stomacului Legi Majoritatea oamenilor se imbolnavesc deoarece incalca “legile stomacului.” Respectarea lor constituie cheia pentru reglarea greutatil si pentru vindecarea anumitor boli Primele semne ce va indica ca a-ti incalcat legile stomacului sunt: - balonarile postprandiale - regurgitatille acide -ragaitul - flatulenta — eliminarea de gaze intestinale 1. Nusse consuma lichide in timpul mesei, decat maxim 250 ml. Lichidele, inclusiv | cafeaua si laptele) se consuma cu 1 ora inainte de masa sau la 2 ore dupa masa. 2. Fructele se consuma singure, cu 1 ora inainte de masa sau la 2 ore dupa masa. 3. Pepenele este un fruct special care nu se combina cu nimic, nici macar cu alte | fructe | 4. Este de preferat sa se manance putin si des ~ cam Ia 3 ore; importanta fiind calitatea hranel si nu cantitatea. 5. Este recomandabil sa se manance in liniste; sa se savureze flecare aliment si sa Ge mesiece foarte bine hrana. 6. Este recomandabil sa nu gotiti si sa nu mancati cand sunteti tris, furios,agi- tat, etc. Impregnati hrana cu aceste sentimente. 7. Este recomandabil sa mancati atunci cand sunteti flamand, dar ar trebui sa | aveti minim 3 mese pe zi, 1a aceleasi ore. 8. Dupa ce mancati, timp de 35-45 de minute este bine sa va relaxati, pentru a permite procesului digestiv sa se desfasoare la capacitatea maxima. 9. Nuse iau medicamente sau substante antiacide in timpul mesei deoarece | compromiteticalitatea sucurilor digestive si bruiati procesele de digestie. | 10.Este recomandabil sa nu dormiti sau sa stati in pozitie orizontala timp de 3 ore dupa ce mancati. 11. Sunt contraindicate asocierile de tip: + lactate -sare = lactate ~alimente acre - lactate - peste = carne ~ lactate, branzeturi, cartofi, cereale/ paine = cartofi-orez, branzeturi, cereale/ paine DB @ — fructe—tegume~ cu exceptia unor sucuriterapeutice administrate pe perioade scurte de timp si cu exceptia fructelor oleaginoase: nuci, alune,migdale... 12. Este recomandabil sa nu beti lichide imediat dupa ce a-ti urinat sau sa mancati imediat dupa ce a-tifost | {a toaleta.Mancsurile rec incusi fichidet) in De eviat, pe eit posibik dutciurile Laptcle ne bea separat (vat fn combi Gasbohidrafi i proteinele se mandne + Unssingue tip de proteind la o masa PROTEINE GRASIMI $1 ULEIURE CARBOHIDRATI Brand Oleaginoase Avocado Ulel din nue Fosole — Banane Carne (uci alune) | oa | Ulekdeméaine Uleidesoia | Cartoh Grane Coane) Ont Ulei de porumb Vat OMAN) Cereal Linte to ee Uiei de gone! Untura Dovlese Paine Lapte — Seminje so Pabicedt Misline Peste Uleide susan Smantind : Sucurile (de fructe sau legume) se tateaza ca o masa Intreags nerecomandat [ALIMENTE FARA AMIDON (CUCONTINUT MAREDEAPA) Sparanghe! Andive Spanac Prunzedesfecli Us Dovleeet Broceati Fatole verde Ardei gras Giuperct Peat Rogii Varci Salack Pastirnae otina Ceapi® Marly Pateunjel Zucchini Vanda Castravete Ridichet Cap verde* Alsen tae wees comer co mere a le ‘ALIMENTE CU CONTINUT SCAZUT DE AMIDON nt sine | tee eet LSBABBEBH D>) Coropias Morcovi Steels 7 f 1 FRUCTE ACIDE FRUCTESUB-ACIDE | FRUCTEDULC PEPENI | Ananas — Portocal Mere Mango Banane —Struguri ices | CAppunt Prune sere | Case Papaya | Goat ie Pepene gales | Grepfeuit Mure fine | Pepene ropu Limit Rogie Cirege Pere | Stafide — Smochine | Mere acre Zmeuri Kiwi Prunedulci_|_-Fructe uscate Caneatup | Fractele se minincd necombinate, ca mese ssparate Fructele nu trebuie mincateFlte mes, atunet cand digestia mesei ptecedente musa inchciat Asc evita combinarea fructelor dulce fructcle acide Cel mai bine este ca pope si fe mincayi separa, ines por @ eventual combina cu fracte acide sa sub-acide EXCEPTH ‘Avocado se combing bine cu feuctele acide gisub-acie Oteaginowscle(aucile, sluncle) 31 seminjele, tan Lactatele au secombini cu peste Ouilenuse combini cu: fasoe, inte, peste, lapte, carne, jaunt Curmalele se combina bine culapte Taurtulnuse combing cu brin2i, ou, peste,carne,lapte, 09, Fasoleanu se combind cubrinzi, oud, peste, lapte, ure We bine sau germinate, poi combinate cu fructeFUNCTIILE ENERGETICE ALE ORGANELOR Medicina chineta, pornind de la conceptele de Yin, Yang, Ta0, Legea celor 5 elemente, considera ca fiecare ‘organ Indeplineste o anumita functie energetica in relatie cu sangele, cu fluidele organic, cu energia (Qi), cu tesuturile, cu organele de simt, cu ematile si sentimentele si cu energileclimatice. ‘Sistemul arganelor energetice este aleatut din: -organe Zang (pline, parenchimatoase, Vin) - Cordul, Plamanul, Spin, Ficatul, Rinichi,Pericardul - viscere Fu (cavitare, de transport, Yang) - Stomac, Intestin Subtire, Intestin Gros, Vezica Urinara, Vezica Billara, Trei Focare -organe extraordinare - Maduva, Creierul, Oasele, Uterul, Vasele de Sange si Vezica Bilara Conform Legi celor 5 elemente,flecarui element li corespunde si un organ Yin si un organ Yang. Lemnulul i corespund Ficatul si Vezica Biliara «= Focului li corespund Cordul s Intestinul Subtire = Pamantulul li corespund Splina si Stomacul Metalului it corespund Plamamu! si intestinul Gros Apel ii corespund Rinichi | Vezica Urinara. CORDUL - ,imparatul” organismului + Conduce sangele prin vase + Gauduleste mintea ~ SHEN-ul. + Sereflectain fata si limba + Secoreleaza cu bucurla + Corespunde transpiratie si part lichide a sangelut FICATUL -,,generalul armatelor® + Stocheaza Sangele + Regularizeaza cirulatia Gi-ulul (cu consecintedircte in stabilizarea psiiculuis! a ematillor, in promovarea digestiel sa asimilatie, in mentinerea miscaril normale a Qi-ulul si Sangelui, in metabolismul apet si in reglarea meridianelor Chong Mai si Ren Mal + Gazduieste Hun (subconstientul, corpul astral). + Sereflecta in starea tendoanelor, a unghillor sia veder + Seexprimain ochi + Se coreleaza cu furia + Corespunde lacrimilor PLAMANUL -,,primul- ministru al inimii" + Guverneaza respiratia si Qiu! + Regleaza pasajele ape’ - influenteaza eliminarealichidelor prin rnichi si vezlca urinara s a deseurilor pin intestinul aro. + Gazduleste Po (sufletul corporeal) responsabil de senzatile corpulul + Controleaza distibuirea energie! de aparare a corpulul ~ WEI Ql, in spatile dintre piele si muschi + Se coreleaza cu pielea, parul capului si por, cu laringele (vocea) si se deschide in nas, + Se.coreleaza cu supararea sitristetea + Secoreleaza cu secretia nazala. SPLINA - »ministrul hambarelor” Guverneaza transformarea sl transportul elementelor nutritive ~in stransa legatura cu stomacul + Alimenteaza Ql-ul si genereaza Sangele + Mentine Sangele in vase + Ascensioneaza Esenta + Controleaza muschii si cele patru member + Gazduieste gandirea. + Se exprima prin buze + Secoreleaza cu gura (simtul gustului s saliva + Seccoreleaza cu grija si anxletatea a45 co STOMACUL ~ controleaza fragmentarea alimentelor -controleaza transportulalimentelor spre Intestinul Subtire unde se separa purul de impur. Deseurile solide sunt eliminate de Intestinul Gros iar urina este eliminata de Verica Urinara. RINICHIUL - , radacina vietii" + Stocheaza jing - Esenta vitala (cu rol in reproducere, crestere si dezvoltare, in producerea maduvei, dominarea oaselor si alimentarea creieruli sin transformarea Esentei in Sange) + Guverneaza Focul vital + Domina metabolismul apel -controleaza cele dova orifclinferioare: anterior (uretra sila barbsti, ductul spermatic) si posterior (anusul) Asista inspirul Gazduieste Zhi (vointa). Se reflectain urechi Se deschide prin anus si organele genitale externe Se coreleaza cu frca si groaza Se coreleaza cu partea grosiera a salivel Organele extraordinare - Uterul, Creierul, Oasele, Maduva, Vasele de Sange, Vezica Biliara = functioneaza ca un organ (cu functie de depotitare, Yin) ~ au forma unui viscer(functie Yang} = sunt legate functional, direct sau indirect, de Richi Uterul + este cel mal important dintre organele extraordinare deoarece este hranit de Rinichi guverneaza toate etapele de dervoltare + regulatizeaza si menstruatia, conceptia si sarcina care depind de aprovizionarea permanenta cu sanee. Amenorea (absenta menstrelor) este generata de disfunctile Cordului (asigura cistributia sangelui) si ale Spline (asigura cantitatea de sange necesara). rganul care 45Tulburarile de ciclu precum menoragiile, metroragile,cicurile neregulate, ciclurle dureroase sau putin abundente sunt generate de dizarmonil ale Ficatului- organul care regleaza volumul de sange prin functia sa de stocare. Creierul controlesza memoria, concentrarea, vederea, auzul, mirosul si pipaitul - functionalitatea Iui depinde de starea Rinichilor (produc Maduva - matrices comuna a Creieruiu si Maduvei Osoase} sia Cordului (asigura aportul de hrana). Oasele ~ depoditears Maduva Osoasa. + un deficit al esentei Rinichilor afecteaza hranirea oaselor cu consecinte asupra rezistentel structuril osoase (fracturi, osteoporoza) si a dentitie (cari sau chiar caderes cintilo). Vasele de Sange contin sangele ~ XUE. sunt legate de Cord (asigura distributia), Spina si Rinichi(contribuie la formarea sangelui. converg la Plaman si circulatia sangelui prin Vase depinde in mare parte de energia acestuia, Verica Biliara - ,ministrul de razboi"al organismul -depoziteaza bila (secretata de ficat) si este responsabila de eiberares acestela in intestin participand la igestia alimentelor. influenteaza curajul s spiritul deintiativa, O insuficienta energetica a VeziciBllare poate genera timiditate, lipsa de cural si intiativa, tendinta la suspin sau nervoritate. Corespondenta componentelor organice cu lojele energetice: eiewewr isan Troe PAMaNT | METAL Pa ORGAN YN feat spline pancieas | plaman [rie = ‘ORGAN YANG verica bra | intestinsubtre | stomac intstn gros | verlea rinara [oncan oF sar Och Maa racrit NAS URECH Emon mmanie] | ura bucurie_ansietate7 tristete] | teama/ curl bunatate | emoatie Imeancoke PERIOADADEVIATA | NastEne | DEZVOLTARE | TRANSFORMARE | DECUN | STAGNARE -FANERE unghie tue peresp | por eorp UMoaRE “Tisctini [transpire [salva mucus trina REGIUNE A FETE regiunea | frunte a5 gu regiunea | reglunea malar dreapta imaara | mentoniers | Sang (oars) REGIUNE ABDOMINALA | Fipocondral | epigastra | regunea hiocondral | hpogasta > @ stang periombilcala | drent | | uLOAREA PIE | verevie | rosatica crbicioara | nagrcoasa | ‘STRUCTURA muschi sange + tesut tesut osos ANATOMICA sistem | epitelial - nervos pielea ENERGIE wal jswen YING Glico aHONG : Jerogena | | Funectie ‘cdetonfiewe | pancastinfor | acivtate meta- | -termoresiare | -metabolemui miner | | organism | mationala | bolica sinutritiva | -respiratie -echilibrul hidro “aparare “Componente. | electroiic externa a bio- | -endocrina | fitmurlor | component interna 3 | bioritmurilor [usr ‘amar Dulce [Fine Sarat 46CELE 7 EMOTIL Inconceptia chinerilor din vechime, exista factor ce genereaza boli, atat externi cat si intern Factoriiinteri ai bolilor sunt in principal excesele celor 7 emt -bucuria -furia + ingrjorarea/ framantarea -ingandurarea -tristetea = nelinistea ~groaza/ spaima Bucuria afecteaza inima, care este considerata “Casa Spiritulul”. Bucuria excesiva determina supraexcitare si vatama inima Consecintele pot fi: insomaie,iritabilitate, respiratie grea si hipertensiune. Excesul de furie vatama ficatul, “fabrica sangelui.” In consecinta, ciculatia sangeiu’ se blocheaza si Ql este stins. in cazurile extreme, persoana respective poate intra in colaps si poate deceda din cauza izbucriti de furie. Excesul de grii/framantare vatama splina ~ organ ce regleaza procesul de digeste, absorbtia si distribuirea Qi- ului dobandit. Excesul de de ingandurare afecteaza stomacul, generand indigestie, pierderea poftel de mancore, constipatie sau diaree, ulere sau alte afectiunigastrice. Excesul de tristete afecteaza plamanil si poate duce la afectiuni pulmonare, tuse,respiratie grea, blocarea Qi: uluisi, prin urmare, la aparitia unor modifiari patologice la nivel celular. Excesul de teama/neliniste afecteaza rinichii ducand la insuficienta renala si avand ca rezulat incontinenta urinara, enurezisul,polutile nocturne si alte afectiuni Excesul de spaima/ groaza afecteaza inima si vezicaurinare, ducand in cazurile extreme la Intrerupereo fluxulul de Qi 47Flecare pofta/dorinta are o cauza: Dorinta de a consumo _un anumit aliment este modul corpulul prin care iti spune ca duce lipsa de o substanta din acest aliment. Si, de multe ori, ca sa-tsatisfaclintr-adevar dorinta, trebuie sa manancialtceva decat ceea ce crezi ca al nevoie. Daca apare dorinta dea consuma de clocolata - ai nevoie de magneriu - pe care il gasesti in nuci, seminte, legume, fructe, Daca apare dorinta de a consuma ceva dulce - ai nevoie de ~crom pe care il gasesti in brocoli, strugurl, branza,fasole boabe, pul, ficat de vitel carbon pe care il gasestiin fructe proaspete « fosfor pe care il gasest in pui, vita, fcat, peste, oua, lactate, nucl, legume, fulgi - triptofan pe care il gasesti in branza, carne de miel si curcan, flcat, spanac, cartofi stafide Daca apare dorinta dea consuma_paine, paine projita-3i nevoie de axot pe care il gasesti in mancarurl protelce: peste, carne, fasole boabe, nuci Daca spare dorinta dea consume grasimi (chipsuri), praiel- ai nevoie de calciu pe care ll gasestl in muster, ceaps, brocol, legume, susan, branza, napl Daca apare dorinta dea consuma_cafea sau ceai ai nevoie de: fosfor pe care gasest in pui, vita, ficat, peste, ova, lactate, nuci, legume, fulgi sulf pe care il gasestiin galbenusul de ou, ardeirosil, usturol, ceapa, sare - fier pe care il gasest in peste, carne de pasare, fructe de mare, verdeata, cirese negre repr da escent ~ calciu pe care il gasesti in mustar, ceapa, brocoli, legume, susan, branza, napi al nevole de Magnes - pe care il gasesti in nucl, seminte, legume, 48,