Muschiul flexor al fasciei lata, este un muschi patrulater, care se gaseste la jonctiunea

partii laterale a fesei, cu fata anterioara a coapsei. Exista o legatura functionala intre
acest muschi si gluteul mijlociu (fesierul mijlociu). Pleaca de la nivelul spinei iliace
anterosuperioara, are directia in jos si inapoi, trece peste trohanterul mare si se fixeaza
pe tractul iliotibial. Corpul muschiului este cuprins intr-o detublare a fasciei femurale.
Raporturi : superficial corespunde fasciei si pielii, anterior croitorului si dreptului femural,
si posterior fesierului mijlociu. Inervatia este asigurata de nervul gluteu superior.
Muschiul piriform (piramidalul bazinului), este triunghiular si turtit, cu baza spre interiorul
bazinului si varful pe trohanterul mare, se insera in interiorul pelvisului pe fata anterioara
a sacrului, langa gaurile sacrate 2,3 si 4. Paraseste pelvisul prin marea scobitura
ischiatica si se insera printr-un tendon subtire, pe marginea superioara a trohanterului
mare. Raporturi : are o portiune intrapelvina si una extrapelvina. Raporturile in pelvis :
inapoi osul sacru, inainte rectul si plexul sacrat. In fesa se afla intre fesierul mijlociu si
gemenul superior si este acoperit de fesierul mare (gluteul mare). La nivelul marii
scobituri ischiatice, deasupra si dedesubtul muschiului piriform se delimiteaza doua spatii
de comunicare intre pelvis si regiunea gluteala. Spatiul suprapiriform delimitat intre
marea scobitura ischiatica si marginea superioara a muschiului, prin acest spatiu trece
manunchiul vasculo-nervos gluteal superior (fesier superior). Orificiul infrapiriform
delimitat intre marginea inferioara a muschiului si spina ischiatica impreuna cu ligamentul
sacro-spinal este un spatiu mai mare, prin care trec mai multe elemente : manuchiul
vasculo-nervos rusinos intern, manunchiul vasculo-nervos gluteal inferior, nervul sciatic.
Inervatia o asigura o ramura propie din ? plexul sacrat ?
Muschiul obturator intern este turtit, radial si se intinde de la gaura obturatorie la
trohanterul mare. Are origine la nivelul pelvisului, pe fata mediala a membranei
obturatorie si pe conturul gaurii obturatorii. Corpul muschiului trece posterior si lateral,
trece prin mica scobitura ischiatica si ajunge la fesa. Foloseste marginea posterioara a
osului coxal, ca hipomohlion (ca scripete) si schimba directia formand un unghi de 60
grade. Se termina printr-un tendon pe fata mediala a trohanterului mare. Intre os si
muschi exista bursa ischiatica a obturatorului intern, una din cele mai mari burse
sinoviale ale corpului. Raporturi : in portiunea intrapelvina muschiul acopera membrana
obturatoare si cadrul osos inconjurator formand in acest fel peretele lateral al micului
bazin (pelvisul mic). Este acoperit de o fascie rezistenta care se continua cu fascia iliaca.
Pe fascia obturatorului se insera ridicatorul anal (muschiul ridicator anal). La niveul
insertiei acestui muschi fascia se ingroasa, formand arcul tendinos al ridicatorului anal
prin intermediul caruia, miscarile celor doi muschi se pot realiza independent. Acest arc
delimiteaza pe fata mediala a obturatorului doua portiuni inegale cu raporturi distincte.
Portiunea superioara esdte mai mica si corespunde pelvisului, portiunea inferioara este
mai mare si corespunde perineului. In portiunea extra pelvina, muschiul este insotit de cei
doi gemeni care se fixeaza pe tendonul muschiului, si impreuna cu care acopera
articulatia coxo-femurala. Este acoperit de gluteul mare ( fesier mare ) , manunchiul
vasculo-nervos gluteal inferior, nervul ischiatic. Inervatia este asigurata de nervul
omonim, ramura colaterala din ?plexul sacrat?.

Muschii gemeni superiori si gemeni inferiori. Sunt doi muschi subtiri, turtiti, atasati
portiunii extra pelvine a obturatorului intern, cu care formeaza o unitate. Dupa unii autori,
acest grup, obturatorul intern si cei doi gemeni, sunt considerati un singur muschi, numit
triceps coxal. Insertii: dupa pozitia fata de tendonul obturatorului intern, un muschi este
superior si are originea pe spina ischiatica, altul este inferior si se prinde pe tuberozitatea
ischiatica. Cei doi muschi merg lateral si formeaza un sant in care se aseaza tendonul
obturatorului intern si se termina pe acest muschi. Au aceleasi raporturi cu portiunea
extra pelvina a obturatorului intern. Sunt inervati de catre o ramura separat din plexul
sacrat.
Muschiul patrat femural este scurt, patrulater, orientat transversal inapoia articulatiei
coxo-femurale. Pleaca de la tuberozitatea ischiatica si se termina pe creasta intertrohanteriana, a epifizei proximale a femurului. Raporturi : acopera capsula articulara, a
articulatiei coxo-femurale, fata sa posterioara este intersectata vertical de marele nerv
sciatic si este acoperita de gluteul mare. Este inervat de plexul sacrat.
Muschiul obturator extern, este turtit in evantai, se intinde de la fata exterioara pelvina a
membranei obturatorii si se intinde pana la trohanterul mare. Insertii : pleaca de la fata
laterala a cadrului osos al gaurii obturatorii si de pe membrana obturatorie, trece pe sub
colul femural, pe fata posterioara a articulatiei coxo-femurale si se insera printr-un tendon
pe fundul fosei trohanterice. Raporturi : este considerat cel mai ascuns muschi al corpului
uman. Inainte este acoperit de ilio-psoas, pectineu si muschii adductori. Inapoi este
acoperit de patratul femural. Este inervat de nervul obturator.
Muschii coapsei
Muschii coapsei sunt grupati in jurul femurului pe care il invelesc complet. Singura zona
palpabila ramane marele trohanter si cei doi condili. Dupa asezare si directie si dupa
actiune, muschii coapsei se impart in 3 grupe :
Grupul anterior cu muschii extensori care cuprinde croitorul si cvadricepsul, denumirea
este data de faptul ca, cvadricepsul este extensor al genunchiului.
Al doi-lea este grupul medial cu muschii adductori
Al trei-lea este grupul posterior cu muschii flexori - bicepsul femural, semitendinosul,
semimembranosul,
Exceptand muschii vasti (din cvadriceps) si portiunea scurta din bicepsul femural, toti
ceilalti muschi, iau nastere pe bazin. Datorita acestui fapt, portiunile lor de origine, se
intrepatrund in partea superioara a coapsei cu portiunile terminale ale muschilor pelvini.
Insertiile lor terminale se comporta diferit. Adductorii se opresc mai repede si se fixeaza
pe femur cu exceptia muschiului gracilis. Datorita acestui fapt, restul sunt muschi
uniarticulari avand actiune exclusiva asupra articulatiei coxo-femurale. Muschii posteriori
se intind pana la partea superioara a gambei, si sunt deci muschi biarticulari actionand si
asupra soldului ca extensori si asupra genunchiului ca flexori. Muschii anteriori se fixeaza

pe tibie. Croitorul trece inapoia axului transvers al genunchiului si deci, este flexor al
gambei, cvadricepsul este in intregime extensor. Din grupul anterior, dreptul femural si
croitorul sunt muschi biarticulari, actionand si asupra articulatiei coxo-femurale ca flexori.
Muschii regiunii anterioare a coapsei (croitorul si cvadricepsul) :
Croitorul este cel mai lung muschi al organisumului uman avand in media 50cm pt o
persoana de talie medie. Pleaca de la pelvis la gamba, strabatand in diagonala regiunea
anterioara a coapsei si trece peste doua articulatii. Originea este pe spina iliaca anterosuperioara, fasciculele sunt paralele, merg in jos si medial, ocolesc vastul medial si
condilul medial al femurului, tendonul se termina printr-o expansiune aponevrotica pe
fata mediala a tibiei sub condilul medial, formand planul superficial al formatiunii numita
pesanserinus (laba de gasca). Raporturi : muschiul este cuprins intr-o dedublare a fasciei
lata. Superficial vine in raport cu pielea, iar din fata profunda vine in raport cu dreptul
femural, cu vastul medial si cu adductorii. Portiunea inferioara este in raport cu articulatia
genunchiului, mai sus marginea sa interna delimiteaza impreuna cu adductorul lung
triunghiul femural scarpa aflat la baza coapsei pe fata anterioara. Este muschiul satelit al
arterei femurale fata de care este lateral in portiunea superioara, iar in partea inferioara
medial. Muschiul croitor este perforat de ramurile cutanate ale nervului femural. Este
inervat de o ramura din nervul femural.
Muschiul cvadriceps femural are patru capete de origine dintre care trei sunt
uniarticulare, respectiv vastul medial, vastul lateral si vastul intermediar. Al patru-lea,
dreptul femural, depaseset in sus articulatia coxo-femurala, fiind fixat pe coxal. In jos,
cele 4 portiuni se unesc, formeaza un singur tendon care inglobeaza rotula, si se fixeaza
pe tuberozitatea tibiei. Cei trei vasti, imbraca complet diafiza femurului, lasand liber doar
interstitiul liniei aspre, pe care se insera muschii adductori si scurta portiune a bicepsului
femural. Cvadricepsul este cel mai voluminos si cel mai puternic muschi al organismului
uman.
Dreptul femural, tendonul de origine are doua capete care se afla pe coxal. Un capat
vertical numit tendonul direct, care pleaca de la spina iliaca antero-inferioara si un capat
orizontal numit tendonul reflectat, care pleaca deasupra si inapoia sprancenei
acetabulare. Structura sa este adaptata cresterii suprafetei de sectiune, ceea ce ii
mareste forta de contractie. Fasciculele sale merg in jos si se termina printr-o lama
aponevrotica, care intra in structura tendonului terminal.
Vastul lateral este cel mai voluminos si cu asezarea cea mai inalta, pleaca de la baza
marelui trohanter si buza laterala a liniei aspre. Tendonul superior se continua cu o lama
aponevrotica superficiala. Corpul sau nu ajunge pana la patela si se termina printr-un
tendon comun cu ceilalti vasti si se termina pe tendonul dreptului femural.
Vastul medial se insera pe toata lungimea liniei aspre, portiunea sa inferioara este mai
voluminoasa si coboara pana la marginea mediala a patelei, aceasta portiune mai ? .... ?,
formeaza relieful genunchiului.

Vastul intermediar este portiunea cea mai profunda a muschiului cvadriceps, se afla
direct pe corpul femurului, inserandu-se pe cele doua treimi superioare ale fetei laterale si
anterioare ale femurului. Fata superfiala a vastului intermediar, impreuna cu ceilalti doi
vasti, formeaza un jgheab prin care aluneca dreptul femural.
Tendoanele terminale ale celor 4 portiuni ale cvadricepsului, se alipesc si formeaza un
tendon unic care se indreapta spre baza si marginile patelei. La acest nivel o parte din
fibre se insera pe partile laterale al patelei, alta parte din fibre se incruciseaza si trec pe
fata anterioara a patelei. Dupa ce fibrele au inglobat patela, o depasesc in jos, formand
ligamentul patelar care se insera pe tuberozitatea tibiei. Datorita acestui fapt, ligamentul
patelar, este considerat tendon de insertie a intregului muschi, iar patela este considerata
os sesamoid. Raporturi : dreptul femural in partea sa inferioara este superficial iar in
partea superioara este acoperit de tensorul fasciei lata si de croitor. Partea posterioara se
gaseste in jgheabul format de cei 3 vasti. Vastul medial si dreptul femural formeaza
impreuna cu muschii adductori un sant oblic in care se gasesc muschiul croitor si pe unde
trec vasele femurale. Vastul medial este solidarizat cu portiunea inferioara a muschiului
adductor mare printr-o membrana numita vasto-adductoare. Cvadricepsul este inervat de
nervul femural.
Muschii regiunii mediale
Priviti dinainte-inapoi, adductorii umplu spatiu triunghiular, format intre partea inferioara
a pelvisului, diafiza femurului si linia care uneste simfiza pubiana cu fata mediala a
genunchiului. Muschii acestui grup sunt mai dezvoltati in partea superioara unde se
suprapun in 3 planuri, formand in totalitatea lor o piramida triunghiulara neregulata cu
baza in sus si varful in jos spre epicondilul medial al femurului. Originea muschilor
adductori circumscrie gaura obturatoare cu doua linii concentrice semicirculare. De la
aceste origini, muschii radiaza spre femur cu fascicule tot mai lungi si tot mai apropiate
de verticala cu cat sunt mai mediale. Pe femur se insera, pe partea posterioara a acestuia
incepand de sub trohanterul mic, de-a lungul liniei aspre. In portiunea superioara se
aseaza pe mai multe planuri iar mai jos se intinde doar planul profund. Asezarea pe
planuri a muschilor adductori : planul superficial - pectineul, adductorul lung si gracilis.
planul mijlociu - adductorul scurt care se afla doar in partea superioara. planul profund adductorul mare care are trei portiuni si ocupa singur toata aria triunghiului.
Muschiul pectineu este cel mai sus si mai superficial dintre adductori. Are aspectul unei
panglici patrulatere fiind oblic de la ramura superiaora a pubisului la extremitatea
superioara a femurului. Originea este pe creasta pectineala. Are directie in jos, lateral si
putin posterior si se insera printr-un tendon terminal pe linia pectineala a femurului,
respectiv linia mijlocie de bifurcatie a liniei aspre. Raporturi : prin fata sa anterioara,
formeaza portiunea mediala a triunghiului femural, respectiv peretele postero-medial al
canalului femural. Intra in raport direct cu vasele femurale si ganglionii limfatici profunzi.
Fata posterioara acopera adductorul mic, obturatorul extern si capsula articulara.
Marginea mediala corespunde adductorului lung, marginea laterala corespunde psoasului.
Primeste in mod constant o ramura subtire din nervul femural si este inervat din ramura

anterioara a nervului obturator.

Muschiul adductor lung, ia nastere prin intermediul unui tendon lung si puternic de la
nivelul suprafetei unghiulare a pubisului, sub tuberculul pubian. Are directie in jos si
lateral, se lateste treptat si se insera printr-o lama aponevrotica pe treimea mijlocie a
liniei aspre. Raporturi : fata anterioara, in partea superioara este supreficiala acoperita de
fascie si piele, in partea inferioara devine profunda fiind incrucisata de muschiul croitor.
Intre ele trec vasele femurale. Mai jos, formeaza peretele posterior al canulului
adductorilor. Fata posterioara acopera adductorul scurt si partial pe cel mare. Marginea
laterala formeaza latura infero-mediala a triunghiului femural. Marginea mediala vine in
raport cu gracilis. Inervatie din ramura anterioara a nervului obturator.
Muschiul adductor scurt pleaca de la suprafata unghiulara si de pe ramura inferioara a
pubisului, merge oblic in jos si lateral, se lateste treptat si se insera pe treimea superioara
a liniei aspre. Raporturi : formeaza singur planul al doi-lea al grupului adductorilor. Este
acoperit de pectineu si adductor lung si posterior vine in raport cu adductorul mare. Se
afla "in furca" celor doua ramuri ale nervului obturator. Inervatie din ramura anterioara a
nervului obturator.
Muschiul adductor mare este cel mai mare si cel mai posterior dintre muschii acestui
grup. Formeaza singur planul al trei-lea al grupului adductorilor. Pleaca de pe
tuberozitatea ischiatica si ramura ischio-pubiana, fasciculele coboara lateral, cele mediale
sunt mai lungi si verticale. Se termina pe femur pe toata lungimea liniei aspre si pe
epicondilul medial al femurului. Membrana vasto adductoare este o lama aponevrotica,
care pleaca din portiunea inferioara a corpului muschiului si de pe tendonul sau lung.
Aceasta membrana trece lateral spre vastul medial, fixandu-se pe acesta. Aceasta
membrana inchide spatiul aflat intre vastul medial si adductori. Este vorba de un spatiu
longitudinal prin care trec vasele femurale si astfel transforma acest spatiu intr-un canal
numit canalul adductorilor (canalul hunter). Raporturi : fata anterioara a muschiului a
dductor este acoperita de ceilalti adductori si de croitor. Fata posterioara este ............?
prin intermediul fasciei posterioare a muschiului adductor mare. Intre muschiul adductor
mare si lunga portiune a tricepsului femural coboara nervul ischiatic ( marele nerv
sciatic). Marginea mediala a muschiului, corespunde muschiului gracilis. Marginea
superioara corespunde patratului femural. Inervatia este dubla : portiunea superioara si
mijlocie a muschiului sunt inervate din ramura profunda a nervului obturator. Portiunea
inferioara este inervata din marele nerv sciatic.
Muschiul gracilis are forma unei panglici musculare, asezate pe partea mediala a coapsei.
Este cel mai medial si cel mai lung din grupul adductorilor si este singurul care depaseste
genunchiul. Insertia superioara se face printr-un tendon lat si subtire, pe ramura
inferioara a pubisului. Merge in jos si medial, pe fata mediala a coapsei, in treimea
inferioara a acestuia se continua cu un tendon lung si subtire, care se termina pe partea
superioara a fetei mediale a tibiei. La acest nivel, impreuna cu expansiunile fibroase ale
tendoanelor croitorului si semitendinosului, formeaza complexul fibros numit
pesanserinus (laba de gasca). Raporturi : Muschiul este in intregime superficial, poate fi

palpat sub piele, in partea inferioara fiind incrucisat de croitor. Fata porfunda corespunde
adductorilor si articulatiei genunchiului. Este muschi biarticular si este inervat din ramura
anterioara a nervului obturator.
Triunghiul femural Scarpa
Propiu-zis este un camp triunghiular care se afla in partea anteo-superioara a coapsei, in
planul muscular subfascial. Cele trei margini sunt :
ligamentul inghinal marginea superioara (baza)
croitorul marginea medial - marginea laterala
marginea laterala a adductorului lung - marginea mediala a triunghiului
? ................................................ ? Cei doi muschi fiind inclinati unul spre celalalt, astfel,
aria devine de fapt un spatiu mai profund, cu forma de piramida triunghiulara cu baza
catre ligamentul inghinal, acaesta zona formand asa numita lacuna vasculara. Continutul
triunghiului este format din elemente anatomice cuprinse intre cele doua foite ale fasciei
lata. Este vorba despre primele protiuni ale vaselor femurale cu ramurile lor, vasele si
ganglionii limfatici, ramura femurala a nervului genito-femural si in profunzime,
delimiteaza canalul ?crural?. Importanta acestei zone este data de prezenta vaselor si a
nervilor care patrund la nivelul coapsei.
Muschii regiunii posterioare.