ALPIN CONCEPT

S.R.L.
Str. Munteniei nr.11
500209 Braov - ROMNIA
Tel: +40 268 549 236
Fax: +40 268 549 237
adrian.socol@alpinconcept.ro
www.alpinconcept.ro

Orientri Strategice
Naionale
pentru Dezvoltarea
Durabil a Carpailor
(2014 2020)

PROPUNE
RE TURISMUL MONTAN

August 2013

PROPUNERE

TURISM
MONTAN
page 1

Orientri Strategice Naionale

pentru Dezvoltarea Durabil a Carpailor
(2014 2020)
Documentul elaborat de ctre Comitetul Interministerial denumit Orientri Strategice
Naionale pentru Dezvoltarea Durabil a Carpailor, i propune, n primul rnd, s
stabileasc obiective relevante, iar prin implementarea lor, s asigure protejarea i valorificarea
responsabil a resurselor montane, s pun bazele unei politici specifice zonelor montane,
definit conform principiilor de dezvoltare durabil i care s faciliteze cooperarea intercomunal i inter-regional n cadrul naional, cooperarea trans-frontalier i trans-naional.

Alpin Concept doreste s sprijine demersul Guvernului Romniei

prin cteva sugestii i propuneri privind Orientarea Strategic a
dezvoltarii turismului montan din Carpai.

I. Dezvoltarea durabila a Carpatilor ( definitia si logica

orientarii )
Valorificarea responsabil a resurselor montane in vederea obtinerii unei dezvoltari durabile
a Carpatilor presupune :
obtinerea unor rezultate economice in beneficiul societatii, in plan regional, national si
global

protejarea mediului carpatin in vederea perenizarii si cresterii rezultatelor.

Astfel, durabilitatea dezvoltarii nu este un scop in sine, iar natura nu poate reprezenta un
sanctuar separabil de om si societate.
Punerea in armonie a celor doua obiective ( dezvoltarea economico-sociala si protejarea
mediului natural ) reprezinta scopul final al demersului si politicilor de dezvoltare durabila.
Orientarile Strategice pentru Dezvoltarea Durabila au drept scop: dezvoltarea economicosociala din Carpati si drept conditie sinae qua non: proteajarea mediului si valorificarea
responsabila a resurselor.

II. Dezvoltarea turismului montan ( vector principal )

Documentul eloborat de Comitetul Interministerial trateaza sectorul turismului
montan din perspectiva dezvoltarii durabile relevand urmatoarele aspecte:
capacitile de cazare existente n zona montan care au crescut n ultimii ani,
fr s in seama de infrastructurile de acces si de transport, de servicii i de
unitile de agrement si de activitati existente;
condiiile naturale existente ofer importante posibiliti de dezvoltare;
existena unei reele funcionale de parcuri naionale;
necesitatea formrii profesionale.
si stabilind urmatorele obiective si indicatori de performanta:
cresterea atractivitatii Carpatilor prin revitalizarea turismului montan,
modernizarea infrastructurii si promovarea potentialului natural si cultural
sustinerea actiunilor de comunicare si promovare
parteneriatul public - privat si cooperarea actorilor din acest sector
1

August 2013

PROPUNERE

TURISM
MONTAN
page 2

finantarea de investitii directe

II. 1. Diagnostic al situatiei turismului in Romania

(conform Alpin

Concept )
In clasamentul efectuat de World Economic Forum (WEF), din 140 tari evaluate din punct de
vedere al competitivittii turismului, Romania se claseaz pe locul 68 in lume si pe locul
35 din 42 de tari in Europa, Bulgaria situandu-se pe locul 31 din 42 in Europa si pe locul 50 la
nivel mondial.
Acest top este realizat lund in calcul 14 indicatori printre care:
calitatea infrastructurii,
calitatea mediului nconjurtor,
preturile,
sigurana publica,
igiena,
sistemul de sntate.
Primele poziii in acest top sunt ocupate de ctre: Elveia, Germania si Austria in aceasta ordine.
In ceea ce privete veniturile obinute din turism si contribuia acestora la produsul
intern brut (PIB) naional, potrivit unui studiu efectuat de ctre WTTC, Romania sa claseaz
pe locul 170 in lume cu o contribuie de sub 1% la PIB, adic aprox. 1 miliard euro, in timp
ce Bulgaria are venituri din turism care contribuie cu 5% la PIB, adic 2,9 miliarde Euro
(sursa : Buletin OMT 2012).
Importana economic a turismului se menine la un nivel foarte redus in Romania, att in plan
regional ct i in plan naional, nregistrndu-se n ultimii ani chiar o tendin de scdere a
ponderii turismului n Produsul Intern Brut. Astfel, la nivel naional ponderea turismului n
valoarea adugat brut a cobort de la 2,6% in 1998 la 1,9% in 2008.
Romania numara 32 de statiuni de munte din care 12 statiuni cu profil balneo-climateric, 29 de
parcuri nationale si naturale si 900 de arii protejate, din care 381 sunt clasate Natura 2000.

Nivelul scazut la care se afla turismul romanesc, precum si potentialul ridicat de care
dispune, justifica o atentie speciala, care trebuie acordata in perioada imediat
urmatoare, dezvoltarii turismului in zonele montane.
Strategiile de dezvoltare montan trebuie s arate calea de urmat, n cazul n care
regiunile montane i prile interesate doresc s beneficieze de viitoarele programe de
finantare, axate pe Strategia UE 2020.
Cteva elemente ( non exhaustiv ), care necesit o atenie speciala:

Absena unui concept unic de dezvoltare, a unei scheme directoare, a unei

strategii pentru turismul montan si destinatii turistice montane cu functionare in
toate cele 4 sezoane lipsa coerentei.
Problemele de guvernanta a turismului montan si a teritoriilor si staiunilor
turistice, att la nivel naional, ct i la nivel regional/local;
Probleme de operare/exploatare a domeniilor schiabile = locomotiva a
turismului montan; nu exist un operator specializat n Romnia; lipsa experientei
si competentelor in materie de operare.
2

August 2013

PROPUNERE

TURISM
MONTAN
page 3

Oferta general este insuficient diversificat. Clientul nu este n centrul ateniei i

al logicii turismului;
Produsul turistic pare a fi abordat doar din perspectiva investiiei i nu n
ansamblul componentelor destinate a propune un serviciu global i de calitate;
Probleme n promovarea i comercializarea ofertei turistice;
Absenta unor structuri i instrumente de coordonare a turismului montan;
Insuficiente structuri asociative instituionale i profesionale in domeniu.

n ultimii ani, in Romnia s-au fcut investiii n infrastructuri de turism montan dintre care,
unele sunt sortite eecului din cauza altitudinii, a climatului local, sau a lipsei unui concept
elaborat n funcie de condiiile locale. Diferitele proiecte din diferite zone, uneori vecine, nu au
tinut cont unul de altul. n unele situaii s-a procedat la investiie n infrastructuri de schi fr s
se coreleze dezvoltarea schiului cu principiile de urbanism, cu cele ale gestiunii/operarii si in
absenta unui concept cooerent de dezvoltare si a unei planificari strategice zonale. Siturile
astfel tratate risc s devin o anti-reclam pentru Carpai i pentru turismul montan din
Romnia.
De asemenea:
Nu exist o structur de coordonare la nivel naional, care s trateze direciile de
dezvoltare general i de promovare a turismului montan, o structur naional care
s uneasc actorii interesai n dezvoltarea durabil a turismului montan i care s
dein capacitatea de a influena alocarea de finanri publice europene i
guvernamentale i pe cea de a introduce forme alternative de investiii/finanri (ex :
PPP), n vederea asigurrii unei dezvoltri pertinente i coerente a turismului montan
n Romnia. Aceasi lipsa se costata si la nivel judetean /local. Nu exista nici structuri
asociative cu astfel de rol.

Cateva exemple
europene de structuri asociative adevarate motoare ale
dezvoltarii:
o ATOUT FRANCE agentia de dezvoltare turistica a Frantei;
o CLUSTER MONTAGNE asociatie cu scopul de a acompania si promova in Franta si
in lume, profesionistii din domeniul amenajarii muntelui;
o Asociatia Nationala a Primarilor de Statiuni Montane din Franta
o Domaines Skiables de France camera profesionala a operatorilor de domenii
schiabile;
o ODIT France grup de interes public pentru observarea, dezvoltarea si ingineria
turistica a Frantei;
o Le Groupement suisse pour les regions de montagne;
o Asociatia Europeana pentru Zonele de Munte EUROMONTANA; ETC

II. 2. Propuneri ALPIN CONCEPT

Plecand de la aceste constatari, desi, obiectivele propuse si masurile prevazute in
documentul mentionat sunt absolut necesare, dorim s atragem atenia asupra unor aspecte
decisive n abordarea i implementarea unei dezvoltri durabile:
n scopul stabilirii strategiilor de dezvoltare trebuie avute n vedere, in primul rand,
definirea criteriilor locale de durabilitate prin reflectarea la specificitatea teritoriilor, a
potenialului lor, a resurselor locale, a bogiilor, a potenialului creativ al locuitorilor, a
proiectelor avute n vedere pe termen scurt, mediu i lung.
Definirea durabilitii este o stare de spirit care evolueaz n timp, datorit faptului
c i teritoriul este ntr-o evoluie permanent.
Demersurile de urmat ar fi, aadar:
definirea durabilitii
3

August 2013

PROPUNERE

TURISM
MONTAN
page 4

stabilirea scopului sau mizei durabilitii

definirea scopului turismului durabil.

Calificarea proiectelor i aciunilor ca fiind orientate spre dezvoltare durabil este dat
de urmtoarele 3 aspecte:
1. o GUVERNANTA concentrat, aplicat printr-o mediere ntre aleii locali, societatea
civil i ntreprinderi;
2. un demers solidar (munca n reea, adaptat specificitii teritoriale);
3. un proiect de societate care s rspund n mod global problemelor economice,
sociale i de mediu i care s alimenteze un principiu de perenitate i de speran.
GUVERNANTA este definit de doctrina de specialitate ca: ansamblul cooperrilor
formale i informale ntre actorii publici i privai, prin care se ajunge la luarea i punerea n
aplicare a deciziilor.
n domeniul turistic, guvernanta scoate n eviden ntreptrunderea ntre economic,
politic i social.
Utilizarea termenului de guvernanta se bazeaz pe 5 puncte centrale:
1. pluralitatea de actori din destinatiile sau statiunile turistice
2. logica aciunii acestor actori
3. formele de coordonare verticale i orizontale ntre actori; relaiile politice,
economice i sociale formale i informale
4. relaiile asimetrice; parteneriatul publicprivat, prezent n toate sferele
5. actorul colectiv; destinaiile turistice sunt percepute de ctre clieni ca un
sistem funcional i unitar, care trebuie s fie eficient.

Un proiect turistic de calitate trebuie s aib la baz un concept solid i,

prin intermediul echipamentelor preconizate, a gestiunii i a unei finanri adaptate, s dea
natere unei destinatii turistice - ntreprinderi viabile din punct de vedere economic, capabil s
seduc i s satisfac clientela, s remunereze ansamblul ntreprinztorilor i s contribuie la
dezvoltarea controlat a teritoriului. La nivel regional, trebuie sa tina seama si de
complementaritatea zonelor si sa o puna in valoare, evitand formele nocive de concurenta.
Astfel, un obiectiv strategic al dezvoltrii turistice montane, trebuie s cuprind abordri cum ar
fi:
gestionarea i conservarea cadrului natural
s rspund necesitii de a amenaja i de a echipa spaiul natural conform
asteptarilor clientelei;
s asigure securitatea i s ncadreze clientela; atragerea clientelei este un
compromis ntre ceea ce gestionarul dorete s transmit i ateptrile clientelei.

Problematica dezvoltrii turismului n rile europene este

ncredinat, n general, unor organisme care, in unele cazuri
sunt denumite Comitete Regionale de Turism (CRT).
Activitatea lor este finanat n mare parte de ctre autoritatea public regional/locala.
Misiunea lor se desfoar pe 3 direcii principale de interes:
- inginerie
- promovare
- comunicare
Misiunea principal a CRT este n continuu completat i adaptat att ateptrilor
clienilor, ct i profesionitilor din turism.

PROPUNERE

August 2013

Elaboreaz
Schema
Regional a
Turismului
Asigur
observarea
economic a
sectorului de
activitate Turism

TURISM
MONTAN
page 5

Asigur organizarea
profesionitilor din
domeniu n asociaii
sau centre de
competen, a
filierelor profesionale
din turism

Comitet
ul de
turism
regional/
zonal

Pun la dispoziia
turitilor locali i
strini, toate
informaiile turistice
referitoare la
teritoriu. Brouri,
reviste, site internet,
oficii de informare

A
ASCULTA =
=
A ASCULTA
Observarea,
Observarea,
reperarea,
reperarea, luarea
luarea
in
in considerare
considerare a
a
specificitatii
specificitatii
clientelei
clientelei

A
EVALUA =
=
A EVALUA
Audit,
Audit, statistici,
statistici,
participare,
participare,
fidelizare
fidelizare in
in
functie de
functie
de
obiective
obiective

Pentru
Pentru
profesionis
profesionis
tii
tii
turismului
turismului
acest
acest
demers
demers
faciliteaza:
faciliteaza:

A PARTICIPA
=
A
PARTICIPA =
Alegerea
unei
Alegerea unei
retele,
retele,
definirea
unei
definirea unei
identitati
identitati
(marci
(marci a
a
teritoriului),
teritoriului),
asigurarea
unei
asigurarea unei
prezente
prezente
constante
dar
constante dar
nu
agresive
nu agresive

A
A ADAPTA
ADAPTA OFERTA
OFERTA =
=
mentinerea
mentinerea calitatii,
calitatii,
organizarea
si
organizarea si
structurarea
ofertei,
structurarea ofertei,
prin
prin intermediul
intermediul
acompanierii,
acompanierii,
profesionalizarii
profesionalizarii si
si
formarii.
formarii.

PROPUNERE

August 2013

TURISM
MONTAN
page 6

n contextul Europa 2020, smart specialization apare ca un element cheie pentru politicile
teritoriale de inovare i un instrument important pentru a asigura sinergiile ntre Orizontul 2020
i planificarea Fondurilor Structurale ale UE. Ca atare, Comisia European ncurajeaz elaborarea
de strategii naionale/regionale/locale de inovare pentru specializarea inteligent (smart
specialization), ca o modalitate de a asigura o susinere focalizat din Fonduri Structurale.
Avnd n vedere c:
turismul rmne, la nivel mondial, un important motor de dezvoltare economic (se
prevede o cretere continu pe termen lung a acestui domeniu: + 3,3%/an pn n
2030 - sursa OMT);
Romnia beneficiaz de un cadru natural montan nealterat i excepional
( potential major ), care poate fi valorificat i promovat.
si c:
exist probleme de natur legislativ i organizaional n domeniul dezvoltrii
turismului la nivel naional;
investiiile n infrastructuri turistice sunt realizate haotic i izolat, datorit lipsei unui
demers colectiv i coerent, fiind pierdute fonduri nerambursabile importante.
Este mai mult dect necesar constituirea de instrumente de coordonare,
urmarire,
implementare si organizare care s i asume rolul de interlocutor i de motor al dezvoltrii
coerente i durabile a turismului montan din Romnia.
n aceste condiii, devine imperativ formularea unor obiective pentru dezvoltarea
turismului montan care s urmareasc n special:

crearea unei platforme strategice pentru dezvoltarea turismului montan

incurajarea crearii unor destinaii turistice noi 4 sezoane;
promovarea mrcii/brandului turistic al Carpatiilor
organizarea modului de suportare a investiiilor
managementul proiectelor
organizarea promovrii i a comercializrii
crearea i adoptarea unor modele de gestiune ( exploatare/operare )
destinatiilor, a staiunilor de munte i a domenilor schiabile.

Prin elaborarea, la nivel regional a conceptului i a planificrii strategice, se va

asigura posibilitatea i eficiena investiiilor, precum i profesionalizarea gestiunii.
Trebuie incurajate dialogurile si colaborarile descentralizate cu actori europeeni ai
turismului montan in vederea cunoasterii si adoptarii de modele de dezvoltare
confirmate precum si eforturile de adaptare a modelelor alpine la conditiile din
Carpati si la cerintele clientelei actuale. Specialistii si partenerii institutionali din
tarile alpine, ca Franta ( prima destinatie turistica in lume ), Austria, Italia, Elvetia
pot acompania sub diferite forme demersul romanesc de dezvoltare durabila a
turismului si a Carpatilor; trebuie abordati, invitati si trebuie incurajate initiativele de
colaborare prin alocarea resurselor necesare si prin participarea la initiativele
europeene din domeniu. Stimularea asociatiilor si IMM-urilor romanesti din domeniu
este una din caiile prin care se promoveaza acest dialog si transfer de competente si
de experienta.

III. Aspecte privind Legea Muntelui

In plan legislativ, Comitetul exprima nevoia actualizarii Legii Muntelui pentru a oferii cadrul
legal realizarii obiectivelor propuse.
6

August 2013

PROPUNERE

TURISM
MONTAN
page 7

Zona montan din Romnia ocup o suprafa total de circa 71.340 km2, reprezentnd
29,93% din suprafaa total a Romniei, unde triesc aproximativ 2.400.000 locuitori circa
11% din populaia total a Romniei.
Legea Muntelui nr. 347/2004, dei actualizat, rmne general i relativ ineficient,
stabilind:
- Delimitarea zonei montane;
- Strategia dezvoltrii durabile a zonei montane
- Agenia Naional a Zonei Montane.
Prin comparatie, in Frana, zona montan cuprinde: 31,4% terenuri agricole, 33,7%
pduri, 3,6 milioane locuitori; 7,7% din suprafaa total.
Legea franceza a Muntelui din 1985 stabilete:
- Distincia ntre zona de munte i masiv;
- Creeaz instituii specifice, asociind aleii locali i partenerii socio-profesionali pentru a
asigura mpreun politica de dezvoltare, de amenajare i protecie;
- Consiliul Naional pentru Dezvoltare, Amenajare i Protecie a Muntelui;
- Comitetul pentru dezvoltarea, amenajarea i protecia masivului;
- n domeniul urbanismului, stabilete modalitile speciale de amenajare i de protecie a
zonelor montane pentru conservarea terenurilor agricole, punat, forestier, zonele i
peisajele caracteristice patrimoniului natural i cultural montan.
- Reguli specifice referitoare la dezvoltarea turismului:
reglementri speciale pentru realizarea i gestiunea echipamentelor turistice;
reguli de urbanism mai drastice pentru proiectele de Uniti Turistice Noi.
Iniiativa legislativ n domeniul muntelui, per ansamblu, i n domeniul turismului montan,
nu a pornit pn n prezent, cu rare excepii, de la regiunile de munte nspre autoritile
centrale, ci n special, de la autoritatea central, direct. (ex. Legea Muntelui nr. 374/2004).
Atragerea si implicarea colectivitatilor locale, a asociatiilor si specialistilor din domeniu, alaturi
de consultanti europeeni cu experienta, va permite sa se obtina o ameliorare semnificativa a
acestui cadru legislativ, fara de care Dezvoltarea durabila a Carpatilor risca sa ramana un
simplu deziderat.

IV. CONCLUZII
Va propunem, daca acceptati sugestiile noastre, sa introduceti in document :
1. La capitolul II. Informatii relevante, punctul 2.3 Turism:

Lipsa de coerenta in abodarea dezvoltarii pe baza unui concept unic, a unei

scheme directoare, a unei strategii pentru turismul montan si destinatii turistice
montane cu functionare in toate cele 4 sezoane .
Problemele de guvernanta a turismului montan si a teritoriilor si staiunilor
turistice, att la nivel naional, ct i la nivel regional/local;
Probleme de operare/exploatare a domeniilor schiabile = locomotiva a
turismului montan; Lipsa unor operatori specializati n Romnia;
Oferta turistica general insuficient de diversificat. Clientul nu este n centrul
ateniei i al logicii turismului;
Produsul turistic pare a fi abordat doar din perspectiva investiiei i nu n
ansamblul componentelor destinate a propune un serviciu global i de calitate;
Probleme n promovarea i comercializarea ofertei turistice;
Absenta unor structuri i instrumente de coordonare a turismului montan;
Insuficiente structuri asociative instituionale i profesionale in domeniu.

PROPUNERE

August 2013

TURISM
MONTAN
page 8

2. La capitolul IV. Obiective generale si specifice, punctul 2 - Cresterea atractivitatii

Carpatilor:

sprijinirea dezvoltrii de produse turistice noi (oferte, experiene specifice,

activitati) i servicii care sa contribuie la cresterea frecventarii turistice pe tot
parcursul anului, la ocuparea forei de munc i la cresterea veniturilor.
constituirea de instrumente de coordonare, urmarire, implementare si organizare
care s i asume rolul de interlocutor i de motor al dezvoltrii coerente i durabile a
turismului montan din Romnia.

3. La capitolul VI. Directii de actiune sectorul turistic si la capitolul VII Rezultate si

indicatori de performanta, punctul 2.3 Revitalizarea Turismului:

continuarea si accentuarea actiunilor de labelizare a turismului prin promovarea

certificarilor de tip eco-turism Green Global etc pentru intarirea durabilitatii
tursimului;
dezvolatarea formarii profesionale si prin incurajarea si ameliorarea accesului la
tehnologii noi, prin incurajarea cercetarii si a inovarii; formarea in eco-conduita a
operatorilor de transport de calatori;

Masuri avute in vedere:

incurajarea crearii unor destinaii turistice 4 sezoane;
promovarea mrcii/brandului turistic al Carpatiilor
organizarea modului de suportare a investiiilor
managementul proiectelor
organizarea promovrii i a comercializrii
crearea i adoptarea unor modele de gestiune
( exploatare/operare ) a destinatiilor, a staiunilor de munte i a
domenilor schiabile.
restrictii sau avantaje prentru promovarea mijloacelor de transport
nepoluante si norme privind performantele energetice ale
locuintelor (exemplu: obligativitatea renovarii sectorului tertiar in
perioada 2014-2020 ).
4. La capitolul IX. Implicatii Juridice:

prin initiativa legislativa de modificare a diferitelor acte normative legate de zona

montana sa se urmareasca:
creerea unui cadru legal pentru infiintarea de organisme specializate in
coordonarea turismului, promovarea si acompanierea profesionistilor din
domeniul tursimului montan (de exemplu : COMITETELE REGIONALE si/sau
JUDETENE de TURISM), cu atributii clare si cu mijloace de finantare
posibile;
norme de urbanism specifice zonei montane;
reguli specifice pentru dezvoltarea durabila a turismului montan;
profesionalizarea gestiunii destinatiilor si siturilor turistice;
dezvoltarea si intarirea strategiilor teritoriale in domeniul energiei si
climatului (scheme regionale de climat, aer, energie

Recomandarile de mai sus tin seama si de Strategia Nationala privind Schimbarile Climatice,
publicata in 26 august 2013 in Monitorul Oficial.

August 2013

PROPUNERE

TURISM
MONTAN
page 9

ALPIN CONCEPT, ntreprindere joint-venture, creat de specialiti romni din domeniul

turismului i societatea de inginerie turistic din Alpii francezi, DIANEIGE SA, este specializat n
ingineria, concepia, planificarea, programarea strategic a turismului montan, n arhitectura i
gestiunea domeniilor schiabile.
Alpin Concept si Dianeige au realizat proiecte pentru clieni locali, regionali i internaionali,
printre care:
Consiliul Judeean Arge; Consiliul Judeean Sibiu
Primria Sibiu i Poplaca; Primria Braov
S3V Courchevel; Primria Chamonix
Guvernul Indian; Guvernul republicii Altai Rusia, China;
Rezervaia federal a lacului Baikal,
Crans Montana Amiona
Consiliul General al Haute Pyrenes
Sport Turistic Complex Perelik AD Sofia Bulgaria,
JSC Krasnaya Polyana Sochi Rusia s.a.
Este partener i reprezentant al organismului francez CLUSTER MONTAGNE n Romnia, o
referin important a experienei franceze n domeniul dezvoltrii durabile a zonelor montane
la care, alturi de partenerii publici, au aderat i marile ntreprinderi de operare i furnizare de
servicii i produse din domeniul turismului i industriilor legate de munte.
Alpin Concept www.alpinconcept.ro corespondent in Romania al :
Cluster Montagne - http://www.cluster-montagne.com/association/presentation/
S3V Socit de 3 Vales operator al celui mai mare domeniu schiabil din lume :
Courchevel, Meribel-Mottaret si Tania - http://www.s3v.com/qui-sommes-nous/
In parteneriat cu Detente Consultant
Persoane de contact :
Adrian Socol DG al Alpin Concept. E-mail: adrian.socol@alpinconcept.ro
Louis Guilly DG al societatii Dianeige. E-mail : l.guily@dianeige.fr
Dan Rufa consultant in operare domenii schiabile Alpin Concept si Director Ana
Teleferic P. Brasov.
Claudiu Rotaru Director Executiv Alpin Concept. E-mail : claudiu.rotaru@alpinconcept.ro
Marioara Socol consultant juridic Alpin Concept: marioara@acer-international.ro
Jamil Benabdallah jamil@detente.ro
Bibliografie:
Orientari Strategice Nationale pentru Dezvoltarea Durabila a Carpatiilor 2014 2020
Strategia Nationala a Romaniei privind Schimbarile Climatice 2013 2020
Conventia Carpatica
Muntii spre 2020 Asociatia Europeana pentru Cooperare si Dezvoltare a Zonelor Montane
EUROMONTANA
Strategia Nationala a Turismului si Climatului in Franta Sinteza 2011-2020 Directia
Generala a Energiei si Climatului
Montage des projets (Montaj de proiecte) mini guide - 2009 ATOUT FRANCE
Accueillir le public dans les espaces naturels (Primirea publicului in spatiile naturale) cahier
technique 2012 CEN Rhone Alpes

August 2013

PROPUNERE

TURISM
MONTAN
page 10

Lexpertise technique et economique des domaines skiables alpins( Expertiza tehnica si

economica a domeniilor schiabile din Alpi) ODIT France
Levaluation de la durabilit des pratiques touristiques (Evaluarea durabilitatii practicilor
turistice) 2006 ODIT France
Master Plan privind Functionarea domeniului schiabil Poiana Brasov 2012-2013
Concept

Alpin

10