Anexa 5. Contributiile Partenerilor Relevanti in Elaborarea POIM

ANEXA 5.
CONTRIBUIILE PARTENERILOR RELEVANI IMPLICAI N ELABORAREA POIM

Expedit
or
OI POS
Mediu
Cluj
Napoca
Primaria
Municipi
u
Medgidi
a
CJ Ilfov
Propuneri/comentarii privind POIM

Rezolvarea
discrepantelor
transportului feroviar si rutier.
intre
finantarea
Propunere
includere
OS
dezvoltarea
si
modernizarea infrastructurii rutiere situate in
intravilanul localitatii, inclusive drumuri de centura
indiferent daca asigura sau nu conectivitatea la TEN-T
Adaugarea la Axa Prioritara 1 in cadrul Prioritatii de

Investitii 1.1. a textului: "Sprijinirea crearii unui spatiu
european unic al transporturilor de tip multimodal
prin investitii n reteaua transeuropeana de transport
(TEN-T) si in terminalele intermodale din nodurile
retelei (TEN-T)."
Adaugarea la Axa Prioritara 1 (API) la sectiunea
indicator de rezultat specific" in cadrul tuturor
obiectivelor specifice a indicatorului:
Indicator: Economii de timp realizate pentru
transferarea
marfii
si
a
pasagerilor
intre
diferitelemoduri de transport.
Motivatie : Prin definitie trasportul multimodal se
refera atat la transportul de marfa cat si la cel de
pasageri.
Unde si cum s-a revizuit

POIM
Motivare nepreluare comentarii

Comentariul primit are caracter general.
Finanarea modurilor este fundamentat
pe nevoile investiionale rezultate din
MPGT.
Obiectivele asumate in politica de
transport la nivel european vizeaz
completarea reelei TEN-T central pn
n 2030 i a TEN-T extins pn n 2050. n
consecin, din considerente legate de
concentrarea tematic pentru realizarea
intele de politica n domeniu, n limitele
bugetului
disponibil
investiiile
n
infrastructura rutier vor viza doar
reeaua TEN-T central/extins precum i
conectarea la TEN-T.
Mobilitatea urban i drumurile
judeene sunt finanabile din POR.
Textul prioritilor de investiii nu se
poate modifica, ele fiind predefinite
n regulamentele fondurilor pentru
perioada 2014-2020.
Obiectivele asumate in politica de
n 2030 i a TEN-T extins pn n 2050.
Pentru teritoriul Romniei, hrile TEN-T
central/extins
stabilite
la
nivel
european, prevd urmtoarele terminale
rutier-feroviar: Bucureti, Timioara i
Craiova (TEN-T core), respectiv Suceava,
Cluj i Turda (TEN-T comprehensive).
Expedit
or

Propunere OS:
Axa Prioritara 1, Obiectiv Specific: Realizarea
/dezvoltarea/modernizarea nodurilor/I platformelor
intermodale de marfa si pasageri localizate pe
reteaua transeuropeana de transport (TEN-T)
Nodurile intermodale aflate pe traseul sau in imediata
apropiere a culoarului European detransport TEN-T fac
parte din reteaua principala TEN-T. Acestea nu pot fi
considerateregionale, secundare sau tertiare asa cum
este scris la prioritatea de investitie 2.1.
Club
Feroviar
ncurajarea investiiilor n sectorul construciei de

drumuri i autostrzi nu reprezint, ntotdeauna,
calea ctre asigurarea dezvoltrii economice i
sociale, ca s nu mai vorbim de asigurarea
parametrilor de durabilitate. Dei Romnia este
caracterizat printr-un numr redus de kilometri de
autostrad i drumuri expres, construirea acestora pe
marile axe TEN-T, va ncuraja transferul modal de la
feroviar la rutier, de la un mod de transport prietenos
cu mediul ctre unul nociv, de la un mod de transport
sigur la unul caracterizat printr-un numr ridicat de
victime.
Conform
statisticilor
europene
i
internaionale, pentru asigurarea unor volume
similare de transport construcia autostrzilor implic
o suprafa de teren de 3 ori mai mare dect cea
necesar construciei cilor ferate. Poluarea rezultat
din transportul rutier reprezint aproximativ 70% din
totalul emisiilor de gaze cu efect de ser din
transporturi, n timp ce calea ferat este responsabil

POIM

Conform structurii de program agreate cu
MT cruia i revine responsabilitatea
asigurrii
politicii
n
domeniul
transporturilor,
investiiile
n
infrastructura de transport intermodal
(centre logistice) sunt finanaate din
FEDR, n cadrul Axei prioritare 3 i vizeaz
transferul transportului de mrfuri ctre
moduri prietenoase cu mediul, proiectele
ce vor fi finanate fiind prioritizate n
cadrul MPGT. Staiile de cale ferat,
porturile i aeroporturile sunt prin definiie
centre intermodale ce asigur inclusiv
transportul de pasageri i aceste tipuri de
infrastructur (feroviar, portuar i
aeroportuar) se finaneaz n cadrul unor
obiective specifice dedicate.
Romnia se numr printre statele
europene cu cea mai mic densitate de
drumuri iar n ceea ce privete numrul
de km de autostrad la 100.000 locuitori
se situeaz pe ultimul loc n Europa.
Totodat, reeaua feroviar este extins la
nivel naional iar realitatea ultimilor 20 de
ani a evideniat degradarea sa continu
datorit dificultilor n asigura de la
bugetul de stat fondurile necesare
acoperirii
costurilor
ridicate
cu
ntreinerea infrastructurii.
De
asemenea,
rezultatele
analizei
sectorului feroviar elaborat n cadrul
MPGT arat c aprox. 96% din traficul de
pasageri i mrfuri se desfoar pe
aprox. 63% din reea, cu alte cuvinte, pe
Expedit
or
Asociati
a
Ingineril
or
Feroviari
din
Romania

pentru 0,6% (adic de 115 ori mai puin). n acelai
timp raportul dintre volumele de transport din cele
dou sectoare este de numai 1 la 4,2 (rezultnd un
beneficiu de peste 27 ori mai mare pentru economia
Romniei i cea european dac sunt ncurajate
transporturile pe calea ferat). n ceea ce privete
sigurana mrfurilor i cltorilor, calea ferat este pe
peste 30 ori mai sigur dect sistemul complementar,
rutier. n acelai timp trebuie s ne reamintim c
obiectivele europene sunt de transfer modal dinspre
sistemul rutier ctre cel feroviar a unui procent de
30% din transportul rutier de marf ctre sistemul
feroviar i naval pn n 2030, pentru a se atinge un
procent de 50% n 2050. Acelai obiectiv este stabilit
i pentru transportul de cltori. n acelai timp
observm c n Romnia nregistrm o cretere
anual a ponderii transportului rutier din totalul pieei
de transport (n 2000 transportul rutier reprezenta
43% din totalul pieei, pentru a urca la 70% nainte de
criza din 2008, situndu-se n prezent la 61%, pe
fondul unei cderi generale a pieei i creterea
ponderii sistemului de transport naval).
OS 1.1 POIM 2014-2020 trebuie s ia n consideratie
prevederile Master Planului General de Transport al
Romaniei, care nu este finalizat si sunt exprimate o
serie de critici asupra rezultatelor exprimate in
materialul elaborate de AECOM si avizat de MT.
Promovarea transportului durabil si eliminarea
blocajelor aparute in infrastructura de transport
rutier, feroviar, aeroportuar, naval, multimodal si
urban subteran trebuie sa se faca printr-o abordare
unitara a tuturor mijloacelor de transport.
Proiectele luate in studio nu sustin afirmatia din
document: in domeniul infrastructurii de transport,
noua politica europeana in domeniu prevede
realizarea unei retele europene integrate la nivelul
tuturor statelor membre, pentru a promova cresterea

POIM
aprox. 37% nu exist cerere de transport,

fapt ce arat competitivitatea sczut a
modului feroviar, aspect reflectat i n
cota de pia. Aceast situaie a
determinat reprezentanii FMI, dar i ai CE
s solicite statului romn, n scopul
utilizrii eficiente a fondurilor i dezvoltrii
economice
durabile
n
Romnia,
reducerea reelei feroviare.
Romnia are obligaii de completarea
reelelor TEN-T n egal msur
pentru transportul feroviar, ct i
pentru transportul rutier.
Proiectele finanabile n cadrul POIM 20142020

vor
rezulta
din
prioritizarea
multicriterial realizat n cadrul MPGT.
Prin Modelul Naional de Transport se
analizeaz sectorul de transport n
ansamblul su.
Referitor
la
observaia
privind
suprapunerea seciunilor de cale ferat pe
TEN-T central enumerate a fost pstrat n
program ruta Bucuresti-Ploiesti-BuzauSuceava-Vicsani.
Referirile la punctele periculoase i
investiiile pe coridoul IX au fost scoase
din textul POIM.
Expedit
or

economica si competitivitatea. Aceasta retea va face
legatura intre V si E si va inlocui reteaua actuala de
cai de transport cu o constructive autentica
europeana.
Liniile de cale ferata prezentate la pct 9 (reteaua TENT central cu orizont de realizare 2030) cuprind trasee
care se repeat suprapun (ex. Ploiesti-Buzau-BacauSuceava si Bucuresti-Ploiesti-Buzau-Suceava-Vicsani)
Ref la vitezele medii de deplasare pe autostrazi de
128 km trebuie sa se aiba in vedere viteza maxima
de circulatie de 130 km/h si restrictiile de viteza
impuse de diferite consideratii.
Exista o afirmatie nerealista legata de existent pe
reteaua feroviara a peste 1000 puncte periculoase.
La pct 36 se afirma ca in perioada 2009-2011
modernizrile infrastructurii feroviare au vizat in
principal coridoarele pan europene IV si IX lucrrile
au vizat numai coridorul IV.
La pct 39 se precizeaz c msura de reforma
reducerea retelei de transport feroviar cu un procent
de circa 30%. Cum poate constitui diminuarea retelei
o masura de reforma neexistand la baza nici un studio
serios in acest sens?
Propuneri in privinta proiectelor de modernizare (in
special pe coridoarele pan-europene) si in privinta
organizarii activitatii feroviare:
- S se stabileasca pentru lucrarile de reabilitaremodernizare o serie de tehnologii de mare
randament care sa garanteze pe langa un avans
fizic zilnic si calitatea corespunzatoare.
- Licitatii in doua etape: tehnic si financiar
- Eliminarea tuturor costurilor de carburanti care
pun sistemul feroviar intr-o postura defavorabila
fata de cel rutier
- Sprijinirea in egala masura atat a sectorului
feroviar cat si a celui rutier
- Alocarea fondurilor necesare pentru o intretinere

POIM

Pentru reforma necesar n sectorul
feroviar a fost aprobat (iunie a.c.) de
primul ministru un Memorandum cu
tema Msuri pentru eficientizarea
sectorului de transport feroviar al
Romniei care cuprinde inclusiv
msuri
pentru
redimensionarea
reelei feroviare, dup cum a fost
solicitat i de FMI/CE. Msurile de
reform au fost preluate i n Acordul
de Parteneriat, documentul strategic
care asigur orientarea strategic a
FESI, POIM doar prelund direciile
strategice stabilite n documentele
de programare superioare.
Celelalte msuri generice vizeaz
politica de transport i trebuie
adresate ministerului de resort MT,
pentru analizarea oportunitii lor n
raport cu prevederile cadrului legal.
Expedit
or

preventive a liniilor de cale ferata deja rehabilitate
Reanalizarea liniilor de cale ferata cu trafic redus si
regandirea modului de exploatare a acestora,
inclusive a executarii circulatiei pe aceste linii prin
consultare publica
- Abilitarea CFR prin lege sa poata valorifica imediat
orice material rezultat din lucrari
Revederea prognozelor privind evolutia traficului
feroviar, in care sa se ia in consideratie efectele
favorabile rezultate prin cresterea volumelor de
transport calatori si marfa ca urmare a sporirii
vitezelor de circulatie si a calitatii transportului
feroviar, prin atragerea de la celelalte mijloace de
transport, precum si sustinerea la nivel de politica a
transportului feroviar, prin inlaturarea tratarii
discretionate fata de transportul auto.
Prioritatea de investitii 7b. ar trebui sa includa si o
masura
pentru
Construirea
/
reabilitarea
centrelor intermodale de transport (navalferoviar-rutier) astfel incat diferitele moduri de
transport sa fie interconectate. Aceasta masura va
asigura o flexibilitate in crescuta a transporturilor,
optimizarea costurilor si rutelor de transport in functie
de marfurile/bunurile transportate.

POIM
SKYLINE
CENTER
SRL
CJ Ilfov
Adaugarea la Axa Prioritara 2, n cadrul Prioritatii de

Investitii 2.1. a textului:
2.1 Stimularea mobilitatii regionale prin conectarea
nodurilor secundare si tertiare lainfrastructura TEN-T,
inclusiv
realizarea
nodurilor/platformelor
multimodale"
Motivatie: In cadrul axei prioritare 1 au fost incluse
investitii
in
realizarea
nodurilor
/platformelor
intermodale de pe reeaua transeuropeana de

asigurrii
politicii
n
domeniul
transporturilor,
investiiile
n
infrastructura
de
transport
intermodal (centre logistice) sunt
finanate din FEDR, n cadrul Axei
prioritare 3 i vizeaz transferul
transportului
de
mrfuri
ctre
moduri
prietenoase
cu
mediul,
proiectele ce vor fi finanate fiind
prioritizate n cadrul MPGT.
Textul Prioritilor de investiii nu se poate
modifica,
ele
fiind
predefinite
n
regulamentele fondurilor pentru perioada
2014-2020.
Obiectivele asumate n politica de
n 2030 i a TEN-T extins pn n 2050.
Expedit
or

transport TEN-T iar in axaprioritara 2 sunt incluse
investiii in realizarea nodurile / platformele
secundare si tertiare si conectarea acestora la
reteaua TEN-T.
Adaugarea la Axa Prioritara 2 la sectiunea indicatori
de rezultat specifici la toate obiectivele specifice a
indicatorului:
Indicator: Economii de timp realizate pentru
transferarea marfii si transferarea pasagerilor
intrediferitele moduri de transport, inclusiv verificarea
bagajelor aferente pasagerului.
Motivatie: Prin definitie trasportul multimodal se
refera atat la marfa cat si la pasager.
Adaugarea la posibili BENEFICIARI ai Axei Prioritare

1,2,3 si 7 a partenerilor privai prin intermediul
instrumentelor de tip Parteneriat Public Privat sau alte
forme legale de asociere cu autoritile locale /
regionale /societi de stat.
Motivatie: Uniunea Europeana acorda o importanta
crescuta Parteneriatului Public Privat, considerat o
soluie alternativ finantarilor nerambursabile.
Toate veniturile directe aduse de platformele
intermodale
sunt
realizate
de
operatori
si
trasportatori, majoritatea societati cu capital privat,
sectorul privat oferind si sustenabilitateape termen
lung a proiectelor prin implicarea acestora inca din

POIM

Pentru teritoriul Romniei, hrile TEN-T
central/extins
stabilite
la
nivel
european, prevd urmtoarele terminale
rutier-feroviar: Bucureti, Timioara i
Craiova (TEN-T core), respectiv Suceava,
Cluj i Turda (TEN-T comprehensive).
asigurrii
politicii
n
domeniul
transporturilor,
investiiile
n
infrastructura de transport intermodal
(centre logistice) sunt finanate din FEDR,
n cadrul Axei prioritare 3 i vizeaz
transferul transportului de mrfuri
ctre moduri prietenoase cu mediul,
proiectele ce vor fi finanate fiind
prioritizate n cadrul MPGT. Staiile de
cale ferat, porturile i aeroporturile sunt
prin definiie centre intermodale ce
asigur inclusiv transportul de pasageri i
aceste tipuri de infrastructur (feroviar,
portuar i aeroportuar) se finaneaz n
cadrul unor obiective specifice dedicate.
n principiu, parteneriatele ntre diferite
entiti vor fi eligibile, mai puin
parteneriatul-public privat.
n principiu, PPP va fi promovat prin
programele
naionale,
pentru
a
completa investiiile finanabile din
fonduri europene structurale i de
investiii.
Expedit
or
Club
Feroviar

faza de planificare / studii defezabilitat e/ proiectare /
realizare / operare.
OS 2.2 Modul de formulare a titlului OS 2.2. poate
conduce la interpretri eronate cu privire la cile de
implementare. Deoarece mobilitatea regional poate
fi ncurajat i prin ameliorarea sistemului rutier care
leag grile de teritoriul rural ne putem atepta la
deturnarea scopului acestui Obiectiv Strategic i
investirea fondurilor n sistemul de drumuri. n acelai
timp, liniile interoperabile sunt incluse n reeaua TENT, astfel nct se observ o suprapunere ntre OS 1.2.
i OS 2.2, dar i excluderea de la scopul modernizrii
a liniilor feroviare secundare. Pentru a se evita
confuziile v propunem modificarea titlului OS 2.2. n
Stimularea
mobilitii regionale prin conectarea feroviar la
reeaua TEN-T a ntregului teritoriu i includerea n
scopul acestui obiectiv strategic i a reelei secundare
feroviare.

POIM
Formularea
obiectivelor
specifice
i
structura
programului
au
fost
modificate astfel:
Axa 1
O.S. 1.3 Creterea mobilitii
prin dezvoltarea transportului
feroviar pe reeaua TEN-T,
inclusiv
transportul
cu
metroul
Investiii
n
reabilitareamodernizarea tronsoanelor de
cale ferat pe TENT
Axa 2
O.S.
2.7.
Reducerea
deficienelor la nivelul reelei
feroviare prin dezvoltarea
unui
sistem
feroviar
interoperabil de calitate
Investiii
n
electrificri,
poduripodee-tuneluri TEN-T/
n
afara
TEN-T,
reforma
sectorului feroviar.
Asociati
a pentru
Mobilitat
e
Metropol
itana
Avand in vedere
datele publicate de Agentia
Europeana pt. Mediu (EEA) pt. UE 27, din care rezulta
ca:
- Din 1990, luat ca baza si pana in 2011, sectorul
transporturi a produs cu 28% mai multe emisii de
gaze cu efecte de sera (GES), in timp ce toate
celelalte domenii (producere energiei, gospodaria
locativa si industria) au diminuat cu 10-30 % emisiile
de GES;
- Dpdv al emisiilor de CO2 (GES) modul de transport
Bugetul alocat pe moduri de transport n

cadrul POIM va ine cont de nevoile de
dezvoltare ce rezult din MPGT.
Referitor la transportul urban, n cadrul
POIM 2014-2020 se va finana doar
infrastructura de metrou pentru evitarea
suprapunerilor cu POR.
Proiectele
finanabile
vor
rezulta
din
Expedit
or

rutier contribuie cu 70,7% din emisii, fata de 15,2 %
navigatia, 12,7% aviatia civila si numai 0,6%
transportul feroviar;
si luand in consideratie tintele stabilite de Cartea Alba
pt. Transporturi emisa de CE in 2011, privind
reducerea emisiilor de GES si anume diminuarea
acestora cu 20% pana in 2030 si cu 60% pana in
2050, precum si masurile necesare realizarii acestor
tinte,
respectiv
transferarea
catre
sisteme
prietenoase cu mediul (navigatie si cale ferata) a unor
volume din ce in ce mai mari de marfuri si calatori, se
impune:
-alocarea pt. sistemele feroviar si fluvial, a unor sume
superioare celor alocate infrastructurii rutiere, pentru
recuperarea ramanerii in urma a acestora si cresterii
atractivitatii lor. Pentru marfuri in mod special
dezvoltarea terminalelor intermodale.
-realizarea in zonele metropolitane a unor sisteme
integrate de transport public urban si regional
atractive, bazate, acolo unde este posibil, pe
sistemele prietenoase cu mediul (cale ferata, metrou,
tramvai).
CJ Ilfov
Propunere 2 OS:
1.Modernizarea Garii de Nord, prin coborarea in
subsol a unui numar de linii si subtraversarea
orasului, cu iesire spre Constanta si Giurgiu
2. Prioritizarea repunerii in cirulatie a linie de cf
Bucuresti-Giurgiu si realizarea legaturii feroviare cu
Aeroportul Otopeni, mai ales ca exista o cerere
imperioasa a vecinilor din Ruse (170.000 de locuitori)
care evita utilizarea celui din Sofia situat la 330 km
Adaugarea categoriei de regiune "regiune mai
dezvoltata" in cadrul Axe Prioritare 3:
Dezvoltarea unui sistem de transport sigur si
prietenos cu mediul.
Motivatie: Regiunea Bucuresti - llfov, fiind considerata

POIM

prioritizarea
multicriterial
(viabilitate
economic, impact asupra mediului,
situarea pe TEN-T) efectuat n MPGT.
Transportul public urban va fi finanat prin

POR. n acest sens, la nivelul centrelor
urbane vor fi dezvoltate planuri de
mobilitate urban.
Din perspectiva transportului urban, POIM
va finana exclusiv reeaua de metrou,
asimilabil transportului feroviar.
Exceptnd investiiile n dezvoltarea TEN-T
i metrou, care se finaneaz din Fond de
Coeziune, celele intervenii din POIM se
finaneaz FEDR.
Avnd n vedere c Bucureti-Ilfov intr n
Expedit
or

POIM
singura regiune mai dezvoltata din Romania, nu poate

solicita finanare prin intermediul acestei axe, desi se
afla in proximitatea reelei transeuropene de
transport TEN-T. Oportunitatea dezvoltarii unor
terminale intermodale in aceasta regiune este
sustinuta prin mai multe documente programatice
regionale si rationale.
OI POS
Mediu
Includerea a 2 OS:
3.5.Dezvoltare retea pentru alimentare electrica a
localitilor
SC
Regional
AIR
Services
SRL
aeroport
Tuzla
Propunere de includere OS:

Extinderea
si
modernizarea
aeroporturilor
cu
infrastructura subdezvoltata si care au un studiu de
fezabilitate care demostreaza viabilitatea economica
(crestere min 15% an/5 ani). Operatiuni civile de
cautare si salvare pe mare pentru operatorii care au
un istoric de min 5 ani de operatiuni similare,
efectuate pe baza de voluntariat.
Justificare:
1.2007 2013 afinantat aeroporturile mari care,
astfel au inregistrat o crestere medie de 0.30%/an.
Aeroport Tuzla singurul care NU a primit niciodata
finantare si singurul care are pista de iarba a avut
crestere de 6% si trafic comparabil cu aeroporturile
mari. Investitia de care are nevoie este foarte mica, in
raport cu celelalte finantari acordate de AM POS T, iar
rezultatul preconizat urias (150% crestere/an)
2. Aviatia este guvernata de legislatia internationala
iar misiunile SAR (cautare si salvare) sunt civile.
Romania NU are un serviciu aerian civil SAR la
standardele internationale, desi el este necesar mai
ales in conditiile operatiunilor offshore (petrol si gaze)
la Marea Neagra.
Alte mentiuni:
1 Programele ar trebui sa vizeze NU doar Ten T ci si

categoria
regiuni
mai
dezvoltate,
alocarea FEDR este prederminat i
limitat. Conform deciziilor luate la nivelul
Acordului de Parteneriat, POIM nu a primit
alocare din FEDR pentru regiunea
Bucureti-Ilfov.
Nu este cazul
Iluminatul public i stradal se finaneaz

prin POR
Pentru infrastructura aeroportuar este
dedicat un obiectiv specific n cadrul
POIM, axa 2 cu finanare din FEDR.
Consiliul
Cocurenei
a
recomandat
aplicarea unei scheme mari de ajutor de
stat pentru toate aeroporturile de pn la
1 milion de pasageri, n locul unei abordri
bazate pe notificri separate n cazul
acestora.
Proiectele finanabile vor rezulta din
prioritizarea
multicriterial
(viabilitate
economic, impact asupra mediului,
situarea pe TEN-T) efectuat n MPGT.
Aciunile de tip SAR sunt finanabile n
cadrul unei axe prioritare dedicate Promovarea adaptrii la schimbrile
climatice, prevenirea i gestionarea
riscurilor, n cadrul obiectivului specific
privind ntrirea capacitii de rspuns a
autoritilor cu rol n managementul
situaiilor de criz. Proiectele pot fi ns
derulate doar n parteneriat cu IGSU, ca
Expedit
or

retelele secundare si tertiare pentru ca in aceste
noduri apare riscul de izolare dar apar si riscuri de
siguranta al traficului.
2. Beneficiarii nu mai trebuie nominalizati expilict
(ca in 2007-2013) pentru exista riscul omisiunii unor
beneficiari
care
ar
putea
schimba
situatia
transportului. Beneficiarii ar trebui identificati dupa
criterii (indicatori de proiect), NU NOMINALIZATI.
3. Schema de ajutor de stat trebuie notificat
Comisiei Europene. Notificarea nu trebuie evitata prin
invocarea SIEG-ului.
4. Ar trebui sa se acorde mai mult credit proiectelor
dezvoltate de operatorii privati in folosul comunitatii.
Avand in vedere importanta atingerii unei cresteri
economice, finantarile ar trebui sa vizeze, dincolo de
racordarea la TEN-T, sustinerea acelor noduri/moduri
de transport care au sens economic si care au o nisa
de piata dar definita. Beneficiarii trebuie identificati
dupa TARGET, grup tinta si dupa rolul lor in reteaua
de transport. Nisele trebuie definite mai bine in
intervalul 2014-2020:infrastructuri pentru transport
NAVETA, pentru operatiunile speciale (SAR, zbor
medicalizat etc) infrastructuri pentru specializare
perfectionare in transport (scoli de pilotaj) toate
aceste diferentieri au lipsit in sesiunea 2007- 2013 si
sectoare foarte importante de transport au ramas
nefinantate.
Propuneri:
1 Eliminarea SIEG-ului si notificarea ajutorului de stat
la CE
2. Eliminarea diferentei intre beneficiarii privati si
beneficiarii de stat
3. Finantarea proiectelor in functie de indicatori de
prioritizare (inclusiv economici, crestere etc)
4. introducerea unor INDICATORI OBIECTIVI la
prioritizarea proiectelor (cat mai multi pentru p
evaluare complexa)

POIM

structur
cu
rol
integrator
n
managementul situaiilor de urgen,
desemnat la nivel naional prin legislaia
specific.
Expedit
or
CIROM

5. Largirea niselor de piata (sectoare transport care
au fost anterior ignorate, scoala, naveta in conditii
speciale)
6. Finantarea celulelor de interventie civila de cautare
si salvare
7. Eliminarea oricarei conditii care ar putea conduce
catre discriminari
8. Finantari pentru proiecte speciale (unicat)
Respectarea ierarhiei deseurilor, aceasta ierarhie sa
aiba o definitie si utilizare unitara, in concordanta cu
legislatia europeana si nationala in domeniiu, conform
careia, ierarhia deseurilor prevede urmatoarea ordine
a prioritatilor: prevenirea generarii deseurilor,
pregatirea pentru reutilizare, reciclare, alte metode de
valorificare, eliminarea.
Tratarea este definite in Legea 211/2011. CIROM
Propune spre clarificarea coninutului urmatoarele
imbunatiri:
1. In intregul document ierarhia deseurilor sa fie
enuntata unitary, respective prevenirea, pregatirea
pentru reutilizare, reciclarea, alte metode de
valorificare (de ex. Energetica), eliminarea
2. Termenul de tratare sa fie inlocuit in intregul
document cu alte metode de valorificare astfel
incat eliminarea deseurilor sa nu poata fi
interpretata a fi prioritara (ceea c ear contraveni
legislatiei europene si nationale)
3. Termenul de deseuri reciclate/tratate sa fie

inlocuit cu deseuri reciclate/valorificate. Ca
exemplu, in cadrul frazei Reducerea consumului de
resurse natural prin cresterea cantitatii de deseuri
reciclate/tratate si promovarea eficienta a utilizarii

POIM
1. Modificare
preluat,
asigurndu-se astfel i
coerena cu definiiile din
Directiva cadru privind
deeurile.
2. A fost nlocuit n cea mai

mare parte, cu excepia a
dou locuri, unde se
folosete sintagma de
capaciti
de
compost/tratare i alte
metode de valorificare,
inclusiv tratare, unde s-a
intenionat
sublinierea
acestei nuane, eliminarea
fiind ultima menionat n
aceast
ierarhie.
De
asemenea,
la
nivelul
indicatorului de realizare
imediat a fost
3. Propunerea
de
reformulare a indicatorului
acceptat.
Expedit
or

POIM
resurselor
natural
propunem
reformularea
Reducerea consumului de resurse natural prin
cresterea cantitatii de deseuri reciclate/valorificate
si promovarea utilizarii eficiente a resurselor
natural
4. In
Strategia
Nationala
privind
gestionarea
namolurilor de la statiile de epurare a apelor uzate
(document pregatit cu finantare europeana in
perioada 2011-2013) sunt recomandate ca metode
prioritare utilizarea namolului in agricultura
(reciclare), sau in masura in care aceasta nu este
posibila, valorificarea energetica a acestuia. In
momentul elaborarii acestei strategii nu exista
posibilitatea de finantare si a etapei preliminare de
valorificare, care sa creasca fezabilitatea economica
a valorificarii energetice, respective uscarea
acestuia in imediata apropiere a statiei de epurare.
CIROM considera ca aceasta posibilitate de finantare
trebuie introdusa in perioada 2014-2020 pentru a
asigura respectarea ierarhiei deseurilor si in cazul
deseurilo (namolurilor) rezultate in acest domeniu si a
le devia de la eliminarea prin depozitare.
CIROM propune completarea actiunii mai sus amintite
astfel:
implementarea
si
eficientizarea
managementului namolului rezultat in cadrul
procesului de epurare, inclusive uscarea n
vederea valorificrii acestuia
SC
OS 4.2 -Reducerea generarii de deseuri prin
Europea reutilizare, reciclare, inclusive utilizare ca materii
n
prime/secundare/subproduse in sensul valorificarii
Service
energetice a acestora
Advisory
Services
and
Researc
4. Propunerea se regsete
n POIM, dar la aciunile
legate de managementul
apei uzate, fiind parte
integrant a proiectelor
integrate din acest sector,
fiind
formulat
astfel:
Implementarea
i
eficientizarea
managementului
nmolului rezultat n
cadrul procesului de
epurare
a
apelor
uzate.
Expedit
or
h Group
SRL

POIM
Observaiile au fost preluate,

fr a fi ns nevoie de
introducerea de noi OS.
OI POS
Mediu
Cluj
Napoca
MCH-urile reprezinta o campanie de exterminare a

raurilor carpatine
Finanarea MCH-urile a fost

eliminat.
Nefinantarea indiguirilor acolo unde nu este strict

necesar
Conform POIM, prioritare vor

fi msurile non-structurale
Includerea a 3 OS:
1. ONG-urile sunt eligibile s
1. Sprijinirea societatii civile din mediu prin
deruleze activiti legate
asigurarea de asistenta tehnica si juridical in
de
elaborarea
i
vederea mentinerii integritatii ariilor natrale
managementul
ariilor
protejate
natural protejate.
2. Renaturarea luncii Dunarii prin indepartarea
digurilor in vederea refacerii inundabilitatii unor 2. Renaturarea luncii Dunrii
sectoare ale luncii
se poate finana ca proiect
de reconstrucie ecologic
n cadrul AP
3. Combaterea speciilor introduce invazive
CJ Ilfov
Modificarea, in cadrul Axei Prioritare 4 "Protectia

mediului
si
promovarea
utilizarii
eficientea
resurselor", Prioritatea de Investitii 6.1. "Investitii in
3. n cadrul OS 4.1. a fost

introdus un nou tip de
aciune indentificarea i
prioritizarea
speciilor
invazive i a cilor de
ptrundere ale acestora i
controlul/eradicare4a
speciilor
cu
potenial
invaziv mai ridicat;
Avnd n vedere c:
propunerea soluiilor specifice pentru
Municipiul Bucureti a fost formulat
Expedit
or
sectorul deseuri pentru a indeplinicerintele acquis-ului

de mediu at Uniunii si pentru a raspunde nevoilor
identificate destatele membre pentru investiii
suplimentare acestor cerinte" a denumirii actiunii
specifice.
Implementarea unor solutii specifice de management
al deseurilor la nivelul municipiului Bucuresti cu
denumirea Implementarea unor solutii specifice de
management aldeseurilor la nivelul regiunii Bucuresti
- llfov.
Motivatie: Avand in vedere faptul ca deseurile
colectate din Bucuresti sunt tratate si eliminatepe
teritoriul judetului llfov, consideram necesara
abordarea regionala a gestionarii acestora, precum si
implementarea unor solutii specifice de management
la nivel de regiune, in cazul in care este agreata
aceasta colaborare de catre toti factorii implicati. In
plus, o parte a populate cu domiciliul in Bucuresti are
resedinta in judetul llfov
WWF 1. Implementarea
masurilor/
activitatilor
privind
Romania mentinerea sau imbunatatirea starii de conservare a
227/05.0 habitatelor in ariile natural protejate realizate conform
7.2014
planurilor de management/setului de masuri propuse
trebuie sa fie considerate prioritara pentru 20142020, iar alocarea financiara sa corespunda nevoilor
identificate
2. Indicatorul de rezultat specific Set de masuri/planuri
de management/planuri de actiune aprobate cu
valoare tinta pentru 2023 estimata initial la 300 este
subestimat la 60 si in neconcordanta cu nevoile
identificate

POIM

innd cont de nevoile municipiului,
mangementul integrat al deeurilor a
fost promovat la nivel de jude, nu la
nivel de regiune
prin POIM vor fi finanate i proiecte
de management integrat n acele
judee care nu i-au promovat proiecte
n cadrul POS Mediu 2007-2013
considerm c nu se impune modificarea
aciunilor n vederea extinderii soluiilor
specifice de management al deeurilor la
ntreaga regiune, fr ns ca aceasta s
mpidecie CJ Ilfov fie s i dezvolte
propriul proiect a nivel de jude, fie s
adere la soluia promovat de Mun.
Bucureti, odat ce aceasta a fost
implementat.
1. Alocarea financiar pentru

pretjarea i conservarea
biodiversitii se a fost
majorat la cca. 315 mil.
Euro
(UE+BS),
reprezentnd cca. 67%
din
alocarea
FEDR
aferent OT 6.
2.Avnd n vedere c:
a. la nivel national exist 383 situri de
importan comunitar (SCI) i 148
de arii protejate speciale (SPA),
b. multe dintr acestea se suprapun cu
ariile parcurilor natural protejate i
cu rezervaiile natural i tiinifice
c. POS Mediu 2007-2013 au fost
elaborate planuri de management
pentru 272 dintre acestea, din care
doar 66 au fost transmise MMSC
Expedit
or
3. Crearea unei structuri/agentii care sa sprijine si

coordoneze managementul sistemului national de arii
natural protejate pentru a eficientiza procesul de
evaluare si aprobare a planurilor de management
4. Este inoportuna si ineficienta includerea in cadrul

aceleiasi axe prioritare a 3 obiective specific distincte

POIM
3.Pentru
soluionarea
problemelor
legate
de
insuficienta
capacitate
administrativ de evaluare a
planurilor de management,
MMSC a luat decizia de a
ntri departamentul pentru
protecia naturii prin crearea
unui serviciu adecvat i
furnizarea asistenei tehnice
de sprijin n evaluare, pentru
a asigura o aprobare a
planurilor de management n
maximum 3 luni de la
transmiterea lor.

spre evaluare i aprobare
d. Dificultile
administrative
n
aprobarea
planurilor
de
management
e. Alocarea
financiar
trebuie
orientat i spre alte activiti,
altele dect cele de elaborare de
planuri, respectiv implementarea
msurilor identificate n planurile de
management
i
refacerea
ecosistemelor degradate
Considerm c indicatorul nu este
subevaluat.
n urma definitivrii prioritilor de
finanare
pentru
biodiversitate,
aproximativ o treime din alocare va fi
orientat spre elaborarea n continuare de
planuri de management, diferena fiind
orientat spre msuri concrete de
conservare a biodiversitii. Noua int
propus va fi de cca. 140 planuri de
management elaborate.
De menionat c inta de 60 era
corelat
cu
alocarea
financiar
iniial, nainte realocrii unor sume
adiionale sectorului de mediu.
Expedit
or
care raspund unor domenii de actiune diferite:

conservarea biodiversitatii, protectia solului si
calitatea aerului. WWF propune excluderea ultimelor
2 si includerea lor in AP4 Protectia mediului
AMCHA
M SC
Europea
n
Service
Advisory
Services
and
Researc
h Group
SRL
Includerea a 2 OS:
OS 5.4 Elaborarea Planurilor de Actiune privind
Energia Durabila (PAED) si abordarea integrate a
domeniilor energie-transport-TI&C

POIM
4.Se
propune
o
nou
denumire a celor dou axe
prioritare,
dup
cum
urmeaz:
AP
4
Dezvoltarea
infrastructurii de baz n
condiii
de
management
eficient al resurselor.
AP 5 Protecia mediului prin
msuri de conservare a
biodiversitii, monitorizarea
calitii
aerului
i
decontaminare
a
siturilor
poluate istoric
Nu este cazul, nu fac obiectul
POIM, ci al altor programe

4.Gruparea celor trei domenii ntr-o
singur ax prioritar nu este ineficient
i are la bay i repectarea rezultatelor
stabilite prin Acordul de Parteneriat.
Protecia biodiversitii i decontaminarea
siturilor poluate sunt complementare,
ntruct aciunile de decontaminare redau
circuitului ntural i biodiversitii locaii
poluate.
Includerea decontaminrii siturilor poluate
i a proteciei aerului n cadrul Axei
Prioritare 4 nu este posibil, ntruct
aceasta este finanat prin FC.
ntruct prin POR se finaneaz aciuni
dedicate spre reducerea emisiilor de
carbon prin msuri de eficien energetic
la nivelul cldirilor publice, cldirilor
rezideniale, iluminat public i mobilitate
urban, elaborarea PAED ar trebui s fie o
precondiie n Ghidul Solicitantului la POR
n
vederea
promovrii
investiiilor
promovate.
PAED pot fi finanate de ctre UAT i prin
POCA,
n
vederea
mbuntirii
managementului public al resurselor de
energie, fiind mai mult un instrument de
capacitate
administrativ
dect
de
investiii.
Abordarea integrat a domeniilor energietransport-TIC nu necesit un obiectiv
specific de sine stttor n cadrul POIM,
Expedit
or

POIM

unel aspecte putnd fi soluionate prin
condiiile impuse n ghidul solicitantului,
fiind necesare clarificri suplimentare n
acest sens.
WWF
Romania
227/05.0
7.2014
Au
fost
aduse
anumite
clarificri n textul POIM
Considerm c observaiile au fost

formulate pe o versiune intermediar
a POIM.
5. Lipsa unei viziuni pe termen lung

5.POIM nu stabilete strategii sau viziuni
pe termen lung, este un program
operaional. n vederea dezvoltrii aceste
viziuni, sunt n dezvoltare dou proiecte:
evaluarea
naional
a
riscurilor
(responsabil MAI), care va ierarhiza
riscurile n funcie de complexitatea i
posibila inciden de a se produce, pe
baz de studii, hri de hazard i risc,
- elaborarea componentei de adaptare a
Strategiei Nationale a Romaniei privind
Schimbarile Climatice (MMSC cu sprijin
BM), care conine i o component de
modelare a schimbrilor climatice.
6. WWF propune ca toate investitiile care vor fi
implementate prin AP 6 sa tina cont si sa fie
prioritizate dupa urmatoarele tipuri de masuri:
1. Masuri preventive
2. Masuri de pregatire
3. Masuri reactive
4. Masuri de recuperare
6.n ceea ce privete structurarea pe

cele patru tipuri de msuri:
Msurile prevenitive propuse sunt n
special msuri de politic public i nu
de
investiii.
Vizeaz
mai
mult
elaborarea de metodologii i ghiduri de
realizarea a unor instrumente precum
PAT care s in cont de schimbrile
climatice. Astfel de instrumente sunt
finanabile prin POCA.
De asemenea, msurile de pregtire
Expedit
or
5. Prevederile Strategiei Nationale a Romaniei

privind Schimbarile Climatice nu sunt suficient
integrate in masurile/investitiile propuse
pentru finantare

POIM

constnd n campanii de contientizare
i comunicare sunt finanabile prin
POCA.
POIM nu finaneaz doar msuri
reactive, acolo unde s-au produs
dezastrele, prin list de proiecte
prioritare nu se neleg . Proiectele ce
vor fi propuse vor ine cont de hrile de
hazard i risc elaborate pentru riscurile
prioritizate prin evaluarea naional a
riscurilor. Pn la momentul definitivrii
acestei evaluri, vor fi promovate doar
proiecte no-regret, pentru care exist o
anumit pregtire (inundaii i eroziune
costier). Pentru celelalte tipuri de
riscuri, inclusiv pentru secet, hrile de
risc i hazard urmeaz a fi elaborate n
cadrul evalurii naionale.
5.Prevederile
Strategiei
Nationale
a
Romaniei privind Schimbarile Climatice nu
sunt integrate in masurile/investitiile
propuse pentru finantare ntruct nu fac
obiectul direct al acestei axe. POIM, ns,
prin celelalte prioriti ale sale, acoper
apropae toate domeniile identificate de
Strategie (Valorificarea resurselor de
energie
regenerabil,
Promovarea
Sistemelor Inteligente pentru producerea,
transportul,
distribuia
i
consumul
energiei electrice, Promovarea cogenerrii
de
nalt
eficien,
mbuntirea
eficienei
energetice,
Sisteme
de
transport inteligent (STI), Eficientizarea
transportului
feroviar,
Dezvoltarea
Transportului
Intermodal,
dezvoltarea
Expedit
or
Observatii privind masurile propuse:

6. Masurile non-structurale (bazate pe ecosisteme) nu
trebuie sa se limiteze doar la impaduriri. Intre
actiunile eligibile WWF solicita sa fie promovate si
incluse clar in textul programului la sectiunea tipuri
de actiuni specific si cele de reconstructive ecologica
OS 6.1
7. WWF solicita sa fie clar mentionat ca masurile
structural precum construirea de indiguiri/baraje,
regularizari de alibi si consilodari de maluri se vor
realiza doar in cazul in care nu se pot aplica masuri
non-structurale, bazate pe
ecosistem, fiins
necesara prioritizarea acestora din urma
8. Printre beneficiari WWF solicita sa fie incluse si alte

POIM
6.POIM
nu
mpduriri.
finaneaz

infrastructurii aeroportuare nsoit de
msuri de protecie a mediului, Reducerea
cantitilor
de
deeuri
organice
depozitate), Celelalte componente ale
strategiei sunt promovate prin celelalte
programe operationale.
Sunt de menionat urmtoarele:
OS 6.1.
Observaie preluat
7.Prin POIM se vor finana cu
prioritate
msuri
nonstructurale, i doar unde
acestea
se
dovedesc
ineficiente, vor fi finanate
msuri structurale.
- Msuri
de
tip
nonstructural
(ex.
controlul
utilizrii
albiilor
minore;
infrastructura verde, zone
umede, cu efect asupra
prevenirii
inundaiilor
i
deertificriistabilirea
unor
zone inundabile controlat i
msuri bazate pe ecosisteme,
toreni i desecri);
n POIM la pag, 101, se
precizeaz deja Inundaiile
produse n ultimii ani
au
evideniat
necesitatea
utilizrii unui mix de aciuni i
lucrri att structurale ct i
n plus, lista tipurilor de aciuni propuse

debuteaz cu msurile non-structurale,
msurile strucurale aprnd la punctul
patru din tipurile de aciuni propuse.
Expedit
or

entitati precum APM-urile, proprietarii private de
terenuri, ONG-uri cu expertiza in domeniul
reconstructiei ecologice.
9. Referitor la indicatorul de rezultat suprafata de

teren impadurita (15000ha), WWF considera ca
acest indicator este limitative si propune inlocuirea
cu suprafata de teren pe care se aplica masuri
nestructurale, bazate pe ecosisteme, ca de
exemplu masuri natural de retentive a apei zone
umede, impaduriri, zone tampon pentru terenuri
arabile

POIM
nestructurale.
- Abordare intersectorial la
nivel de bazin hidrografic
(dezvoltare
coordonat
i
management
integrat
al
activitilor
privind
apa,
terenurile i resursele);
Msuri
nestructurale
pentru asigurarea unei
protecii
adecvate
a
populaiei i a bunurilor i
acolo unde nu este posibil,
utilizarea de soluii clasice
de tip structural.
10. Ref la tipurile de actiuni specific OS 6.1., WWF

atrage atentia asupra faptului ca actiunile specific
de limitare a efectelor negative ale eroziunii
costiere asupra plajelor nu include si masuri
nestructurale precum recifii artificiali etc, cele
prezentate avand un impact potential negative
major asupra habitatelor marine existente
9.
Actiune
eliminat.
si
8.Se va analiza propunerea, dar ntruct

pn la finalizarea evalurii naionale nu
vor fi finanate alte riscuri dect inundaii
i eroziune costier, unde beneficiarii sunt
cunoscui, extinderea listei nu i are
rostul.
n plus, tipurile de investiii ce vor fi
promovate trebuie s aib impact i s
poat fi susinute financiar. Fondurile
structurale i de coeziune nu pot fi
acordate proprietarilor privai de terenuri,
ci doar unor organizaii.
indicator
10.Msurile specifice de limitare a
efectelor negative al eroziunii costiere
sunt cele definite de Master Planul de
Management al Zonei Costiere.
Expedit
or
AMCHA
M
SC
Europea
n
Service
Advisory
Services
and
Researc
h Group
SRL
OS 6.1 - Managementul si prevenirea riscurilor in

vederea reducerii daunelor economice cauzate de
riscurile exacerbate de schimbarile climatice
AMCHA
M
SC
WWF sustine includerea in POIM a unui obiectiv

specific pentru imbunatatirea eficientei energetice
pentru cladirile rezidentiale.
OS 7.1 Cresterea capacitatii instalate bazate pe
resurse regenerabile, de tipul celor non-fluctuante
(biomasa,
biogas,
geothermal,
mhc)
pentru
Alocarea financiar aferent alocat

energiei i eficienei energetice este
extrem de limitat (310 mil. euro FEDR),
neputnd fi promovat un astfel de
obiectiv, extrem de costisitor.
Propunere de includere OS:

OS 6.0 Reducerea emisiilor de carbon prin
promovarea si implementarea tehnologiei de captare,
utilizare si stocare a CO2-CCUS (Carbon Capture
Usage and Storage) in industrie
1. AP 7 promoveaza printer alte tipuri de energii

regenerabile constructia de amenajari MHC in
pofida impactului pe care aceste amenajari il
produc asupra biodiversitatii
2. In ceea ce priveste indicatorii de realizare comuni si
specifici programului utilizati pentru dezvoltarea
WWF
investitiilor in energii regenerabile, inclusive MHC,
OI POS
acestia ar trebui sa faca referire nu doar la
Mediu
capacitatea suplimentara de productie din surse
Cluj
regenerabile si la scaderea anuala estimate a
Napoca
gazelor cu effect de sera dar si la conservarea
biodiversitatii si desemnare a zonelor de excludere
pentru dezvoltarea surselor regenerabile de
energie (inclusive MHC) ca o conditie prealabila
pentru invstitii in noi astfel de infrastructuri.
WWF

POIM
1. Finantarea MHC a fost

eliminata.
2. In conditiile obs1, 2 nu
mai este de
actualitate.
Nu este cazul
Eficientei energetice pentru cladirile

rezidentiale este promovat prin POR.
De clarificat
Expedit
or
Europea
n
Service
Advisory
Services
and
Researc
h Group
SRL
WWF
Romania
SC
Ceproha
rt
SA
Braila
OI POS
Mediu
ANCHAM
SC
Europea
n
Service
Advisory
Services
and
Researc
h Group
SRL
SE
Paroseni

POIM
producerea energiei electrice si termice
Propunere OS Sprijinirea i promovarea eficienei

energetice (n ntreprinderi i infrastructur public,
inclusive cldiri publice i cldiri rezideniale), precum
i promovarea mobilitii urbane durabile.
Solicita revenirea sprijinului la pragul de 8 MWe
pentru a da o sansa de eficientizare energetica si
intreprinderilor cu productii semnificative, in diverse
ramuri industriale, care mentin numeroase locuri de
munca
Includerea OS:
7.1.a Casa verde pentru persoane juridice
P.I. 7.6 Imbunatatirea eficientei energetice si
siguranta aprovizionarii prin dezvoltarea sistemelor
inteligente de distributie, stocare si transmisie/sau
transport (pt corelarea cu OS 8.1 Extinderea si
consolidarea retelei electrice de transport [])si prin
integrarea productiei din resurse regenerabile
distribuite
sunt
necesare
clarificari
suplimentare la termenul de stocare
Consideram ca este necesar ca aceasta axa sa fie
largita si pentru alte sisteme de termoficare din locatii
externe Bucurestiului si in speta pentru sistemul de
termoficare din Valea Jiului - Municipiile Petrosani,
Vulcan, Lupeni si Orasul Aninoasa jud. Hunedoara.
Va rugam sa ne comunicati care sunt demersurile
Nu este cazul

rezidentiale este promovat prin POR.
Observatie preluata
Nu este cazul
Nu este cazul

publice este promovat prin POR.
Definiia Prioritii de investiii este

predefinit n Regulament. POIM nu
finaneaz stocare.
Finantarea sistemelor de termoficare a

fost deja extins, dar doar la cele 7 orase
finantate prin POS Mediu 2007-2013
pentru imbunttirea calitii aerului.
Extinderea nu mai este posibila din
motive legate de alocare financiar,
Expedit
or
necesare pentru cuprinderea in aceasta axa si a

Sistemului de Termoficare din Valea Jiului.
EU
Concept
s R&D
a)
Ref. la formularea:
Obiectivele n acest domeniu [Transport] sunt
corelate cu Master Planul General de Transport
(MPGT), iar proiectele finanabile sunt cele prioritizate
dup testarea n cadrul Modelului Naional de
Transport dezvoltat n MPGT.
Intrucat Master Planul MPGT nu este finalizat, este
contestat, nu are in prezent caracteristicile
documentului strategic cerut de CE pentru a putea fi
asumat de Guvernul RO, apreciem ca formularea din
POIM nu se poate referi la acest document si
consideram ca ar trebui inlocuita cu o formulare mai
clara si corecta, bazate pe documente clare si oficiale
cum ar fi:
Obiectivele din acest domeniu sunt/trebuie
corelate cu obiectivele Cartii Alba a Transporturilor
COM(2011) 144 final, Strategia Europa 2020,
Strategia
Natioanala
de
Dezvoltare
Durabila,
Strategia Naional a Romniei privind Schimbrile
Climatice 2013-2020 si celelalte reglementari
nationale si europene.
b)
Obinerea unei reele feroviare sustenabile pe
termen lung va avea la baz analiza dimensiunii
reelei de cale ferat ce va trebui s susin traficul
preconizat de cltori i marf.
Consideram ca o astfel de analiza nu se poate face
pornind de la deficientele si dimensiunile traficului
actual (consecinta directa a lipsei investitiilor in
ultimii 25 ani si lipsa de interes si de organizare in
acest sector), ci doar pornind de la un plan strategic

POIM

corelat cu absena unei strategii n
domeniu i cu faptul c prin FESI nu se
susine producia din alte surse dect cele
regenerabile.
Producia de energie termic pe baz de
biomas/geotermal poate fi susinut
ns, chiar i pentru sisteme integrate.
Analiza sistemului de transport n
ansamblu i a sectoarelor a fost efectuat
de Prestatorul angajat pentru elaborarea
Master Planului General de Transport cu
consultarea reprezentanilor MT i ai
companiilor (implicit CFR pentru sectorul
feroviar).
Elaborarea MPGT a fost realizat cu
ndrumarea i suportul tehnic al JASPERS,
conform solicitrilor n acest sens ale CE.
MPGT este o conditionalitate ex-ante
impus de CE pentru finanarea din FESI a
proiectelor de transport n perioada 20142020. Prin urmare proiectele care vor
adesa nevoile de dezvoltare identificate n
cadrul MPGT vor respecta ordinea de
prioritate la finanare rezultat din MPGT.
n
cadrul
POIM,
pentru
sectorul
transporturilor
se
face
referire
i
strategiile europene/naionale (Strategia
Europa
2020,
Cartea
alba
a
transporturilor, AP, MPGT).
Pentru reforma necesar n sectorul
feroviar a fost aprobat (iunie a.c.) de
primul ministru Memorandumul cu tema
Msuri pentru eficientizarea sectorului de
transport feroviar al Romniei care
Expedit
or

care sa analizeze scenarii de dezvoltare durabila, in
concordanta cu strategiile europene si nationale si cu
obiectibele acestora referitor la mediu, la mobilitate,
dezvoltare economica, calitatea vietii etc.
Altfel se decide arbitrar si nefundamentat reducerea
retelei feroviare afectand grav posibilitatile de
regenerare economica si sociala a unor importante
parti ale Romaniei.
Prin simpla reducere a retelei feroviare nu se obtine o
retea feroviara sustenabila ci se reduc birocratic unele
costuri ale CN CFR SA, afectand insa interesele
majore ale transportului feroviar si ale dezvoltarii
tarii.
c)
Se face o analiza separata a fiecarui tip de
transport. Apreciem ca este necesara si o analiza
comparativa dpv al sigurantei, al mediului, al
impactului social, al obiectivelor trasate de strategiile
nationale si EU.
Numai in acest mod se pot trasa prioritatile si
directiile de dezvoltare a acestora, corelat cu
interesele Romaniei si cu obiectivele strategiilor
nationale si europene.
d)
Apreciem ca pe langa analize de transport,
mediu etc. ar trebui definite si categoria unor proiecte
complexe care sa raspunda cumulat mai multor
obiective: transport, mediu, consum energetic etc
(cum ar fi, de exemplu, proiectul de modernizare a
Garii de Nord si dezvoltarea urbana a intregii zone,
Planul de mobilitate integrata a Municipiului Bucuresti
si a zonei sale de inflenta etc.).
Proiectele majore si complexe de acest tip (care nu se
regasesc ca proiecte prioritare nici in MPGT nici in alte
documente) pot raspunde cel mai bine obiectivelor
definite si pot deveni proiecte strategice in sprijionul
dezvoltarii durabile a Romaniei.
La pct. 14 se mentioneaza: 14. n ceea ce privete
vitezele medii de deplasare, pe autostrzi aceasta

POIM

cuprinde
inclusiv
msuri
pentru
redimensionarea reelei feroviare, dup
cum a fost solicitat i de FMI/CE.
Proiectele finanabile n cadrul POIM sunt
rezultatul prioritizrii realizate n cadrul
MPGT.
Expedit
or
Club
Feroviar

este 128 km/h pentru transportul de persoane i
transportul uor de mrfuri i de 80 km/h pentru
transportul greu de mrfuri. Pe drumurile naionale,
viteza medie de transport este de aproximativ 47
km/h.
Daca e vorba de viteze medii, va rugam a verifica
aceste date.
Reeaua central european de transport feroviar
(TEN-T core feroviar) este descris eronat, fr s
includ
traseul Arad-Brasov-Bucuresti-Constanta, parte de
asemenea a Coridorului Rin-Dunre. n textul POIM
ramura nordic a reelei TEN-T core este definit
greit, fiind menionat traseul Arad-Sebes-Turda-Cluj
Napoca-Suceava (traseul rutier), n loc de Alba IuliaTurda-Dej-Suceava-Pascani-Iasi.
nainte s se realizeze orice studiu privind analiza
parametrilor tehnico-economici ai cii ferate de mare
vitez se direcioneaz proiectul ctre viteze cuprinse
ntre 200 i 250 kmh, dei proiectele construite la ora
actual la nivel european permit atingerea vitezelor
de 300-350 kmh.
Performanele modurilor de transport sunt calculate
dup
indicatori
diferii
pentru
a
reiei
o
subperforman a
domeniului rutier comparativ cu cel feroviar, care ar
putea justifica supra-investirea n sistemele de
transport
rutier (sistemul rutier se prezint cu o reea de
autostrad de 9 ori mai redus dect media
european, in
timp ce sectorul feroviar ar fi doar cu 45% mai puin
performant dect cel european, dei nu se spune ca
nu
avem nici un kilometru de linie de mare vitez, sau
niciun kilometru de linie de tip RER sau S-Bahn).
Analiznd performana de investiii din sectoarele

POIM
Traseul
Arad-BrasovBucuresti-Constanta
va
fi
inclus in descrierea reelei
TEN-T central din POIM, iar
ramura nordic feroviar va fi
menionat corect Alba IuliaTurda-Dej-Suceava-PascaniIasi n cadrul programului.
Tintele au fost propuse de
CFR, dar se va modifica textul
POIM in sensul mentionarii
doar a unei viteze de cel
putin
250
km/h
pentru
proiectarea liniei de mare
vitez.
Conform RAI 2013 prezentat

de AMPOST n cadru CM din 5
iunie a.c referitor la indicatorii
POST rezulta:
Lungime
cale
ferata
reabilitata/modernizata TENT, din tinta de 209,19 km
pentru 2015 a fost realizat
pana la finele 2013 doar 21,8
km (10,5%),
Expedit
or

rutier i feroviar din perioada 2007-2013 se observ
n
varianta I a POIM ca feroviarul a realizat aproape
toate proiectele asumate n cadrul POS-T 2007-2013
(168 km realizai din 209 km asumai, 14 gri
modernizate din 18) n timp ce rutierul a reuit s
construiasc numai 124 km de drum din 487 km
asumai. Astfel rutierul ar fi defavorizat, reuind s
realizeze
doar 25% din politica european. V reamintesc c n
baza variantei finale a POST 2007-2013 (din anul
2007) calea ferat trebuia s modernizeze traseul
Predeal - Curtici (aprox 500 km) i s achiziioneze 45
rame electrice, alturi de celelalte investiii
menionate in POIM 2014-2020. n 2013 indicatorii au
fost
modificai,
reducndu-se
traseul
la
distana
Sighioara - Curtici (344 km) i au fost eliminate
achiziiile de
material rulant. De remarcat c POS-T 2007-2013 nu a
urmrit construcia niciunui kilometru de cale ferat
nou. Astfel, decalajul dintre ceea ce s-a propus n
POS-T 2007-2013 i ceea ce s-a realizat este mult mai
mare n domeniul feroviar.
Politica de transfer a fondurilor destinate modernizrii
sectorului de transport feroviar ctre cel rutier este
deschis i prin modul de redactare a axei prioritare
2, obiectivul specific 2.2 - stimularea mobilitii
regionale prin conectarea la infrastructura feroviar
TEN-T. Pe de o parte aceast conectare poate fi facut
cu orice mod de transport (i un sistem rutier local,
care duce la gar, conduce la creterea vitezei de
conectare), iar pe de alt parte se vorbete, doar de
liniile interoperabile, care sunt deja incluse n reeaua
TEN-T (reeaua
neinteroperabil secundar - este complet
ignorat).

POIM
Statii
de
cale
ferata
reabilitate/modernizate,
din
tinta de 18 a fost realizate 5
(28%).
Textul POIM va fi revizuit n
consecin
Formularea obiectivelor
specifice i structura
programului au fost
modificate astfel:
Axa 1
O.S. 1.3 Creterea mobilitii
prin dezvoltarea transportului
feroviar pe reeaua TEN-T,
inclusiv transportul cu
metroul
Investiii n reabilitareamodernizarea tronsoanelor de
cale ferat pe TENT
Axa 2
O.S. 2.7. Stoparea declinului
transportului feroviar prin
dezvoltarea
unui
sistem
feroviar
interoperabil
de
calitate
Investiii n electrificari,
poduri podete-tuneluri TENT/in afara TEN-T, reforma
Expedit
or
WWF
Romania

n final remarcm faptul c tabelele ce trebuiau s
defalce sumele pe proiecte nu conin nicio sum ci
doar nite formule.
1.Pentru asigurarea transparentei privind rezultatele
obtinute prin intermediul chestinarului si crearea unui
cadru de dezbatere si argumentare a opiniilor, WWF
solicita intrunirea unui comitet consultativ pentru
POIM
nainte
de
finalizarea
programului
si
transmiterea catre CE.
2.Rspusurile WWF privind obiectivele specific
stabilite n cadrul POIM susin prioritizarea investiiilor
astfel nct s se genereze sinergii ntre sectoare
pentru
asigurarea
unei
dezvoltri
economice
sustenabile bazat pe utilizarea responsabil a
capitalului natural. Este important ca obiectivele
propuse s in cont de potenialul impact pe care
investiiile l pot genera asupra mediului n general i
biodiversitii n particular.
3.WWF solicit asigurarea integrrii prioritilor de
conservare a biodiversitii n cadrul tuturor axelor
prioritare ale POIM. Prioritile de investiii identificate
n POIM trebuie s include msuri de conservare
i/sau msuri de prevenie/reducere a impactului
investiiilor din alte sectoare asupra biodiversitii.
4.POIM trebuie, de asemenea, s asigure o alocare
financiar echilibrat ntre axele prioritare ale
programului cosidernd obiectivele de mediu
(inclusive de biodiversitate) ce trebuie ndeplinite n
diferitele sectoare de activitate sau domenii (inclusive
infrastructura energetic i de transport etc).
Menionm
ca
fiind
prioritare
pentru
finanare

POIM
sectorului feroviar,
2.Biodiversitatea
este
sustinuta
ca
prioritate
orizontala, fiind precizat acest
aspect la principii generale de
dezvoltare durabila. n plus, la
nivelul AP 1,2,5 au fost
prevzut alocare distinct n
cadrul interveniilor. Msuile
de protecie a biodiversitii
vor fi promovate ns ca parte
integrant a proiectelor, n
funcie
de
impactul
i
specificul fiecrui proiect
3.Msurile de conservare i
infrastructura verde vor fi
cheltuieli eligibile n cadrul
tuturor
proiectelor
de
inrastructura, acolo unde EIA
idnetifica a fi necesar.
4.Alocarea pentr sectorul de
mediu a crescut cu cca. 700
mil. Alocarile pe OT au fost
stabilite la nivel Acord de
Parteneriat, iar la nivelul POIM
Avand in vedere ca nu pentru POIM nu a

fost constituit un Comitet Consultativ, CCT
nefiind
orientate
spre
dezbaterea
programelor operationale, ci spre domenii
de finantare, dezbaterea POIM s-a realizat
n cadrul GL aferente CCT sectoriale:
Mediu, Transport i Energie.
4.Prin OT 5/AP5, biodiversitea nu se

promveaza ca obiectiv n sine, ci prin
prisam tipurilor de investiii necesare
pentru
prevenirea
riscurilor,
care
bineneles, vor fi promovate innd cont
de functiile si serviciile ecosistemice, la fel
ca si la nivelul celorlalte AP.
Expedit
or

obiectivele privind: protejarea i conservarea
biodiversitii, decontaminarea solurilor poluate i
monitorizarea calitii aerului; promovarea adaptrii
la schimbrile climatice, prevenirea i gestionarea
riscurilor; protecia mediului i promovarea utilizrii
eficiente a resurselor. Neglijarea sau prioritizarea
insuficient a acestora va avea impact pe termen
lung asupra tuturor sectoarelor economiei naionale,
gestioanarea necorespunztoare a resurselor natural
si degradarea biodiversitii fiind rspunztoare
pentru o viitoare criz socio-economic cu impact
asupra calitii vieii cetenilor romni.
Recomandarile WWF fac referire la:
3. Asigurarea realizarii unei sinergii in privinta
obiectivelor de conservare a biodiversitatii in
cadrul tuturor axelor prioritare ale POIM
4. Asigurarea coerentei privind finantarea ariilor

natural protejate, inclusive Natura 2000 care
se poate realiza atat prin alocarea de fonduri
pentru actiuni directe de conservare a
biodiversitatii in cadrul AP 5 cat si prin
promovarea solutiilor bazate pe functiile si
serviciile ecosistemice in cadrul celorlalte axe
prioritare cu potential de finantare pentru
atingerea
obiectivelor
de
biodiversitate
(asigurarea statutului de conservare favorabil
pentru speciile si habitatele de interes
comunitar) si schimbari climatice (adaptarea la
schimbarile climatice prin masuri nonstructurale bazate pe ecosisteme in cadrul
principalelor riscuri generate de inundatii si
seceta).
5. Asigurarea
integrarii
si
finantarii

POIM
aceste
alocari
trebuie
pstrate.
5. Protejarea biodiversitii:
prioritate
orizontal
transpus
n
cheltuieli
eligibile la nivel de proiect.
5.
Finantarea
masurilor/proiectelor
de
infrastructura
verde
este
parte
integranta
din
proiectele de infrastructura
6.Finantarea
MCH
fost
4.Din perspectiva obiectivelor de finantare

promovate la nivel european, prioritare
sunt investiiile care asigur conformarea
cu directivele europene.
7.Activitatile de contientizare, formare,

consiliere vor fi promovate prin FSE (POCA
sau PCU). FEDR trebuie utilizat pentru
investiii.
Expedit
or

POIM
masurilor/proiectelor de infrastructura verde

6. Dezvoltarea investitiilor in surse de energie
regenerabile trebuie realizate luand in
considerare impactul negative potential pe
care il pot avea asupra biodiversitatii
ASRO
7.WWF solicita considerarea ONG-urilor in actiuni de

constientizare, formare, consiliere pentru conservarea
naturii
Recomanda adoptarea la nivel national in versiune
romana a standardelor europene relevante pentru
cele 4 sectoare prioritare, anterior implementarii OT
eliminata
Aceste tipuri de activiti sunt specifice

POCA:

Anexa 5. Contributiile Partenerilor Relevanti in Elaborarea POIM

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexa 5. Contributiile Partenerilor Relevanti in Elaborarea POIM

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANEXA 5.

CONTRIBUIILE PARTENERILOR RELEVANI IMPLICAI N ELABORAREA POIM

Propuneri/comentarii privind POIM

Adaugarea la Axa Prioritara 1 in cadrul Prioritatii de

Unde si cum s-a revizuit

Motivare nepreluare comentarii

Propuneri/comentarii privind POIM

ncurajarea investiiilor n sectorul construciei de

Unde si cum s-a revizuit

Motivare nepreluare comentarii

Propuneri/comentarii privind POIM

Unde si cum s-a revizuit

Motivare nepreluare comentarii

aprox. 37% nu exist cerere de transport,

Proiectele finanabile n cadrul POIM 20142020

Propuneri/comentarii privind POIM

Unde si cum s-a revizuit

Motivare nepreluare comentarii

Propuneri/comentarii privind POIM

Unde si cum s-a revizuit

Motivare nepreluare comentarii

Adaugarea la Axa Prioritara 2, n cadrul Prioritatii de

Conform structurii de program agreate cu

Propuneri/comentarii privind POIM

Adaugarea la posibili BENEFICIARI ai Axei Prioritare

Unde si cum s-a revizuit

Motivare nepreluare comentarii

Propuneri/comentarii privind POIM

Unde si cum s-a revizuit

Motivare nepreluare comentarii

Bugetul alocat pe moduri de transport n

Propuneri/comentarii privind POIM

Unde si cum s-a revizuit

Motivare nepreluare comentarii

Transportul public urban va fi finanat prin

Propuneri/comentarii privind POIM

Unde si cum s-a revizuit

singura regiune mai dezvoltata din Romania, nu poate

Propunere de includere OS:

Motivare nepreluare comentarii

Iluminatul public i stradal se finaneaz

Propuneri/comentarii privind POIM

Unde si cum s-a revizuit

Motivare nepreluare comentarii

Propuneri/comentarii privind POIM

3. Termenul de deseuri reciclate/tratate sa fie

Unde si cum s-a revizuit

2. A fost nlocuit n cea mai

Motivare nepreluare comentarii

Propuneri/comentarii privind POIM

Unde si cum s-a revizuit

Motivare nepreluare comentarii

Propuneri/comentarii privind POIM

Unde si cum s-a revizuit

Motivare nepreluare comentarii

Observaiile au fost preluate,

MCH-urile reprezinta o campanie de exterminare a

Finanarea MCH-urile a fost

Nefinantarea indiguirilor acolo unde nu este strict

Conform POIM, prioritare vor

Modificarea, in cadrul Axei Prioritare 4 "Protectia

3. n cadrul OS 4.1. a fost

Propuneri/comentarii privind POIM

sectorul deseuri pentru a indeplinicerintele acquis-ului