Sunteți pe pagina 1din 27

Motorul Skoda Fabia de 2,0l - 85kw

Cap 1. NOTIUNI INTRODUCTIVEpag


Cap 2. MOTORUL SKODA PE BENZINA DE 2.0 L-85 KWpag.
Cap 3. PARAMETRI TEHNICI DE BAZA AI MOTORULUI
DE 2,0 L-85KWpag
Cap 4. MECANISMUL MOTORpag
4.1. DESTINATIE SI PARTI COMPONENTEpag
4.2. ORGANELE FIXE ALE MECANISMULUI MOTORpag
4.3. ORGANELE MOBILE ALE MECANISMULUI MOTORpag
4.4. INTRETINEREA,DEFECTE IN EXPLOATARE SI REPARAREA
ORGANELOR FIXE ALE MECANISMULUI MOTORpag
4.4.1 INTRETINEREA ORGANELOR FIXEpag
4.4.2.DEFECTE IN EXPLOATARE ALE ORGANELOR
FIXEpag
4.4.3 REPARAREA ORGANELOR FIXEpag
4.5 INTRETINEREA DEFECTE IN EXPLOATARE SI
REPARAREA ORGANELOR MOBILE ALE MECANISMULUI
MOTORpag
4.5.1

INTRETINEREA ORGANELOR MOBILEpag

4.5.2

DEFECTE IN EXPLOATARE ALE ORGANELOR


MOBILEpag

4.5.3

REPARAREA ORGANELOR MOBILEpag

Cap 5. UNGEREApag
Cap 6. SISTEMUL DE INJECTIE SUPLIMENTARA DE AERpag

Cap 7. FILTRU DE AERpag


Cap 8. REZERVORUL DE BENZINApag
Cap 9. SISTEMUL DE INJECTIEpag
Cap 10.SISTEMUL DE APRINDERE, ELIMINAREA ARDERILOR PRIN
DETONATIEpag
Cap 11.SISTEMUL DE EVACUAREpag
Cap 12.N.T.S.M. SI P.S.Ipag
Cap 13.BIBLIOGRAFIEpag

Capitolul1
Notiuni introductive
Grupurile motopropulsoare ale automobilelor Skoda Fabia, Fabia Combi si
Fabia Sedan sunt amplasate in partea din fata a caroseriei, transversal pe axa
longitudinala a caroserie si antreneaza rotile puntii din fata.
Toate motoarele, atat cele pe benzina, cat si cele Diesel de inalta presiune, care
sunt montate pe automobilele Skoda Fabia, Fabia Combi si Fabia Sedan au o arhitectura
cu 4 cilindri in linie, in 4 timpi si sunt racite cu lichid. Dispun de un sistem de ungere sub
presiune, cu un filtru de ulei cu trecere integrala.
Fabricantul recomanda pentru motoarele pe benzina utilizarea uleiurilor care corespund
specificatiei VW 500 00, VW 501 01 sau VW 502 00, iar pentru motoarele cu aprindere
prin comprimare, utilizarea uleiurilor care corespund specificatiei VW 500 00 (doar
impreuna cu specificatia 505 00), cu exceptia motorului 1,9 TDI 74 kW, pentru care se
recomanda uleiul cu specificatia VW 505 01 Cantitatile de ulei necesare in sistemul de
ungere si termenele de inlocuire a uleiuiui sunt prezentate in ,,lnstructiuni pentru
intretinerea automobilulul.
In toate motoarele, benzina ajunge in cilindri prin injectie. Reglarea jocului
termic al supapelor este realizata automat. Motoarele se incadreaza in normele referitoare
Ia emisiile poluante, aceste norme sunt prezentate in tabelul de la capitolul 3.
Sistemul EOBD
Toate motoarele pe benzina, care se incadreaza in norma EU4 referitoare a
emisiile poluante, sunt prevazute cu sistemul EOBD (Europe on Board Diagnostic)
diagnoza la bord. Acest sistem aparitne celei de-a doua generatii de sisteme de diagnoza

pentru comanda motorului, care controleaza functionarea senzorilor si a sistemelor de


executie care influenteaza emisia de compusi poluanti din gazele de eapament si
semnalizeaza eventualele defectiuni. Sistemul supravegheaza nu numai elementele care
influenteaza in mod direct emisiile poluante, ci si pe cele a caror functionare incorecta
poate mari indirect emisille poluante, actionand asupra unitatii centrale de comanda a
motorului automobilului. Acest sistem functioneaza impreuna cu doua sonde Lambda si
urmareste:
- functionarea elementelor electrice de intrare si de iesire (scurt la ,,masa, intreruperi in
alimentarea cu tensiune, scurtcircuit in conductorii de curent);
- functionarea sistemului de ventilare a rezervorului de benzina;
- transmiterea corecta a semnalului si corectitudinea functionarii elementelor care
influenteaza emisia de compusi poluanti din gazele de esapament (catalizator, sonda
Lambda).
Daca sistemul descopera o defectiune, care ar putea afecta catalizatorul, incepe sa
clipeasca indicatorul luminos de control din ansamblul de indicatoare. Daca sistemul de
diagnoza descopera o ardere necorespunzatoare intr-unul din cilindri, va decupla injtia de
benzina in acel cilindru. Daca descopera o defectiune, care are ca efect cresterea nivelului
compusilor poluanti din gazele de esapament, indicatorul luminos de control din
ansamblul de indicatoare va ramane aprins.
Listemui MSR (Motor Schleppmoment Regelung)
Este un sistem de optimizare al cuplului dezvoltat de motor, montat Ia
automobile care dispun de motoare ce dezvolta un cuplu motor mare. Acest sistem
previne patinarea rotilor motoare, printr-o actionare adecvata a sistemului de alimentare a
motorului pe benzina. Acest lucru permite evitarea patinarii rotilor, de exemplu prin
reducerea turatiei si cuplului motorului, cand aderenta este redusa datorita suprafetei de
rulare acoperita cu apa.
Capitolul 2
MOTORUL SKODA PE BENZINA DE 2,0L 85KW
Structura motorului cu cilindru de 20 l si cu puterea de 20KW provine din
cunoscuta familie a concernului Volkswagen .Cu mici diferente, tinand mai ales de
electronica, acest motor montat cu , cu codul de identificare AQV si APK la automobilele
SKODA si cu codul de identificare AZH la autoturismele SKODA OCTAVIA COMBI
4X4
Acest motor dispune de o injectie de benzina multipunct. Caracteristica sa o
reprezinta sistemul asa-numitei injectii suplimentare de aer, care permite arderea
hidrocarburilor care se gasesc in gazele de evacuare in fata catalizatorului. Acest lucru
duce la scaderea nivelului compusilor poluanti , din gazele de evacuare imediat dupa
pornirea motorului si in, acelasi timp , grabeste incalzirea catalizatorului la temperatura
de functionare.

In figura 1 este reprezentat acest motor in sectiune transversala si longitudinala,


iar in figura 2 evolutia curbelor de putere si de cuplu in functie de turatie .

Figura 1

Figura 2

Capitolul 3
Parametrii tehnici de baza ai motorului
pe benzina de 2,0l-85kw
Codul de identificare al motorului
Produs de la la
Corespunde normei de emisii poluante
Cilindreea [cmc]
Diametrul cilindrului/cursa pistonului [mm]
Raportul dintre cursa pistonului si diametrul
cilindrului
Numarul de lagare paliere ale arborelui cotit
Tipul sistemului de distributiei
Numar supape pe cilindru
Puterea maxima [kw] (ISO)/turatia de putere
maxim [rot/min]
Cuplul motor maxim [Nm] (ISO)/turatia de
cuplu maxim [rot/min]
Raportul de comprimare
Sonda Lambda
Supraalimentare
Combustibil

AZL
08/00
EU4
1984
82,5/92,8
1,08
5
OHC
2
85 la 5400
170 la2400
10,5
2
Nu
Benzina fara plumb, cu cifra octanica 95

Catalizator
Sistemul de aprindere si de injectie

2 catalizatoare tricomponente
Aprindere electronica fara contact
Injectie de benzina multipunct, secventiala
BOSCH ME 7,5
NGK BKUR 6ET 10 / distanta dintre electrozi
0,8 mm / inlocuire la fiecare 60.000 km

Bujii

Capitolul 4
Mecanismul motor
4.1 Destinatie si parti componente
Mecanismul motor transforma miscarea de translati a pistonului , obtinuta prin
arderea amestecului carburant, in miscare de rotatie continua a arborului cotit.
Partile componente ale mecanismului motor sunt:
-organe fixe: bloc motor, chiulasa, cilindri, colectoarele de admisie si evacuare.
-organe mobile: arborele cotit, bielele, pistoanele, supapele, segmentii , arborele de
distributie
4.2

Organele fixe ale mecanismului motor

Blocul motor este turnat din fonta cenusie, iar cilindrii sunt
incorporati in el

Chiulasa motorului

Este o chiulasa cu opt canale ( patru canale de admisie si patru canale de


evacuare ) si este turnata dintr-un aliaj de aluminiu. Canalele de admisie au o forma
optima.

Cilindrii

Acestia realizeaza spatiul de lucru pentru desfasurarea ciclului motor, in


interiorul lui deplasandu-se linear pistonul. Cilindrii sunt turnati odata cu blocul motor
fiind prelucrati fin la interior ( oglinda cilindrului ) .

Colectorul de admisie este format din doua parti fabricate din


aluminiu si directionate spre partea din fata a automobilului (privind
motorul montat in automobil ) si ies spre parte din spate a chiulasei
(privind dupa montare, spre partea din fata a automobilului )

Colectorul de evacuare ,in prima parte este reprezentat de patru tevi


care apoi se unesc in doua tevi (o teava este legata la primul si al
patrulea cilindru, iar cealalta teava, la al doilea si al treilea cilindru ).
Colectorul este fabricat din fonta

4.3. Organele mobile ale mecanismului motor

Arborele cotit. Forjat din otel este pozitionat in blocul motor pe cinci
lagare palier. Trecerea arborului cotit prin capacul anterior si posterior
al blocului motor este etansata cu inele de politetrafluroltilen (PTFE).
Aceste inele trebuie sa fie montate pe uscat si suprafata arborelui care
atinge inelul nu trebuie sa prezinte vreo urma de grasime sau ulei.

Bielele. Sunt fabricate prin metoda forjorii din otel. Bolturile de


pistoane sunt flotante, fiind sigurantate cu inele, fixate in canalele de
pe partea interioara a pistoanelor.

Pistoanele. Sunt turnate dintr-un aliaj usor special. Fiecare piston are
trei segmenti. Camerele de ardere sunt pozitionate in capul pistonului.

Supapele

Atat supapele de admisie , cat si cele de evacuare se gasesc pe

un singur

rand.
Fazele de distributie ale motorului sunt urmatoarele:
-

supapa de evacuare se deschide la 35,8 RAC inainte de PME ( punctul


mort exterior ), si se inchide la 0,45 RAC dupa PMI (punctul mort
interior ).

Supapa de admisie se deschide la 6,2 RAC inainte de PMI si se inchide


la 42,45 RAC dupa PME .

Presiunea de compresie in cilindri unui motor nou aflat la temperatura de


functionare (minim 30 C) trebuie sa se ridice la valoarea de 1,3 Pa. Diferenta de
presiune intre cilindri diferiti nu trebuie sa depaseasca 0,3 MPa. La uzura maxima a
motorului, presiunea de compresie intr-un cilindru scade la valoarea de 0,7 MPa

Segmentii. sunt piese inelare care, datorita elasticitatii lor apasa


asupra cilindrului, asigurand etanseitatea cu pistonul. Acestia sunt in

numar de trei pentru fiecare piston in parte fiind confectionati din


fonta aliata, iar cei de ungere pot fi din tabla de otel.
La montaj segmentii se aseaza cu fantele decalate (cu unghi de 120 )pentru a
evita pierderile de compresie

Arborele de distributie

Sistemul de distributie este de tipul OHC. Arborele de distributie este fabricat


din hotel si este montat in chiulasa pe cinci lagare . Antrenarea arborelui de distributie se
realizeaza cu ajutorul unei curele dintate , care actioneaza totodata si pompa de lichid de
racire .
4.4. Intretinerea, Defecte in exploatare si repararea
organelor fixe ale mecanismului motor

4.4.1. Intretinerea organelor fixe


Aceasta cuprinde operatii de : verificari, strangeri ,si verificarea starii tehnice a
blocului motor, chiulasei, colectoarelor de admisie si evacuare, a etanseitatii garniturilor
de chiulasa si colectoarelor precum si fixarea motorului pe cadrul automobilului.
Operatii de intretinere si periodicitatea acestora sunt:
-strangere chiulasei , la rece, la fiecare 50000 KM (sau la nevoie )
-suruburile sau prezoanele chiulasei se strang , in ordinea indicata de fabricant,
dar in general se incepe cu cele de la mijloc si apoi in cruce ,pana la cele de pe extreme
-strangerea capacului culbutorilor, capacul tachetilor la fiecare 30000 KM (sau
la nevoie );
-strangerea colectoarelor de admisie , de evacuare si a tabulaturii aferente , la
fiecare 50000 KM (sau la nevoie ) ;
-verificarea fixarii motorului pe suporti cadrului sau a carcasei automobilului ;
-verificarea etanseitatii imbinarilor chiulasei , capacului, baii de ulei.
-controlul integritatii constructive si functionale ale comportamentelor
organelor fixe.
4.4.2.

Defecte in exploatare ale organelor fixe

Fisurarea sau spargerea chiulasei sau blocului motor, fie in peretii


exteriori, fie in zona supapelor, datorita: supraincalzirii motorului ca
urmare a functionarii indelungate la turatii si sarcini mari ; reglajelor
incorecte sau infundarii partiale a canalelor lichidului de racire ;
turnarii lichidului de racire rece cand motorul este supraincalzit din
lipsa de apa , la nivel in instalatia de racire sau a pornirii motorului
fara lichid de racire in instalatie, cand ,pe timp rece , nu a fost golita

Depistarea fenomenului se constata prin:


-functionarea neregulata a motorului, cand datorita fisurilor interioare dintre peretii
cilindrului sau din zona supapelor se depune apa pe electrozii bujiilor, si se produc
intreruperi la aprindere ; se observa, totodata , scaderea nivelului lichidului de racire ,
cresterea nivelului uleiului (embrionat , datorita apei ) si picaturii de ulei in lichidul din
instalatia de racire;
- supraincalzirea motorului (pana la gripare ), pierderi de apa din instalatia de racire ,
datorata fisurilor exterioare ale peretilor.
Remedierea consta in repararea fisurilor prin diverse metode, in ateliere
specializate.
4.4.3.

Repararea organelor fixe

Reparare blocului motor

Dupa demontare, blocul se curata si se spala intr-un solvent, canalele de ungere


se desfunda si se sufla cu aer comprimat , apoi se supune unui control pentru depistarea
defectiunilor. Acestea pot fi:
- Deformarea sau corodarea suprafetei de asamblare a blocului cu chiulasa. Se
verifica suprafetele prelucrate daca nu au coroziuni, zgarieturi, bavuri fisuri. Defectiunile
mici se inlatura prin slefuire cu o piatra abraziva de granulatie foarte mica. Deformatiile
si coroziunile accentuate se rectifica pe masini de rectificat plan; se indeparteaza un strat
de maximum 0,25 mm.
- Fisuri, crapaturi sau spargeri de diferite forme si marimi pe suprafetele laterale.
Depistarea se face prin proba hidraulica pe stand special, la presiunea de 4 bari
Repararea se poate realiza prin mai multe procedee cand fisurile nu depasesc
lungimea de 15-20 cm;
Aceste procedee sunt: sudarea oxiacetilenica cu bare de fonta; sudare electrica
discontinua; acoperire cu rasini epoxidice; etansarea cu solutii usor fuzibile, etansarea

fisurilor mici de suprafata prelucrate, cu solutii metalice speciale sau cu apa de sticla;
metalizarea cu zinc topit; teserea cu stifturi filetate din cupru pe toata lungimea fisurii;
sparturile se pot suda oxiacetilenic sau electric, se pot repara si prin peticire.
Dupa reparare, se face din nou proba hidraulica, pe stand, la presiunea de 4 bari.
- Uzura gaurilor filetate pentru prezoane sau suruburi se inlatura prin refiletarea la
cota de reparatie sau montarea de bucse speciale.
- Prezoanele rupte in bloc se extrag prin diverse metode defiletare cu ajutorul unor
dornuri conice sau zimtate extractoare, piulite sudate.
- Locasurile cuzinetilor pentru lagarele paliere uzate sau deformate se remediaza prin
alezarea la treapta de reparatie, pe masina de alezat orizontala, prelucrarea se face
simultan la toate locasurile lagarelor cu capacele montate. Cand uzurile sunt prea mari
locasurile lagarelor se incarca prin sudare electrica, se monteaza capace noi si se alezeaza
la cota nominala.
- Lagarele arborelui cu came prin uzare , vor avea conicitate si ovalitate fata de
fusurile arborelui.
Remedierea consta in demontarea si montarea altora corespunzatoare cotei de
reparatie, incepand cu cele intermediare.
Daca vor avea joc in locasuri, acesta se alezeaza simultan pe masina speciala si se
monteaza bucse cu diametrul majorat, la cota nominala.
- Locasurile tachetilor care se uzeaza se alezeaza la cota de reparatie sau se preseaza
bucse, iar alezarea se face la cota nominala.
Blocul motor se rebuteaza daca are fisuri sau crapaturi mai mari de 200-250 mm
lungime, fisuri intre camasile de cilindri, crapaturi sau sparturi la locasurile lagarelor
paliere sau ale camasilor de cilindru.

Repararea cilindrilor

Forma geometrica interioara a cilindrilor se modifica fie datorita cauzelor


termodinamice in timpul functionarii motorului, fie unor agenti chimici (coroziunea) sau
abraziunii impuritatilor( rizuri). Uzura este accentuata in partea superioara a cilindrului
formand un prag
Constatarea se poate face vizual si prin masurarea cu ceasul comparator cu cadran .
Se admite in general o conicitate si ovalitate maxima de 0,50 mm. Remedierea consta in
alezarea si honuirea cilindrilor.

Blocul motor avand nedemontabili cilindrii se fixeaza direct sau pe masa masini
de alezat , iar camasile de cilindru, cu ajutorul unor dispozitive.
Se prelucreaza mai intai cilindrul cel mai uzat pentru a obtine treapta de reparatie la
care vor fi alezati si ceilalti cilindri. Dupa alezarea, cilindrii se spala si se supun
controlului care se impun: lipsa de pete sau rizuri , conicitate sau ovalitate la limitele
admise.
Dupa alezare, se face o superfinisare pe masini speciale, si in acest scop s-a lasat
adaos de prelucrare .Dupa suprafata trebui sa fie perfect lucioasa iar conicitatea si
ovalitatea sa nu depaseasca 0,005-0,006 mm, este urmata proba hidraulica la presiunea de
4 bari.
Se rebuteaza cilindrii : fisuratii, cu incorporari de suflurii cu sparturi, rizati pe
adancime in interior, loviti, cu diametrul ghidajelor de centrare mai mic ca cel normal,
alezajul ce depaseste ultima cota de reparatie .
Cilindrii sunt alezati la 2,3 sau 6 cote de reparatie

Repararea chiulasei
Dupa demontare se face curatirea ei in solutii alcaline la cald sau
cu produse
dizolvante. Urmeaza controlul vizual pentru depistarea defectiunilor care pot fi :
stirbiturii, fisurii, ciupiturii sau sufluri pe partile laterale interioare ale ghidajelor
supapelor si locasurilor lor , deteriorarea orificiilor inelate.
Cu ajutorul riglei si lamelelor calibrate se determina deformarea suprafetei de
montaj a colectoarelor de admisie si evacuare si capacul culbutorilor ;de asemenea se
verifica starea si volumul camerei de ardere, prin umplere cu ulei.
- Repararea fisurilor si crapaturilor, a stirbiturilor se face prin diverse metode :sudarea
oxiacetilenica cu bare de fonta ; sudarea electrica discontinua ; acoperirea cu rasini
epoxidice ; etansarea cu solutii usor flexibile; etansarea fisurilor micii ale suprafetei
prelucrate, cu solutii metalice speciale sau cu apa de sticla; metalizarea cu zinc topit.
- Uzura gaurilor filetate pentru prezoane sau suruburi se inlatura prin refiletare la cota
de reparatie sau montarea de bucse speciale
- Prezoanele rupte in chiulasa se extrag prin diverse metode: defiletare cu ajutorul
unor dornuri conice sau zimtate, extractoare, piulite sudate.

- Refacerea etanseitatii tijelor impingatoare se face prin bucsare.


- Suprafata de contact (etansare ) cu blocul, cand este deformata, se reface pe masini
de rectificat plan; nu se admite indepartarea unui strat de material mai gros de 0,25-0,50
mm, prin rectificari repetate, iar pentru a nu se modifica raportul de compresie se folosesc
garnituri de chiulasa mai groase.
-Ghidurile de supapa uzate se alezeaza la cote de reparatii, folosind supape cu tija
majorata in diametru
Cand se depaseste ultima cota de reparatie se inlocuiesc cu altele noi, care se
preseaza cu un dorn special in locul celor vechi.
- Scaunele supapelor care nu asigura etanseitatea se slefuiesc cu supapele respective
cu ajutorul unui dispozitiv ventuza, folosind pasta de rodaj intre suprafete.
Daca uzura este accentuata, atunci se frezeaza cu o freza conica speciala la 45
Frezarea este urmata de redarea cu pasta, care se executa la fel ca la slefuirea in
cazul neetanseitatii scaunelor supapelor.
Verificarea etanseitatii se face cu petrol turnat pe supapele montate in canalele lor
sau u dispozitiv cu aer comprimat.
Chiulasa se rebuteaza daca are sparturi, crapaturi ale camerei de ardere, porozitatii
sau mai mult de 10 sulfuri.

Repararea colectoarelor de admisie si evacuare

Defectiunile cele mai frecvente ale colectoarelor sunt


- deformarea suprafetei de asamblare cu chiulasa, care se rectifica plan, iar garniturile
se inlocuiesc;
- stirbiturii sau fisuri mici, care se sudeaza si se rectifica;
- deformarea sau deteriorarea orificiilor pentru suruburile de montaj se alezeaza la
cote majorate sau se sudeaza si se alezeaza sau bucseaza la cota nominala.
4.5. Intretinerea, defecte in exploatare si reparare organelor
mobile ale mecanismului motor

4.5.1 Intretinerea organelor mobile ale

mecanismului motor

Aceasta consta in:

Verificarea pornirii usoare a motorului

Verificarea functionarii corecte la diverse turatii, fara a prezenta


batai . Cele suspecte se depisteaza fie auditiv, fie cu ajutorul
stetoscopului astfel:

- batai in partea superioara a blocului motor denota uzarea pistoanelor si camasilor de


cilindri , care conduc la scaderea compresiei si la consum exagerat de ulei;
- batai ascutite infundate in zona superioara a blocului motor la pornirea motorului,
care se atenueaza dupa ce motorul se incalzeste, indica uzarea segmentilor
- batai in zona de mijloc a blocului motor indica uzarea bolturilor de la piston si
bucselor de biela.
- batai in zona inferioara a motorului presupune uzarea lagarelor; se observa prin
scaderea presiunii uleiului de ungere. Consecintele acestei uzari: ovalizarea neuniforma a
cilindrilor pe lungimea lor, uzarea segmentilor pe muchii si deci a pistoanelor, uzarea
rapida si uniforma a fusurilor manetoane de la arborele cotit, miscarea presiunii de ulei.

Controlul presiunii in cilindrii, la 50000 KM , se face cu ajutorul


compresorului.

Urmarirea depresiunii prin colectorul de admisie, motorul functionand la o


turatie mai mare de ralanti cu ajutorul unui vacumetru, un comutator de
intrerupere a aprinderii partiale si un turometru. Se determina astfel
neetanseitatile de la colectorul de admisie, supape, injectoare, garniturii de
chiulasa.

4.5.2. Defecte in exploatare ale organelor mobile


ale mecanismului motor

Griparea pistoanelor are loc ca urmare a supraincalzirii motorului; are


loc o frecare uscata excesiva, urmata de dilatarea pistoanelor si deci
blocarea lor

Cocsarea segmentilor este urmarea supraincalziri pistonului , scaparilor


de gaze datorita uzarii excesive a segmentilor, si deci arderi uleiului,
care se depune sub forma de calamina in canalele respective, blocandu-i.
Remedierea consta in demontarea grupurilor piston-segmentii- biela
curatirea lor de calamina si curatirea segmentilor.

Ruperea segmentilor se datoreste materialului necorespunzator,


montarii incorecte, intepenirii in canalele din piston, uzurilor , precum si
supraincalzirii ce duc la tensiuni interne, lovirii de pragul de uzura,
detonatii.

Defectiunea se constata prin compresie micsorata, scaparii de gaze in carter, ca


urmare a pierderii etanseitatii si scaderea puteri motorului; apare un zgomot caracteristic
la antrenarea arborelui cotit.
Se inlatura prin inlocuirea segmentilor la cilindrul respectiv. Daca s-au produs
rizuri uriase pe cilindru, se slefuieste, iar daca sunt accentuate se inlocuieste.

Ruperea boltului, defectiune care apare mai rar, are drept cauze: uzura
mare, material sau tratament necorespunzator, griparea pistonului.

Depistarea se face datorita zgomotului metalic ascutit uniform, la accelerarea


brusca a motorului.
Remedierea consta in demontarea grupului piston-biela respectiv, depresarea si
presarea unui bolt corespunzator inclusiv bucsa bielei.

Defiletarea partiala a surubururilor de fixare a capacului de biela, se


determina prin batai in partea inferioara a blocului motor, la acceleraridecelerari repetate.

Se remediaza prin demontarea baii de ulei, restrangerea suruburilor de la bielele


ce prezinta astfel de anomalei cu cheia dinamometrica la momentul prescris.

Ruperea bielei este cauzata de : griparea lagarului sau topirea


semicuzinetilor, joc prea mare in lagar, ruperea boltului, spargerea
pistonului, smulgerea sau ruperea suruburilor de biela

Daca motorul nu este oprit la timp, se produc avarii grave: spargerea blocului
motor, a cilindrilor si a pistonului, deteriorarea sau chiar ruperea arborelui cotit,
distrugerea baii de ulei.
Remedierea comporta operatii dificile; mai ales in caz de avarii si se executa in
ateliere; in afara demontarii, se face o constatare minutioasa a organelor deteriorate,

blocul motor impunand repararea sau chiar inlocuirea, iar cilindrul si grupul piston
segmenti bolt - biela-cuzineti se inlocuiesc obligatoriu; arborele cotit este controlat
amanuntit, indeseori fusul maneton respectiv, care daca are culoarea schimbata necesita
inlocuirea

Ruperea arborelui cotit , un fenomen mai rar intalnit, are drept cauze:
uzarea excesiva in lagare, solicitari la inconvoiere sau rasucire datorate
necoaxilitatii lagarelor, detonatii puternice, lipsa de ungere.

Urmarea poate fi grava: spargerea blocului motor, a unora dintre cilindri si


grupurile pisto biela sau chiar a tuturor grupurilor.
Remedierea se face numai la atelierul de reparatie si consta in demontarea
completa a motorului controlul minutios al tuturor organelor componente, inlocuirea
celor defecte, inlaturarea cauzelor si asamblarea corecta
4.5.3. Repararea organelor mobile ale
mecanismului motor

Aceste reparatii sunt de mai mare amploare si cuprind: inlocuirea pistoanelor,


repararea bolturilor de piston, inlocuirea segmentilor, repararea bielelor, repararea
arborelui cotit, inlocuirea semicuzinetilor.

Inlocuirea pistoanelor se executa dupa demontarea chiulasei si curatirea


de calamina depusa.

Fiecare piston este adus la PME prin rotirea arborelui cotit; se desface capacul
bielei, se ridica ambielajul pana iese prin partea superioara sau inferioara a cilindrului si
se prinde capacul la loc cu suruburile de biela.
Se demonteaza apoi. segmentii, sigurantele bolturilor si in sfarsit extragerea
bolturilor.
Pistoanele uzate nu se repara ci se inlocuiesc cu altele noi.

Reparare bolturilor de piston se executa numai la cele cu uzurile mici


pe suprafetele de contact dintre umerii pistonului si piciorul bielei.

Se inlocuiesc bolturile: uzate excesiv, cu pragurile sau imprimari, fisurate, sau cu


pete si culori de revenire. Sigurantele bolturilor de piston se inlocuiesc, pentru ca isi pierd
caracteristicile elastice.

Inlocuirea segmentilor se impune ori de cate ori se demonteaza


ambielajul motorului, pentru ca nu se mai pot remonta in pozitia initiala,
ceea ce conduce la jocuri marite si deci scapari de compresie si consum
exagerat de combustibil si ulei.

Cauzele uzurii: frecarea normala in cilindrii si in canalele pistonului,


eroziune anormala datorita impuritatilor din amestecul carburant sau
ulei, montaj necorespunzator, cocsarea.

Remedierea consta in inlocuirea cu alt set de segmenti la cota nominala sau de


reparatie corespunzatoare.

Repararea bielei se face dupa demontare, curatirea cu un solvent si un


control minutios .Defectiunile ce apar sunt : incovoierea si torsionarea
tijei, micsorarea distantei dintre axele piciorului si capului bielei, uzarea
bucsei de biela si locasului ei , uzarea cuzinetilor si locasurilor lor,
uzarea laterala a capului biela , uzarea suruburilor de biela

Incovoierea si torsionarea se consta prin verificarea cu un dispozitiv


special ; axele capului si piciorul bilei trebuie sa fie in acelasi plan si
paralele

Biela deformata se indeparteaza cu o presa in cazul incovoierii

Micsorarea distantei dintre axele piciorului si capului bielei re reface


prin alezarea locasurilor din picior si capul bielei si montarea bucsei de
biela si a cuzinetilor corespunzatori
Daca distanta depaseste anumite limite bila se rebuteaza

Bucsa de biela si locasul ei sunt uzate se repara astfel:


-se depreseaza bucsa veche si se inlocuieste prin presare cu una noua
-locasul bielei uzat se alezeaza si se monteaza o alta bucsa cu
diametrul exterior majorat
-Cuzinetii uzati se inlocuiesc cu alti de treapta de reparatie
corespunzatoare
-Uzura locasului pentru semicuzineti necesita : alezarea locasului si
montarea de semicuzinetii cu diametrul exterior majorat care se alezeaza
la treapta de reparatie

-Biela cu uzura laterala a capacului se reconditioneaza prin indreptarea


suprafetei si folosirea unor cuzineti cu latime mai mare in cadrul treptei
de reparatie
-Suruburile deteriorate se inlocuiesc cu altele noi
Inlocuirea bielei se face cand are: fisurii sau rupturii , distanta marita intre axele
piciorului si capul bilei , latimea capului mic sau mare sub limita

Repararea arborului cotit

Dupa o functionare indelungata , apar defectiunii ca : incovoierea si


torsionarea, uzarea fusurilor manetoane si paliere, uzarea canelelor de pana,
uzarea locasului bucsei arborelui primar, uzarea orificiilor filetate de la
flansa de fixare a volantului modificarea lungimii fisurilor de biela si a
fusului palier, bataia frontala a flansei de prindere a volantului. Dupa
demontare, se curata in solvent, se desfunda canalele interioare de ungere,
se sufla cu aer apoi se supune controlului.
Vizual, se observa starea suprafetei fusurilor si filetelor loviturilor, zgarieturilor
superficiale se inlatura cu o piatra abraziva de granulatie foarte fina, iar cele accentuate
constatate prin feroflux, numai prin rectificare.
Se controleaza incovoierea si torsiunea pe o placa de control, arborele asezanduse pe doua prisme pentru a putea fi rotit, iar cu ceasul comparator plasat la fusul central
se verifica incovoierea; aceeasi verificare se executa si la flansa arborelui pe
circumferinta; pentru torsionare, verificarea cu comparatorul, se executa in partea frontala
a flansei.
Determinarea ovalitatii si conicitatii fusurilor se face cu micrometrul, stabilinduse si treapta de reparatie.
Incovoierea si rasucirea se inlatura prin indreptarea arborelui cotit la rece, cu o
presa hidraulica, arborele fiind sprijinit pe doua prisme.

Uzarea fusurilor este cauzata de: actiunea fortelor centrifuge, frecarea


cu suprafetele cuzinetilor; impuritati in uleiul de ungere.

Fusurile manetoane au, in general, o uzura mai mare fata de cele paliere; de obicei fusul
palier central este mai uzat din cauza dezechilibrului dat de volant.
Remedierea consta in rectificarea fusurilor pe masini de rectificat arbori cotiti, la treapta
de reparatie corespunzatoare. Fusurile paliere se rectifica, respectand coaxialitatea lor.

Rectificarea finala reprezinta finisarea, iar lustruirea se face cu un disc cu panza imbibata
cu pasta de rodat sau cu panza abraziva foarte fina.
Orificiile de ungere se tesesc la margine, canalele se spala si se sufla cu aer comprimat.
Se trece la verificarea rectificarii: masurarea fusurilor, neadmitand abateri peste limitele
normale la concentricitate, conicitate si ovalitate, batai radiale ale fusurilor in raport cu
axa fusurilor paliere, rugozitatea, duritatea.
In final se fac echilibrarea dinamica a arborelui cotit si echilibrarea statica impreuna cu
volantul si ambreiajul.
Canalul de pana uzat se incarca cu sudura prin vibrocontact si se frezeaza altul cu 90 .
Locasul bucsei arborelui primar uzat se reconditioneaza prin inlocuirea bucsei de bronz si
montarea alteia cu diametrul exterior majorat
Filetele uzate se refac cota de reparatie . Bataia frontala se inlatura odata cu
indreptarea .Rebutarea arborelui are loc cand prezinta fisuri , crapaturi pe fisuri care
dispar la rectificare , diametrul fisurilor este sub cota minima , lungimea fisurilor este
peste limita , prezinta rasucire , crapaturii rupere .
Inlocuirea semicuzinetilor arborelui cotit se face cand motorul este demontat , pentru a
se putea face masuratori ale fisurilor s semicuzinetilor si costata abateri fata de jocurile
prescrise
La lagarele paliere masurarea se face cu comparatorul iar semicuzineti se monteaza cu
capacele respective , suruburile fiind stranse cu cheia dinamometrica la momentul
prescris.
Semicuzineti se inlocuiesc cu alti noi la treapta de reparatie corespunzatoare diametrului
rectificat al fisurilor , acestia se monteaza in locasuri, se aseza arborele si se strang
capacele pentru verificarea respectari jocurilor de montaj si a suprafetei de contact al
fisurilor cu semicuzineti, precum si a rotiri usoare a arborelui.
Inlocuirea semicuzinetilor se face cand nu mai corespund treptelor de reparatie , suprafata
interioara este deteriorata sau proeminentele de fixare in locas sunt distruse , ca urmare a
rotiri in lagar .

Capitolul 5
Ungerea

Ungere motorului se realizeaza sub presiune, la filtrarea uleiului fiind utilizat un


filtru cu trecere integrala. Presiunea uleiului si circuitului lui in sistemul de ungere sunt
asigurate de o pompa de ulei dintata actionata de un lant, de la o roata de pa arborele
cotit. Busonul de scurgere a uleiului, situat in partea laterala a carterului de ulei, este
strans cu un cuplu de 30 NM. In sistemul de ungere se gaseste radiatorul de ulei, fixat pe
un suport impreuna cu filtrul de ulei. In acest suport este supapa pentru suprapresiune,
care mentine presiunea uleiului la un nivel de 1,2MPA.
Capitolul 6
Sistemul de injectie suplimentara de aer
Intre pornirea motorului rece si atingerea de catre acesta a temperaturii de
functionare, nivelul de emisii poluante este cel mai ridicat, avand in vedere ca,
catalizatorul nu a atins inca temperatura optima de functionare.
Pentru reducerea nivelului compusilor poluanti s-a aplicat un sistem de injectie
suplimentara de aer. Aerul este injectat timp de 100 de secunde in colectorul de evacuare,
asadar deja dincolo de supapele de evacuare si imbogateste concentratia de oxigen, ceea
ce permite arderea particulelor de oxid de carbon si de hidrocarburi.
Un efect similar al acestei arderi este atingerea mai rapida de catre catalizator a
temperaturii optime de functionare.
Functionarea sistemului este comandata de computerul motorului ( J 220 ), prin
intermediul releului pompei de injectie a aerului ( J 299 ).
Sistemul dozeaza cantitatea de aer injectat si timpul in care are loc injectia de aer,
pe baza informatiilor primite de la senzori in principal, de la senzorul de temperatura a
lichidului de racire. Cand temperatura lichidului de racire atinge 96C, functionarea
sistemului, la mersul in gol al motorului este scurtata cu 10 secunde (fig.6.1 si 6.2)

Figura 6.1 Schema sistemului de injectie suplimentara de aer


a) 1-filtrul de aer, 2-pompa de injectie a aerului, 3-computerul motorului,4-releu care comuta
pompa de injectie a aerului, 5-supapa electromagnetica, 6-supapa mecanica pusa in miscare prin
presiune, p-furtun de vacuum; b) supapa electromagnetica; c) 1-aerul injectat, 2-depresiunea in
furtunul catre supapa electromagnetica, 3-evacuarea aerului in colectorul de evacuare; d) 1presiunea atmosferica, 2-depresiunea(vacuum).

Figura 6.2 Elementele componente ale


sistemului de injectie suplimentara de aer
1-supapa
2-releul (J 299) care comuta pompa de injectie a
aerului
3-inelele de etansare
4-teava pentru admisia aerului injectat
5-teava pentru aspiratia de aer
6-directia spre filtrul de aer
7-pompa cu motor
8-surub
9-piulita
10-suport
11-racord cu dublu contact
12-partea inferioara a colectorului de admisie
13-directia spre colectorul de evacuare
14-piulite de trecere si conectori
15-furtun de legatura
16-suport al colectorului de admisie
17-garnitura

Capitolul 7
Filtru de aer
Acesta are o structura asemanatoare celor din celelalte modele din familia
autoturismelor SKODA FABIA: figura 7 .

Figura 7 Elementele componente ale filtrului de aer


1-suruburi de fixare
2-debitmetru masic pentru aerul aspirat (G70) cu senzorul de
temperatura a aerului aspirat (G42)
3-inel de etansare
4-capacul carcasei filtrului
5-ghidaj pentru aer
6-cartusul filtrului
7-partea inferioara a carcasei filtrului
8-surubul de fixare a carcasei
9-conducta de aspiratie a aerului proaspat

Capitolul8
Rezervorul de benzina
Rezervorul de benzina al
automobilelor cu motor de 2.0 l
- 85 KW este prezentat in figura _ . Se
diferentiaza partial de rezervoarele de
benzina complete ale automobilelor SKODA
FABIA cu alte motoare pe benzina dar este
identic cu rezervorul de benzina montat la
automobilul SKODA FABIA cu motor de
2.0 l 85KW.
Este un rezervor de benzina si cu un
dispozitiv de reglare a presiunii benzinei,
situat pe rampa de benzina.
Figura 8 Rezervorul de benzina al
automobilelor cu motor de 2,0l 85kw
1 rezervorul de benzin
2 suruburi de fixare
3 colierul de fixare a rezervorului
4 furtun de ventilare catre supapa electromagnetica din compartimentul motorului
5 furtunul de retur al benzinei din dispozitivul de reglare a presiunii benzinei in rampa de

benzina
6 furtunul de admisie a benzinei in dispozitivul de reglare a presiunii benzinei
7 filtru de benzina
8 surubul bridei de fixare a filtrutui de benzina
9 senzorul nivelului de benzina
10 pompa electrica de benzina
11 furtunul de retur al benzinei
12 furtunul de admisie a benzinei de Ia pompa de benzina in filtrul de benzina
13 garnitura
14 piulita de fixare a pompei de benzina
1 5 supapa de ventilare
16 busonul gurii de umplere a rezervorului de benzina
17 surubuI de fixare Ia capac a carcasei gurii de admisie a benzinei
1 8 carcasa si capacul gurii de admisie a benzinei
19 supapa de gravitatie
20 furtunul de ventilare intre rezervorul de benzina si canistra cu carbon activ
21 canistra cu carbon activ
22 surubul de fixare a canistrei cu carbon activ
23 furtunuri de ventilare

Capitolul 9
Sistemul de injectie
Motorul este prevazut cu un sistem multipunct de injectie a benzinei, comandat
secventional. Este un sistem de tipul BOSCH ME 7,5. Benzina ajunge in rampa de
benzina, la care sunt racordate injectoarele electromagnetice.
Functionarea injectoarelor este comandata de computerul motorului
( unitatea centrala de comanda a motorului ).
Succesiunea injectiei corespunde succesiunii aprinderii.
Raportul de amestec dintre benzina si aer este comandat de computerul motorului
pe baza informatiilor primite de la senzori. In figura sunt reprezentate rampa de benzina
si o sectiune partiala a injectorului.

Figura 9 Rampa de benzina si o sectiune partiala a injectorului.

Capitolul 10
Sistemul de aprindere, eliminarea
arderilor prin detonatie
A fost aplicat un sistem de aprindere electronic fara contact, cu un distribuitor
static de inalta tensiune si cu doua bobine de aprindere ( cate una pentru doi cilindri ).
Bobinele de aprindere cu dubla scanteie sunt integrate amplificatorului de tensiune.
Fiecare bobina furnizeaza tensiune catre doua bujii. Motorul de aprindere este
reglat de catre o unitate de comanda electronica, pe baza semnalelor primite de la senzori
Capitolul 11
Sistemul de evacuare
Acest sistem este compus din doua parti principale: anterioara si posterioara.
Ambele parti sunt fixate pe podeaua caroseriei cu ajutorul unor elemente elastice din
cauciuc. Teava anterioara de evacuare constituie un intreg impreuna cu catalizatorul
tricomponent. O sonda Lanubdo ( G 39 ) este pozitionata in suportul colectorului de
evacuare, iar ce-a de-a doua ( G 130 ) este situata spre capatul catalizatorului. Aplicarea a
doua sonde este foarte eficienta pentru obtinerea unei puritati a gazelor de evacuare
corespunzatoare normelor.
In figura 11.1-a. este prezentata schema conectarii sondelor si a injectoarelor cu
computerul motorului iar in figura 11.1-b. diagrama nivelului compusilor poluanti din
gazele de evacuare ( figura11).

Figura 11 Schema conectarii sondelor si a injectoarelor cu


computerul motorului si diagrama nivelului compusilor
poluanti din gazele de evacuare.
a-schema conexiunilor; b-diagrama.
1-aerul aspirat, 2-motorul, 3-catalizatorul, 4-evacuarea gazelor
de ardere, 5-admisia de benzina, 6-zona sondei Lambda, 7curbele tensiunii sondei Lambda, 8-emisia de gaze de ardere,
9-coeficientul surplusului de aer.
G28-senzorul de turatie al motorului, G39-sonda Lambda din
fata catalizatorului, G70-debitmetrul de aer, G130-sonda
Lambda din spatele catalizatorului, UG39-tensiunea din sonda
Lambda din fata catalizatorului, UG130-tensiunea din sonda
Lambda din spatele catalizatorului, Uv-tensiunea din
computerul de motor ce realizeaza comanda procesului de
injectie.

Legatura partii anterioare a sistemului de evacuare cu partea posterioara este


realizata cu ajutorul unei tevi scurte ( conector ), fixata cu bride atasata cu suruburi.
Partea posterioara a sistemului de evacuare este compusa dintr-un amortizor de
zgomot anterior si unul superior, conectate printr-o teava indoita corespunzator. In cazul
in care este necesara inlocuirea doar a amortizorului posterior, aceasta teava poate fi
taiata si se poate suda sau atasa printr-o brida noul amortizor.
In figura sunt prezentate elementele componente ale partii anterioare a sistemului
de evacuare, iar in figura cele ale partii posterioare.
Fig. 11.2 Elementele partii anterioare a sistemului de evacuare Ia motorul de 2,0 I - 85 kW.
1 racorduri cu sase contacte pentru conectarea sondei Lambda si a sistemului de incalzire a acesteia
2 surub de fixare scurt
3 surub de fixare lung
4 piulita de fixare
S teava de racordare
6 piulita
7 racord filetat
8 garnitura flansei tevii de evacuare

9 element din, cauciuc


10 sonda Lambda din spatele catalizatorului
11 racorduri cu patru contacte ala sondei Lambda
12 directia spre partea posterioara a sistemului de evacuare
13 partea anterioara a sistemului de evacuare cu catalizatorul
14 piulita de fixare a flansei tevii de evacuare a colectorul de evacuare
15 colector de evacuare
16 garnitura colectorului de evacuare
17 protectie termica
18 sonda Lambda (G 39) din fata catalizatorului

Figura 11.3 Elementele partii posterioare a sistemului de


evacuare la motorul de 2,0l 85kw: 1-suruburile de fixare ale elementelor elastice ale suspensiei
sistemului de evacuare, 2-elementele elastice, 3-amortizor zgomot fata, 4-amortizor zgomot spate, 5marcajul locului pentru taierea tevii;

Capitolul 12
N.T.S.M
1. Demontarea automobilelor in vederea reparatiei se va face numai in sectii pe posturi de
lucru pentru operatiile respective. Se interzice depozitarea subansamblurilor demontate la
intamplare, aceasta se face in spatii special amenajate.
2. Depanarea bucselor, inelelor de rulmenti, carcase se va face numai in spatii special
amenajate si dispozitive speciale.
3. Se interzice desfundarea conductelor suflandu-se cu gura.
4. Se interzice spalarea pieselor cu benzina.

5. Se interzice efectuarea operatiilor de demontare a subansamblurilor suspendate in


dispozitive de ridicat.
6. Se interzice desfacerea cu dalta si ciocanul a piulitelor si a prezoanelor.
7. Imediat dupa oprirea automobilului in hala se deconecteaza bornele bateriei de
acumulatoare .
8. Se interzice lucrul cu cabina rabatata fara verificarea pozitiei carligului de siguranta
contra revenirii cabinei.
9. Se interzice introducerea in hala a automobilului incarcate cu diferite materiale.
10. Unsoarea consistenta folosita in procesul tehnologic se va pastra in cutii de tabla sau
de lemn prevazute cu capac.
11. Pornirea motorului este interzisa fara aprobarea sefului locului de munca.
12. Elevii au obligatia de a anunta pe maistru sau pe conducatorii practicii despre orice
accident precum si despre orice incalcare a normelor de protectie a muncii.
Norme generale de prevenire si stingerea incendiilor P.S.I
Se interzice cu desavarsire folosirea aparatelor electrocasnice in spatiile de lucru
ale personalului. Aruncarea la intamplare a resturilor de tigara sau chibrituri.
Pe timpul desfasurarii activitatilor in ateliere este interzisa incuierea usilor, cailor
de acces si evacuare
La folosirea instalatiilor de forta si de iluminat se va asigura o buna functionare a
utilajelor si a aparatelor respective prin revizie inainte de intrarea in functiune si prin
inlaturarea imediata a defectiunilor constatate.
Se interzice: - folosirea in stare defecta a instalatiilor electrice si a
consumatorilor de energie precum si a celor uzate si improvizate
- folosirea legaturilor provizorii prin introducerea conductorilor electrici, fara stecher
in priza.
- asezarea pe motoarele electrice a materialelor combustibile.
- tablourilor generale de distributie vor fi inchise in permanenta cu cheia, accesul la
ele fiind permis numai maistrului.
Corpurile agregatelor pentru sudare si transformatoarele, carcasele tablourilor de
distributie pentru sudare si piesele sudurii trebuie legate electric la pamant.

Se interzice lucrul la agregatele care au cablurile electrice si clestele port


electrod, defecte sau cu izolarea deteriorata.
Materiale folosite la stingerea incendiilor.
-

lada cu nisip

galeti

lopeti

tarnacoape, stingatoare cu pulbere.