
a)
b)
c)
a)
c)
b)
a)
c)
b)
a)
c)
a)
a)
b)
c)
a)
b)
c)
a)
c)
a)
c)
b)
c)
a)
a)
a)
a)
c)
b)
c)
pag 267
pag 267
pag 267
pag 267
pag 268
pag 268
pag 268
pag 269
pag 289
pag 279
pag 208 Proceduri
pag 208 - Puericultura si pediatric
pag 285
pag 316
pag 316
pag 318
pag 318
pag 319
pag 319
pag 320
pag 320
pag 339
pag 340
pag 340
pag 340-341
pag 342
pag 342
pag 408
pag 409
pag 409
pag 410
pag 410
pag 411
pag 411 89
pag 411
pag 411
pag 412
pag 412
pag 412
pag 413
pag 413
pag 414
pag 414
100

Absolvire Amg

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Absolvire Amg

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul

Notati cu adevarat sau fals, enunturile de mai jos:

Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB.

Marcati cu x raspunsul corect:

Temperatura corpului cea mai ridicata se inregistreaza:

Dispneea Kussmaul se manifesta prin:

Absenta mictiunii inseamna:

Este tulburare de mictiune:

Incontinenta urinara reprezinta:

10. Polakiuria este definita ca:

c) polakiuria, izestenuria, glicozuria

21. Dispneea matinala este cauzata de:

c. interzicerea consumului de excitante, seara

38. In timpul diareei creste:

47. Afectiunile anusului pot genera:

56. Paloarea pielii este cauzata de:

65. Vezicula este o formatiune cutanata plina cu un lichid:

74. Varicele reprezinta o dilatare:

Modulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul

Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB.

2-a Chiru,F. si colab. IOBS

Marcati cu x raspunsul corect :

17.a Chiru,F. si colab. IOBS

61.c Chiru,F. si colab. IOBS

Modulul 16 : Tehnici si investigatii de nursing

a. concomitent cu administrarea antibioticelor

a. recoltarea urinei pentru examen de laborator

b. 2 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%

a. in fosa iliaca stanga , linia Monroe Richter.

Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 107

Modulul 17 : Protectia si securitatea in munca

8. In laboratoarele de bacteriologie, sterilizarea prin fierbere ramane inca utila.

III. Marcati cu X raspunsul corect

Autoclavarea este o metoda de sterilizare:

La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se va face la temperatura de:

Pentru a evita oxidarea instrumentelor metatice supuse fierberii:

Cloramina se foloseste ca antiseptic in concentratie de:

Dezavantajele tincturii de iod sunt urmatoarele, cu exceptia:

Care din urmatoarele antiseptice este un bun hemostatic:

Materialul moale se sterilizeaza la:

10. Termenul de valabilitate al sterilizarii la autoclav a instrumentelor chirurgicale, este:

Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii.

8. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 79

Marcati cu X raspunsul corect

Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 64

Modulul 18 : Administrarea medicamentelor

Asociati termenii din cele 2 coloane

1.Pe cale orala.

3.Pe cale percutanata

1.Frison si stare febrila.

3.Dispnee si dureri precordiale.

solutiilor expirate, nesterile

Marcati cu x raspunsul corect:

8.Care din urmatoarele sunt considerate accidente ale injectiei intramusculare:

b) saloane incalzite la 32C

Florian Chiru-pag 295

10.F- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav

Asociati termenii din cele 2 coloane

15 a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 472

Modulul 23 : Pneumologie si nursing specific

16. Complicatia pneumoniei pneumococice poate fi pleurezia sero-fibrinoasa.

Marcati cu x raspunsul corect:

16. Criza de astm bronsic are durata variabila:

42. Hemoptizia reprezinta: