SCOALA POSTLICEALA SANITARA ALBA IULIA

SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE CERTIFICARE A
COMPETENTELOR PROFESIONALE

ABSOLVENT:
BOIAN I.ANISIA

2012

SCOALA POSTLICEALA SANITARA ALBA IULIA

SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL

IN INGRIJIREA BOLNAVULUI CU
INTOXICATIE ETANOLICA

COORDONATOR STIINTIFIC :

COORDINATOOR IN ARIA CLINICA:

DR . MICLEA GABRIELA

AS.MED.NITESCU CRISTIAN

CUPRINS
MOTIVATIA ALEGERII TEMEI
CAP .I NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A INTOXICATIILOR
CAP.II PREZENTAREA TEORETICA A INTOXICATIEI ETANOLICE
II.1 DEFINITIE
II.2 ETIOLOGIE SI EPIDEMIOLOGIE
II.3 ANATOMIE PATOLOGICA
II.4 CLASIFICARE
II.5 SIMPTOMATOLOGIE
II.6 DIAGNOSTIC POZITIV SI DIFERENTIAL
II.7 COMPLICATII SI SECHELE
II.8 EVOLUTIE SI PROGNOSTIC
II.9 TRATAMENT
II.10 PROFILAXIE
CAP.III ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA SI TRATAREA
BOLNAVULUI CU INTOXICATIE ETANOLICA
III.1 INTERNAREA BOLNAVULUI SI ASIGURAREA CONDITIILOR DE SPITALIZARE
III.2 PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA EXAMENUL OBIECTIV
III.3 ASIGURAREA IGIENEI CORPORALE SI GENERALE A PACIENTULUI
III.4 PREGATIREA, ASISTAREA SI EFECTUAREA RECOLTARII DE PRODUSE
BIOLOGICE
III.5 PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA EXPLORARILE PARACLINICE
III.6 POZITIA BOLNAVULUI IN PAT , URMARIAREA FACIESULUI
III.7 URMARIREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE
III.8 ALIMENTATIA PACIENTULUI
III.9 PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA EFECTUAREA TRATAMENTULUI

III.10 EDUCATIE PENTRU SANATATE SI PROFILAXIA BOLII

III.11 EXTRENAREA PACIENTULUI
CAP.IV PLANURI DE INGRIJIRE
CAZ I Intoxicatie cu barbiturice
CAZ II Intoxicatie cu ciuperci
CAZ III Intoxicatie cu alcool etilic
TEHNICA I - SONDAJUL GASTRIC
TEHNICA II PUNCTIA VENOASA
TEHNICA III ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE PARENTERALA
ANEXA 1 -RECOLTAREA SANGELUI PENTRU EXAMENE BIOCHIMICE
ANEXA 2 EXECUTIA INJECTIA INTRAMUSCULARA (i.m.)
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

Motto:

Actul medical nu este altceva decat o intalnire dintre o incredere si o

constiinta

(Gh.Scripcaru)

MOTIVATIA ALEGERII TEMEI

Intoxicatiile ,ca si stare patologica a organismului uman,vor fi descrise si analizate in

detaliu in acest proiect ,la fel ca si partea dedicata tehnicilor specifice corespunzatoare
asistentei medicale pentru bolnavii intoxicati.
Subiectul tratat este structurat in capitole si subcapitole ,cu intentia de a reliza o
expunere clara si in acelasi timp riguroasa, atat a manifestarilor patologice aparute in urma
intoxicatiei, cat si a manevrelor standardizate de interventie sanitara in astfel de cazuri.
Din motive de sinteza , respectand rolul introducerii ,acela de scurta prezentare a unei
lucrari ,as vrea sa subliniez in cateva cuvinte de ce intoxicatiile sunt tema acestui proiect si de ce
cred ca o cunoastere in profunzime a acestui fenomen poate fi interesanta si mai mult , chiar
necesara.
Ceea ce m-a impresionat foarte mult este faptul ca in toate statisticile actuale, referitoare
la acest subiect ,procentul de intoxicare voluntara depaseste cu mult pe cel de intoxicatie
involuntara si este in continua crestere , in special in randurile persoanelor cu varsta cuprinsa
intre 15 40 ani.
Oricare ar fi cauzele unei intoxicatii voluntare ,intr-un pat de spital avem de fapt un
bolnav debilitat fizic dar mai ales cu o suferinta psihologica ,care depaseste competenta unui
asistent medical, dar care nu poate fi ignorata ca si cum nu ar exista ,din contra un comportament
de intelegere ,rabdare si participare la suferinta bolnavului ,poate demonstra nu numai umanitate
si caritate dar mai ales o buna pregatire profesionala.

CAP.I NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A INTOXICAIILOR

Intoxicatia este o stare patologica aparuta ca urmare a patrunderii in organismul uman a unei
substante toxice .Prin substanta toxica se intelege orice fel de substanta care,introdusa in
organism,provoaca tulburari functionale sau leziuni organice.
I.1 Clasificare
a)Clasificare dupa natura toxicului
-Substanta toxica poate patrunde in organism prin diferite cai :
aeriene,digestive,transcutanate,prin mucoasa conjunctiva,nazala sau vaginala
.Intoxicatiile produse in acest mod se numesc exogene.
-Intoxicatiile endogene apar datorita unor boli care determina acumularea de produsi toxici in
corp cum ar fi: uree in insuficenta renala,bilirubina in bolile hepatice,corpii cetonici in diabet.
b)Clasificare dupa modul de producere
-Accidentale (70-80% din totalul intoxicatiilor acute)
-Profesionale-(5-10% din totalul intoxicatiilor acute)
-Intentionate,cu scop suicidar - (10-15% din totalul intoxicatiilor acute)
c)Clasificare dupa evolutia clinica
-Acute
-Subacute
-Cronice
I.2 Tratament general
a)Profilactic

Educarea populatiei prin furnizarea de informatii asupra substantelor toxice de uz casnic cu care
pot veni in contact si modul corect de manipulare a lor. Pregatirea alimentelor in conditii igienice
pentru a preveni toxiinfectiile alimentare.Combaterea abuzului de medicamente si automedicatia.
Respectarea stricta a normelor protective a muncii in cazul noxelor profesionale.
b)Curativ
Este cel care salveaza viata bolnavului.Intoxicatiile reprezinta o urgenta medicala
majora.Respectarea regulilor de tratament conform schemelor standard este cea mai sigura cale
de salvare a vietii intoxicatilor.
Asigurarea functiilor vitale in urmatoarea ordine de lucru:
Controlul cailor aeriene si eliberarea lor de corpii straini sau secretii.Pacientul se aseaza pe
spate,pe plan dur.Se face extensia gatului si se trage mandibula inainte si in sus.
Respiratia artificial ,poate fi facuta in sistemul: gura la gura,gura la nas,prin masca cu balon
Ambu sau intubatie.Uneori,in edemul glotic, este necesara efectuarea traheotomiei de urgenta.
Ritmul este de 20 respiratii artificiale pe minut.
Reanimarea cardiocirculatorie.Se aplica atunci cand se constata:absenta pulsului,pierderea
constientei,apnee sau respiratii agonice,absenta zgomotelor cardiace la auscultatie,colorarea
cianotica a tegumentelor.Masajul cardic extern se face cu o frecventa de 80 apasari pe minut la
adult si 90 la copil.
Montarea unei perfuzii(cale de acces venoasa)la intoxicatii inconstienti care prezinta tulburari
de ritm cardic cu risc letal , pentru a se putea introduce rapid medicamentele necesare in ciculatia
sanguina.
Diminuarea absorbtiei toxicului in organism
Daca poarta de intrare este digestiva se aplica una sau mai multe din urmatoarele metode :
provocarea varsaturilor,spalatura gastrica, aspiratia prin sonda a continutului gastric ,provocarea
de diaree,spalatura intestinala.
Contraindicatii: nu se provoaca varsaturi la intoxicatii cu acizi sau baze,agenti
spumanti(detergenti), la cei inconstienti, pentru ca exista riscul de a agrava leziunile sau de
aspira lichidul in plamani.
Daca poarta de intrare este prin tegumente,se spala intoxicatul cu multa apa(eventual sub
dus) ,se indeparteaza hainele, se fac spalaturi oculare. Daca intoxicatia s-a produs prin injectii
intramusculare sau subcutanate,se leaga un garou desupra locului injectarii.Se aplica pungi cu
gheata,se pot face infiltratii locale cu adrenalina sau excizia depozitului toxic.

 Intoxicatiile prin inhalare:se scoate pacientul din mediul toxic si se instituie oxigenoterapie sau
respiratie artificiala,la nevoie
Eliminarea accelerata a substantei toxice di organism prin diureza
fortata,dializa,exsanguinotransfuzie.
Terapie cu antidoturi
Antidoturile sunt substante capabile sa inactiveze toxicele sau sa antagonizeze efectele
acestora
Pot fi clasificate in:
-Antidoturi specifice , care reactioneaza cu un singur toxic sau cu un grup foarte restrans de
toxice,carora le modifica structura chimica,avand ca rezultat diminuarea sau pierderea toxicitatii
lor.(exemple Naloxona (Narcantil +) in intoxicatia cu morfina, Acetilcisteina in intoxicatia cu
paracetamol)
- Antidoturi fiziologice , care au capacitatea de a anula efectele toxicelor absorbite la nivelul
unui aparat sau sistem,dar nu modifica structura chimica a toxicelor.(exemple albusul de ou,
uleiul de parafina)
Prelevarea de produse pentru identificarea toxicului ( resturi alimentare, tablet, capsule,
lichid de varsatura, pahare,sticle)

Cap .II PREZENTAREA TEORETICA A INTOXICATIEI ETANOLICA

II.1 DEFINITIE
Cunoscut din cele mai vechi timpuri sub diverse denumiri ap
d e via, licoare divin, spirit subtil, mercur vegetal, apa care arde etc.
-a l c o o l u l e t i l i c s e p r e z i n t s u b f o r m a u n u i l i c h i d i n c o l o r , v o l a t i l ( p u n c t u l
de fierbere 78,3C), inflamabil, mai uor dect apa (densitate: 0,789
g / c m 3 ) i miscibil cu aceasta n orice proporie, cu gust arztor i miros caracteristic; este
componenta esenial a buturilor alcoolice.
Intoxicatia cu etanol(alcool etilic) se recunoaste de la primul contact cu bolnavul dupa halena de
alcool.
Atentie ! INTOXICATIA POATE FI MIXTA : CU BARBITURICE,TRANCHILIZANTE
II.2 ETIOLOGIE SI EPIDEMIOLOGIE

Cauze - substantele toxice patrund in organism prin ingestie, prin inhalare, prin injectare sau prin
absorbtie prin piele sau mucoase. Intoxicatiile acute constituie un procentaj ridicat de spitalizari,
fie ca sunt accidentale (casnice sau profesionale), fie voluntare (toxicomanie, tentativa de
sinucidere)
Intoxicatiile cronice sunt legate in mod deosebit de activitatile profesionale (mai ales in
industrie) si de poluarea mediului. Gravitatea unei intoxicatii depinde de toxicitatea produsului in
cauza, de modul de introducere in organism, de doza absorbita, de rezistenta organismului si de
varsta subiectului. Adesea imprevizibila, ea justifica recurgerea sistematica la interventia
medicului. Mortalitatea rezultata in urma intoxicatiilor este actualmente mai mica de 1% la adulti
si de 0,5% la copil.
II.3 ANATOMIE PATOLOGICA
La nivelul aparatului digestiv, alcoolul etilic determina:
1. Tract gastrointestinal
Aproximativ 30% din alcoolul ingerat stagneaza o ora la nivelul tubului digestiv. La mai mult de
10% dintre consumatori are un efect iritant la locul de stagnare cu aparitia unui edem. Se
produce turgescenta vaselor si apar hemoragii, iar tesutul muscular devine lax. 15-20% dintre
consumatori prezinta inhibarea secretiei gastrice, cu evidentierea gastritei alcoolice (prin
precipitarea mucusului protector) care in timp se cronicizeaza. La consumatorii cronici este
afectat transportul intestinal cu instalarea malabsorbtiei, ce va determina la randul ei denutritie si
hipovitaminoze.
2. Ficat
Contactul dintre etanol si ficat dureaza intre 30 secunde si 6 minute. Este afectat metabolismului
lipidic cu acumulare de lipide si degenerescenta grasa a ficatului. Clinic, in afara de steatoza, mai
poate apare hepatita, ciroza si necroza hepatica.
Hepatita alcoolica subacuta reprezinta forma anatomo-clinica tipica pentru alcoolism. Din punct
de vedere clinic, simptomatologia este saraca si necaracteristica:
- inapetenta,
- greata, varsaturi,
- scadere ponderala,
- apare hepatomegalia si, consecutiv, dureri in loja hepatica.
Ciroza hepatica de etiologie etanolica poate fi considerata ultima etapa in evolutia acestui proces
indelungat ce se poate intinde pe perioade intre 10 si 40 de ani, in functie de diversi factori
constitutionali, de frecventa consumului, felul bauturilor si cantitatile ingerate. Clinic se
manifesta prin:
- anorexie marcata,

- sindrom hipovitaminozic,
- dureri abdominale difuze sau colici violente,
- probele hepatice sunt profund alterate,
- in final poate sa apara ascita si icterul.
3. Pancreas
Afectarea pancreatica se manifesta prin:
- hipersecretie pancreatica,
- pancreatita (prin precipitarea proteinelor in canalele pancreatice),
- cancer de cap de pancreas, cu evolutie rapida spre deces.
La nivelul sistemului nervos central si periferic
Deprimarea incepe cu scoarta cerebrala si se continua pana la bulb. Inhibarea centrilor superiori
cu functii de coordonare si control (sistemul reticulat activator) antreneaza si relaxarea centrilor
inferiori ce determina efectul stimulator (aparent) al bauturilor alcoolice (neuronii inhibitori
prezinta o sensibilitate mai mare la efectul deprimant al alcoolului).
La nivelul celulei neuronale apar:
- modificarea stratului lipidic membranar, cu fluidizarea membranei neuronale si efect
deshidratant (mecanism implicat in instalarea dependentei alcoolice),
- perturbarea biosintezei neurotransmitatorilor (GABA, catecolamine) - explica de asemenea
dependenta alcoolica,
- aparitia de falsi neurotransmitatori cu aparitia dependentei alcoolice,
- carente vitaminice (B1, B6, B12, PP, acid folic),
- polinevrite (polineuropatii).
La nivelul aparatului cardiovascular:
Consumul cronic de etanol poate sa determine:
- insuficienta cardiaca,
- hipertensiune arteriala,
- tahicardie,
- tulburari de ritm,
- cardiomiopatie alcoolica.
Consumul de cantitati mici, repetate, de alcool reduce riscul de boli coronariene prin efect
antiagregant si antiaterogen, efect supranumit "paradoxul francez".
La nivelul sangelui si organelor hematoformatoare:
Alcoolul etilic poate determina:
- anemii de tip megaloblastic sau sideroblastic (este slab antagonist al acidului folic),
- hemoliza prin acidoza,
- trombocitopenie,
- leucocitoza,

- scaderea migratiei leucocitelor in zonele inflamatorii si inhibarea formarii pseudopodelor care

duce la o slaba rezistenta la infectii (aceasta fiind insa doar o explicatie partiala).
La nivelul aparatului renal:
Rinichiul consumatorilor sanatosi nu este afectat: se spune ca rinichiul ignora alcoolul".
Metabolismul electrolitilor este influentat astfel:
- scaderea nivelului de Mg creste riscul aparitiei cancerului,
- scaderea concentratiei de Zn duce la eliminarea protectiei antioxidante a organismului,
- cresterea nivelului de Fe favorizeaza aparitia stresului oxidativ indus de alcool.
La nivelul musculaturii striate:
La doze mici totalul lucrului mecanic este crescut, in special ca urmare a scderii senzatiei de
oboseal. Consumatorii fac febra musculara la efort mic datorita acumularii acidului lactic.
La nivelul ochilor:
- implicarea ADH-ului in biotransformarea etanolului explic amauroza etilica (prin deficit de
vitamina A, deoarece ADH-ul transforma printre altele si retinolul in retinal) cu reducerea
partiala sau totala a vederii,
- poate produce midriaza, nistagmus, nevrita optica bulbara.
La nivelul urechilor:
Alcoolul are efect ototoxic.
Imunitate.
Alcoolul are o actiune imunosupresoare.
La nivel endocrin.
La acest nivel au loc urmatoarele modificari:
- sindrom pseudo-Cushing,
- inhibarea MAO care explica sinergismul alcool-tranchilizante (clorpromazina), alcoolhipnotice,
- infertilitate prin inhibarea spermatogenezei si deficit de Zn,
- hipogonadism,
- ginecomastie,
- cancer de san,
- deshidratare datorata faptului ca alcoolul este un inhibitor al AVP (arginin-vasopresina),
- cetoacidoza metabolica,
- osteoporoza.
La nivelul embrionului.

Alcoolul si CH3CHO traverseaza bariera placentara si prezinta efecte teratogene. Pot sa apara:
- "sindromul alcoolic fetal",
- "embriopatie alcoolica",
- "embrio-fetopatie alcoolica" (EFA) care se caracterizeaza prin: retardarea dezvoltarii pre si
postnatale (lungime, greutate si circumferinta capului), dismorfism cranio-facial, anomalii ale
membrelor si articulatiilor, anomalii cardiace, deficit psihic si retardarea dezvoltarii motorii).
Toxicitatea alcoolului este potentata de:
- barbiturice,
- hipnotice,
- tranchilizante,
- fenacetina,
- compusi ai Hg, Pb, As,
- CS2, anilina, benzen, CHCl3, nitroderivati,
- ciuperca Coprinusatramentarius, unele sulfoniluree, disulfiram.

II.4 CLASIFICARE SI SIMPTOMATOLOGIE

Intoxicatia cu alcool etilic este structurata in :
Intoxicatie acuta
Doza toxica letala in cazul intoxicatiei acute cu etanol, este de 5-8g/kg, iar in cazul copiilor de
3g/kg.
Alcoolul etilic are actiune deprimanta asupra sistemului nervos central si in prima faza asupra
sistemului reticulat activator ascendent.
Primele afectate de etanol sunt gandirea si dispozitia, apoi apar tulburarile de vedere, de echilibru
si coordonare motorie.
Intoxicatia acuta cu alcool etilic poate fi:
1. Usoara - corespunzatoare unei alcoolemii de 0.5-1 g la mie.
Este caracterizata de:
- scaderea inhibitiilor,
- tulburari vizuale usoare,
- scaderea vitezei de reactie,
- cresterea increderii in propria persoana.

2. Medie - corespunzatoare unei alcoolemii de 1.53g la mie.

Este caracterizata de:
- ataxie,
- tulburari de vorbire,
- scaderea performantelor motorii,
- scaderea atentiei,
- diplopie,
- alterarea perceptiei,
- tulburari de echilibru.
3. Severa - alcoolemie de 3-5g la mie.
Prezinta:
- alterarea vederii,
- tulburari grave de echilibru,
- stupor.
4. Coma - se instaleaza la o alcoolemie mai mare de 5 g la mie
Predomina insuficienta respiratorie si circulatorie, hipotermia grava (35 C), cu instalarea
colapsului si deces
Intoxicatie cronica
Alcoolismul este diferit de abuzul de alcool.
Alcoolismul (dependenta la alcool) prezinta patru simptome: craving, pierderea controlului,
dependenta fizica, toleranta.
Abuzul de alcool este un pattern al "bautului", fiind asociat cu una sau mai multe situatii pe o
perioada mai scurta de 12 luni:
- neindeplinirea sarcinilor la serviciu, la scoala sau a responsabilitatilor casnice;
- consumul de alcool in situatii care din punct de vedere fizic si legal sunt periculoase, cum ar fi
conducerea de automobile sau utilaje,
- probleme legale legate de consumul de alcool (de exemplu arestare pentru conducere sub
influenta alcoolului);
- continuarea consumului de alcool in ciuda problemelor relationale.
Alcoolismul se instaleaza in timp, descriindu-se patru faze:

1. Faza prealcoolica, cu o durata de la 2-3 luni pana la 3 ani. Este faza in care subiectul cauta
diverse pretexte pentru a putea consuma alcool, iar toleranta fata de alcool creste.
2. Faza de alcoolizare, cu o durata cuprinsa intre 6 luni si 4 ani, se caracterizeaza prin aviditate
fata de alcool si consum in secret; in aceasta faza, apar tulburari de memorie, situatii conflictuale.
Consumatorul va manifesta urmatoarele simptome:
- Amnezie;
- Consum de alcool pentru efectul in sine;
- Ascunderea alcoolului;
- Preocupare fata de alcool;
- Sorbirea cu sete a primului pahar;
- Sentiment de vinovatie privind alcoolul;
- Evitarea conversatiei pe tema alcoolului;
- Amneziile apar dupa aproape fiecare consum.
3. Faza de alcoolism cronic reprezinta un stadiu mai avansat in care apare necesitatea fizica de a
bea; in plus, apar treptat modificari de caracter si comportament, iar clinic se constata tremorul
mainilor si hepatomegalia.
Alcoolicul manifesta urmatoarele:
- Pierderea controlului: consum pana la betie, ebrietate, intoxicatie, coma.
- Rationalizare si Justificare.
- Cresterea presiunii sociale: compensatie pentru pierderea respectului.
- Comportament de grandoare.
- Comportament agresiv.
- Remuscare si vina persistenta.
- Lipsa consumului de apa.
- Modificarea modelelor de comportament.
- Intreruperea relatiilor sociale.
- Pierderea serviciului.
- Consumul de alcool devine de importanta centrala in comportament.
- Limitarea ariei de interese.
- Re-interpretarea relatiilor personale.
- Auto-compatimire marcata.
- Evadare geografica.

- Resentiment irational.
- Protejarea bauturii.
- Neglijarea hranei.
- Prima spitalizare.
- Gelozia alcoolica.
- Scaderea capacitatii sexuale.
- Consum matinal de alcool.
- Schimbarea activitatilor in familie.
4. Faza de alcoolomanie, caracterizata prin consumarea motivata a bauturii, starea de ebrietate in
timpul zilei (incepand cu dimineata) si perioade de betie prelungita. In aceasta faza scade
toleranta fata de alcool, apare lezarea hepatica, se accentueaza tremorul mainilor, iar modificarile
psihice evolueaza spre psihoza alcoolica.
Mecanismele instalarii dependentei alcoolice
Consumul cronic de alcool induce alterari la nivelul majoritatii sistemelor sistructurilor
creierului. Alterarile neuropatologice la nivelul mezencefalului si structurilor corticale sunt
corelate cu afectarea proceselor cognitive. Dupa consumul prelungit de alcool, afectarea
functiilor cortexului prefrontal, din cauza lezarii neuronale, poate compromite mecanismul luarii
deciziilor si al controlului emotiilor, inducand perturbari ale judecatii si pierderea controlului in
ceea ce priveste reducerea consumului de alcool.
Actiunea alcoolului asupra sistemelor de neurotransmitatori
Consumul cronic de alcool are urmatoarele efecte neurochimice:
- scade activitatea serotoninei la nivel sinaptic;
- scade activitatea opioidelor endogene in creier, afecteaza structura moleculara si legaturile de
hidrogen ale encefalinelor, creste numarul receptorilor opioizi;
- inhiba eliberarea de dopamina in zona cerebrala a recompensei si creste metabolizarea
dopaminei, reducand astfel nivelul acesteia la nivel sinaptic, fapt care are ca rezultat o crestere a
numarului de receptori dopaminergici, conducand la cresterea craving-ului pentru alcool;
- scade nivelul GABA din creier, conducand la cresterea starii de anxietate si iritabilitate.
Experimental s-a dovedit dezvoltarea atat a tolerantei acute la alcool, cat si a tolerantei cronice.
In mod obisnuit toleranta fata de alcool este cronica, fiind consecinta ingerarii repetate, in timp, a
unor cantitati moderate de alcool. Este descrisa si o toleranta innascuta la alcool, dar de regula
aceasta este dobandita.

Alcoolul etilic produce diverse tipuri de toleranta:

- comportamentala - care se refera la procese adaptative de invatare pentru a depasi unele dintre
efectele alcoolului;
- metabolica - se dezvolta ca rezultat al inducerii enzimelor de biotransfomare, avand drept
consecinta cresterea cantitatilor ingerate sau a frecventei consumului pentru a obtine efectele
dorite.
Dezvoltarea tolerantei la alcool justifica existenta la alcoolici a unor nivele sanguine mari, fara
ca acestia sa manifeste semnele specifice intoxicatiei etilice.
Alcoolismul este caracterizat atat prin dependenta fizica cat si psihica.
Astfel dependentii pot fi:
- psihici (nu ajung la betia totala),
- fizici (nu se pot opri pana nu ajung la betia totala),
- periodici sau "dipsomani" - ingera cantitati mari de alcool in timp scurt, dar la intervale mari de
timp (ocazional). In acest caz avem de-a face cu "alcoolismul exploziv",
- mai poate fi citat si "alcoolismul de week-end".
Dependenta psihica - reprezinta impulsul psihic irezistibil, pe care il au alcoolicii cronici, de a
continua consumul alcoolului. Sub influenta alcoolului apare o impresie de satisfactie, de
relaxare, de simplificare a unor preocupari sau dificultati, ceea ce duce la dorinta repetarii
consumului, si in final la dependenta psihica.
Modificarea functiilor psihoafective sub influenta alcoolului tine insa si de factori constitutionali,
sociali sau educationali.
Dependenta fizica evolueaza paralel cu dezvoltarea tolerantei, fiind consecinta mentinerii
permanente a unei concentratii de alcool in sange. Dependenta fizica se dezvolta treptat, in
interval de zile, saptamani sau luni, constand in necesitatea de a continua consumul, pentru a
evita tulburarile uneori grave, ce apar la intreruperea administrarii.
Conform DSM IV se precizeaza ca dependenta fiziologica (fizica) de alcool este indicata de
dovezi de toleranta sau simptome de retragere. Sindromul de abstinenta la alcool se
caracterizeaza prin dezvoltarea simptomelor de retragere (care, in general, sunt ameliorate prin
reluarea consumului de alcool, doar 5% dintre subiecti dezvoltand delir si convulsii), la aprox. 12
ore de la reducerea consumului dupa ingestie prelungita, excesiva de alcool. O data dezvoltat
modelul de consum compulsiv, indivizii dependenti petrec perioade semnificative de timp pentru

a obtine si consuma bauturi alcoolice. Acesti indivizi adesea continua consumul de alcool in
pofida consecintelor adverse psihice sau fizice (ex. depresie, afectiuni hepatice etc).
Gravitatea sindromului de retragere (abstinenta) la alcool este influentata de:
- cantitatea de alcool consumata,
- frecventa consumului,
- durata si istoricul consumului.
Sindromul de retragere in cazul alcoolismului se manifesta prin:
- transpiratii,
- greata, voma,
- tahicardie sau hipertensiune,
- agitatie psihomotorie,
- cefalee,
- insomnie,
- slabiciune,
- halucinatii sau iluzii vizuale, tactile, auditive tranzitorii,
- convulsii de tip grand mal,
- tremor al limbii, pleoapelor, mainilor intinse.
Sindromul de retragere la alcool se poate complica prin dezvoltarea unei stari denumite delirium
tremens, caracterizata prin agitatie severa, hiperactivitate autonoma, halucinatii si iluzii.
II.5 DIAGNOSTIC POZITIV SI DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Diagnosticul pozitiv de intoxicatie etilica se pune pe baza a trei factori:
-anamneza;
-tabloul clinic;
-analiza de laborator si explorari functionale;

II.6 COMPLICATII SI SECHELE

Din punct de vedere farmacocinetic, alcoolul se absoarbe aproape in intregime si se
metabolizeaz in ficat in proportie de 90%; rata de metabolizare este de 7-10 g pe or, iar aceasta
scade in cazul afectiunilor hepatice. Instalarea efectelor psihosomatice secundare consumului

cronic de etanol (toleranta si dependenta) este direct proportional cu durata consumului si

cantittile consumate.
In ceea ce priveste complicatiile somatice si fiziologice datorate consumului de alcool, in
practic se remarc urmtoarele:
la nivel SNC pot aprea convulsii, stri confuzionale, psihoze toxice, sindrom Korsakoff,
encefalopatia Wernike-Kosakoff, polinevrita periferic, nevrita optic;
la nivelul aparatului digestiv apar gastrite toxice, ulcere, pancreatit, hepatit cronic, ciroz
hepatic, deficiente vitaminice complexe, hipoproteinemii, absenta vitaminei B1 responsabil de
encefalopatie, crize hipoglicemice, anemie secundar, deficit proteic;
efecte cardiovasculare-cardiomiopatie;
alterarea functiilor imunitare, risc crescut de cancer, accidente vasculare, TBC;
traumatisme cranio-cerebrale;
susceptibilitate la infectii mult mai mare;
sindromul alcoolic fetal consumul excesiv de alcool influenteaza greutatea copilului la
nastere, greutatea placentei, numarul de copii nscuti morti.
Semnele somatice au in vedere un facies hiperemic, transpiratii, tremurturi ale extremittilor,
tahicardie, hipo sau hipertensiune arterial, febr, greturi, vrsturi, diaree, tegumente si mucoase
deshidratate, semne de polineuropatie.
Consumul de alcool are consecinte nefaste si la nivel psihologic, accentuand trsturile
personalittii antisociale, anxioase, depresive si se asociaz personalittii de tip borderline, unei
disforii labile, suspiciozittii violentei. Aceste complicatii se refer la:
crizele convulsive de sevraj care pot fi de sine stttoare, sau pot aprea in cadrul sindromului
de sevraj. Acestea pot aprea intr-o perioad de la 24-72 de ore de la incetarea consumului;
tulburri psihotice, cum este halucinoza alcoolic Wernicke;
tulburri amnestice persistente induse de alcool sindromul amnestic;
dementa alcoolic;
paranoia alcoolic;
sindromul alcoolic fetal;
depresia care poate fi expresia unei tulburri de dispozitie ca reactie la consecintele
dependentei de alcool pe plan social, familial, profesional;

 tulburri de personalitate organic care sunt de fapt tulburri comportamentale: violent,

agresivitate, scderea capacittii de control al instinctelor;
tulburri organice de dispozitie;
tulburri anxioase;
tulburri psihotice;
tulburri psihice asociate: deteriorarea personalittii, comportament suicidar, scderea functiei
sexuale (disfunctii erectile, ejeculare intarziat), gelozia patologic, halucinoza alcoolic.
La aceste tulburri psihosomatice se adaug o serie de simptome de natur psihosocial cum ar fi
izolarea si retragerea din relatiile interpersonale, aparitia unui sentiment general de dezndejde,
culpabilitate, cresterea criminalittii globale (violuri, molestarea copiilor, tentativ de crim sau
chiar crime), cresterea numrului de accidente rutiere, cresterea numrului de tentative de suicid.

II.7 EVOLUTIE SI PROGNOSTIC

n functie de nivelul alcoolemiei:
la o alcoolemie de 0,5 - 1,5%o - faza de excitatie euforica
- stare de euforie, logoree
- comportament necontrolat
- capacitati fizice si intelectuale diminuate
Aceasta stare de "excitatie" este rezultatul actiunii deprimante a alcoolului asupra centrilor
superiori, care scapa de sub controlul activitatii centrilor inferiori.
- modificari:- cardiovasculare: (vasodilatatie cu senzatii de caldura)
- gastrointestinale: (creste secretia acida de suc gastric)
- renale: (cresterea diurezei)
la o alcoolemie 1,5 - 2,5%o - starea de betie alcoolica
- dizartrie idei confuze, incoerente
- diminuarea sensibilitatii

- tulburari de vedere, auz

- tulburari de echilibru
- tulburari de comportament
- greturi, varsaturi (datorate gastritei acute alcoolice)
la o alcoolemie de peste 2,5%o - coma alcoolica
(ca urmare a actiunii deprimante profunde a alcoolului asupra SNC)
- anestezie general, cu abolirea reflexelor osteotendinoase
- pupile normale sau midriatice
- rar convulsii (determinate de hipoglicemia indusa de alcool, mai ales de copii)

Ingestia concomitenta de alcool etilic cu metanol prelungeste perioada de latenta si alterneaza

severitatea simptomatologiei si evolutiei.
II.8 TRATAMENT

a)Tratamentul intoxicatiei acute

Nu exista un antidot specific in intoxicatia cu etanol, masurile terapeutice bazandu-se in principal
pe sustinerea functiilor vitale, mai ales combaterea deprimarii respiratorii (daca pacientul este in
coma), reechilibrarea hidroelectrolitica (datorita efectului diuretic marcat al alcoolului) precum si
administrarea de tonice si vitamine, in special a celor din complexul B, cum ar fi vitamina B1
(Tiamina) si vitamina B6 (Piridoxina). Se recomanda, de asemenea, administrarea de glucoza
intravenos 50% si de naloxona + vitamina B1 (administrarea lor face parte din protocolul de
tratament al tuturor intoxicatiilor ce afecteaza si sistemul nervos central).
Daca pacientul este in coma, se recomanda intubarea orotraheala in vederea combaterii
deprimarii respiratorii, precum si pentru a preveni aspiratia secretiilor (in special gastrice regurgitatii sau voma) care pot determina, odata ajunse in plamani, aparitia unor
bronhopneumonii deosebit de agresive, ce pot duce chiar la moartea pacientului.
Intubarea propriu-zisa presupune montarea in interiorul traheei a unui tub scurt si flexibil,
realizat din material plastic. Tubul ajunge cu capatul terminal sub corzile vocale, iar la exterior
este conectat la un aparat special ce asigura respiratia pasiva a pacientului. Varful tubului de

plastic are un mic balon in jurul sau, care se umfla si solidarizeaza astfel capatul tubului la
suprafata interna a traheei.
Astfel se realizeaza 2 lucruri esentiale:
- impiedicarea aerului pompat de aparat sa se piarda in cavitatea bucala si directionarea lui catre
plamani
- oferirea de protectie pulmonara impotriva lichidului de varsatura, nepermitand continutului
gastric ajuns in gura (deosebit de periculos datorita sucurilor digestive acide) sa treaca mai
departe, prin trahee, in plamani, unde poate duce la aparitia pneumoniei de aspiratie sau chiar
poate determina moartea pacientului prin asfixie.
Dupa acordarea masurilor de prim ajutor si daca intoxicatiei nu ii coexista complicatii majore,
pacientul poate fi externat. Insa, datorita implicatiilor majore de ordin medico-legal si social,
majoritatea spitalelor au reguli stricte privind monitorizarea intoxicatilor cu alcool, pe care ii tin
de cele mai multe ori sub observatie pana cand concentratia de alcool din sange scade sub
valoarea de 100 mg/dl.
b)Tratamentul intoxicatiei cronice

Tratamentul dependentei de alcool cuprinde doua etape:

- Detoxifierea (realizarea sevrajului): se face apel la tratamentul medicamentos pentru
diminuarea simptomelor de abstinenta.
- Reabilitarea (combaterea dependentei de alcool): se instituie tratament medicamentos si
psihosocial pentru a ajuta pacientii sa ramana abstinenti. Orice consum "ocazional", orice paharel
"nevinovat" aduce cu sine recidiva si reluarea consumului, agravarea dependentei. In lumea
specialistilor dar si a celor care au beneficiat de tratamentul alcoolismului si sunt abstinenti se
stie: CONSUMUL sau BAUTUL CONTROLAT pentru un dependent de alcool NU ESTE
POSIBIL!
Terapia medicamentoasa a sevrajului alcoolic urmareste prevenirea delirului si a aritmiilor.
In cadrul detoxifierii se utilizeaz benzodiazepine deoarece acestea reduc simptomele
sindromului de retragere (abstinenta). Oxazepamul este benzodiazepina de electie la alcoolicii cu
atingere hepatica, avand o rata de acumulare scazuta si fiind convertit in metaboliti hidrosolubili,
inactivi. Diazepamul se foloseste in starile confuzionale acute sau subacute, avand si proprietati
anticomitiale si prevenind eventualele crize din timpul sevrajului.
Pot fi utilizate, de asemenea, anticonvulsivante precum carbamazepina, deoarece previn
convulsiile si instabilitatea nervoasa asociate sindromului de retragere.
In cadrul combaterii dependentei alcoolice, cel mai frecvent utilizat este disulfiramul (Antalcool,

Antabuse, Aversan, Abstinil), acesta fiind insa eficient doar pentru pacientii JH puternic motivati
sa renunte la consumul de alcool.
Asociat cu alcoolul, disulfiramul inhiba biotransformarea acestuia la stadiul de acetaldehida, care
se acumuleaza in organism si produce efecte adversede tipul celor:
- respiratorii (dispnee, tuse),
- digestive (greturi, varsaturi),
- circulatorii (hiperemia tegumentelor, senzatia de caldura, tahicardie, HTA),
- nervoase (cefalee pulsatila).
Asocierea repetata (zilnic sau la 2 - 4 zile) permite stabilirea unui reflex conditionat negativ, util
in tratamentul alcoolismului.
Dat fiind profilul farmacocinetic al disulfiramului (absorbtie gastrointestinala rapida si completa,
o rata lenta de biotransformare si eliminare, aparitia efectului dupa 3-4 ore - in medie si atingand
intensitatea maxima dupa 12 ore), fenomenele de intoxicatie acetaldehidica pot sa apara dupa
consumul de alcool, la 4-5 zile de la administrarea disulfiramului.
Disulfiramul este contraindicat persoanelor cu afectiuni:
- cardiace,
- renale,
- hepatice,
- gastrice,
- neuropsihice,
- epilepticilor,
- femeilor insarcinate.
De asemenea, nu se administreaza in caz de ebrietate sau fara consimtamantul persoanei.
Antidepresivele, ca de exemplu sarurile de litiu au eficienta moderata in terapia adictiei etilice si
sunt indicate ca terapie adjuvanta la pacientii adictivi la care se identifica simptome din gama
anxios-depresiva, subiacente adictiei.
In modele experimentale animale si in studii clinice s-a demonstrat eficienta antagonistului
opioid naltrexon ca terapie adjuvanta in tratamentul alcoolismului, deoarece reduce efectele
subiective pozitive ale alcoolizarii.

II.9 PROFILAXIE
Eficienta tratamentului medicamentos al dependentei alcoolice este crescuta de asocierea
psihoterapiei si de masuri active de reintegrare socio-economica si familiala.

Terapia de familie
A inceput sa fie discutata in 1950 si recunoscuta ca mijloc de combatere si terapie in alcoolism
incepind cu anul 1960. Desi metodele alese pentru "terapia de familie" a alcoolismului depind de
conceptiile psihoterapeutului, factorul important il constituie stabilirea unui model de
comunicare intre membrii familiei, acceptarea de catre fiecare dintre acestia a telului comun.
Terapia de grup
O serie de metode utilizate in terapia individuala au fost aplicate la grupuri de alcoolici.
Psihoterapia de grup are la baza conceptia ca anomaliile comportamentului social rezulta din
dificultatile relatiilor interpersonale. Grupurile cuprind in general 7-12 membri, sub conducerea
unui psihoterapeut, dar fiecare membru este sub controlul intregului grup si deci, puterea este
difuza si nu individuala. Un beneficiu al acestei terapii pare sa fie depasirea izolarii alcoolicului
si reinsertia lui in viata sociala si de familie.
Prin metodele de terapie in grup au fost obtinute rezultate interesante, castigandu-se increderea
alcoolicilor in posibila lor vindecare.
Terapia de grup reprezinta o forma inca controversata de tratament, nu numai in privinta
tehnicilor si metodelor de lucru, dar si datorita lipsei unei cercetari adecvate si a unor rezultate
precise care sa tina seama de tipul de alcoolic (primar sau reactiv).
Totusi terapia de grup este o forma de tratament care merita sa fie luata in considerare,mavand o
serie de avantaje ca obtinerea unei apropieri si coeziuni intre membrii sai, asemanatoare
solidaritatii de familie. In cadrul grupului, indivizii sunt mai receptivi la masurile educative si la
asimilarea experientelor, fiind pregatiti pentru reintegrarea sociala.
"Alcoolicii anonimi" reprezinta o organizatie de tratament a alcoolismului foarte bine cunoscuta
in SUA. Capacitatea acestei institutii de a distribui responsabilitatile in randul membrilor sai,
formand astfel o adevarata retea de supraveghere si indrumare terapeutica, are drept efect
antrenarea alcoolicilor in activitati avand ca scop final recuperarea.

CAP. III ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA SI TRATAREA

BOLNVULUI CU INTOXICATIE ETANOLICA

Asistenta medical ,cadru de baza cu pregtire de specialitate , in timpul programului sau de

lucru are cel mai indelungat contact cu bolnavul . Din acest ,motiv atributiile ei sunt complexe si
rolul sau in ingrijirea bolnavului este deosebit.Pentru a raspunde acestor obligatii,asistenta
medicala trebuie sa intruneasca anumite conditii : sa posede o pregatire temenica pe specialitate
si sa manifeste permanent dorinta de a-siperfectiona cunostintele;sa iubeasca oamenii si sa
dovedeasca devotement in ingrijirea lor ; sa fie calma,rabdatoare ,ingaduitoare fata de bolnavi ;
sa aiba spirit de observatie ,orientare profesionala si operativitate in activitatea de ingrijire si
supraveghere a bolnavilor;sa manifeste spirit de daruire in indeplinirea misiunii sale nobile,sa fie
buna gospodina.Sunt doar cateva din cele mai importante calitati pe care asistenta medicala
trebuir sa si le cultive necontenit,intrucat far acestea risca sa aiba insatisfactii.
Printre atributiile specifice asistentei medicale amintim : s primesca bolnavii veniti la consult
sau pentru internare ;sa-i ajute sa se acmodeze la conditiile oferite de unitatea saniatera ;sa-i
informeze despre regulile de comportare in spital;in cadrul ingrijirii in spital sa
participle,obligatoriu, la vizita medicului;sa-si noteze sis a execute intocmai indicatiile acstuia in
privinta explorarilio,tratamentului,regimului alimentar si de odihna al bolnavilor;sa vegheze sau
sa administreze personal medicamente bolnavului conform indicatiilor medicului;sa
supravegheze permanent starea bolnavilor,inregistrand in foaia de observatie datele cele mai
importante ale functiilor vitale (temperature,puls,tensiune arteriala,respiratie,diureza,scaun)
notand modificarile intervenite in evolutia sanatatii acestora si aducandu-le oparativ la
cunostinta medicului;s programeze bolnavii,conform indicatiilor medicului,pentru efectuarea
examenelor de specialitate si paraclinice si sa-i insoteasca in aceste locuri;sa recolteze probe
biologice (sange,urina,materii fecale,sputa) si sa le transporte la laborator;sa ajute pe medic
pregatind cele necesare la efectuarea punctiilor pleurale,abdominal,hepatice;asigurand trimiterrea
probelor la laborator conform indicatiilor medicului; sa inscribe in foaia de obserevatie
rezultattele analizelor si explorarilor ;sa raspunda prompt si fara comentarii la solicitarilor
bolnavilor ; sa participe la distibuirea maselor sau la alimentarea unor bolnavi;sa schimbe
lenjeria de pat si de corp a bolnavilor;sa-i ajute atunci cand este cazul la efectuarea igienei
personale;sa asigure sis a raspunda de curatenia in saloanele in care lucreaza,precum si de
aplicarea tuturor normelor de igiena si antiepidemice;sa asigure sis a pregateasca instrumental
necesar injectiilor,efectuarii Tubajelor,clismelor,sa se ingrijeasca de intretinere si folosirea
mobilierului si inventarului existent in saloane;sa se integreze in programul de munca al
unitatii,iar la iesirea din tura sa predea in scris,asistentei care preia activitatea,planul de
investigarii si tratament ce trebuie urmat etc.
III.1 INTERNAREA BOLNAVULUI SI ASIGURAREA CONDITIILOR DE
SPITALIZARE
Internarea in spital constituie pentru fiecare bolnav o etapa deosebita in viaa sa, deoarece se realizeaza
in scopul vindecarii sale, dar se intrerup legaturile permanente cu munca, familia si prietenii sai.

In cadrul serviciului de primire bolnavul are primul contact cu spitalul la biroul de internari, unde :
se identifica bolnavul, se verifica biletul de internare ( sau de trimitere ), se inregistreaza datele
personale in registrul de intrari/iesiri din spital si se pregateste bolnavul pentru examenul medical.
De la serviciul de internare bolnavul e condus la sectia interne unde medicul hotareste
salonul in care va fi internat bolnavul, innd seama de diagnostic, stadiul si gravitatea bolii,sex.
Asistentei ii revine ca sarcin :
- ajutorul acordat bolnavului la dezbrcare si imbrcare
- ajutorul la efectuarea ingrijirilor igienice.
Identificarea si cunoasterea adresei pacientului sau a celui mai apropiat apartinator au o
importanta pentru a se instiinta membrii familiei in caz de agravare a bolii sai deces.
La internare pacientul va primi echipamentul spitalului, hainele acestuia vor fi inventariate, inregistrate
si pastrate intr-o incapere destinata acestui scop. Bolnavilor sau apartinatorilor li se inmaneaza un bon pe
baza caruia se restitue imbracamintea la externare. In cazul in care persoanele venite la internare
prezinta paraziti, se va efectua deparazitarea lor si a efectelor acestora, inainte de depozitare.
Asistenta medical preda foaia de observatie la registratura sectiei si conduce bolnavul in
salon, unde il va prezenta celorlalti bolnavi si il va ajuta sa isi aranjeze obiectele personale in
noptiera
-Asigurarea conditiilor de spitalizare
Scopul spitlizrii e vindecarea bolnavilor, de aceea trebuie create conditii care cresc capacitatea de
vindecare a organismului, forta de aprare si scoaterea bolnavuluide sub eventualele influene nocive ale
mediului in care traieste.
Saloanele trebuie sa fie luminoase, bine aerisite, fara curenti de aer. Temperatura salonului trebuie
sa fie de 18-20 C. Aerul trebuie sa fie umidificat.
Asistenta isi va petrece timpul in care nu are sarcini concrete de ingrijire printre bolnavi ; discuta cu
ei incercnd s le castige increderea si s stabileasc o relatie de comunicare cu bolnavii. Aceasta
apropiere de bolnav o va ajuta la indeplinirea sarcinilor de ingrijire, incuraj nd bolnavul si inl turnd
anxietatea pe care bolnavul astmic o are.

III.2 Participarea asistentei medicale la examenul obiectiv

Examenul medical al bolnavului poate avea loc in conditii ambulatorii sau la spital;indiferent
insa de loc,se efectueaz dupa o anumita metodologie care este unica pentru toate specialitiile
medicale.Aceasta const in aplicarea celor cinci metode clinice de investigaie,si
anume:interogatoriu (discuia medicului cu pacientul),inspecia(folosirea analizatorului
vizual),palparea(folosirea simului tactil),percuia(combinaie intre simul tactil si analizatorul
auditiv)si ascultaia.La examenul clinic,pentru obiectivitate si completare,se adaug examenele
paraclinice ce constau din analize de laborator si explorari:radiologice,cardiovasculare,respiratorii,endoscopice. Examenul clinic are doua etape distincte : cea a informrii
medicului prin date subiective,rezultate din discuia cu bolnavul(anamneza) si examenul obiectiv
fizic efectuat prin :inspecie,palpare,percuie si ascultaie.
Examenul fizic : Inainte de a trece la examenul obiectiv propriu-zis ,asistenta medical trebuie
s cantareasca si s msoare bolnavul in inaltime(talia),notand ca atare datele obtinute in rubrica
respectiv a foii de observaie.
Inspecia se face in maniera general,dar si pe segmente,aparente,etc.Acesta urmarete talia si
tipul constitutional al bolnavului,faciesul(expresia fetei imprimat de boala,pe care o are
bolnavul care sta la pat) ,aspectul tegumentelor si mucoaselor(culoare
normal,icterica,palida,cianolica,hiperpigmentata,etc.),existena unor formaiuni
papiloase,cruste,cheloide etc., aspectul palmelor,plantelor(tlpilor) si al unghilor,relieful
anatomic al muschilor,oaselor,articulatiilor,eventuale aspect anormale depistate prin examenul
segmentar si cu aparate ( cavitatea bucala , buze ,limba ,dinti ,faringe) ,regiunea gatului mai
ales partile antero-laterale -,aspectul toracelui (static si dynamic , miscrile respiratorii),aspectul
regiunii precordiale, (sediul socului varfului inimii :bombarii ,retractii) forma si dimensiunile
abdomenului (miscarile acestuia in raport excursiile respiratorii,hernia,asimetrii,semne de
interventie chirurgicala ,vergeturi)
In timpul inspectiei bolnavului,asistenta medical trebuie sa ajute pe medic ,fie susinnd si
pozitionnd pacientul ,fie dezbracandu-l pe acesta,in functie de regiunea examinata.Cu aceste
ocazii ea poate observa unele detalii a caror evolutie este bine s-o urmareasca pe parcurs.
Palparea este o metod veche de examinare clinic bolnavului ,iar datele culese prin palparea
metodic si adaptat fiecrei regiuni,segment ,formaiune normal sau patologic,integrate in
contextual simptomatologiei subiective si al inspeciei ,el poate ajuta pe medic in afirma sau
infirma unele concluzii diagnostic. Prin palpare se poate constata : temperatur ridicat
,uscaciunea ,umiditatea,elasticitatea,amplitudinea miscrilor respiratorii ,vibratiile
vocale(fremtul pectoral), trasmise pereilor toracici in timpul rostirii expresiei utilozat in
clinica : trei zeci si trei ,sediul limbii unele vibratii patologica la nivelul proiectiei pe torace a
acesteia ; dimensiunile ,sensibiloitatea si consistena ficatului si splinei ; sensibilitaea zonei
colecistice ,a diverselor zone de pe abdomen (puncte dureroase specific pentru unele organe) ca:
stomac,dupen, colecist ,pancreas.

Percuia s-a dezvoltat ca metod clinic mult mai trziu in comparaie cu celelalte metode clinice
prezentate mai sus ,acesta avnd , ca orice lucru nou , att adversary ct si adepi care au
dezvoltat-o.
Iniia ,percuia se facea direcrt cu palma sau ce degetele minii incovoiate , cu care se loveau
zonele de percutat; a fost metoda imediat . Prin aa zisa metod digito-digitatl ,medical
plaseaza ferm faa palmar a minii stngi pe suprafaa diverselor regiuni sau zone ale
corpului ,cu degetele uor rsfrnte ,executnd succesiv percuii cu pulpa degetului medius de
la mna dreapt ,incovoiat ca un ciocan , pe cea de-a doua falang a mediusului minii stngii.
Ascutaia este o metod tot att de veche ca si medicina, dar la inceput se fcea direct ,prin
aplicarea urechii medicului sau a asistentei pe zona de ascutaie.Incepnd cu prima jumtate a
secolului al XIX lea s-a descoperit stetoscopul. Cu ajutorul stetoscopului pot fii ascultate zone
inaccesibile sau mai greu accesibile urechii. Ascultaia aparatului respirator poate pune in
eviden zgomotul de fond al plmnului normal ,numit mumur vesicular , iar in condiii
patologice : suflul tubar , suflul pleuretic, precum si zgomotele supraadugate ca : raluri
crepitante , frecturi pleurale.
In continuare se examineaz reflexele osteotendioase ,formaiunile cutanate ,pupilare ;se
apreciaza orientarea temporo- spatial a bolnavului .
Avnd cunotine elementare de anatomie si fiziologie ,precum si de tehnic a ingrijirii
bolnavului , asistenta medical poate si trebuie ,fie s ia atitudine corespunztoare atributiilor si
cunotinelor sale , aplicnd ea insi unele msuri si manevre de tratament ,fie s avertizeze
medicul .
O dat cu terminarea examenului clinic,medicul stabilete in raport cu suferina pe care o
consider de prim importan programul de examinri paraclinice pe care le inregistreaz in
foaia de observaie ,iar asistenta urmreste ,rspunde si particip direct la efectuarea unora dintre
acestea .
III.3 ASIGURAREA IGIENEI CORPORALE SI GENERALA A PACIENTULUI
III.3.1 Pregatirea patului si a accesoriilor lui
In conditiile spitalizrii, patul reprezint pentru fiecare bolnav spatiul in care isi petrece majoritatea
timpului si i se asigur ingrijirea.
Accesoriile patului sunt : salteaua, 1-2 perne, patura, cearceaful, doua fete de perna, musama, aleza
sau traversa.
Atta patul cat si accesoriile lui se vor pastra in conditii de curatenie.
Tehnica pregatirii patului :

Tehnica poate fi realizata de 1-2 persoane.

III.3.2 Schimbarea lenjeriei de pat
Materialele necesare pentru schimbarea lenjeriei de pat sunt : cearceaful de patur, fee de
pern, cearceaf de pat, aleza, muama, sac de rufe murdare.
III.3.3 Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientului
Prin igiena bolnavului se inelege ansamblul de tehnici si proceduri utilizate in scopul intreinerii
curateniei, mucoaselor, tegumentelor si fanerelor, ceea ce reprezint, in fond, si o modalitate de aprare
a organismului impotriva bolilor.
III.3.4 Efectuarea toaletei generale si pe regiuni a pacientului
In efectuarea toaletei se va tine cont de anumite reguli si conditii :
- ferestrele si usile incperii sa fie inchise.
- temperatura incaperii sa fie de circa 18-20 C.
- toaleta se face inainte de masa si nu dupa ce bolnavul a mancat.
- se evita baia prelungit si prea obositoare.
- protejarea lenjeriei de pat ( daca toaleta bolnavului se efectueaza la pat ).
Prul trebuie sa fie curat, unghiile sa nu contina murdarie si sa fie taiate, conductul auditiv
extern, nasul sa nu contina rinoree, cruste.
III.4 PREGATIREA, ASISTAREA SI EFECTUAREA RECOLTARII DE PRODUSE
BIOLOGICE
Recoltarea sangelui :
Sngele se recolteaza pentru examinari hemotologice. Biochimice, serologice, bacteriologice,
parazitologice.
Recoltarea sangelui se face prin :
-

intepare - la adult pulpa degetului sau lobul urechii, iar la copii fata plantara a halucelului sau
calcaiului.
punctie venoasa.

1.Recoltarea sangelui capilar prin inepare

Recoltarea se efectueaz pentru examenele hematologice : hemoleneograma, dozarea hemoglobinei,

determinarea timpului de sangerare si coagulare, pentru examen parazitologic.
Materiale necesare : manusi de cauciuc sterile, tava medicala curata, solutii dezinfectante ( alcool
70 ), ace sterile, tampoane de vata, camera umeda ( cutia Petri), lame uscate si degresate, pipete Potain.
Tehnica : Bolnavul va fi asezat in pozitie sezanda cu mana sprijinita. Se aseptizeaza pielea
degetului inelar sau medius cu un tampon cu alcool 70. Se evita congestionarea prin frecare puternica si
prelungita. Se asteapta evaporarea completa a alcoolului. Cu un ac steril se inteapa cu o miscare brusca
pielea pulpei degetului, in partea laterala a extremitatii, perpendicular pe straturile cutanate. Cu un
tampon steril uscat se sterge prima picatura. Se lasa sa se formeze o picatura de sange din care se
recolteaza cu pipeta sau lama. Se sterge cu un tampon cu alcool 70.
2.Recoltarea sangelui prin punctie venoasa
Recoltarea se efectueaza pentru examene de laborator, biochimice, hematologice, serologice si
bacteriologice.
Locul punctiei : venele de la plica cotului, bazilica si cefalica, unde se formeaza
un M venos prin anastomozarea venelor antebratului ; venele de pe fata dorsala a mainii, venele
femurale, venele subclaviculare, venel maleolare interne, venele jugulare si epicraniene ( la copii ).
Materiale necesare : perna tare elastica pentru sprijinirea bratului, musama mica, aleza mica,
alcool sau benzina iodata sau tinctura de iod, instrumente si materiale steril, ace sterile de 25-30 mm si
diametrul de 6/10, 10/10 mm, seringi,pense, manusi de cauciuc, tampoane de vata, garou de cauciuc, sau
banda Esmarch, eprubete uscate si etichetate, fiole cu solutii medicamentoase, solutii perfuzabile, tavite
renale.
Pregatirea bolnavului : Bolnavul e asezat intr-o pozitie confortabila. Se examineaza cavitatea si
starea venelor avand grija ca hainele san u impiedice circulatia de intoarcere la nivelul bratului. Se
aseaza bratul pe pernita si musama in abductie si extensie, se dezinfecteaza tegumentele, se aplica garoul
la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei strangandu-l astefel incat sa se opreasca circulatia
venoasa fara a comprima artera. Se recomanda bolnavului sa stranga pumnul, venele devenind
turgescente.
Tehnica : Asistenta imbraca manusile sterile si se aseaza vis - a - vis de bolnav. Se fixeaza vena cu
policele maini stange la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand o usoara compresiune si tractiune in jos
asupara tesuturilor vecine. Se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus in mana dreapta intre police si restul
degetelor. Se patrunde cu acul, traversand in ordine tegumentul in pozitie oblica, apoi peretele venos,
invingandu-se o rezistenta elastica pana cand acul inainteaza in gol. Se schimba directia acului cu 1-2
cm in lumenul venei. Se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratii cu seringa. Se continua
tehinca in functie de scopul punctiei venoase, injectarea medicamentelor, recoltarea sangelui. In caz de
sangerare ( emisie de sange ), se prelungeste acul cu un tub de polietilena care se introduce in vasul
collector, garoul ramanand strans pe brat. Se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea garoului. Se

aplica tampon imbibat cu solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului. Se retrage apoi brusc
acul. Se comprima locul punctiei in 1`-3`, bratul fiind in pozitie verticala.
Dupa tehnica se face toaleta locala a tegumentelor, se schimba lenjeria daca sa murdarit, se
pregateste sangele pentru trimis la laborator si se reorganizeaza locul de minca.
Procedeul de recoltare e stabilit in functie de analizele ce urmeaza sa se efectueze.

III.5 Participarea asistentului medical la explorarile paraclinice

Concomitent cu examinarea clinica, medicul stabileste ,in prezenta asistentei ,atat planul
investigaiilor paraclinice,cat si pe cel terapeutic.
Dintre activitiile zilnice ale asistentei,foarte inportant este notarea in caietul de activitate
proprie a planului de explorri pentru fiecare pacient in parte.Ea trebuie sa aduc la cunostina
medicului rezultatele analizelor de laborator si al explorarilor diverse ,s-i insoteasca pe bolnavi
la unele explorari sau sa participle in salon la unele menevre executate de catre
medic,asigurandu-i acestuia ,din timp, instrumentul necesar ,in conditiile corespunzatoare.In
fiecare dimineata,sau atunci cand stabileste medicul, asistenta medical va trebui sa preleveze
unele produse biologice (sange ,urin ,sput,materii fecale) si sa le duc personal la
laborator,consemnnd in foaia de observaie data prelevrii si notand pe ticheta probei numele
bolnavului,numarul salonului ,al patului ,sala recoltrii,felul analizei cerute .De precizat
ca,pentru unele prelevri de produse biologice,asistenta trebuie sa respecte anumite reguli si
tehnici.De asemenea ,ea trebuie sa execute direct unele explorari si manevre ca:tubaje gastrice
,duodenale ,clisme,cateterisme uretro-vezicale,etc.
III.6 POZITIA BOLNAVULUI IN PAT ,URMARIAREA FACIESULUI
La majoritatea afectiunilor de baza cea mai convenabila pentru bolnav e cea semisezanda. Acest lucru nu
trebuie fortat si daca starea bolnavului nu contrazice, alegerea pozititei trebuie lasat la alegerea lui. In
toate cazurile insa el va fi indemnat sa-si schimbe pozitia cat mai des pentru a evita complicatiile
hipostatice.
Bolnavului i se va explica ca pozitia sezand da la marginea patului, cu toracele impins inainte, cu
mainile pe langa corp, favorizeaza o buna oxigenare, deoarece el are impresia ca se sufoca.
Pozitia bolnavului trdeaza nu numai o anumita stare patologic, ci si gradul de severitate a
imbolnavirii. Astfel daca intr-o imbolnavire usoara bolnavul ramane activ, intr-una grava intalnim
pozitie pasiva ( musculature fara tonicitate, absenta miscarilor active ). Expresia fetei poate traduce
unele stari ca : anexitate, durere, anorexie, deprimare.
Ea se manifesta in functie de starea generala a bolnavului, si de aceea, expresia fetei trebuie
urmarita permanent.

La pacientii cu intoxicatii faciesul exprim spaima si sete de aer ( bolnavul are senzatie de
asfixiere ). Ei stau cu gura intredeschisa, sunt cianotici la fata, tegumentele sunt palide, cenusii,
acoperite de transpiratii reci.
In mod normal, acesti pacienti se pot mobiliza singuri cu greutate, in functie de tipul de reactivitate a
pacientului.
III.7 URMARIREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE
Una dintre cele mai importante sarcini ale asistentei e supravegherea functiilor vitale si vegetative si
noatarea acestora in foaia de observatie, iar in cazul modificarii bruste a acestora se anunt medicul.
Modificarile functiilor vitale reflecta starea general a bolnavului, precum si evolutia bolii.
Miscrile respiratorii la omul sanatos sunt simetrice si ritmice, iar frecventa normala a
respiratiei e de 16-18 resp/min., putand insa varia dupa varsta si sex
Tulburari respiratorii vor constitui un indice important in stabilirea diagnosticului si aprecierea
evolutiei bolii. Ajuta s recunoastem precoce, eventualele complicatii si la formularea unui
prognostic. Din acest motiv, e foarte important ca asistenta s urmareasca si s noteze respiratia
pacientului in foaia de temperature cat mai prcis. Pe foaia de temperatura notarea respiratiei se
face cu un pix verde unindu-se apoi cu valoarea anterioara. Curba respiratorie se obtine prin
unirea valorilor obtinute la fiecare masuratoare, dimineata si seara. Pentru fiecare linie orizontala
a foii de temperatura se socoteste o resp/min. Asistenta medicala va urmarii inspiratiile timp de 1
minut.
III.8 ALIMENTATIA PACIENTULUI
Alimentatia activ se face in sala de mese sau in salon pe o masa sau la pat.
Alimentatia pasiva se face persoanelor imobilizate la pat, in pozitie sezand, sprijinit. In acest caz se
foloseste o masut speciala care se fixeaza deasupra patului.
Un rol al asistentei medicale e supravegherea alimentatiei bolnavului. La servirea mesei bolnavul e
incurajat, i se explic importanta nutritiei in procesul de vindecare.
Alimentele permise pentru consum la bolnavul cu intoxicatie sunt :
-

legume diferite
preparate cu cantitati mici de grasime neprajita
fructe crude, compoturi
supe de legume
paine neagra
lapte proaspat cand nu determina manifestari alergice

III. 9 Participarea asistentului medical la efectuarea tratamentului

In sarcina asistentei medicale intr si aplicarea in cea mai mare parte a tratamentului prescris de
medic si mai ales urmrirea respectrii administrrii medicamentelor .Unii bolnavii, dei instruii
de ctre medic i/sau asistenta medical ,fie nu respectiv secvenialitatea administrrii
medicamentelor ce le-au fost prescrise ,fie renun voluntar la ele . Din acest motiv
supravegherea tratamentului de ctre asistent are o mare importan. In unele cazuri asistenta ,
avnd contact mai indelungat cu bolnavul ,poate surprinde unele reacii adverse la medicamente
(reacii alergice ,anafilactice), situaie in care ea poate s intrerup medicaia din proprie
iniiativ sau dupa caz, s anune medical pentru ca el s hotrasca ce trebuie fcut .In acelai
sens asistenta are rol important si in urmarirea bolnavilor cu transfuzii si perfuzii ,precum si in
alimentaia bolnavilor.
III.10 EDUCATIE PENTRU SANATATE SI PROFILAXIA BOLII
Alcoolul este un tip de drog, o substant psihoactiv si un toxic celular cu efect
tranchilizant asupra sistemului nervos central. Actiunea sa const in inhibarea
transmiterii impulsurilor nervoase. De exemplu se inregistreaz cresterea vitezei de
reactie si slabirea atentiei, Efectele psihologice le consumului de alcool pot crea
impresia depasirii starilor de teama si inhibare, poate sa faca singuratatea mai
suportabila, poate diminua sentimentele de inferioritate.
Pentru sistemul nervos central alcoolul actioneaza in functie de cantitatea
consumata: in doze mici, pana la 200 ml de bere sau 1 pahar de 100ml de vin, se
produce un efect stimulator (creste debitul verbal, dispar inhibitiile, creste gradul de
iritabilitate nervoasa), dar consumat in doze mai mari are efect inhibitor (reactii
slabe la stimuli durerosi, capacitate de discernamant slaba, atentie si memorie
alterate).
Efecte daunatoare asupra organismului sunt de asteptat in timp cu mare
probabilitate, daca doza medie zilnica depaseste aproximativ 40 de grame de alcool
pur. Ca aliment 1 kg de alcool are o putere calorica de 29 kJ, dar nu contine
vitamine, saruri minerale etc). Un litru de bere contine 2000 kJ, acopera 20% din
necesarul de energie al uni barbat ce presteaza o activitate cu eforturi fizice medii
Alcoolul este un alt tip de drog, o substanta psihoactiva si un toxic celular cu efect
tranchilizant asupra sistemului nervos central. Actiunea sa consta in inhibarea
transmiterii impulsurilor nervoase. De exemplu se inregistreaza cresterea vitezei de
reactie si slabirea atentiei, Efectele psihologice le consumului de alcool pot crea
impresia depasirii starilor de teama si inhibare, poate sa faca singuratatea mai
suportabila, poate diminua sentimentele de inferioritate.
Pentru sistemul nervos central alcoolul actioneaza in functie de cantitatea
consumata: in doze mici, pana la 200 ml de bere sau 1 pahar de 100ml de vin, se
produce un efect stimulator (creste debitul verbal, dispar inhibitiile, creste gradul de

iritabilitate nervoasa), dar consumat in doze mai mari are efect inhibitor (reactii
slabe la stimuli durerosi, capacitate de discernamant slaba, atentie si memorie
alterate).
Efecte daunatoare asupra organismului sunt de asteptat in timp cu mare
probabilitate, daca doza medie zilnica depaseste aproximativ 40 de grame de alcool
pur. Ca aliment 1 kg de alcool are o putere calorica de 29 kJ, dar nu contine
vitamine, saruri minerale etc). Un litru de bere contine 2000 kJ, acopera 20% din
necesarul de energie al unui barbat ce presteaza o activitate cu eforturi fizice medii
psihoactiva si un toxic celular cu efect tranchilizant asupra sistemului nervos
central. Actiunea sa consta in inhibarea transmiterii impulsurilor nervoase. De
exemplu se inregistreaza cresterea vitezei de reactie si slabirea atentiei, Efectele
psihologice le consumului de alcool pot crea impresia depasirii starilor de teama si
inhibare, poate sa faca singuratatea mai suportabila, poate diminua sentimentele
de inferioritate.
Pentru sistemul nervos central alcoolul actioneaza in functie de cantitatea
consumata: in doze mici, pana la 200 ml de bere sau 1 pahar de 100ml de vin, se
produce un efect stimulator (creste debitul verbal, dispar inhibitiile, creste gradul de
iritabilitate nervoasa), dar consumat in doze mai mari are efect inhibitor (reactii
slabe la stimuli durerosi, capacitate de discernamant slaba, atentie si memorie
alterate).
Efecte daunatoare asupra organismului sunt de asteptat in timp cu mare
probabilitate, daca doza medie zilnica depaseste aproximativ 40 de grame de alcool
pur. Ca aliment 1 kg de alcool are o putere calorica de 29 kJ, dar nu contine
vitamine, saruri minerale etc). Un litru de bere contine 2000 kJ, acopera 20% din
necesarul de energie al uni barbat ce presteaza o activitate cu eforturi fizice medii

III.11 EXTRENAREA PACIENTULUI

Momentul in care bolnavul s-a vindecat si rupe contactul cu spitalul si personalul medical se
numeste externare.
Externarea se face pe baza biletului de externare semnat si parafat de catre medicul care a ingrijit
pacientul.
Imediat dupa externare incepe perioada de covalescenta in care pacientul trebuie s continue o
perioad tratamentul pentru vindecarea complet.
Medicul si asistenta de ingrijire sfatuieste pacientul in privinta regimului de viata, facandu-se
educatia pentru sanatate, foarte importanta in viitorul pacientului.

CAZURI CLINICE
CAZ I
Plan de ingrijire
I Date fixe
Numele si prenumele : S.V
Nationalitatea :roman;
Limba vorbita : roman;
Religie : ortodox ;
Varsta : 33 ani;
Sexul : feminin;
Diagnostic :Intoxicatie acut medicamentoas (tentativa de suicid)
II Date variabile
Domiciliu :str .Avram Iancu ,localitatea Unirea
Ocupatia:functionar;
Relatii cu familia : bune;
Relatii cu pietenii : retrasa ;

III Istoricul bolii

In urm cu cateva ore inger in scop suicidal

un numar nedeterminat de tablete de Fenobarbital ,dup care pacienta se prezint la serviciul de

urgene al spitalului judeean Alba Iulia pentru dureri abdominale ,slabiciune
muscular,dificultate in vorbire,somnolent alternat cu agitaie ;

IV Anamneza asistentei medicale

-tegumente si mucoase : palide;
-tesut conjuctiv adipos: normal reprezentat;
-sistem ganglionar : ganglion superficiali nepalpabili;
-sistem muscular : normoton,normokinetic;
-sistem osteo articular : integru,articulatii mobile,nedureroase la miscari active si passive;
-aparat respirator: torace normal conformat,miscari respiratorii ritmice,simetrice;
-aparat cardio vascular:nu sunt modificari,TA 130/80 mmHg,AV=98;
- aparat digestiv: abdomen sensibil la palpare,greata;
-ficat ,splina,cai biliare: nu sunt modificari;
-aparat renal:lojile renale libere,nedureroase la palpare,rinichi nepalpabili,mictiuni fiziologice;
-aparat genital: organe genital externe de aspect normal;
-sistem nervos si organe de simt : reflexele osteoteridinoase (ROT) prezente, egal bilateral.Stare
deperesiva
V Anamneza medicala
-

Heredo colaterala:neag luesul,TBC ul,SIDA ,alte boli cornice in familie;

Personale fiziologice:dezvoltare fizic in raport cu varsta;
Personale patologice: apendicectomie la 12 ani,boli ale copilariei;
Factori de risc legati de modul de viat : fumtoare,butoare de cafea,alcool
ocazional;
Medicatia de fond administrate inaintea internrii: nu a avut;

Situatia la internare :
Inaltime: 178 cm;
Greutate : 80 kg;
T.A.=130/80mmHg;
P=98/min;
T= 36,2 C;

R=26/min ;
Vaz= bun; Auz = bun;

NEVOI
SURSE DE DIFICULTATE
FUNDAMENTALE
DEFICITARE
1) Nevoia de a
- Usor dispneic
respira si a
- Usor tahicardic
avea o buna
circulaie

2) Nevoia de a

-dureri abdominale
,posibil afectare a
mucoasei gastrice
- great

manca si a
bea

3)Nevoia de a
elimina

4)Nevoia de a
dormi,de a se odihni

- oligurie

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA

DIAGNOSTIC
DE NURSING

dependent
- Senzatie se
sufocare
-tegumente si mucoase
palide

-dispnee
manifestat prin
respiratia usor
ingreunat
datorit scaderii
capacitatii de
expansiune
pulmonar
Durere
abdominal
manifestat prin
gemete datorit
ingestiei excesive
de medicamente
Eliminare
inadecvata
cauzata de
dezechilibrul
metabolic
manifestat prin
oligurie.
Somn inadecvat
calitativ si
cantitativ cauzat
de disconfortul
creat de mediul
spitalicesc ,cat si
de efectul
medicamentelelor
ingerate.
Dificultatea de asi asuma o
postur
functional din
cauza pierderii
echilibrului.

- dependent
inapetent
-anxietate
-slbiciune
Dependent
- Eliminari
renale
diminuate

Mediul spitalicesc

dependent
somn agitat
-insomnie
-oboseal
-iritabilitate

5)Nevoia de a avea
o buna postura

6)Nevoia de a
mentine

Postura modificat
datorit starii generale
modificata

dependent
-postura inadecvat
-stare generala adecvat
- Incoodonare motorie
Independent

temperatura in
limite fiziologice
7)Nevoia de a fii
curat
8)Nevoia de a evita
pericolele
9)Nevoia de a
comunica

10)Nevoia de a
practica religia
12)Nevoia de a se
recreea

13)Nevoia de a se
reliza
14)Nevoia de a
invata

OBIECTIVE DE
INGRIJIRE
-pacienta sa prezinte o
buna respiratie
-mentinearea unei
circulatii adecvate

Nu isi poate efectua

singur ingrijirile
igienice

dependent

Adinamic,confuzie

dependent

Comunicare
ineficienta la nivel
afectiv datorita
intoxicatiei

dependent

ortodox

independent

nu poate avea
activitati recreative
datorita starii generale
alterate

dependent

stare general alterat

-

necesit educat in
vederea aderrii la un
stil de viat snatos

Dificultatea in asi acorda ingrijiri

de igiena.

aspect neingrijit

Percepere
inadecvata de
sine

anxietate
-neliniste

dependent
dependent

INTERVENTIILE ASISTENTEI
MEDICALE
AUTONOME DELEGATE
-linistesc pacienta -administrez la
-asez pacienta in
indicatia
pozitie semimedicului
sezanda pentru ai
glucoza 5%,
usura respiratia
1000 ml ser
-determin valoarea fiziologic,
pulsului la nivelul vitamina B1,B6
arterei radiale
fII
-determin valoarea
T.A.
-asigur conditii de
microclimate
-administrez
oxigen
-administrez

EVALUAREA
INTERVENTIILOR
-

Pacienta
prezint
dispozitie
ameliorat si
prezinta o
respiratie
normal

medicatia
prescrisa de medic
-educa pacienta sa
renunte la fumat
-pregatesc
pacienta psihic in
vederea oricarei
tehnici la care va
fi supusa

-pacienta s prezinte
diminuarea durerii
-pacienta s beneficieze
de un mediu de sigurant
far accidente in timp de
doua zile

-pacienta s fie
echilibrata hidroelectrolitic si acidobasic
-s prezinte un transit
intestinal fiziologic

-Informez si
stabilesc impreun
cu pacienta un
plan de recuperare
a starii de snatate
- ajut pacienta s
isi recunosc
anxietatea
-ajut pacienta
s se mobilizeze
pentru a se feri de
eventualele tentatii
sinucigase
-se recolteaz
sange in vederea
realizrii
analizelor
caracteristice
simptomelor
prezente
-am facut bilantul
ingesta-excreta
,pentru a calcula
aportul hidric
necesar pacientei
pe 24 ore
-am asigurat o
riguroas igiena
corporal a
pacientei

-administrez
tratamentul
prescris de medic
-particip la
efectuarea
lavajului gastric

-pacienta inc mai prezint

dureri abdominale care nu
au cedat la administrarea
medicamentelor
-obiectiv partial atins

-in urma administrarii a 2

fiole de Furosemid
cantitatea de urin emis
Am
pe 24 ore a crescut de la
admini 500 ml la 900 ml ,cantitate
strat la care acrescut din ziua a II
indicati a de internare datorit
a
aportului crescut de lichide
medicu administrate.
lui

efectuandu-i
toaleta pe regiuni
-am schimbat
lenjeria de pat si
de corp de cate ori
a fost nevoie
-pentru a stimuli
eliminarea de
urina am pus
bazinetul cald sub
pacienta sau am
lasat apa de la
robinet sa curga
-am colectat urina
emisa destinata
diverselor
examene clinice si
bacteriologice
-pacienta s aiba un
somn corespunzator
calitativ si cantitativ
-pacienta sbeneficieze
de confort fizic si psihic

Furose
mid 2 f
; ser
fiziolo
gic
1500
ml ;
glucoz
a5%
1500
ml

-Am invatat
pacienta
sefectueze tehnici
de
relaxare,inspiratii
adanci inainte de
culcare in fata
geamului deschis
-i-am aerisit
salonul in fiecare
zi (dimineata si
seara) creand o
-administrez
atmosfera placuta medicatia
-am incercat sa
prescris
inlatur sursele care
genereaza starea
de discomfort si
iritabilitate a
pacientei
-am observant I
notat atitudinea
pacientei

-pacienta s aiba o
pozitie adecvat care s-i
favorizeze
respiratia,circulatia
-am instalat

-Din urmatoarea zi starea

pacientei a inceput s se
amelioreze ,numarul orelor
de somn a crescut, pacienta
simtindu-se dimineata
odihnit.

Pacienta nu mai prezinta

sangelui
-pacienta s fie
echilibrat psihic sis a
aiba tonusul muscular
adecvat

pacienta in
pat,respectandu-i
pozitiile anatomice
ale diferitelor
segmente al
corpului
-am incercat sa-i
asigur un confort
cat mai ridicat
-datorita
dispneei ,am
incercat sa-i ridic
capul pentru a nu
favoriza aspirarea
secretiilor

-pacienta sa aiba o igiena

corespunzatoare

-pacienta sa fie
echilibrata psihic si sa
folosesca mijloace de
comunicare adecvate
strii sale.

- am efectuat o
riguroasa toalet
corporal a
pacientei
-am schimbat
lenjeria de pat si
de corp ori de cate
ori a fost nevoie
-am creat un
mediu ambient
linistitor,salon
aerisit

problema de mobilitate.

- administrez la
indicatia
medicului
glucoza 5%,
1000 ml ser
fiziologic,
vitamina B1,B6
fII ; arnetin

Pacienta prezint in
momentul externarii
tegumente si mucoase
integre.

-am stabilit o
comunicare
adecvata a
pacientei cu
echipa medicala
pentru a asigura
reusita tehnicilor
medicale ce vor fi
efectuate.
-am creat un
mediu de siguranta
care sa linisteasca
pacienta

Pacienta se simte mai

bine,au aparut dificultati de
comunicare la nivel
afectiv,care din pacate s-au
mentinut pana in momentul
externarii si dupa.

-am invatat
pacienta tehnici de
afirmare de
sine,tehnici de
comunicare,tehnici
de relaxare

Investigatii de laborator:
Medicatia pentru pacientul S V
Arnetin 1 fiola i.m.
No-spa 1 fiola i.v.
Glucoza 5 % flacon de 1000 ml i.v.
Lavaj gastric 3 litri
Data
26 01 2011

Hemoleucograma

Hemoglobin 14,5 %
Hematii 4.100000
Leucocite 8.900/mm

14 % - 16 %
4-4,5 milioane/mm
4000-8000/mm

Ureea
Creatinina
Acid uric
Colesterol
TGP
TGO

0,25 mg%
0,75mg%
2,50 mg%
135mg%
12 ui
19 ui

0,20-0,40 mg %
0,6-1,3 mg %
3-5 mg %
150-200 mg %
4-13 mg %
5-17 mg %

Ex neurologic

Semne neurologice
normale
Stare
depresiva,necesita
internare

Examen psihiatric

Epicriza si recomandari
Pacienta in varsta de 33 de ani,se interneaza pentru supraveghere medical dupa
ingerare medicamentoasa.
Au fost facute urmatoarele investigatii si examene paraclinice: hemoleucograma far
modificari ,uree,creatinina,acid uric,TGP,TGO.
Ex urina =fara modificari
Tratamentul : Arnetin, no-spa, glucoza5 %

Se externeaza cu recomandari :
Va merge la serviciul psihiatric in vederea examenului,regim alimentar de protectie a
mucoasei gastrice.

CAZ II
Plan de ingrijire
I Date fixe
Numele si prenumele : M.C
Nationalitatea :roman;
Limba vorbita : roman;
Religie : ortodox ;
Varsta : 37 ani;
Sexul : masculin;
Diagnostic :Intoxicatie acuta cu ciuperci
II Date variabile
Domiciliu :str .Mihai Viteazu,localitatea Teius
Ocupatia:muncitor calificat;
Relatii cu familia : bune;
Relatii cu pietenii : o persoana agreabila ;

III Istoricul bolii

Pacientul se prezinta la serviciul de urgent pentru dureri abdominale,greata,gust amar, meteorism
,paresteza ale membrelor superioare si inferioare de aproximativ de 12 ore ,durere musculara
,deficit motor .Simptomele s-au instalat cu cateva zile in urma,dupa ingestia de ciuperci.Se
interneaza in vederea investigatiilor si tratamentului adecvat.

IV Anamneza asistentei medicale

-tegumente si mucoase : palide;
-tesut conjuctiv adipos: normal reprezentat;
-sistem ganglionar : ganglion superficiali nepalpabili;
-sistem muscular : normoton,normokinetic;
-sistem osteo articular : integru,articulatii mobile,nedureroase la miscari active si passive;
-aparat respirator: torace normal conformat,miscari respiratorii ritmice,simetrice,sonor
normal,murmur neregulat;
-aparat cardio vascular:nu sunt modificari,TA 120/60 mmHg,AV=80, zgomote cardiac
ritmice,vase periferice permeabile;
- aparat digestive: greata,jena dureroasa in epigastru si loja dreapta,varsaturi;
-ficat ,splina,cai biliare: fiact cu dimensiuni marite,3.5 cm sub robozul costal;
-aparat renal:lojile renale libere,nedureroase la palpare,rinichi nepalpabili,mictiuni fiziologice;
-aparat genital: organe genital externe de aspect normal;
-sistem nervos si organe de simt : parestezii,deficit motor la nivelul membrelor inferioare,orientat
tempo-spatial

V Anamneza medicala
HEREDO COLATERALE :neaga luesul, TBC ul,SIDA ,diagnosticat cu hepatita cronica
PERSONALE FIZIOLOGICE : dezvoltare fizica in raport cu varsta
PERSONALE PATOLOGICE:operatie hernie de disc la 26 ani,boli ale copilariei
FACTORI DE RISC LEGATI DE MODUL DE VIATA:fumator,bautor de cafea;consummator de
alcool
MEDICATIA DE FOND ASMINISTRATA INAINTEA INTERNARII:nu a avut
Situatia la internare :
Inaltime: 168 cm;
Greutate : 70 kg;

T.A.=120/60mmHg;
P=80/min;
T= 37,9 C;
R=26/min ;
Vaz= bun; Auz = bun;

NEVOI
FUNDAMENTALE
DEFICITARE
1) Nevoia de a
respira, si a
avea o buna
circulatie
2)Nevoia de a
manca si a bea

SURSE DE
DIFICULTATE

3)Nevoia de a
elimina

-alimentatie
necorespunzatoare

4)Nevoia de a se
odihni si de adormi

-teama pentru
sanatatea sa
periclicitata de ingestia
toxica de cuiperci

5)Nevoia de a se
imbraca
6) Nevoia de a avea
o buna postura

-paresteziilor

7) Nevoie de a
mentine
temperatura in
limite fiziologice

-dereglari functionale
date de ingestia de
ciuperci

8)Nevoia de a fii
curat

-nu isi poate efectua

singur ingrijirile

Senzatie se
sufocare
- murmur neregulat
-cantitate mare de
alimente
toxice(ciuperci)
ingerate

-postura modificata
datorita starii generale
modificata

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA
Dependent
Usor dispneic
-tegumente uscate

DIAGNOSTIC DE
NURSING

Dificultatea de a
respira manifestata
prin senzatie de
sufocare.
Dependent
Dificultatea de a
-gust amar
manca manifestata
-dureri abdominal,posibila prin ingerarea
afectare a mucoasei
cantitativa si
gastrice
calitativa de ciuperci.
- manifestari prin stare de Dificultatea de a
disconfort
elimina manifestata
- eliminari renale
prin starea de
diminuate si dureroase.
disconfort.
-somn agitat
Dificultatea de a se
-insomnie
odihni manifestata
-anxios
prin insomnia
-scaderea puterii de
relativa
concentrare
Dependent
- Deficit motor
-miscari greoaie
Dificultate in a si
mentine postura
fizica normala,
datorita starii alterare
de sanatate.
-transpiratii abundente
Dificultatea in a-si
-stare generala alterata
mentine temperature
si starea generala
intr-un interval
normal
-aspect neplacut
Dificulatea in a-si
-haine neingrijite
efectua o igiena

igienice
9)Nevoia de a evita
pericolele
10)Nevoia de a
comunica

11)Nevoia de a
practica religia
12)Nevoia de a se
recrea
13)Nevoia de a se
realiza
14)Nevoia de a
invata

OBIECTIVE DE
INGRIJIRE
Pacientul sa-si
imbunatateasca
ritmul respirator

Pacientul sa
cunoasca si sa
respecte principiile
unei alimentati
corecte in decurs de

-deficit de cunostinte

-stare generala alterata

-stare generala alterata
Neadoptarea unui stil
de viata sanatos

corespunzatoare
-stare generala
alterata,anxios
-neliniste

Dificultatea de a
comunica manifestata
prin frica fata de
interventiile ce vor fii
aplicate

Independent
ortodox
Dependent
Nu poate avea activitatii
recreative
dependent
Dependent

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE

Necesita educat in
vederea aderarii la un
stil de viata
sanatos,care sa
excluda total
substantele toxice.
EVALUAREA
INTERVENTIILOR

AUTONOME
DELEGATE
-Pozitionare in pat
Administrez tratamentul -pacientului isi
-aeriresc camera in
prescris de medic
restabileste ritmul
mod constatnt
respirator in
- urmaresc circulatia
intervalul normal
prin masurarea pulsului
si tensiunii arteriale
-observ deprinderile de
arespira ale bolnavului
-instruiesc bolnavul sa
faca exercitii
respiratorii
-explic pacientului
principiile unei
alimentatii corecte
-invat valoarea
nutritive a alimentelor
-explorez gusturile si
obiceiurile alimentare

-administrea
medicamentatia
prescrisa de medic
impotriva senzatiei de
greata

-pacientul a inteles
necesitatea regimului
alimentar si
principiile unei
alimentatii corecte

48 ore

Pacientul trebuie sa
aiba un transit
intestinal in limite
fiziologice (24 ore)

Pacientul sa aiba un
somn
normal,conform
necesitatilor sale sis
a dispuna de un
program de odihna

si in functie de acestea
ii intocmesc un regim
alimentar
-stabilesc cu pacientul
un orar de mese
regulate
-fac bilatul lichidelor
ingerate si al celor
eliminate

- pefuzii cu glucoza 5 %
,1500 ml/zi
- algocalmin 3 fiole/zi
-vitamina B1,B6 cate 2
fiole /zi

Determin pacientul sa
ingere o cantitate
suficienta de lichide
Am administrat la
-servesc pacientului
indicatia medicului
ceai neindulcit,caldut
Furosemid 2 f ;
,supa de morcovi in asa
fel incat in primele 2448 ore sa aiba o
alimentatie lichide
-sfatuiesc pacientul sa
evite alimente bogate
in fibroase
-urmaresc si notez in
foaia de observatie
cantitatea eliminarilor
-intocmesc un orar
corespunzator de
odihna si somn
-educ bolnavul pentru
practicarea metodelor
de relaxare si
destindere
-ii diminuez
inconfortul
,asigurandu-I un mediu
adecvat cat mai
aproape de obiceiurile
peacticate la domiciliu
-ii ofer o cana cu lapte
cald seara inainte de
culcare

Administrez
medicamentatia
prescrisa

-a ingerat in 24 ore
1.500 ml si a
eliminat 1.200 ml
-respecta dieta
adecvata de
protective a ficatului

In urma administrarii
tratamentului
prescris diureza s-a
redresat la o valoare
normal cantitativ de
1300 ml

-Pacientul a invatat
tehnici de relaxare
-pacientul are somn
linistit ,neagitat fara
vise

- Pacientul sa
ramana in 24 h la
temperature normala

-Pacientul sa fie
curat,ingrijit sis a-si
recapete igiena
tegumentelor in 24
ore

Pacientul sa-si
invinga teama,sa stie
si sa fie informat
despre procedurile
ce ii vor fii aplicate

-aerisesc camera
-asigur imbracaminte
lejera,usoara si curate
-schimb lenjeria ori de
cate ori este nevoie
-fac bilantul intre
cantitatea de lichide
ingerate si eliminate

Pacientul prezinta o
stare generala
favorabila.

-Recomand pacientului
baia generala
-asigur temperature
camerei si a apei
-explic importanta
igienei personale si
pericolul de
imbolnavire
-asigur lenjeria curate
si uscata
-Ajut pacientul sa-si
recunosca si sa-si
invinga anxietatea
-il invat tehnica de
relaxare

Investigatii de laborator:
Medicatia pentru pacientul M C
Ser fiziologic 500ml cu vit.B1,B6
Arnetin 1/12 ore
Algocalmin la nevoie
Glucoza 5% 1 flacon /zi
Milgamma 1 fiola seara
Ringer 1/zi
Cefort 2 g

Pacientul intelege
importanta igienei
personale
-el devine preocupat
de propria imagine

Administrez pacientului
tratamentul prescris de
medic

Pacientul a invatat
sa-si invinga teama
-este mai
optimist,mai
linistit,mai putin
anxios
-a invatat tehnici de
relaxare
-a inteles necesitatea
de a comunica cu cei
din jur

Hemoleucograma

Hemoglobina 13,4%
Hematii 3.900000
Leucocite 9.200/mm^3

14%- 16%
4-4,5 milioane/mm^3
4000-8000.mm^3

Ureea
Creatinina
Acid uric
Cholesterol
TGP
TGO

0,25 mg %
0,75 mg%
2,50mg%
135 mg %
12 ui
19 ui

0,20-0,40 mg%
0,6-1,3 mg%
3-5 mg %
150-200 mg%
4-13 mg%
5-17 mg%

Ex neurologic

Examenul neurologic:mers
impasibil,plasticitate
muscular la nivelul
coapselor, dureri
muscular.Bolnavul relateaza
ca in urma cu o luna a fost
muscat de o capusa.
Se efectueaza
encefalograma
Diagnostic:plimiozita,in
observatie boala Lyme.
Se recomada :Solumendrol
59 mg/zi

Epicriza si recomandari
Bolnavul in varsta de 37 ani,consummator de alcool,se interneaza cu stare generala
alterata ,greata,meteorism postprandial,astenie fizica,mialgii,mers impasibil.Pacientul
sustine ca simptomele s-au instalat in urma ingestiei de alcool cu ciuperci,se observa
o supranutritie usoara,dureri la palparea maselor muscular,abdomen sensibil in
epigastru si loja dreapta,ficat cu dimensiuni modificate.Se efectueaza investigatii de
laborator ,tratament perfuzabil cu glucoza,ser fiziologic ,antibiotic
,cortizonice,hepato-protectoare.
Se externeaza cu urmatoarele modificari:tratament conform retetei prescrise ,regim
alimentar,evitarea alcoolului,stresului,efotului fizic si control periodic la medicul de
familie.

CAZ III
Plan de ingrijire

I Date fixe

Numele si prenumele : B.E.

Nationalitatea :roman;
Limba vorbita : roman;
Religie : ortodox ;
Varsta 32 ani;
Sexul : masculin;
Diagnostic :Intoxicatie cu alcool etilic
II Date variabile
Domiciliu :str .Lousie Pasteur,localitatea Turda
Ocupatia:sofer taxi;
Relatii cu familia : bune;
Relatii cu pietenii : o persoana agreabila ;

III Istoricul bolii

Se interneaza in vederea investigatiilor si tratamentului adecvat.
Pacientul este adus de catre familie ,la serviciul de urgente al spitalului ,deoarece prezinta mers
titubant ,sensibilitate diminuata ,varsaturi,scaderea capacitatii de coordonare a
miscarilor,evidentiata prin dificultati in mers ,in statul in picioare si in mentinerea echilibrului.

IV Anamneza asistentei medicale

-tegumente si mucoase : palide;
-tesut conjuctiv adipos: pupile dilatate;
-sistem muscular : pierderea coordonarii muschilor si a capacitatii de reactie.
-sistem osteo articular : Reflexe osteo-tendinoase sunt abolite
-aparat respirator: torace normal conformat, respiratie cu frecventa redusa,superficiala
-aparat cardio vascular:tendinta de hipotensiune;

- aparat digestiv: secretia sucurilor digestive crescuta , creand o senzatie de foame.

Iritarea continua a peretilor gastrici poate produce gastrita (o inflamatie cronica a
mucoasei stomacului).

-ficat ,splina,cai biliare: Suprasolicitarea cronica a celulei hepatice prin consum

exagerat de alcool poate duce la ciroza hepatica

-aparat genital: organe genital externe de aspect normal;

-sistem nervos : Avand un efect sedativ si depresiv, el incetineste activitatea
creierului, impiedicand atat obtinerea de informatii cat si stocarea lor in memorie.
Cantitatile mari ajunse la nivelul creierului produc halucinatii si chiar coma

V Anamneza medicala
HEREDO COLATERALE :nega luesul, TBC ul,SIDA ,
PERSONALE FIZIOLOGICE : dezvoltare fizica in raport cu varsta
PERSONALE PATOLOGICE:boli ale copilariei
FACTORI DE RISC LEGATI DE MODUL DE VIATA:fumator,bautor de cafea;consummator de
alcool
MEDICATIA DE FOND ADMINISTRATA INAINTEA INTERNARII:nu a avut
Situatia la internare :
Inaltime: 182 cm;
Greutate : 98 kg;
T.A.=110/60mmHg;
P=80/min;
T= 38,6 C;
R=20/min ;
Vaz= deficitar; Auz = deficitar;

NEVOI

SURSE DE

MANIFESTARI DE

DIAGNOSTIC DE

FUNDAMENTALE
DEFICITARE
2) Nevoia de a
respira, si a
avea o buna
circulatie

DIFICULTATE

DEPENDENTA

NURSING

-efectul toxinei
ptrunse in sange

2)Nevoia de a manca
si a bea

-secretia sucurilor
digestive crescuta

-respiratie
superficiala
-frecventa redusa a
respiratiei
-tahicardie
- senzatie de
foame(in prima
faza)
-stare de voma

3)Nevoia de a elimina

-scaderea
capacitatii de
coordonare a
musculaturii
agitatie,hiperactivit
ate cauzat de
consumul alcoolic
mare
-lipsa de echilibru
- lipsa de
coordonare a
miscarilor

-pierderi de urina si
fecale

Dificultate in a
avea o respiratie
normala( ca
frecventa si ca
ritm)
Dificultate in a
mentine un raport
eficient si
echilibrat in cadrul
aportului alimentar
Dificultate in a-si
controla
mulsculatura
sfincterelor.
Dificultate in a
avea un somn
linistitor .

6) Nevoia de a avea o
buna postura

- pierderea
coordonarii
muschilor

7) Nevoie de a
mentine temperatura
in limite fiziologice

-cantitate toxica
marita in sange

-dificultate in mers
-pierderea
adeseori de
echilibru
-febra ( 37,8 -38-9)
-frison

4)Nevoia de a se
odihni si de adormi

5)Nevoia de a se
imbraca

8)Nevoia de a fii curat -starea generala

alterata

9)Nevoia de a evita
pericolele
10)Nevoia de a
comunica

11)Nevoia de a
practica religia
12)Nevoia de a se

Pierderea
capacitatii de
reactie
-alterarea
memoriei

-somn agitat
-halucinatii
-pupile dilatate
-este incapabil sa
se imbrace singur

-aspect neingrijit
-miros urat
-exala halena
alcoolica

-vorbire incoerenta

independent

-stare generala alterata este

Dificultatea in a
deprinde tehnicile
de urmat in
procesul de
imbracare.
Dificultatea in a se
mentine in pozitie
dreapta .
Dificultate in a
avea o
temperatura
optima
Dificultate in a
avea o prima
aparenta pozitiva.

Dificultate in a se
exprima corect cat
lipsa de plasarea a
cuvintelor in
mediul contextual.

recrea
13)Nevoia de a se
realiza

-stare generala alterata

14)Nevoia de a invata

- scaderea
capacitatii de a
gandii limpede

OBIECTIVE DE
INGRIJIRE
Pacientul sa prezinte
o respiratie in limite
normale( sau in
apropierea acestora)

Pacientul sa consume
cantitatea necesara
de lichide si alimente
in vederea atingerii
nivelului caloric
optim in situatia
prezenta.

Pacientul sa
constientizeze
actiunea in momentul
eliminarii.

dezorientat,comfuz
-poate realiza
scandaluri,acte
violenta,furturi
-altereaza gandirea
si discernamantul.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE

AUTONOME
--Pozitionare in pat
-aeriresc camera in
mod constatnt
- urmaresc circulatia
prin masurarea
pulsului si tensiunii
arteriale
-observ deprinderile
de arespira ale
bolnavului
-aduc la cunostinta
pacientului
alimentele benefice
pentru sanatate
-se stabileste un orar
al meselor
-se noteaza daca
pacientul are orice fel
de aversiune fata de
anumite alimente
-sfatuiesc pacientul sa
consume o cantitate
semnificative de
lichide
-se efectueaza igiena
pacientului ori de cate
ori este nevoie
-se pastreaza lenjeria
de pat si cea de corp
curata

DELEGATE
-administrez glucoza 5
%;

Se
administreaz
a
medicamenta
tia prevazuta
in cazuri de
greata
Se
efectueaza
sondajul
gastric

EVALUAREA
INTERVENTIILOR
Pacientul are o
respiratie
corespunzatoare.
Obiectiv atins.

Pacientul incepe sa
prezinte semne de
acomodare la
alimentatia
normala,starea de
greata, urmata de
voma ,fiind redusa.

Pacientul incepe sa
prezinte mictiuni
fiziologice controlate
Obiectiv partial atins.

-se recurge la metode

utile de pastrare a
patului si lenjeriei
curate (prin utilizarea
de pampersi)
-se face raportul
ingesta-excreta
Pacientul sa aiba un
somn benefic.

Pacientul sa aiba o
imbracaminte curata.

Pacientul sa prezinte
o buna postura ,
echilibrata.

-invat pacientul
metode de relaxare,
respiratii adanci in
fata geamului deschis
-aerisirea camerei
inainte de culcare

-administrare de
posibile sedative pentru
linistire

Pacientul este
curat,datorita
schimbarii frecvente
de lenjerie.

-schimb
imbracamintea
pacientului ,ori de
cate ori este nevoie
-ajut pacientul sa isi
reia deprinderile
pentru a se imbraca,
ulterior acestea fiind
facute de pacient cu
mai putin ajutor din
partea cadrului
medical
- capatarea posturii
corecte ,carecterizara
prin echilibru se va
face in momentul in
care cantitatea de
alcool din sange va fi
in cote nule.

Numarul orelor de
somn creste
semnificativ , dar
mai ales pacientul
prezinta un somn
calitativ.

-se administreaza
medicamentatia indicata
de medic si prevazuta
pentru aliminarea
alcoolului din sange si
organism.

Pacientul prezinta
stari de constienta
,urmate de
mentinerea corecta si
echilibrata a posturii.

Investigatii de laborator:
Medicatia pentru pacientul B.E.
Vitamina B6 intravenos,pana la 500 mg
Diazepam 1-2 fiole;
Perfuzii cu glucoza 5 %;
Hidrocortizon 1- 2 fiole;

Epicriza si recomandari
Pacientul in varsta de 32 ani este adus de catre familie ,la serviciul de urgente al spitalului
,deoarece prezinta,sensibilitate diminuata ,varsaturi,scaderea capacitatii de coordonare a
miscarilor,evidentiata prin dificultati in mers ,in statul in picioare si in mentinerea echilibrului.
Se efectueaza investigatii de laborator ,tratament perfuzabil cu glucoza,ser fiziologic .
Se externeaza cu urmatoarele modificari:tratament conform retetei prescrise ,regim
alimentar,evitarea alcoolului,stresului,efotului fizic si control periodic la medicul de familie.

TEHNICI

Tehnica I

Sondajul gastric
Definitie : sondajul sau tubajul gastric reprezinta introducerea unui tub de cauciuc sonda gastric
Faucher sau Einhorn prin faringe si eofacg in stomac.
Scop :
Explorator :
- recoltarea continutului stomacal in vederea evaluarii functiiei chimice si secretorii
- pentru studierea functiei evacuatoare a stomacului
Terapeutic :
-

evacuarea continutului stomacal toxic

curatirea mucoasei de exudates si substante straine depuse
hidrarea si alimentarea bolnavului
introducerea unor substante medicamentoase

Indicatii: in gastritele acute sau cornice,boala ulceroasa

Pregatirea materialelor de protective:
-

doua sorturi din material plastic

musama si aleza
prosoape

Materiale sterile :
-

sonda Faucher sau Einhorn

doua seringi de 20 de ml
casoleta cu manusi de cauciuc
pense hemostatice
eprubete

Materiale nesterile:
-

tavita renala
tava medicala
pahar cu apa aromata
pahar cu apa pentru daca e cazul
recipient pentru colectare
medicamente la indicatia medicului

Pregatirea pacientului :
a) Psihic :
- Se informeaza pacientul si I se explica necesitatea tehnicii
- Este rugat se respevte indicatiile date in timpul sondajului

b) Fizic :
- Se aseza pacientul pe un scaun cu speteaza cu spatele cat mai drept
- Se protejeaza cu sortul de cauciuc sau material plastic
- I se indeparteaza proteza dentara si se aseaza intr-u pahar cu apa
- Se aseaza tavita renala sub barbia pacientului pentru a capta saliva ce se scurge din
cavitatea bucala
- Este solicitat sa mentina tavita in aceasta pozitie
- Pacientul nu va manca in dimineata efectuarii examenului
Executarea tehnicii:
-

Asistenta se spala pe maine cu apa si sapun

Imbraca sortul de cauciuc
Isi pune manusile sterile
Umezeste sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe si esofag
Se aseaza in dreapte bolnavului si ii fixeaza capul cu mana stang, tinandu-l intre mana
si torace
Prinde cu mana dreapta extremitatea rootunjita a sondei ce pe un creion
Cere pacietului sa deschida larg gura,sa respire adanc si introduce capatul sondei
pana la peretele posterior al faringelui,cat mai aproape de radacina limbii,invitand
bolnavul sa inghita
Prin deglutitie sonda patrunde in esofag si este impinsa foarte atent spre stomac
Verifuca prezenta sondei in stomac prin aspirarea continutului stomacal cu ajutorul
seringii
Se fizeaza sonda la nivelul tegumentului cu leucoplast
Aseaza la extremitatea libera a sondei balonul Erlemneyer sau aspira sucul gastric cu
seringa
Pentru a favoriza golirea stomacului pacietul este rugat sa-si contracte peretii
abdominali
Extrage sonda printr-o miscare hotarata cu prudent dupa comprimarea ei cu o pensa
hemostatica pentru a impiedica scurgerea continutului in faringe
Cand capatul liber al sondei ajunge in gura pacientului se prinde cu mana stanga si se
indeparteaza sonda
Goleste continutul sondei in vasul collector
Aseaza sonda in tavita renala

Ingrijirea ulterioara a pacientului :

-

I se ofera un pahar cu apa aromata sa isi clateasca gura

Se sterg mucozitatiile de pe fata si Barbie
Se indeparteaza tavita si sortul de cauciuc
Se aseaza pacientul in pozitie comoda

Pregatirea produsului pentru examenul de laborator:

-

Se determina cantitatea evacuata

Se completeaza formularele de recoltare

Se trimit probele etichetate la laborator

Notarea in foaia de observatie: se noteaza tehnica,data,cantitatea si aspectul macroscopic al

sucului gastric extras .
Se reorganizeaza locul de munca

Tehnica II
Punctia venoasa
Definitie
Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui ac de
punctie.

Scop

Explorator - recoltarea sangelui petru examenele de laborator precum cele

biochimice,hematologice, sreologice si bacteriologice
Terapeutic
o

administrarea unor medicamente sub forma injectiei si a perfuziei intravenoase

recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale

executarea tranfuziei de sange sau derivate ale sangelui

sangerare in cantitate de 30-500 ml in edemul pulmonar acut, hiperteniune

arteriala

Locul punctiei

venele de la pliul cotului(cefalica si bazilica),in locul unde se formeaza un "M" prin

anastomozarea lor
venele antebratului

venele de pe fata dorsala a mainii

venele subclaviculare

venele femurale

venele maleolare interne

venele jugularei si epicraniene (de regula se executa la sugar si copil mic)

Fig. Pliul cotului,antebrat,dosul palmei

Pregatirea punctiei
Materiale necesare - Pentru protectie se foloseste o perna elastica pentru sprijinirea bratului,
musama si alezaPentru a dezinfecta locul unde va fi executata punctia se foloseste alcool
medicinal si tampoane.
Se utilizeaza ace de 25-300 mm,diamentrul 6/10, 7/10, sau 10/10 (in fuctie de scop), seringi de
capacitate, pense, manusi chirurgicale.Toate aceste materiale sunt de unica folosinta.
Pacientul se asaza intr-o pozitie confortabila atat pentru el cat si pentru cel care executa punctia
(in decubit dorsal).
Se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainele sa nu impiedice circulatia de
intoarcere la nivelul bratului.Bratul pacientului se asaza pe pernita si musama in abductie si
extensie maxima, se dezinfecteaza tegumentele si se aplica garoul la distanta de 7-8 cm deasupra
locului unde se va executa punctia, strangandu-l astefel incat sa opreasca circulatia venoasa fara
a comprima artera.
Este recomdat ca pacientul sa stranga pumnul, venele devenind astfel devind turgescente.
Executia punctiei
Asistentul medical imbraca manusile sterile si se asaza vizavi de bolnav.
Se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand o usoara
compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine.Se fixeaza seringa, gradatiile fiind in
sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana dreapta, intre police si restul degetelor.
Se patrunde acul traversand, in ordine tegumentul - in directie oblica,unghiul sa fie de 30 de
grade, apoi peretele venos - invingandu-se o rezistenta elastica pana cand acul inainteaza in gol.
In lumenul venei, se schimba directia acului 1-2 cm, si se controleaza patrunderea acului in vena
prin aspiratie cu seringa.
Se continua tehnica ij functie de scopul punctiei venoase - precum injectarea medicamentelor,
recoltarea sangelui sau perfuzie.
In caz de sangerare, se prelungeste acul de punctie cu un tub din polietilena care se introduce in
vasul colector, garoul ramanand legat de brat
Dupa executarea punctiei se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea garoului si a pumnului.
Se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului si se retrage
brusc acul din vena.Se comprima locul punctiei timp de 10 3 minute, bratul fiind in pozitie

verticala.
Accidente
In timpul punctiei pot aparea cateva efecte adverse sau se pot declansa accidente

Hematom (infiltrarea sangelui in tesutul perivenos).Asistentul trebuie sa intrevina si sa

retraga acul, apoi sa comprime locul punctiei timp 1-3 minute
Strapungerea venei (perforarea peretului opus).Se retrage acul in lumenul venei

Ameteli, paloare, lipotimie

Tehnica III
Administrarea medicamentelor pe cale parenterala
Definitie: Calea parentala in intelesul strict al cuvantului ,reprezinta calea
care ocoleste tubul digestiv.Dat fiind faptul ca in afara injectiilor si alte cai
ocolesc tubul digestiv (ex. calea respiratorie ),notiunea de cale parenterala a
fost reconsiderata ,pastrand in sfera ei numai calea injectabila de
administrare a medicamentelor.
Avantajele caii parenterale :
-dozarea precisa a medicamentelor
-obtinerea unui efect rapid
-posibilitatea administrarii medicamentelor la pacientul inconstient,cu
hemoragie digestiva varsaturi
Scopul injectiilor :
explorator :
-care consta in testare sensibilitatii organismului fata de diferite substante
terapeutic
-administrarea medicamentelor
Locul injectiilor il constituie tesuturile in care se introduc
medicamentele:
grosimea dermului - injectie intadermica
sub piele ,in tesutul celular subcutanat - injectie subcutanata
tesutul muscular - injectie intramusculara
in vasele sangvine - injectia intravenoasa si injectia intraarteriala
in inima - injectia intracardica
in interventia de ugenta - in maduva rosie a oaselor
injectia intraosoasa - in spatiul subarahnoidaian
Pregatirea injectiei
materiale
- seringi sterile cu o capacitate in functie de cantitatea de sol medic.

medicamentul prescris se poate prezenta :

a) ca medicament direct injectabil,in fiole sau flacoane cu doza unica sau mai
multe doze ,inseringa gata de intrebuintare
b) ca medicament indirect injectabil -pudre sau produse liofilizate in fiole sau
flacoanecu dop de cauciuc,insotite sau nu de solvent
-alte materiale :
-tampoane sterile din vata si tifon ,solutii dezinfectante ,pile din metal
pentru deschiderea fiolelor ,lampa de spirt ,tavita renala garou din
cauciuc,pernita ,musama
Pregatirea psihica a pacientului :
-se informeaza privind scopul si locul injectiei si eventuale reactii pe care le
va prezenta in timpul injectiei
-pregatire fizica
-se aseaza in pozitie confortabila ,in functie de tipul si locul injectiei
Incarcarea seringii :
-se spala pe maini cu apa curenta ,se verifica seringa si acele-capacitatea si
termenul de valabilitate al sterilizarii
-se verifica integritatea fiolelor sau flacoanelor eticheta ,doza termenul de
valabilitate ,aspectul solutiiei
-se indeparteaza ambalajul seringii,se adapteaza acul pentru aspirat
solutia ,acoperit cu protectorul si se aseaza pe o compresa sterila
a) aspirarea continutului fiolelor:
-se goleste lichidul din varful fiolei prin miscari de rotatie
-se dezinfecteaza gatul fiolei prin flambare sau prin stergere cu tamponul
imbibat in alcool-se flambeaza pila de otel si se taie gatul fiolei
-se deschide fiola astfel:se tine cu mana stanga iar cu policele si indexul
mainii drepte protejate cu o compresa sterila se deschide partea subtiata a
fiolei
-se trece gura deschisa a fiolei prin flacara
-se introduce acul in fiola deschisa ,tinuta intre policele mainii drepte si avand
grija ca bizoul acului sa fie permanent acoperit cu solutia de aspirat;fiola se
rastoarna progresiv cu orificiul in jos;
-se indeparteaza aerul din seringa,fiind in pozitie vericala cu acul indreptat in
sus ,prin impingerea pistonului pana la aparitia primei picaturi de solutie prin
ac;
-se schimba acul de aspirat cu cel folosit pentru injectia care se face;
b) dizolvarea pulberilor :
-se aspira solventul in seringa
-se indeparteaza capacelul metalic al flaconului se dezinfecteaza capacul de
cauciuc,se asteapta evaporarea alcoolului;
-se patrunde cu acul prin capacul de cauciuc si se introduce cantitatea de
solvent prescrisa
-se scoate acul din flacon si se agita pentru a completa dizolvarea;
c) aspiratia solutiei din flaconul inchis cu dop de cauciuc :
-se dezinfecteaza dopul de cauciuc ,se asteapta evaporarea alcoolului

-se incarca seringa cu o cantitate de aer egala cu cantitatea de solutie ce

urmeaza a fi aspirata;
se introduce acul prin dopul de cauciuc in flacon,pana la nivelul dopului si
apoi se introduce aerul;
-se retrage pistonul sau se lasa sa se goleasca singur continutul flaconului in
seringa sub presiunea din flacon;
-acul cu care sa perforat dopul de cauciuc se schimba cu acul pentru injectie;

Anexa 1
Recoltarea sangelui pentru examene biochimice
-se efectueaza prin punctie venoasa(prezentata la Tehnica II) ,dimineata,bolnavul fiind a
jeune;
- se recolteaza 5-10 ml sange simplu,pentru a detremina :
Felul analizei

Modul de prelevare

Interpretarea rezultatelor

Uree sanguine
Acidul uric
Creatinina
colesterolul

5-10 ml p.v.

0.20-0.40 gr/1000 ml
2-6 mg %
0,6-1,20 mg %
1.80 -2.80 gr %

Anexa 2
Injectiile -executie
Injectia intramusculara (i.m.)
Scop terapeutic
Locul injectiei muschii voluminosi,lipsiti de trunchiuri imortante de vase si
nervi : reg sup-ext a fesei ; fata ext a coapsei in 1/3 mijlocie ; fata ext a
bratului, in muschiul deltoid
Solutii administrate : - sol izotone; sol uleioase ; sol coloidale cu densitate
mare.
Resorbtia incepe imediat dupa adm ; se termina in 3-5 min ; mai lenta ptr
sol uleioase.
Locul injectei il constituie muschii voluminosi,lipsiti de trunchiuri
imortante de vase si nervi,a caror lezare ar putea provoca accidente.in
muschii fesieri se evita lezarea nervului sciatic :
-cadranul super extern fesier -rezulta din intretaierea unei linii orizontale
,care trece prin marginea superioara a marelui trohanter,pana deasupra
santului interfesier ,cu alta vericala perpendiculara pe mijlocul celei
orizontale

-cand pacientul e culcat se cauta ca repere punctuale Smirnov si Barthelmy

(punctul Smirnov este situat la un lat de deget deasupra si inapoia marelui
trohanter;punctul Barthelmy este situat la unirea treimii externe cu cele doua
treimi interne aunei linii care uneste splina iliaca anteroposterioara cu
extremitatea santului interfesier)
-cand pacientul este in pozitie sezand ,injectia se poate face in tota regiunea
fesiera,deasupra liniei de sprijin;
Pregtirea injectiei :
materialele:
-se incarca seringa
pacientul :
-se informeaza
-se recomanda sa se relaxeze musculatura
-se ajuta sa se aseze comod in pozitie decubit ventral ,decibit
lateral,ortostatism,sezand(pacienti dispneici)
Executarea :
-asistenta isi spala mainile
-dezinfecteaza locul injectiei
-se intinde pielea intre indexul si policele mainii stangi si se inteapa
perpendicular pielea cu rapiditate si siguranta,cu acul montat la seringa
-se verifica pozitia acului prin aspirare
-se injecteaza lent solutia
-se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul
-se maseaza usor locul injectei pentru a activa circulatia,favorizand resorbtia
Ingrijirea ulterioara a pacientului :
-se aseaza in pozitie comoda ,ramanand in repaus fizic 5-10 minute
De stiut:
injectia se poate executa si cu acul detasat de seringa,respectandu-se
masurile de asepsie
pozitia acului se controleaza ,in cazul solutiilor colorate,prin detasarea
seringii de la ac, dupa introducerea acului in masa musculara
infiltratia dureroasa a muschilor se previne prin alternarea locurilor injectiilor

Concluzii
Medicina nu este o meserie ci o profesie , o activitate deosebit de complexa si in exercitarea ei sau cerut intotdeuna multiple calitati.

Faptul ca medicului si asistentei medicale I se incredinteaza viata unui om,necunoscandu-i-se in

acelasi timp dreptul de a decideanumite masuri in scopul vindecarii si al promovarii sanatatii
individului,instituie pentru aceasta profesie importante cerinte.
Cred ca este important sa reamintesc cateva dintre aceste cerinte ,prevazute de altfel si de un Cod
International de etica nursing:
Responsabilitatea fundamental a asistentei medicale este intreita : sa pastreze viata,sa
inlature suferinta si sa promoveze sanatatea
Asistenta medicala trebuie sa mentina tot timpul standard ridicate de ingrijire nursing sis
a respecte anumite reguli de conduit profesionala;
Asistenta medicala nu trebuie sa fie bine pregatita numai din punct de vedere practice ,ci
trebuie sa-si mentina cunostiinte teoretice si priceperea la un nvel foarte inalt;
Nursa are obligatia de a pastra secretul professional , nu numai informatiile furnizate de
pacient ,dar si cele de importanta medicala accumulate de catre asistente in cursul muncii
lor;
Asistenta trebuie sa recunosca nu numai respomsabiltaile,ci si lmitele
functiei,rtecomanda saub da un tratament fara reteta medicala numai in urgent si
raporteaza fiecare actiune unui medic cel mai devreme posibil
Asistenta medicala are obligatia de a indeplini ordinele medicului in mod constent ,loial
si intgeligent si sa refuze sa participle la o procedura care se abate de la etica ( de
exemplu la efectuarea unui avort ilegal )
Asistenta trebuie sa cooperteze si sa mentina o relatie armonioasa cu membrii altor
profesii si cu colegii sai
Asistenta medicala trebuie sa participle sis a imparta responsablitatile cu akti
profesionisti si sanatatii,in promovarea eforturilor de a intalni nevoile de sanatate ale
oamenilor
Ingrijirile asistentului medical trebuie sa urmareasca intotdeauna promovarea
sanatatii,prevenirea imbolnavirilor ,satisfacerea nevoilor in vederea recapatarii
independentei cat mai curand posibil,alinarea suferintelor.
Este adevarat ca mare parte din atributiile unei asistente medicale sunt legate strict de
activitatea desfasurata in spital dar nu trebuie lasat in oplan secundar faptul ca prevenirea
imbolnavirilor si promovarea sanatatii se pot realize in orice moment al vietii de zi cu zi.
Dace ne gandim de cate ori am intalnit un vecin care amana mereu reparatia centralei de
gaz, o cunostinta care intr-un mment dificil din voata recurge la barbiturice pentru a se
linisti sau la multi ,chiar foarte multi ,cetateni sub inflienta alcoolu;ui intalnti pe
strada ;probabil constientizam faptul ca un cuvant ,cum ar fi preventia ,are un semnificat
mult mai amolu decat cal definit de vocabularu limbii romane.
De aici si concluzia ca medicina si sanatatea sunt complementare si ca daca medicina se
practica doar in spital ,pentru promovarea sanatatii nu exsta limite temporal sau spatial.

Astfel , pe viitor sigur ca va fii posibnil sa evaluam anticipat o situatie cu risc de

intoxcatie si ca recunoasterea prmelor simptome n va da posibilitatea de a intervene cel
putin cu un avertisment sau cu un simplu sfat de a merge pentru o vizita medicala la cel
mai apropiat cabinat medical.
Un astfel de comportament responsabil si constiincios denota nu numai o buna pregatire
profesionala si o buna capacitate de valuare a riscurilor dar in special o mare sensibilitate
personala, cu satisfactia de a putea fii de folos si in afara orelor de serviciu.
A fii asistenta medicala nu sete doar o profesie,este in primul rand o modalitate de a fi
personala ,unde fiecare exprima cum stie ,mai bine toate acele calitati si cunostinte care
au constituit motivatia si impulsul de allege aceasta meserie.
Toate acestea pot fi exprimate intr-un singur cuvant ,pasiune sau vocative ,ceea ce
inseamna a avea o meserie pe care ti-ai dorit-o dar in special pentru care esti destinat si
stii ca in afara de rezultatele obtinute vei avea intotdeauna constiinta si multumirera de a
fi indeplinit menirea ta .

In imaginea anterioara se poate vedea cum se modifica creierul unui alcoolic in timp.

Bibliografie
Urgentele medico-chirurgicale Lucretia Titirca ,Editura medicala,Bucuresti ,1989
Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
Lucretia Titirca ,
Editura Viata medicala romaneasca ,Bucuresti ,2005
Medicina interna
Anton Dan Niculescu si Traian Carciumarescu,
Editura Didactica si Pedagogica ,Bucuresti ,2007