Riscul in asigurari si gestiunea

riscului
I.Riscul in asigurari
1.Definitie
In societatea umana riscul apare ca un eveniment posibil si
nedorit(alteori dorit),previzibil sau inprevizibil producator de pierderi materiale
sau morale.Este o primejdie,un pericol,un inconvenient(eveniment) posibil,o
imtamplare neplacuta.
Riscul este un eveniment viitor,incert(cert),probabil,a carui produce
re ar putea provoca diferite pierderi de bunuri sau ar putea afecta
sanatatea,integritatea corporala sau viata oamenilor,ori ar produce pierderi
morale.De asemanea riscul,este o primejdie posibila,un eveniment
incert(cert),posibil si viitor,care poate afecta bunurile,capacitatea de munca a
oamenilor,sanatatea si viata persoanelor,independente de vointa partilor din
asigurari.Riscul este si posibilitatea de distrugere partiala sau totala a
bunurilor ca urmare a producerii unor fenomene inprevizibile.
Riscul mai este inteles ca fiind probabilitatea producerii unui
fenomen impotriva caruia se contracteaza o asigurare,precum si protectia pe
care si-o asuma societatea de asigurari prin contractarea unei asigurari sau
reasigurari.Este un pericol,un inconvenient posibil,o primejdie la care sunt
expuse bunurile,persoanele,afacerile,de care omul este constient si,in
consecinta,el se staraduieste sa-si creeze mijloace de prevenire si de
atenuare a efectelor lui nedorite sau chiar de inlaturare a lor de cate ori,prin
natura lucrurilor este posibil.Se manifesta atat in relatiile dintre oameni,cat si
in raporturile dintre om si natura.Riscul poate fi previzibil,atunci cand factorii
care ar aduce pierderi pot fi prevazuti cu anticipatie si neprevizibil,determinat
de situatii fortuite.Chiar si in cazurile riscurilor previzibile,marimea pagubelor

nu poate fi stabilita anticipat cu precizie.In economie sunt unele activitati

care ,prin specificul lor,comporta riscuri mai mari.De regula,acestea sunt
activitatile asupra carora factorii incerti au o influenta mai mare,iar elementele
de probabilitate au o pondere mai ridicata.Pentru prevenirea si compensarea
pagubelelor provocate de riscuri se folosesc diferite forme de asigurare.
Riscul este present permanent si oriunde.Practic orice activitate
economica,sociala,culturala,politica etc. poate fi amenintata de producerea
unor evenimente cauzatoare de pierderi.De asemenea,in viata
fiecaruia,bunurile sale pot fi afectate de accidente,cutremure,grindina,inundatii
sau alte catastrofe.Daca nu exista riscuri,nu exista asigurari.Prin
urmare,activitatile economice si sociale comporta diferite riscuri,iar pentru
prevenirea si compensarea pagubelelor provocate de riscuri se practica
diferite forme de asigurare.Riscul este posibilitatea de a ajunge intr-o
primejdie,de a avea de infruntat un necaz sau de a suporta o paguba.Sansa
de producere a daunei se determina astfel:P=x/n,in care:P-probabiltatea
producerii,x-daune,n-numarul total de cause.In asigurari,riscul are mai multe
semnificatii,si anume:posibilitatea de distrugere partiala sau totala a bunurilor
ca urmare a producerii fenomenului impotriva caruia se contracteaza
asigurarea;protectia pe care si-o asuma societatea de asigurari impotriva unei
primejdii.

2.Clasificare riscurilor
a)Riscul asigurabil
-este acela care indeplineste conditiile pentru a fi preluat de o societate
de asigurari,ce se poate asigura si la producerea caruia se plateste
despagubirea sau suma asigurata venita.
b)Riscul asigurat
- (preluat in asigurari)este primejdia,posibilitatea de a suferi o
paguba,eventualitatea distrugerii bunului asigurat sau a survenirii
evenimentelor asigurate ce pot afecta viata oamenilor sau integritatea lor
corporala care,fiind realizate,obliga pe asigurator sa plateasca
asiguratului(beneficiarului)despagubirea sau suma asiguarta.
Riscul mai poate fi devint ca fiind unul sau mai multe evenimente
viitoare si nesigure,gradul de probabilitate al ivirii unei primejdii,precum si

raspunderea care revine asiguratorului.De regula,aceste evenimente sunt

intamplatoare,incerte,previzibile sau imprevizibile.Nu se poate cunoaste
dinainte momentul izbucnirii calamitatilor naturii sau al producerii unor
fenomene intamplatoare si al intensitaii lor;de asemenea,nu se poate sti daca
un astfel de eveniment va surveni intr-adevar intr-un anumit loc,daca el va
produce sau nu pagube unor anumiti asigurati,iar in cazul in care s-ar ivi nu
se poate sti care va fi momentul,ce amploare ,ce extindere va avea si care va
fi marimea pagubelelor ce vor fi provocate.
Nu orice risc poate fi asigurat.Pentru ca un risc sa poata fi cuprins in
asigurare trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:

Survenirea evenimentului sa fie posibila,dar nu inevitabila,adica sa se

poata produce,altfel asigurarea nu devine necesara;

Survenirea evenimentului sa fie reala,respectiv sa prezinte un anumit

grad de periculozitate pentru asigurat;

Sa fie de domeniul viitorului,dar incerta;

Producerea evenimentului sa fie posibila pe un teritoriu cat mai

intins,astfel incat sa cuprinda un numar cat mai mare de asigurati si sa
se poata realiza echilibrul financiar al asiguratorului;

Caracteul intamplator,imprevizibil al evenimentului atat in ceea ce

priveste evenimentul insusi(seceta,inundatie,cutrenur de
pamant,accident etc.)cat si momentul survenirii si intensitatea
evenimentului.La asiguarile de viata riscul asigurabil este legat de
deces.Decesul este ,de fapt,un eveniment cert,insa supus intamplarii
este momentul producerii lui,care nu se pote cunoaste dinainte,nici de
asigurat,nici de asigurator.Prin urmare,elementul de incertitudine se
refera la momentul producerii lui si nu la producerea sa propriu-zisa;

Producerea evenimentului sa nu depinde(sa fie independenta)de

vointa asiguratului,a beneficiarului si a asiguratorului,sa fie urmare a
hazardului;

Producerea evenimentului sa aiba o anumita frecventa,o anumita

regularitate;

Pentru a fi acceptabile,riscurile trebuie sa fie indeajuns de

diseminate(raspandite),adica sa nu se produca in acelasi timp si sa
vizeze un foarte mare numar de asigurati;

Sa poata fi cuprins in datele statisticii,adica sa aiba un caracter

statistic,sa fie supus evidentei statistice si sa se poata calcula
probabilitatea ivirii;

Sa fie evaluabil,respectiv sa poata fi exprimat si determinat valoric.

Conditiile riscului asigurat

Riscul asigurat trebuie sa indeplineasca unele conditii economice si
juridice,si anume:
-sa fie convenabil si sa prezinte un minim de eficienta pentru asigurati;
-sa fie accesibil asiguratilor si sa aiba o anumita eficienta pentru asiguartor;
-cauza asigurarii(riscului)sa fie licita(permisa de legile in vigoare),sa nu fie
contrara ordinii publice.De exemplu,asigurarea dolului este contrara ordinii
publice,fiind de natura sa favorizeze daunele intentionate in defavoare
interesului general.
Indeplinirea obligatorie a conditiilor mentionate nu inseamna ca
toate evenimentele care indeplinesc aceste conditii ar fi in mod automat
cuprinse in asigurare.Fiecare societate de asigurari este libera sa selecteze
riscurile asupra carora isi ofera protectia,cu exceptia asigurarii obligatorii de
raspundere civila auto.Riscul asigurat poate sa se micsoreze sau sa
creasca;el prezinta o deosebita importanta in asiguari,deoarece pe baza
frecventei si intensitatii lui se stabileste cuantumul raspunderii asumate de
catre asocietatea de asigurari(plata despagubirii sau a sumei
asigurate),precum si marimea primelor de asigurare pe care asiguratii trebuie
sa le plateasca.
Cu privire la riscurile asigurate,societatile de asigurare acorda
despagubiri in caz de pierdere sau avarie a bunurilor asigurate,produse
de:incendiu,trasnet,explozie,ploaie
torentiala,grindina,inundatie,furtuna,uragan,cutremur de pamant,prabusire
sau alunecare de teren,greutate a stratului de zapada sau gheata,avalanse
de zapada,cadere pe cladiri sau constructii a unor corpuri,lovire a cladirii de

catre un autovehicul.Pentru bunuri,in functiile de riscurile acoperite,ca tipuri

de polite societatile de asigurari pot sa ofere:
-polita de asigurare impotriva incendiului;
polita FLEXA,adica Fire Lightening Explosion Aircraff,care include
urmatoarele riscuri:incendiu,trasnet,explozie,caderea aparatelor de zbor,parti
ale acestora si obiectele tansportate de acestea;
-poilta de asigurare STANDARD,care in general acopera riscurile de
incendiu,trasnet,explozii si caderi de corpuri;
-polita de asigurare EXTINSA,care pe langa riscurile prevazute in polita
standard,acopera si cateva riscuri suplimentare;
-polita de asigurare ALL RISKS,adica toate riscurile,in care nu sunt numite
riscurile acoperite,ci doar excluderile.
Exista situatii,prevazute in contractul de asigurare ca excluderi,in
care asiguratorul nu acorda despagubiri pentru pagubele produse bunurilor
asigurate.In general,nu se acorda despagubiri pentru pagube provocate
de:razboi,invazie,insurectie,revolutie si alte asemanatoare.Alte excluderi se
refera la:uzura fizica,pagube rezultate in urma actelor intentionate ale
asiguratului,in urma radiatiilor nucleare sau din cauza unui viciu intern(de
exemplu:oxidarea metalelor,putrezirea lemnului,deteriorarea cauciucului).Alte
excluderi se refera
la:confiscare,expropriere,nationalizare,rechizitionare,distrugere sau avariere
din ordinal unei autoritati de drept sau de fapt.La asiguraile de bunuri exista si
o clasificare a riscurilor in:riscuri civile(asociate cladirilor care se folosesc ca
locuinte si birouri si a bunurilor sin acestea) si riscuri comerciale si
industriale(asociate cladirilor ce sunt folosite ca unitati de productie si
comercializare,precum si bunurile aflate in acestea).
c.Riscuri excluse-(neasigurabile)
- sunt acele evenimente la survenirea carora societatea de asigurari
nu plateste despagubiri.Aceste riscuri sunt nominalizate obligatoriu in
conditiile de asigurare.Iata cateva exemple de riscuri excluse:pagube ca
urmare a temperature atmosferice asupra motorului;reducerea valorii
autovehiculelor cu fiecare reparatie efectuata;daune ca urmare a
trepidatiilor;cheltuieli ca urmare a imbunatatirilor aduse
autovehiculului;efectele cutremurului asupra fundatiilor,frescerilor si
4

decoratiunilor interioare;pagube produse cladirilor care nu au fosta date inca

in folosinta;infiltrarea apelor de ploaie,zapada,prin geamuri
neetansate;pagube produse de abur;pagube produse ca urmare a uzurii
morale si/sau fizice a autovehiculului;pagube produse cu ocazia probelor de
presiune;riscurile de razboi,jocurile de noroc;riscurile valutare s.a.
d.Riscuri pure
-sunt acele evenimente,independente de vointa omului,care pot
aduce consecinte negative bunului asigurat sau persoanei asigurate.Riscurile
pure survenite provoaca numai pierderi si niciodata castiguri,ca de
exemplu:incendii,accidente
auto,invaliditati,decese,explozii,naufragii,furtuna,furt s.a.La producerea unui
asemenea risc,asiguratul nu va realize un castig.Ratiunea asigurarii nu de a
obtine de catre asigurat sau pagubit a unui avntaj(castig),ci de a readuce
bunul la parametrii initiali,cei avuti inainte de producerea riscului.Asigurarea
are menirea sa creeze asiguratului o stare de liniste,de siguranta in afacerile
sale,fara sa riste ca bunurile sale agonisite cu truda sa se transforme intr-o
ruina sau cenusa.
e.Riscuri fundamentale
-sunt acelea care afecteaza societatea umana in general,fie
numai o parte,fie anumite grupuri de personae.Un risc fundamental
presupune elementul de catastrofa.Riscurile fundamentale se manifesta
atunci cand fortele naturii se dezlantuie,in cazul calamitatilor
naturii,convulsiilor sociale,grevelor,demonstratiilor,inflatiei
,somajului,conflictelor armate,evenimentelor politice etc.
Data fiind extinderea foarte mare a efectelor in spatiu si uneori in
timp,se considera ca aceste riscuri sunt probleme ale intregii societati care
trebuie rezolvate la nivelul guvernelor sau chiar la nivel international.Cand
riscurile fundamentale au dimensiuni de dezastru foarte mare,ele apar ca fiind
neasigurabile din punct de vedere a societatilor de asigurari.Exemple de
riscuri fundamentale:foametea,somajul,cutremurul,poluarea etc.
f.Riscuri particulare
-sunt evenimente a caror frecventa de producere este relativ
redusa(asigurarea salariatiilor de catre patron,catastrofe aviatice,exces de
viteza,sustragerea salariilor de catre casier etc.)
5

g.Riscuri speculative
-(antreprenoriale)sunt acelea care prin producerea lor pot provoca
o pierdere sau obtine un castig.Ele sunt atractive.Riscurile speculative
cuprind:riscuri comerciale,pariurile la cursele de caii,jocurile de noroc,riscurile
valutare,schimbari ale ratelor dobanzilor s.a.Aceste riscuri nu sunt asigurabile.
h.Riscuri previzibile
-sunt evenimente provocate de factori ce pot fi prevazuti inainte
de asumarea obligatiilor
contractuale:boala,invalitatea,batranetea,decesul,variatia cursurilor valutare
etc.
i.Riscurile imprevizibile
-sunt evenimente independente de vointa partilor contractante
care pot sa apara in activitatea economico-sociala,cum sunt:grindina,ploile
torentiale,inundatiile,uraganul,alunecarile de teren,cutremurul de
pamant,seceta etc.Riscurile imprevizibile sunt si cele care apar in relatiile
dintre oameni:greve ,revolte,revolutii,razboaie etc.Astfel de riscuri pot
interveni indiferent de vointa oamenilor si se ivesc in relatii oameni-natura.
j.Riscurile interne
-sunt evenimente generate de factori din interiorul unitatii
economice si depind de managementul acesteia:capacitatea
profesionala,cuantumul resurselor materiale si
financiare,aprovizionarea,depozitarea,gestionarea resurselor,calitatea
productiei,realizarea la timp si la parametrii proiectati a obiectivelor de
investitii etc.Riscuri interne sunt considerate si cele care se produc in interiorul
granitelor tarii.
k.Riscuri externe
-sunt evenimente care provin din afara unitatii economice si care se
pot reprezenta:insolvabilitatea,faliment,interzicerea transferului
valutar,amanarea platii in valuta,moratoriul guvernamental etc.
De asemenea ,sunt considerate riscuri externe si cele care se produc in afara
granitelor tarii.
l.Riscuri economice
--sunt evenimente cu implicatii economice care se produc in
industrie ,agricultura transporturi,comert,turism ,finante,banci etc.
6

m.Riscuri sociale
- sunt evenimente care se manifesta cu o intensitate sau alta in
economiile tuturor tarilor,cum pot fi: imbolnavirile, accidente, invalidate,
somaj,scaderea nivelului de viata,convulsii sociale,greve,demonstratii
etc.Aceste riscuri depind de nivelul de dezvoltare economic,de formele de
protectie sociala etc.
n.Riscuri politice
-sunt cele generate de politica guvernelor tarii (exemple:
nationalizari,blocade economice,manevre militare,revolutie,razboi etc.
o.Riscuri general
-sunt riscuri asigurabile ,ca de exemplu: incendiu, naufragiu,
esuare,explozie,rasturnarea navii sau a ambarcatiunii,coliziune,deraiere sau
rasturnare a mijlocului de transport terestru,prabusire a aeronavii,cutremur de
pamant,eruptie vulcanica.Aceste riscuri sunt cuprinse de regula ,in conditiile
generale de asigurare.
p.Riscuri speciale
-sunt riscuri asigurabile ce se pot produce datorita actiunii
oamenilor,ca de exemplu:greva,rascoala,revolta,revolutie,stare de razboi
declarat sau nedeclarat,razboi etc.Riscuri speciale sunt si cele care tin de
natura marfii(mucegaire,alterare,ruginire,zgariere etc).Aceste riscuri se
asigura separate ,la solicitarea expresa a asiguratilor,pentru care se plateste
o prima suplimentara aferenta fiecarui risc si nu sunt incluse in conditiile
generale de asigurare.
Fiecare societate de asigurari este libera sa-si grupeze riscurile
dupa cum apreciaza ca este optim pentru ea si pentru asigurati.Cuprinderea
riscurilor in anumite categorii nu este permanenta,definitiv.Tinandu-se seama
de criterii de asigurare,de dimensiunile eventuale ale daunei si de politica de
subscriere a societatii de asigurari,riscurile pot trece dintr-o categorie in alta.

3.Riscul in asigurari de personae

Asigurarile de persoane au ca obiect garantarea platii unei sume
de bani catre asigurat,in cazul producerii unui eveniment legat de persoana

fizica a asiguratului,si anume:vatamarea corporala,imbolnavirea,decesul sau

supravetuirea acestuia.
Riscurile cuprinse in asigurarea facultative de personae sunt:
1.Pentru asigurarile facultative,la care se aplica conditiile generale de
asigurare.
Accientele cuprinse in asigurare sunt urmatoarele evenimente
subite,provenite din afara si fara voia asiguratului:explozia,prabusirea de
teren,lovirea inclusive inteparea,taierea si altele asemenea,caderea
,alunecarea,atacul din partea unei personae sau a unui animal, trasnetul,
actiunea curentului electric,arsura,degerarea ,inecul,intoxicarea subita
axfisierea din cause subite,cele produse ca urmare a circulatiei cu mijloace de
transport sau din cauza accidenteor produse acestora,precum si cele
provocate de functionarea ori folosirea masinilor, aparatelor, instrumentelor,
sculelor sau armelor.
De asemenea,este cuprinsa in asigurare invalitatea permanenta ca
urmare imediata a unui efort fizic excesiv si subit determinat din cauze de
forta majora in timpul productiei.Nu constituie riscuri asigurate urmarile bolilor
transmisibile prin atacul animalelor,cu exceptia turbarii.
2.La asigurarea facultativa pentru cazurile de accidente a personalului
muncitor(membrilor) contractata de agentii economici.
Accidentele cuprinse in asigurare sunt urmatoarele evenimente
subite,provenite din afara si fara voia asiguratului:cele intamplate in timpul
functionarii sau folosirii masinelor,aparatelor,mecanismelor,armelor sau
oricaror instrumente sau scule,explozia arsura,degerarea , inghetul, inecul,
actiunea curentului electric,trasnetul ,insolatia,lovirea ,inclusive inteparea,
taierea si altele asemena,atacul din partea altei persoane sau a unui animal,
alunecarea,prabusirea de teren,caderea unui obiect sau a asiguratului,
asfixierea din cause subite,intoxicarea subita,precum si cele intamplate ca
urmare a circulatiei mijloacelor de transport sau din cauza accidentelor
intamplate acestora.
Este considerata urmare a accidentului si invaliditatea permanenta,ca
urmare a imobilizarii ori izolarii asiguratului prilejuite de calamitaile naturii,de
defectarea mijloacelor de transport ori de alte elemente subite,provenite din
afara si fara vointa asiguratului.Prin atacul din partea animalelor se inteleg,de
8

asemenea,si muscaturile ori intepaturile reptilelor,miriapozilor si insectelor

purtatoare de venin.Urmarile bolilor infectioase transmise prin atcul
animalelor,cu exceptia turbarii,nu sunt cuprinse in asigurare ca urmari ale
accidentelor.
3.Asigurarea personalului navigant profesionist,a personalului ,a
personalului navigant incadrat si a elevilor din aeronautica civila,precum si a
sportivilor din cadru aeronauticii sportive.Accidentele cuprinse in asigurare
sunt cele intamplate cu in legatura cu zborul si anume:
a)pe sol sau pe apa,inclusive in drumurile direct legate de zbor fara intreruperi
sau fara ocoluri facute in interes personal;
b)in timpul zborului;
c)la sau in urma caderii aeronavei;
d)din cauza intrebuintarii parasutei sau a nefunctionarii acesteia.
In cazul persoanelor care desfasoara activitatea de lansari cu
parasuta din turnuri in cadrul unitatilor de aeronautica sportive,accidentele
cuprinse in asiguare sunt cele intamplate in legatura cu activitatea de lansari
cu parasuta din turnuri,inclusive in timpul cat persoana asigurata se afla la
locul de lansare cu parasuta sau la locul de instruire fizica in legarua cu
activitatea de lansare cu parasuta din turnuri.Urmarile frigului sau asfixierile
se considera accidente daca s-au intamplat in imprejurimile aratate mai sus.
4.Asigurarea facultative a vanatorilor sportivi pentru cazurile de
raspundere civila si de accident,in legatura cu activitatea de vanatoare.
Accidentele cuprinse in asigurare sunt urmatoarele:
a)ranirea sau autoranirea cu arma de vanatoare;
b)explozia de arme,munitiilor sau materialelor explozive folosite la vanatoare;
c)atacul animalelor salbatice sau domestice cu par ori pene,muscatura
serpilor,trasnetul,actiunea curentlui electric,arsura ,degerarea,intoxicarea
subita,lovirea,inclusive inteparea,taiera si alte asemenea: caderea,
alunecarea, surparea sau alunecarea de teren,avalansele sau alte calamitati
ale naturii intamplate in timpul vanatorii sau in timpul deplasarii la sau de la
locul de vanatoare;accidentele intamplate ca urmare a circulatiei mijloacelor
de transport,in timpul deplasarii la sau de la locul de vanatoare;
d)atacul din partea braconierilor sau altor persoane;
e)inecul in timpul vanatorii.
9

Nu sunt cuprinse in asigurarea urmarile bolilor transmise prin atacul

animalelor,cu exceptia turbarii.Accidentele cuprinse in asigurare pot fi cauzate
de factori traumatici de natura mecanica,chimica sau fizica.

II.Gestiunea riscului
1.Etapele gestiunii
Gestiunea riscului consta in indentificarea ,cuantificarea si reactia la
expunerea la riscuri pure,la pierderi accidentale potentiale.De asemenea
gestiunea riscului cuprinde procesul de elaborare si adoptare a deciziilor
necesare pentru minimizarea efectelor adverse ale pierderilor accidentale intro unitate economica.
Implementarea gestiunii riscului cuprinde urmatoarele etape:
a)identificarea riscului,care este o etapa deosebit de dificila de care insa
depind etapele urmatoare.Indentificarea riscului se realizeaza pe baza
cunoasterii situatiei reale,a cercetarilor statistice,a experientei,a inspectiei de
risc,a interviurilor cu persoane repezentative,a aprecierilor obiective si
subiective ale societatii de asigurari,a expertilor etc;
b)cuantificarea riscului,care este necesara pentru estimarea impactului
financiar al riscului,pentru a face recomandari corespunzatoare.Cuantificarea
riscului se face prin determinarea probabilitatilor de producere a riscului,a
impactului financiar asupra asiguratului,a posibilitatii de a prevedea cuanumul
daunelor care eventual se vor ivi pe durata asigurarii;
c)elaborarea de recomandari,care are loc dupa indentificarea si masurarea
riscului de catre managerii de risc.Recomandarile au ca scop selectarea celor
mai bune tehnici de administrare a riscului,si anume:evitare riscului,reducerea
probabilitatii producerii,limitarea si combaterea riscului deja produs,trecerea
riscului asupra societatii de asigurari,retinerea partiala sau totala a riscului de
catre asigurat etc:
d)adoptarea deciziei,este o etapa importanta care se bazeaza pe
constatarile anterioare(gasirea celei mai bune acoperiri,eterminarea unor rate
de prime avantajoase,alegerea societatii de asigurari).Adoptarea deciziilor
peclama existenta unui manager de risc care sa indeplineasca cerintele

10

managementului.Fiecare agent economic trebuie sa priveasca gestiunea

riscului nu ca pe o optiune,ci ca o obligatie proprie,ca urmare a permanentei
expuneri la pierderi.
Asigurarea este numai o metoda a gestiunii riscului care,fiind
correct folosita,adduce beneficii tuturor celor implicate in acest proces.
Invalitatea permanenta cuprinsa in asigurare reprezinta
prejudicierea corporala permanenta ca urmare a unui accident,caracterizat
prin modificari morfofunctionale-reducerea potentialului fizic,psihosenzorial
sau intellectual-ivite in decurs de un an de la data accidentului si
nesusceptibile de ameliorari.Starea de invaliditate trecatoare nu se ia in
considerare la stabilirea invaliditatii permanente.
Gradul de invaliditate permanenta se stabileste in procente de la 0 la
100,corespunzator gradului in procente ale prejudicierii corporale
permanente,in baza baremului medical.Procentul 0 corespunde lipsei oricarei
prejudicieri corporale permanente sau existentei unor sechele care constituie
invaliditat permanente in sensul conditiilor de asigurare si prezentelor
criterii.Procentul 100 corespunde invaliditaii totale.
Examinarea medicala si stabilirea gradului de invaliditate
permanenta,respectiv al prejudicierii corporale,se fac de medicii legisti.Spre
exemplu,in localitatile resedinta de judet,la propunerea unor societati de
asigurare ,examinarea medicala si stabilirea graduli de invaliditate
permanenta,respectiv al prejudicierii corporale se vor putea face de medici
numiti de directorii directiilor sanitare judetene sau a mun icipiului
Bucuresti,intre medicii care isi desfasoara activitatea de baza in
dispensare,policlinici sau spitale din localitatile respective.Cand medicul legist
nu poate stabili prejudicierea corporala permanenta a accidentului sau cand
societatea de asigurare considera necesara examinarea acestuia si
stanbilirea prejudicierii corporale permanente,acestea se fac de catre o
comisie medicala prezidata de medical legist sef al judetului(seful
laboratorului medico-legal din cadrul directiei sanitare judetene)sau al
municipiului Bucuresti,din care vor face parte si doi medici de specialitate
desemnati de medicul legist sef judetean,respectiv al municipiului
Bucuresti,potrivit cu cazurile ce urmeaza a fi
examinate(neurologic,oftalmologic etc).
11

In situatii speciale ,sau cand societatea de asigurari va considera

necesar,asiguratii vor fiexaminati de comisii formate din cadre medicale de
inalta specialitate desemnate de organelle de resort din cadrul Ministerului
Sanatatii.Indrumarea si control pe probleme specifice de probleme de
medicina in asigurari si avizarea unor solutii din punct de vedere medical ce
se impugn in activitatea de asigurari de persoane se fac,la cererea societatilor
de asigurare,de medicii de specialitate dirijati de directorii directiilor sanitare
judetene si a municipiului Bucuresti.Examinarea medicala a asiguratului
accidentat si stabilirea prejudicierii corporale permanente se fac la terminarea
tratamentului,darn u mai devreme de 3 luni si mai tarziu de 1 an de la data
accidentului.In caz de invaliditate permanenta incontestabila,reprezentand o
prejudiciere corporala caracterizata prin amputare,extirpare,enucleare si alte
asemanea,precum si daca prejudicierea corporala permanenta a asiguratului
s-a produs in cazuri deosebite sau a determinat situatii deoseite,examinarea
asiguratului si stabilirea gradului de invaliditate se fac inainte de terminarea
tratamentului sau implinirii termenului de 3 luni.
In cazuri justificate,constatate de societatea de
asigurare,examinarea medicala ,examinarea medicala si stabilirea gradului de
invaliditate permanenta se fac si dupa 1 an,darn u mai mult de 2 ani de la
data accidentului.In astfel de situatii,la stabilirea prejudicierii corporale
permanente,medicii examinatori vor avea in vedere numai modificarile
morfofunctionale ivite in decurs de 1 an de la data accidentului si vor atesta
ca la data examinarii gradului prejudicierii corporale stability nu a putut fi mai
mare decat cel care s-ar fi stability in termen de 1 an.Examinarea medicala si
si stabilirea prejudicierii corporale permanente se fac la locul de muncaal
medicilor examinatori.In cazul in care starea sanatatii asiguratului nu-I permite
deplasarea,examinarea se face la locul unde se afla,cheltuielele de deplasare
a medicilor examinatori fiind suportate de societatea de asigurare cu
respectarea dispoziitiilor in vigoare.
Examinarea accidentatilor si stabilirea invaliditatii
permanente,respectiv la prejudicierea corporala permanenta,se fac numai pe
bazaProcesului verbal de examinare-formular tipizat al societatii de
asigurae-si a documentelor anexate ,dupa caz,la acesta,primate de la
societatea de asigurare.La stabilirea gradului de invaliditate permanenta
12

trebuie sa se determine legatura cauzala intre accident si prejudicierea

corporala permanent ace se constata.In acest scop se va lua in considerare
consecinta finala,tinand seama de toate complicatiile intermediare,inclusive
de cele provocate de tratamente medicale necesare pentru recuperarea
functionala a organelor lezate in accident.In caz de prejudiciere corporala
permanenta ca urmare a unui effort fizic excesiv si subit determinat de cause
de forta majora in timpul productiei,la stabilirea gradului de invaliditate se vor
avea in vedere numai modificarile morfo-functionale ivite imediat dupa
eveniment.
Urmarile traumatismelor psihice(spaima,frica,tulburari
psihice,impresii neplacute etc),oboseala,surmenajul,bolile pofesi
-onale,accidentele medicale consecinta tratarii
bolilor(rheumatism,hipertensiune arteriala,ateroscleroza,pneumonie etc.) nu
constituie accidente in sensul conditiilor de asigurare si nu se iau in
considerare la stabilirea gradelor de invaliditate,respectiv de prejudiciere
corporala.De asemenea nu se iau in considerare starile patologice ale
organelor,prejudicierea corporala care ar proveni ca urmare a acestor
stari,precum si urmarile bolilor transmise prin atacul animalelor,cu exceptia
turbarii.Gradul de invaliditate permanenta provocat de un accident se
stabileste tinandu-se seamanumai de prejudicierea corporala permanenta ca
urmare a accidentului respectiv.

2.Transferul riscului
Atat pentru persoanele fizice,cat si pentru persoane juridice exista
multiple posiilitati de transfer a riscului,una dintre cele mai importante fiind
transferal asupra societatilor de asigurare.Transferul riscului poate avea loc
prin doua categorii de instrumente:financiare,respectiv sociale.
Instrumentele financiare de transfer a riscului,sunt utilizate pe
patru piete financiare:
a)pietele la vedere(spot)-pe aceste piete,intreprinderea poate cumpara
anumite devize vanzand altele,actiuni etc.,transferand riscuri aferente unui
active(si acceptand concomintent riscurile apartinand altui activ).Aceste piete
sunt caracterizate prin lichiditatea lor ridicata.

13

b)pietele la termen,care privesc in special devizele si nivelul dobanzilor,prin

ale caror instrumente pot fi modificate conditiile privind devizele sau
dobanzile,ale unor active passive si active prezente sau viitoare.Din punct de
vedere a riscului,ele sunt utilizate pentru a micsora expunerea la riscuri
financiare previzibile sau presupuse a exista.
c)pietele optionale,care privesc devizele(optiuni de curs de schimb) sau
dobanzile(optiuni ale nivelului dobanzii).Datorita functionarii acestor
pite,intreprinderele pot organiza o tranzactie la un anumit moment,alegand
insa un curs de schimb considerat favorabil la un alt termen(viitor).
d)pietelefutures-(contracte la termen).Produsul future este un
angajament frm de a vinde o cantitate convenita dintr-un activ la un prt
convenit si la o anumita data viitoare,ceea ce in termini de risc inseamna
transferal(acoperirea) riscurilor de curs de schimb si de dobanda.
Instrumentele sociale de transfer a riscului,printre care se
numara si asigurarea.Alte instrumente de transfer a riscului care au un
character social sunt:societatile pe actiuni,cluburile de investitii,interventia
statului,contarcatele.
a)In societatile pe actiuni-ca si in alte tipuri de intreprinderi-fondurile proprii
sunt amnintate de o diversitate de riscuri.Riscurile sunt transferate asupra
actionarilor,care le suporta in final,putand pierde sumele investite in actiuni.
b)cluburile de investitii grupeaza investitorii care iau decizii commune de
investitii.Atunci cand se ia o asemenea decizie,fiecare dintre membri
imparte,impreuna cu ceilalti,consecintele financiare ale riscurilor legate de
investitia preconizata.In cadrul cluburilor de investitii este vorba mai curand de
o partajare a riscului,decat de un transfer al lor,dar la nivel
macroeconomic,cluburile de investitii pot fi considerate un instrument de
transfer al riscurilor.
c)contractele apar ca instrumente de transfer de risc deoarece,atunci cand
doresc sa incheie un contract,partile pot avea ca motivatie si dorinta de a
transfera asupra altcuiva un risc sau o parte din acesta.De exemplu,o
intreprindere de difuzare a presei prevede in contractele incheiate cu furnizorii
ei returnarea ziarelor nevandute,deoarece nu poate acoperi singura acest risc
si nici nu are un instrument alternative de transfer,cum ar fi o polita de
asigurare specifica.contaractele de asigurare sunt caracteristice ca
14

instrumente ale transferului de risc,trecerea riscului de la asigurat la

asigurator constituind insusi obiectul acestor contarcate.
d)asiguarea ca instrument de transfer a riscului.Pentru agentii
economici,care au de ales intre retinerea riscurilor,autoasigurare,alte
instrumente de transfer a riscurilor(contractare,subcontractare) si
asigurare,dar care beneficiaza si de instrumentele amintite pentru transferal
riscurilor financiare,practicarea asigurarii prezinta o serie de avanaje:

Asigurarea este preferata de managerii intreprinderii in virtutea

aversiunii lor fata de risc.Ei doresc sa transfere asupra asiguratorilor
riscurile care pot afecta indicatorii financiari de a caror evolutie raspund
in fata actionarilor:cifra de afaceri,fondurii proprii,profit etc.

Asigurarea evita riscurile unei capitalizari insuficiente si ale unei

crize de lichiditati.Retinerea sau autoasigurarea unor riscuri,in special
a riscurilor catastrostrofice,pot determina,daca se produc sinister
grave,efecte puternice si de durata asupra nivelului fonduilor
proprii.Lipsa acoperirii unor asemenea riscuri diminueaza valoarea
acutuala a fluxurilor de trezorerie disponibile,deoarece costul mediu
ponderat al capitalului creste in perspectivaeventualei insolvabilitati a
intreprinderii.Asa cum a demonstrate teoria financiara a
intreprinderii,autoasigurarea riscurilor majore mareste probabilitatea ca
intreprinderea,dupa o dauna grava,sa se refinanteze in conditii
defavorabile si scade valoarea intreprinderii din punctual de vedere a
actionarilor.

Asigurarea ofera servicii in domeniul evaluarii riscurilor,al

prevenirii lor si al lichidarii daunelor.Datorita specificului de
activitate si practicii indelungate,societatile de asigurare au capacitatea
de a oferi asemenea servicii la un cost competitive.Astfel,indentificarea
si evaluarea riscurilor sunt,in general,mai bine realizate de societatile
de asigurare decat cu fortele proprii ale intreprinderii,deoarece
asiguratorii au o indelungata experienta a inspectiilor de risc.Si in
domeniul riscuilor a caror producere antreneaza raspunderea civila a
intreprinderii vinovate de producerea pagubelor,companiile de

15

asigurare ofera servicii competitive in lichidarea daunelor,inclusive in

procesele civile antrenate de aceasta.

Asigurarea poate antrena un efect de levier fiscal.Daca

intreprinderea apeleaza la autoasigurare pentru acoperirea riscurilor
sale,rezervele constituite in intreprindere pentru acest scop nu sunt
deductibile la impozitarea profitului in cele mai multe tarii,in timp ce
primele de asigurare platite sunt tratate drept cheltuieli si diminueaza
profitul impozabil.Intreprinderea care cumpara asigurari beneficiaza
deci de un avantaj fiscal,sau,altfel spus,de un effect de levier fiscal.
Aceste avantaje ale practicarii asigurarii influenteaza pozitiv cererea

de asigurare din partea intreprinderilor.Exista insa si factori care influenteaza

negative procesul de transfer a riscului prin asigurare,afectand oferta de
asigurare corespondenta de pe piata asigurarilor.Astfel,concurenta de pe
piata asigurarilor scade cu cat riscurile ce trebuie asigurate sunt mai grele sau
mai specializate(riscuri de poluare,riscuri spatiale,riscuri politice).In asemenea
cazuri,marimea fondurilor proprii necesare si specializarea foarte stricta
micsoareaza numarul societatilor de asigurare care asigurara asemenea
riscuri,si deci reproduce concurenta in domeniu.In lipsa concurentei,tarifele
pot creste si pot determina un cost ridicat al asigurarii si o anumita retinere din
partea agentilor economici.In acelasi timp,marimea riscurilor transferabile,cu
deosebire in cazul marilor intreprinderi,atinge limitele capacitatii de acoperire
de pe piata asiguratorilor.Un exemplu il constituie riscul de dezvoltare,pentru
care sumele asigurate sunt foarte mari,fiind insa aproape imposibil sa se
obtina o acoprire mai mare de un milliard de dolari pe piata clasica de
asigurare.
In plus,transferal riscurilor prin asigurare este afectat de fenomenul d
antiselectie si de moralizare a riscului.Datorita antiselectiei,intreprinderile care
doresc sa se asigure sunt cele la care riscul este superior mediei.Din
contra,agentii economici la care riscul este sub cel mediu prefera
autoasigurarea si mai putin sau deloc asiguarea,determinand o preocupare
deosebita pentru dezvoltarea masurilor de prevenire a riscului,fenomen
denumit moralizarea riscului.Cererea de asigurare va veni in special din

16

partea intreprinderilor cu riscuri peste medie,ceea ce,in planul

ofertei,determina societatile de asigurare sa ridice tarifele de prime,pentru a
compensa antiselectia.
.

3.Prevenirea riscului
Prevenirea riscului este una dintre componentele gestiunii
riscului.Ea se incadreaza printre tehnicile de control al riscului,care au in
vedere actiunile ce vizeaza reducerea frecventei si gravitatii riscurilor:evitarea
expunerii la risc prevenirea daunelor,limitarea daunelor sinistrelor,dispersia
expunerii la risc.Costul global al riscului,concept central al managementului
de risc ,cuprinde patru categorii de costuri,dependente unele de altele:costuri
de prevenire,primele de asigurare,pierderile survenite si neacoperite prin
asigurare si costuri de gestiune(personal,baza materiala,anchete
etc).Astfel,pentru un risc cuantificabil,este relative usor de determinat nivelul
optimal de preventie prin analize de tip cost-beneficiu.Pericolele la care am
facut referire corespund unor situatii de incertitudine.Pentru situatii de
inertitudine,decizia nu se ia numai pe baza unei analize cost-beneficiu intr-un
orizont temporal inchis,ci trebuie sa se ia in considerare impalpabilul-ceea ce
este incert si chiar necunoscut.Un agent economic cu un comportament
normal,de aversiune fata de risc,face cheltuieli de prevenire,proportional cu
riscul la care este expus.In cazul in care el este supus unei stari de
incertitudine,prin necunoasterea exacta a pericolului,problema economica
este daca aceasta ignoranta justifica masuri de crestere a preventiei,cu
cheltuieli suplimentare si cat de mari sa fie acestea.De subliniat,in acest
context,canivelul incertitudinii evolueaza permanent,in functie de ritmul de
crestere al cunoasterii stiintifice.Se poate observa ca incertitudinile se
diminueaza,se trece de la ipoteze la teorii si apoi la axiome.Incertitudinea se
deosebeste de riscul pur,tocmai prin aceasta capacitate de a se diminua ,sau
altfel spus,riscul pur este ceea ce ramane cand orice incertitudine stiintifica a
fost eliminate.Principiul precautiei are in vedere cunostintele stiintifice de
moment,tine seama ca aceste vor progresa,dar ce san u ramanem pasivi fata
de pericolele potentiale la care este expusa societatea.

17

Intr-o abordare secventiala,decizia acuala este privita drept prima

dintr-o secventa de decizii,urmatoarele fiind determinate de problemele
viitoare,care vor aparea si vor fi percepute progresiv.In aceasta optica ,au fost
elaborate modele complexe,simuland diferite scenario secventiale referitoare
mai ales la problemele pe termen lung ale protectiei mediului.Una dintre
concluziile care se desprind din aceste studii este accea ca,in economie,o
strategie dinamica eficace a gestiunii incertitudinilor are in vedere o
anticipare a progresului cunoasterii acestor incertitudini.
Acesta conduce la o reconsiderare a pozitiei lui Knight privitoare la
risc si incertitudine.Diferenta fundamentala intre aceste concepte consta in
faptul ca,in cazul incertitudinii,se manifesta asteptarea informatiilor stiintifice
potentiale care permit elucidarea progresiva a probabilitatii riscului.Acesta
viziune secventiala permite si o diferentiere mai clara intre conceptele de
prevenire si precautie.Daca prevenirea are in vedere gestiunea riscurilor
(cunoscute),precautia se refera la gestiunea procesului de asteptare a
informatiei, ea se naste din decalajul temporal intre necesitatea actiunii
immediate si momentul cand cunostintele noastre vor progresa .Precautia
apare astfel drept contrariu atitudinii de expectative intr-o interprtare plastica a
principiului precautiei,cu cat incertitudinea stiintifica este mai mar,ce atat
exista un risc mai mare al schimbarii de perceptie,si cu atat este mai
necesara o atitudine preventive.
In concluzie,asigurarea are un loc bine determinat prin instrumntele
de transfer a riscurilor.Pozitia sa in ansamblul acestora nu este imobila,ci este
supusa unor influente diverse.Evolutia viitoare a asigurarilor va fi determinata
de mutatiile prezenta privind limitele garantiilor solicitate de
asigurati,conditiile de asigurare si aparitia si dezvoltarea unor noi tehnici de
asigurare.

18

 Asigurari si reasigurariAutor:Gheorghe D.Bistriceanu

Edit.Universitara Bucuresti
Asigurari de persoane si reflectarea lor in
contabilitate
Autori:Dumitru G.Badea
Luminita Ionescu
Edit. Economica

Asigurari de viata si modernizarea acestora

Autor:Nicolae Constantin Lungu
Edit.Sedcom Libris

Asigurari-Ghid practice
Autor:Titel Neagu
Edit.Ch Beck
Asigurari internationale-Arhitectura si
problematica la debutul mileniului III
Edit.Intelcredo,2001
Suportul de curs-Bazele asigurarii

19

I.Riscul in asigurari
1.Definitie1
2.Clasificarea riscurilor.2
3.Riscul in asigurari de persoane9

II.Gestiunea riscului
1.Etapele gestiunii riscului11
2.Transferul riscului...14
3.Prevenirea riscului..18

Bibliografie..20

20