ORI

Curs 7
9.04.2013

Dreptul international penal

Sunt situatii in care o anumita actiune a statului savarsita de persoane fizica sa atraga nu
numai raspunderea statului ci si raspunderea penala a individului. S-a desfasurat pe 2 paliere:
-

De a codifica aceste infractiuni internationale, de a defini, de a codifica.

Eforturile de a infiinta instante internationale care sa judece persoane care se presupune
ca au comis astfel de fapte.

Codul crimelor contra pacii si securitatii umanitatii e un document elaborat de Comisia de

drept international. Infractiuni: crima de genocid, contra umanitatii, de agresiune, de razboi,
impotriva personalului ONU.

Crimele contra pacii: se refera la planuirea, pregatirea, declansarea, purtarea unui

razboi de agresiune cu incalcarea tratatelor, garantiilor internationale, participarea la planuri
deliberate sau la comploturi pt savarsirea acestor fapte.

Crima de agresiune e o infractiune distincta ce a fost mentionata dar nu a fost

definita. A fost si in statului CIJ. A fost definita abia in 2010 cand s-a modificat statutul CIJ:
planificarea, initierea sau executarea de catre o persoana aflata in pozitia de a exercita conrolul
sau de a conduce actiuneapolitica a unui stat sau militara a unui act de agresiune. Diferenta
intre cele 2: purtarea unui razboi de agresiune, In al doilea caz e un act de agresiune care prin
caracterul, gravitatea, incalcarea .e un act de agresiune, de incalcare a Cartii ONU.
Crimele contra umanitatii: oricare dintre urmatoarele acte ca un atac indreptat
impotriva populatiei civile: crima de exterminare, exterminari fizice a unei populatii, a unui grup
etnic. Toate au aceeasi finalitate dar modalitati diferite.

Crima de genocid. Reglementare specifica data fiind gravitatea: in conventia privind

prevenirea si reprimarea crimei de genocid 1948. Vespasian Pella. O numea crima de barbarie. El
a dat definitia, dar i-a spus altfel.
Genocidul e format din actiuni comise cu intentia de a extermina partial un grup national
etnic sau religios. Elementele acestei infractiuni.

Crimele de razboi: violarea normelor si obiceiurilor de razboi: asasinat, rele

tratamente, deportare pt munca fortata fata de populatia civila sau prizonierilor de razboi, sau
persoanele care sunt pe mare, executarea ostaticilor, distrugerea bunurilor civile, jefuirea
bunurilor publice sau private. Au caracter de crime de razboi daca sunt savarsite in timpul
ostilitatilor. Mai sunt si altele ce nu au intrat in preocuparea instatelor internationale. In conventii
internationale cu obligatia pt state de a le pedepsi in plan intern. Unele sunt in competenta
materiala a unor instante nationale penale, altele nu. Toate pot fi pedepsite in plan intern. Dar
unele sunt pedepsibile doar in plan intern: sclavaj, trafic de sclavi droguri, pornografie,
falsificarea de moneda, pirateria, terorism, comert de copii si femei. Cu privire la terorism:
conventii cu caracter sectorial. Nu e una generala, e in curs de negociere in cadrul ONU. Nu s-a
reusit din motive politice.
ORI
Curs 7

Page 1

Vespasian Pella: conventie internationala: curti penale internationale pt terorism:

conventie adoptata si semnata de un numar de 13 state. 1937. Nu a intrat in vigoare pt ca a
venit al doilea razboi mondial.
Prima curte penala avea in competenta sa persoane ce ar fi comis crima de terorism
international. Intre timp o multime de conventii de interzicere a terorismului, finantarea acestuia,
terorism cybernetic, dar nu s-a reusit o conventie generala. Nici instantele create dupa 90 nu au
avut in vedere terorismul: Curtea speciala penala pt Cambogia, etc, Curtea Penala Internationala
Permanenta nu au prevazut in competenta lor materiala terorismul. Abia in 87: Tribunalul pt
Liban: act terorist. A ajuns in copetenta unui tribunal penal international.

Instante penale ad hoc : infiintate ca urmare a savarsirii unor infractiuni penale

internationale, incalcari ale dreptului umanitar, ale drepturilor omului, incalcari ce s-au produs in
cadrul unor conflicte intrastatale sau interstatatale: au avut loc pe teritoriul unui stat sau mai
multe state. Uneori conflictul a evoluat. Ex: Iugoslavia. Ruanda, Siera Leone preponderent
intrastatal, la fel si Cambogia. E mai putin relevanta distinctia. Importanta e constatarea
existentei crimelor foarte grave. Pt ca au fost infiintate in urma izbugnirii unor astfel de conflicte
au competenta retroactiva in timp. Si ulterior infiintarii lor daca au fost comise alte crime.
Tribunalul fostei Iugoslavii: rezolutie Consiliul de Securitate: 1983: copetenta
retroactiva pt fapte incepand cu 1 ianuarie 1981.
Tribunalul pt Ruanda: noiembrie 1994: competenta lui fiind pt faptele comise de la 1
ianuarie pana 31 decembrie.
Tribunalul pt Cambogia: infiintattrebuia sa judece crime comise in perioada crimeilor
rosii: 4 ani.
Curtea penala internationala cu caracter permanent: competenta odata pt viitor: fapte
comise 1 iulie 202 cand a intrat in vigoare statutul.
Mai exista diferente intre instante.
Cele de prima generatie au fost create prin Rezolutii ale Consiliului de securitate: fosta
Iugoslavie si Ruanda. Ca organe subsidiare ale Consiliului de Securitate. Au existat critici in
ceea ce priveste impartialitatea ei. S-a dovedit ca nu e o problema.
Altele au fost create prin acorduri: curtea penala pt Siera Leone. Acord in 2002.
Tribunalul penal pt Cambogia. Au vrut un acord. Nu s-au inteles pt acord. Parlament
Cambogian o lege. Acord in 2004 care a modificat legea in urma unor negocieri cu ONU.
Tribunalul pt Liban: acord intre ONU. Ce trebuia sa fie ratificat de libanezi pt a intra in
vigoare ceea ce nu sa intamplat pt ca in Parlament nu a existat majoritatea politica. Rezolutia
Consiliului de Securitate ce aproba acest acord a prevazut aceasta posibilitate, daca nu poate fi
ratificat de Parlamentul libanez, tribunalul se infiinteaza ca efect al Rezolutiei Consiliului de
Securitate.
Instatele speciale dinTimonul de est: rezolutii ale administratiei ONU. Nu de un organ
al ONU, ci de o misiune al ONU ce a infiintat acele instante.
statutul: CPI tratat propriu zis.
ORI
Curs 7

Page 2

Diferenta in ceea ce priveste ralatiile cu ONU. Curtea Penala Internationala nu e o instanta

o ONU, are doar relatii de cooperare in special cu Consiliul de Securitate. De asemenrea si alte
instante incheiate prin acorduri intre ONU si nu sunt institutii ale ONU ci sunt institutii hibrid.
Mai exista o modalitate de categorisire legate de ponderea pe care o are elementul international
in structura lor, in ceea ce priveste dreptul aplicabil. Ex: tribunalul penal pt Iugoslavia, Ruanda si
CPI sunt instante complet internationale cu judecatori internationali, cu drept aplicabil drept
international; cu procedura adoptata de catre instantele respective, e o procedura a instatei.
Judecatorii toti sunt internationali, respectandu-se acele criterii pe care le-am intalnit la CIJ:
repartitii echitabile, sistemele de drept din lume la care se aduaga un element suplimentar, o
repartitie echitabila intre judecatorii femei si judecatorii barbati. Ce nu apare si la alte instante.
Daca ne uitam la celelalte instante penale ad hoc, ele au un caracter mixt si international
si intern. Siera Leone, Liban: cel international predomina. Dreptul aplicabil e preponderent
international in cazul lui Siera Leone, iar pt Liban e dreptul penal Libanez fara pedeapsa cu
moartea si munca fortata.
Cambogia: mai multi judecatori cambogieni, ba chiar si cei nternationali sunt alesi dintr-o
lista pe care Consiliul ONU o trimite la CSM, pt fiecare pozitie se trimit 2 candidati. In ceea ce
priveste dreptul aplicabil e si cel international si cel intern: crime de genocid, crime impotriva
umanitatii: statutul CPI, incalcari grave ale convetiilor de la Geneva 1949 dar si crime prevazute
de dreptul penal cambogian. Si cu procedura penala cambogiana.
In Timorul de est: mai multi internationali decat interni, judaplicau mai mult dreptul
international.

Tribunalul penal international pt fosta Iugoslavie: rezolutie ce la creat in 1993: in

urma diverselor crime pe teritoriul fostei Iugoslavii: incalcari grave ale dreptului umanitar.
Statutul lui e inspirat de tribunalul de la Nurenberg (tot Pella i-a invatat cum sa procedeze).
Faptele comise inte 1 ianuarie 1991 si o data stabilit ulterior de Consiliul de Securitate dupa
restabilirea pacii, nu s-a mai stabilit o data, nu poate sa fie mai tarziu de septembrie 2000 cand a
cazut regimul Milosevici. Cam acesta e intervalul ratione temporis. Si pt aceste si pt cel pt
Ruanda au fost fixate termene de incheiere a activitatii. Se preconiza 2010. Dar nu s-a putut pt
ca au avut multe cazuri pe rol si pe de alta parte pt ca cei ce erau urmariti nu fusesera prinsi. Siau dat seama ca nu pot fi inchise cu totul. Pt ca exista aspecte care trebuie avute in vedere, sa
gestioneze cineva situatia celor inchisi, cineva sa se ocupe si de arhive. pt acest tribunal ca si pt
cel pt Ruanda s-a creat un mecanism rezidual pt tribunalele internationale. Si-a inceput
activitatea in 2012. Cel pt Ruanda isi incepe activitatea in 2013. Tribunalul pt fosta Iugoslavie: se
afla la Haga. Cel mai important: statutul sau prevede primatul lui fata de instantele nationale din
spatiul fostei Iugoslavii. Daca instanta de la Haga cere judecarea unei persoane ea trebuie
transferata, chair daca e in curs de judecare la o instanta interna sau daca dj a fost judecata,
daca cred ca pedeapsa nu e corespunzatoare, pedeapsa nu e buna sau procedurile interne nu au
corespondenta in dreptul international. Aceata prevedre ce se aplica si Ruandei: au fost
prevazute pt ca la inceput s-a crezut ca nu or sa aibe de lucru. Cel pt fosta Iugoslavie: sute de
cazuri. Ruanda: 52 de sentinte cu 72 de condamnati. Cel pt fosta Iugoslavie:16 judecatori. La fel
si Runada. Difera judecatorii ad librem: 27 auxiliari pt a grabi fianlizarea activitatii, selectia lor
fiind facuta mai usor.
ORI
Curs 7

Page 3

1994: Ruanda: sediul in Arusa in Tanzania. Aceeasi competenta materiala. 16 permanenti,

18 ad librem. Cu cateva premiere. Ex: au condamant primul sef de guvern din lume pt genocid.
Ei au dat prima condamnare pt comiterea genocidului prin omisiune. Genocidul din Runada:
mortea unui million de persoane.
Curtea din Siera Leone: razboi civil ce a durat 10 ani de zile. Pe parcursul acestuia se
infruntau forte rebele fata de guvern: frontul unit revolutionar ce a savarsit crime oribile ce se
incadrau la crime de razboi, crime impotriva umanitatii si fapte incriminate de legea penala din
Sierra Leone. O militie proguvernamentala a facut diverse atrocitati. Rebelii sustinuti logistic
(financiar ei plateau cu diamante pt sustinerea statului vecin Liberia). 11 judecatori; 7
internationali, un procuro international si 7 locali. Un birou local ca inovatie. Un element distinct:
din punct de vedere al competentei personale la acest tribunal au fost urmarite persoane ce
aveau 15 ani la momentul savarsirii faptei. La celelalte varsta e de 18 ani. 11 persoane puse sub
acuzare. 4 dosare, 3 finalizate. Dupa care va trece la un mecanism rezidual.
Toate instantele penale internationale au prima instanta si apel. Apelul e reglementat
riguros. Interesant e ca exista aceeasi camera de apel pt Iugoslavia si Runada ce a permis
omogenizarea juridica.
Tibunalul penal pt Cambogia: in timpul regimului dictatorial al crimeilor rosii. In 4 ani de
regim omoara 1,7 milioane de oameni.
Sierra Leone si Cambogia spre deosebire de primele 2, au avut in vedere doar
persoanele cele mai responsabile. Contributia nu a fost sa judece fiecare persoane in parte.
Instatele asa au fost concepute. La Sierra Leone era si complicat sa faci o justitie complete din un
motiv simplu ce explica si de ce varsta a fost coborata la 15 ani pt raspunderea penala :
faptuitorii erau fost victime: copii recrutati fortat pusi sa-si omoare familia.
De aceea e important sa te concentrezi asupra celor mai responsabili: vindecarea
societatilor afectate prin condamnarea tuturor faptuitorilor, sau de a da exemple prin
condamnarea celor mai responsabili, pana la inlaturarea pedepselor prin recunosterea faptelor:
adevarul te vindeca.
Mai multi judecatori locali cambogieni decat internationali. Tribunalul incepe din 2006. In
2007 primul dosar. Are pe rol 4 dosare. 2 persoane dj acuzate. In celelalte 2 alte 5 persoane
sunt cercetate.
Timorul de est: 1999: dupa referedumul organizat cu sprijinul ONU, declararea
independentei fata de Indonezia, referendumul reusind, Indonezia a intevenit cu armata si forte
paramilitare compuse din est timorezi: crime si evacuari fortate de populatie: genocid, crime de
razboi, crime impotriva umanitaatii, delicte sexuale grave. Perioada 1 ianuarie si 25 octombrie
1999. Instante speciale ce si-au incheiat activitatea in 2005. Dupa, ei au judecat peste 100 si
ceva de persoane. Ramasasera neurmariti militarii indonezieni. Secretarul general ONU a cerut
unui comitet de intelepti = raport pt secretarul general ONU, Timorul in Indonezia de Est: solutii:
tribunalul ad hoc dupa modelul tribunalului fostei Iugoslavii, sa se ceara CPI sa judece persoanle
ce au scapat acestor instante speciale. In final presedintii din Indonezia si Timorul de est :
scrisoare comuna pt ca nu era nicuna din solutii acceptabile: fapte produse in 1999 iar CPI nu are
competenta retroactiva pt fapte comise inainte de 1 iulie 2002. Prefera crearea unei comisii de
adevar si reconciliere: asumare a adevarulu, recunosterea faptelor. Care sa conduca la
reconcilierea celor doua societati.
ORI
Curs 7

Page 4

Tribunalul special pt Liban: tribunalul pt judecarea persoanelor vinovate de asasinarea

fostului ministru Libanez: sediul la Haga, si are o competenta care se poate extinde si la alte
fapte criminale petrecute intre 1 octombrie 2004 si 12 decembrie 2005 daca sunt conectate cu
asasinarea ministrului Hariri. Dreptul aplicabil e dreptul libanez cu anumite excluderi si are o
compozitie mixta cu 6 judecatori internationali si 3 libanezi, 2 judecatori supleanti unul libanez si
altul international, 2 procurori libanezi. Abia a inceput sa functoneze: au fost emise primele acte
de acuzare, initial persoanele acuzate, identitatea lor nu a fost stiuta, ulterior s-a dovedit ca cel
putin 3 dintre ei sunt oficiali de rang inalt sirian, ai servicilor secrete. Incepe sa functioneze la 1
martie 2009. Acest prim act de acuzare emis in ianuarie 2011.
Tribunalul penal pt Irak, dar nu e international, ci e intern, creat prin o lege penala
speciala in 2003 pt a judeca conducerea Irakului din perioada regimului Sadam Hussein.
Principala critica la adresa lui ce are palide elemente internationale e ca aplica pedeapsa cu
moartea, inclusiv prin spanzurare: modalitate inumana. Si nu are o activitate transparenta.
Continua sa functioneze.

Curtea Penala Internationala

ORI
Curs 7

Page 5