Sunteți pe pagina 1din 2

Poezia Dorinta

De Mihai Eminescu

Vino-n codru la izvorul


Care tremur pe prund,
Unde prispa cea de
brazde
Crengi plecate o ascund.
i n braele-mi ntinse
S alergi, pe piept s-mi
cazi,
S-i desprind din cretet
vlul,
S-l ridic de pe obraz.
Pe genunchii mei edeavei,
Vom fi singuri-singurei,
Iar n pr nfiorate
Or s-i cad flori de tei.
Fruntea alb-n prul
galben
Pe-al meu bra ncet s-o
culci,
Lsnd prad gurii mele
Ale tale buze dulci...
Vom visa un vis ferice,
ngna-ne-vor c-un cnt
Singuratece izvoare,
Blnda batere de vnt;
Adormind de armonia
Codrului btut de
gnduri,
Flori de tei deasupra
noastr
Or s cad rndurirnduri.

Publicat la 1 septembrie 1876, in revista Convorbiri literare, poezia


Dorina este o creaie definitorie pentru intreaga viziune a marelui poet
asupra naturii i iubirii.Poezia Dorina aparine genului liric i este o idil
clasic, o poezie de dragoste i de natur.
Titlul este exprimat prin substantivul comun dorina format cu
sufixul -ina de la substantivul dor, cuvnt cu o mare ncrctur afectiv.
Tema poeziei este aspiraia de mplinire a iubirii ireal n mijlocul
naturii.
Caracterul romantic este ilustrat inca din titlu, eul liric
exprimandu-si sentimentele si aspiratiile.Peste tot predominand elemente
romantice, de la spatiul extrem de intim creat pentru idila, pana la elementele
care il compun: florile de tei, codrul, izvorul. gesturile tandre fata de persoana
iubita, toate dovedesc sensibilitatea si maiestria cu care, Eminescu priveste
iubirea.
Imaginea iubitei este idealizat romantic prin transfigurare: Fruntea
alb-n prul galben/ Pe-al meu bra incet s-o culci.
Versurile poeziei sunt scurte, organizate n ase catrene, cu msura
de sapte-opt silabe, ritm trohaic i rima ncruciat la nivelul
versurilor 2 i 4.
Armonia poeziei este accentuat de structura fonic a cuvintelor. Se
remarc frecvena vocalelor o, a i a unor cuvinte cu o muzicalitate
deosebit (izvorul, brazde, nfiorate, tei, adormind, armonie).
Codrul simbol al permanenei vegetale sugereaz
eternitatea iubirii. Personificarea izvorului cu ajutorul verbului tremur,
metafora prispa cea de brazde i epitetul crengi plecate red legtura
dintre om i natura ocrotitoare, prta la bucuria dragostei. Imaginile
vizuale se contopesc cu cele auditive pentru a reda mai expresiv tabloul
locului ocrotitor pentru poet (care tremur pe prund, crengi plecate o
ascund).
Iubirea e trit n planul visului. Verbele la modul conjunctiv din
strofa a doua s alergi, s cazi, s desprind, s ridic sugereaz
posibilitatea mpliniri aspiraiei. ndrgostitul i imagineaz clipa ateptat.
Deoarece sunt prezente verbe de micare, acestea relev intensitatea
sentimentelor. Prin expresia brae ntinse se surprinde nerbdarea
mbririi.
Iubirea tainic se evideniaz prin repetiia din strofa a treia singureisingurei i prin epitetul personificator flori nfiorate. Teiul i cerne floarea
n prul fetei, ca o binecuvntare i mngiere a naturii venic tinere. Forma
verbal inversat edea-vei i cuvntul popular singurei schieaz o
atmosfer familial.
Poezia Dorin sugereaz traseul iniiatic de la dorin la vis.
Dorina este un imn al naturii eterne i frumuseii iubirii mbinnd cu
miestrie motivul dorului, al visului, al codrului i al izvorului.

Def: Nuvela este opera epica in


proza, de mare intindere, cu un
singur fir narativ si cu o actiune
mai complexa decat a schitei, la
care participa un numar mai mare
de personaje, punandu-se accentul
pe caracterizarea complexa a
personajului principal.
Trasaturi:
-reliefarea numarului mai mare de
personaje
-reliefare cadrului spatio-temporal
( actiunea se desfasoara intr-un
-interval de timp mai lung si in mai
multe locuri)
-evidentierea conflictului
( exterior/ interior)
caracterizarea personajului
principal
-rezumat (intamplarile se petrec in
ordine logica si cronologica si pot fi
rezumate pe momentele
subiectului)

Trsturile romantismului
-afirmarea individualittii, a originalittii si a spontanittii.
-primatul sentimentului si a fanteziei creatoare.
-expansiunea eului liric.
-evadarea din realitate in fantezie.
-respingerea regulilor impuse de clasicism.
-fascinatia misterului si a exceptionalismului.
-interesul pt mituri, simboluri, culoarea local(folclor,trecut
istoric,natur), spatii exotice, amestecul genurilor, speciilor si al
stilurilor.
-preferinta pt situatii si personaje exceptionale.
-antiteza.
-cultivarea cu predilectie a unor specii lirice: meditatia, elagia,
romanta.
-specii dramatice: drama.
-specii epice:legenda, balada, poemul, nuvela(istoric,fantastic),
romanul (istoric,de aventur).

S-ar putea să vă placă și