Sunteți pe pagina 1din 12

TRANSPORTUL PACIENTULUI

Printr-un transport efectuat n condiii bune, cu mult menajament i atenie fa de pacient, innd
cont de afeciunea de care sufer acesta, se evit agravarea durerilor i apariia altor complicaii, cum ar fi:
nrutirea strii, producerea unui oc traumatic, transformarea unei fracturi nchise ntr-una deschis,
provocarea de hemoragii etc.
Transportul poate fi necesar n urmtoarele situaii:
- evacuarea traumatizailor de la locul accidentului
- transportul de la un spital la altul, de la domiciliu la spital sau la domiciliu dup externare etc.
- transportul de la o secie la alta; la servicii de diagnostic i tratament; la sala de operaii i de la sala de
operaii; dintr-un salon n altul; dintr-un pat n altul etc.
Categorii de pacieni care trebuie transportai
- accidentaii, n stare de oc, cu leziuni ale membrelor inferioare
- incontieni, somnoleni, obnubilai
- astenici, adinamici, cu tulburri de echilibru
- febrili, operai
- cu insuficien cardiopulmonar grav
- psihici
Mijloacele de transport
n funcie de gravitatea afeciunii, de scopul transportului, de distan, transportul se face cu:
- brancarda (targa)
- crucior
- fotoliu i pat rulant
- cu mijloace improvizate n caz de urgen
- cu vehicule speciale: autosalvri, avioane sanitare (aviasan)
EFECTUAREA TRANSPORTULUI
BOLNAVULUI IN SPITAL
Transportul bolnavului in spital este o etapa importanta deoarece efectuat cu
intarziere sau in conditii neadecvate poate determina agravarea bolii sau chiar decesul
bolnavului.
Transportul primar - transportul bolnavului la spital de la locul de munca, de la domiciliu sau de la
locul accidentului. Riscul este mai mare, deoarece bolnavul este transportat nepregatit si fara un diagnostic
cunoscut.
Transportul secundar - transportul bolnavului de la un spital la altul sau la domiciliu, de la o sectie
la alta, de la servicii de diagnostic si tratament, precum si mutarea lui de la un salon la altul. Bolnavul fiind
sub ingrijire, transportul poate fi pregatit si efectuat in functie de starea lui.
In spital, bolnavul care nu se poate deplasa sau caruia ii este contraindicata deplasarea se transporta
cu:brancarda (fig. 17), carucior, fotoliu si pat rulant sau cu ascensorul.

Scop: deplasarea bolnavului, in stare imobilizata,


la diferite servicii de investigatii, diagnostic si tratament.
Materiale necesare:
targa;
carucior;
patura (pentru targa) sau saltea subtire pentru carucior;
musama, aleza;cearsaf;
o perna subtire;
doua paturi (pentru invelit bolnavul).

A. Transportul cu brancarda (targa)


Etape de executi:
1. Pregatirea materialelor:
Se pregatesc targa cu patura, cearsaf, musama si perna subtire.
2. Efectuarea tehnicii
Cei doi brancardieri aduc targa de-a lungul patului,
Fig. 18 - Ridicarea bolnavului efectuata de trei persoane.
Bolnavul este ridicat din pat de trei persoane:
P.I sustine bolnavul din regiunea cefalica, sprijinindu-i capul,
spatele si conduce actiunea de mobilizare si transport;
P.II sustine regiunea lombo-sacrata si membrele superioare;

P.III sustine membrele inferioare.


P.I comanda manevra numarand 1, 2, 3; la comanda ,,3"
bolnavul este ridicat si se face un pas inapoi.
Brancardierii aduc targa in pozitie orizontala sub bolnav, pe
care cele trei persoane il vor aseza cu grija.
Se acopera bolnavul cu cele doua paturi.
Cei doi brancardieri pornesc la comanda de pe loc cu pasi schimbati, pentru a micsora oscilatiile
targii.
Asistenta sau brancardierul din spate va supraveghea bolnavul in timpul transportului.
Bolnavul este transportat cu fata inainte, pentru a-i da sentimentul de siguranta in timpul deplasarii.
Transportul bolnavului cu brancarda pe scari (fig. 19)

Fig. 19 - Transportul bolnavului cu brancarda:


a - la urcarea scarilor; b - la coborarea scarilor
B. Transportul cu caruciorul
Caruciorul este specific sectiilor de chirurgie, pentru sala de operatie, reanimare. Are 3-4 roti
pneumatice si o panza intinsa ca la brancarda, avand inaltimea mesei de operatie.
Etape de executie:
1. Pregatirea materialelor:
Se pregateste caruciorul, cu lenjeria curata.
2. Efectuarea tehnicii (fig. 20)
Caruciorul se asaza in raport cu patul pentru a muta
bolnavul de pe carucior pe pat si invers.
Pe carucior, bolnavul se acopera cu cearsaful si laturile
paturii.
Capul operatului se intoarce intr-o parte, pentru a evita
aspirarea varsaturii.
Bolnavul se transporta cu fata in directia mersului si
supravegheat in permanenta de brancardier.

Fig. 20 - Transportul bolnavului cu caruciorul.


C. Transportul cu fotoliul rulant
Bolnavii slabiti, convalescenti sau cu afectiuni ale membrelor inferioare sunt transportati cu fotoliul
rulant, la serviciile de diagnostic si tratament.
Etape de executie:
1. Pregatirea materialelor
Se pregatesc fotoliul cu patura, cearsaf, musama si aleza.
2. Pregatirea bolnavului:
Se anunta bolnavul.
Se imbraca bolnavul, peste pijama, cu halatul de molton, cu sosete si
papuci.
3. Efectuarea tehnicii
Bolnavul este ajutat sa se aseze in fotoliul rulant, in cazul in care
acesta nu se poate ridica in picioare. Daca bolnavul nu se poate ridica
din pat, mutarea lui in fotoliu se va face de doua persoane
Asistenta I aduce bolnavul in pozitia sezanda si-l sprijina.
Asistenta II imbraca bolnavul cu halatul si cu sosete.
Asistenta I il ajuta sa se intoarca cu spatele la marginea patului si
sprijina bolnavul.
Asistenta II impinge fotoliul la marginea patului, in dreptul spatelui bolnavului.
Cele doua persoane fixeaza rotile cu picioarele lor.
Fiecare apuca bolnavul cu o mana sub axila, iar cu cealalta din regiunea poplitee si-l ridica,
asezandu-l in fotoliu.
P.I retrage fotoliul.
P.II sustine membrele inferioare ale bolnavului, ii pune papucii si-i asaza picioarele pe suportul
fotoliului. Membrele inferioare vor fi acoperite cu cearsaf si patura.
Fotoliul este impins din spatele bolnavului, in timpul transportului fiind asezat cu fata in directia
mersului si supravegheat de sora.
D. Transportul cu patul rulant
Daca bolnavul este in stare grava sau nu poate fi mobilizat, este transportat cu patul rulant pentru:
explorari functionale, examinari radiologice, mutari dintr-un salon in altul, cura de aer pe terase.
Paturile sunt prevazute cu roti sau pot fi racordate la un dispozitiv cu roti, orice pat poate deveni
astfel "rulant".
Acest sistem de transport reduce la jumatate numarul transbordarilor, bolnavul fiind astfel menajat.
E. Transportul cu ascensorul
Transportul bolnavilor cu targa, caruciorul, fotoliul sau patul rulant, intre diferite niveluri ale unui
spital, se face cu liftul. Lifturile sunt spatioase si prevazute cu usi largi.
Etape de executie:
1. Efectuarea tehnicii:
Se impinge patul rulant in ascensor si brancardierul sau asistenta intra dupa bolnav.
La iesire, brancardierul iese din lift inaintea bolnavului si trage patul.
Transportul cu caruciorul sau fotoliul rulant - brancardierul intra primul in ascensor si trage dupa el
mijlocul de transport, astfel ca bolnavul sa fie pozitionat cu privirea spre usa liftului.
La sosire, fotoliul sau caruciorul este impins afara din lift, asistenta ramanand in spatele bolnavului.
Oservatie!
Este obligatorie transportarea cu caruciorul a urmatorilor bolnavi: in stare de soc; somnolenti,
in coma; astenici, adinamici, febrili, epuizati; cu insuficienta cardio-pulmonara grava; suspecti sau
confirmati cu infarct miocardic, cu tulburari nervoase si de echilibru; cu afectiuni ale membrelor
inferioare; scosi din sala de operatie dupa interventie; dupa nastere, femeile sunt scoase din sala de
nastere cu caruciorul.

CAPTAREA ELIMINARILOR LA BOLNAVUL IMOBILIZAT


CAPTAREA URINII
OBIECTIVELE PROCEDURII
- Golirea vezicii urinare la pacientul imobilizat
- Msurarea cantitii de urin eliminat
- Observarea aspectului urinii
- Obinerea unei mostre de urin pentru examinare
PREGTIREA MATERIALELOR
- Paravan
- Plosc sau urinar
- Hrtie igienic
- Materiale pentru toaleta local (dac este cazul)
- Muama i alez pentru protecia patului
- Materiale pentru splarea minilor pacientului
- Mnui de unic folosin
PREGTIREA PACIENTULUI
a) PSIHIC:
- ncurajai pacientul s-i inving jen i s solicite plosca sau urinarul cnd are nevoie
- Asigurai pacientul c-i va fi respectat pudoarea
b) FIZIC:
- Izolai pacientul cu un paravan
- Evaluai resursele pacientului ca s vedei dac poate participa
- Asezai pacientul ntr-o poziie adecvat care s-i permit evacuarea
EFECTUAREA PROCEDURII:
1. La pacientul n stare grav, care necesit ajutor
- Splai minile
- mbrcai mnui de unic folosin
- Ridicai ptura
- Protejai patul cu muama i alez
- Dezbrcai partea inferioara a corpului (daca este cazul)
- nclzii plosca sau urinarul prin cltire cu ap cald i uscai prin tergere cu hrtie igienic
- Introducei plosca sub pacient respectnd paii de la captarea materiilor fecale sau aezai urinarul ntre
coapsele pacientului
2. La pacienii de sex masculin, penisul se introduce n urinar sau se orienteza spre plosca (bazinet)
- Lsai pacientul cteva minute singur
- ndepartati plosca su urinarul
- Ajutai pacientul sa-i spele minile
NGRIJIREA PACIENTULUI
- Ajutai pacientul sa se mbrace (daca este cazul)
- Aezai pacientul ntr-o poziie comod sau ntr-o poziie recomandat
- ntindei lenjeria de corp i de pat
- ndeprtai aleza sau nlocuii-o dac s-a umezit
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC
- ndeprtai paravanul
- ndeprtai plosca sau urinarul n vederea golirii
- Msurai cantitatea i observai aspectul dup care golii i cltii plosca sau urinarul
NOTAREA PROCEDURII
- Notai cantitatea, culoarea i aspectul, ntreruperea jetului, eventualele senzaii neplcute (jen, usturime)
EVALUAREA EFICACITII PROCEDURII

REZULTATUL ATEPTAT
- Pacientul i golete cu uurin vezica, exprim stare de confort i nu acuz jen
- Cantitatea este normal, culoarea glbuie, aspect clar
REZULTATE NEDORITE/ CE FACEI?
- Urineaz cu dificultate, n cantitate mic, acuz usturimi
- Urina este tulbure, decolorat, hipercrom, roie (conine snge)
- Se anuna medicul
- Se culeg informaii n legtura cu medicamentele administrate care se elimin prin urin i produc
modificri
CAPTAREA MATERIILOR FECALE
OBIECTIVELE PROCEDURII
-Asigurarea eliminrii materiilor fecale la un pacient imobilizat la pat.
-Observarea caracterelor fizice ale scaunului.
-Observarea caracterelor patologice
PREGTIREA MATERIALELOR
- Paravan
- Bazinet (plosc)
- Materiale pentru efectuerea toaletei
- Hrtie igienic
- Materiale pentru splarea minilor pacientului
- Muama, alez
- Manui de unic folosin
PREGTIREA PACIENTULUI
a) PSIHIC:
- ncurajai pacientul s-i nving jena i s solicite servirea plotii atunci cnd are nevoie
- Asigurai pacientul c i se va respecta pudoarea i intimitatea
- Stabilii cu pacientul un orar (de ex. dimineaa i seara)
b) FIZIC:
- Aezai pacientul ntr-o poziie adecvat
- Evaluai resursele pacientului pentru a stabili cum poate participa
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Splai-v minile
- mbrcai mnuile de unic folosin
- Ridicai ptura i protejai patul cu alez i muama
- Dezbrcai pacientul de la bru n jos
- nclzii bazinetul metalic prin cltire cu ap cald; uscai-l prin tergere cu hrtie igienic
- Asigurai confortul psihic prin ridicarea captului cefalic al patului dac starea pacientului o permite
- Aezai muamaua sub bazinul pacientului/clientului
- Rugai pacientul s se ridice sprijinindu-se pe coate i plante
- Introducei o mn pe sub mijlocul pacientului pentru a-l susine
- Introducei plosca/bazinetul sub pacient cu cealalt mn i asigurai-v c este bine aezat
- Solicitai ajutorul unei alte persoane pentru ridicarea pacientului dac starea nu-i permite s participe
- Asigurati-v c la pacienii de sex masculin penisul este orientat n bazinet
- Acoperii pacientul pan termina actul defecrii
- Lasai pacientul singur, dar nu v ndeprtai foarte mult, astfel nct s v poat anuna cnd termin
- Oferii pacientului hrtie igienica dup defecare, dac starea acestuia o permite
- ndeprtai bazinetul/plosca, acoperind-o cu un material impermeabil
- Efectuai la nevoie toaleta regiunii perianale pe alt bazinet special pregtit
- Oferii ap, spun i prosop pacientului pentru splarea minilor dac a folosit hrtie igienic
NGRIJIREA PACIENTULUI
- ndeprtai muamaua

- Cobori captul cefalic al patului pn la o poziie comod pentru pacient


- Verificai lenjeria de pat i de corp s nu fie umed sau cutat
- Ajutai pacientul s mbrace pantalonul de pijama
- Aezai pacientul n poziie comod
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC
- ndeprtai paravanul i aerisii salonul
- ndeprtai materialele utilizate i asigurati-v c plosca a fost golit i curat
NOTAREA PROCEDURII
- Notai cantitatea eliminat n foaia de temperatur sau n planul de ngrijiri
- Descriei eventuale aspecte patologice ale scaunului (culoare, form, prezena sngelui, puroiului,
mucusului), prezena durerii
EVALUAREA EFICACITII PROCEDURII
Rezultate ateptate/dorite:
- Scaunul eliminat de pacient este de aspect i consisten normale
- Pacientul prezint stare de confort
Rezultate nedorite:
Ce facei dac:
Pacientul/clientul nu poate elimina
- Verificai dac st n poziie comod
- Verificai dac nu prezint fecaloame
- Lasai pacientul singur pentru a-i respecta pudoarea i intimitatea
- Informai medicul

CAPTAREA SPUTEI
DEFINITIE
Sputa este un produs de secreie provenit din cile respiratorii i eliminat pe gur prin expectoraie prin
efort de tuse.
OBIECTIVELE PROCEDURII
- Prevenirea rspndirii infeciei
- Observarea aspectului
- Obinerea unor mostre pentru examene de laborator
PREGTIREA MATERIALELOR
- Pahar conic gradat, scuiptoare sau cutie Petri steril
- Soluie dezinfectant (pentru inactivarea germenilor)
- erveele de hrtie
PREGTIREA PACIENTULUI
a) PSIHIC:
- Explicai pacientului importana colectrii sputei pentru prevenirea rspndirii infeciei i proteciei
mediului
- ntiinai pacientul s nu nghit sputa
b) FIZIC:
- Tapotai uor toracele i rugai pacientul sa tueasc pentru a se desprinde mai uor secreiile
EFECTUAREA PROCEDURII:
- plai minile i mbrcai mnui de unic folosina
- Dai pacientului scuiptoarea sau cutia Petri n care ai pus soluie dezinfectanta cu excepia situaiilor n
care se urmrete recoltarea pentru examene de laborator
- Instruii pacientul s elimine sputa dupa un efort de tuse provocat, numai n colectorul primit i s nu
arunce pe jos, s nu scuipe n batist, s acopere vasul de fiecare dat, s nu pun resturi de igar
- Schimbai scuiptoarea/ cutia Petri de cel puin 2 ori pe zi sau de cte ori este nevoie

NGRIJIREA PACIENTULUI
- Ajutai pacientul imobilizat s-i clteasc gura cu ap pentru a ndeprta senzaia de grea i oferii-i
ervetele de hrtie pentru a se terge
- Sftuii pacientul s stea ntr-o poziie care s faciliteze o mai bun respiraie i eliberarea cilor
respiratorii
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC
- ndeprtai coninutul scuiptorii dup ce ai observat aspectul, culoarea, cantitatea
- Respectai cu strictee precauiunile universale pentru prevenirea transmiterii infeciilor
- Asigurai-v c dup golire, colectoarele au fost splate cu ap rece apoi cu ap cald folosind o perie
inut n soluii dezinfectante
- Pstrai scuiptorile n locuri izolate i asigurai-v c se sterilizeaz corect n vederea folosirii
NOTAREA PROCEDURII
Notai:
- Cantitatea (msurat cu paharul gradat) dac este necesar
- Culoarea, forma i compoziia (roie, roz, brun, spumoas, purulent)
EVALUAREA EFICACITII PROCEDURII
REZULTATE DORITE
- Pacientul respect recomandrile fcute, nu sunt posibiliti de rspndire a infeciei
REZULTATE NEDORTTE / CE FACEI?
- Pacientul nu este colaborant, nu respect recomandrile fcute
- Rezervai-v mai mult timp pentru a sta de vorb i a educa pacientul
- Solicitai ajutorul familiei pacientului dac este necesar
- Exist risc de infecii nosocomiale
- Aplicai toate precauiunile universale
- Informai medicul
CAPTAREA VRSATURILOR
OBIECTIVELE PROCEDURII
Evitarea murdririi lenjeriei
Evitarea aspirrii coninutului gastric n cile respiratorii
PREGTIREA MATERIALELOR
- 2 tvie renale curate, uscate
- Muama
- Alez
- Pahar cu ap
- erveele de hrtie, prosop
PREGTIREA PACIENTULUI
a) PSIHIC:
- ncurajai pacientul s respire adnc pentru a reduce puin senzaia de vom
- Asigurai pacientul c suntei lng el
b) FIZIC:
- Ridicai pacientul n poziie eznd dac starea permite sau aezai-l n decubit cu capul ntors ntr-o parte
cu un prosop sau o alez sub cap
EFECTUAREA PROCEDURII:
- ndeprtai proteza dentar dac exist
- Susinei cu o mn fruntea pacientului iar cu cealalt tvia renal sub brbie sau lng faa pacientului
n funcie de poziie
NGRIJIREA PACIENTULUI
- Oferii pacientului un pahar cu ap s-i clteasc gura i colectai ntr-o tavi renal curat
- tergei gura pacientului cu un erveel sau oferii-i erveelul dac starea permite
- Ajutai-l s se aeze ntr-o poziie comod
- Supravegheai atent pacientul aezat n decubit s nu-i aspire coninutul stomacal dac vrstura se
repet

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC


- ndeprtai tvia renal din salon
- Golii, splai i dezinfectai tvia (dac nu este nevoie s pstrai coninutul)
- Splai minile
NOTAREA PROCEDURII
Notai:
- Data, ora
- Coninutul (mucos, alimentar, bilios, fecaloid, snge)
- Cantitatea, mirosul
- Simptome premergtoare
- Alte acuze ale bolnavului
EVALUAREA EFICACITII PROCEDURII
REZULTATE ATEPTATE
- Pacientul exprim stare de confort, fr senzaie de vom
REZULTATE NEDORITE / CE FACEM?
- Senzaia de vom se menine, vrstura se repet
- Sftuii pacientul s respire adnc
- Nu servii aceeai tvi care conine voma deoarece simpla vedere declaneaz reflexul de vom
- Anunai medicul
- Vrstura conine snge, resturi de medicamente sau alimente
- Pstrai vrstura i prezentai-o medicului
- Recoltai o mostr din vrsturile care conin resturi de medicamente sau alimente ingerate (dac
este indicat)
ALIMENTATIA BOLNAVULUI
Una din cele mai importante sarcini ale ngrijirii bolnavului este alimentaia. Asigurarea aportului
caloric necesar pentru susinerea forelor fizice ale bolnavului, stabilirea regimului alimentar adecvat
pentru asigurarea condiiilor de vindecare i administrarea alimentelor pe cale natural sau artificial,
constituie sarcini elementare ale ngrijirii oricrui bolnav spitalizat.
Alimentatia rationala
aportul de alimente in concordanta cu nevoile organismului,diferentiate dupa varsta, munca, stare de
sanatate sau de boala, stare fiziologica
trebuie sa contina toti factorii necesari mentinerii vietii si asigurarii tuturor functiilor organismului in
conditii normale:
-glucide(hidrati de carbon)
-proteine
-lipide
-vitamine
-apa si saruri minerale
Valoarea calorica a principiilor alimentare in urma metabolizarii lor:
1g glucide=4,1calorii
1g proteine=4,1 calorii
1g lipide=9,3 calorii
Coninutul in principii nutritive a raiei echilibrate la adult:
Glucide 6g/kg corp/24h;
Lipide 1g/kg corp/24h;
proteine 1g/kg corp/24h

Ratia alimentara echilibrata a unui om sanatos va cuprinde:


Glucide ( hidrati de carbon) trebuie sa acopere 50-55% din ratia calorica
Protein - 10 -15% din ratia caloric zilnica. Din acestea 40% de origine animal si 60% de origine
vegetala
Lipide - 30-40% din care 35% de origine animal si 65% de origine vegetala ( uleiuri)
Elementele neenergetice trebuie sa fie in echilibru cu cele energetice, adica cu cat ratia alimentara
este mai bogata in calorii , cu atat va creste si cantitatea de saruri minerale si vitamine
Aportul de glucide, proteine i lipide depinde de vrst, perioade de dezvoltare, consum energetic,
stare de boal.
Raia de proteine la copii in perioada de crestere si dezvoltare crete cu 3,5 g / kg corp / 24 ore,
deoarece proteinele alimentare sunt principalele furnizoare de aminoacizi necesari sintezei de
proteine din organism
La batrini ratia de proteine scade cu 10-15%
La gravide si femeile care alapteaza ratia de proteine creste.
Exemplu:
Ratia alimentara la un adult cu o G= 70Kg va cuprinde aproximativ:
400g glucide/24h (6g/kg corp/24h);
70g lipide/24h (1g/kg corp/24h);
70g proteine/24h (1g/kg corp/24h)
CALCULAREA RATIEI ALIMENTARE
proportia de alimente de origine vegetala si animala necesara unui bolnav pe 24/ore constituie Ratia
alimentara
Ea se calculeaza in functie de : varsta, sex, greutate corporala, munca prestata, stare de sanatate sau
boala. Pentru a putea fi calculata este necesar sa se cunoasca nevoile organismului si valoarea
nutritive a diferitelor alimente
Ratia alimentara se masoara in calorii .
Pentru a calcula ratia alimentara asistenta trebuie sa:
- Sa masoare greutatea corporala a pacientului
- Sa identifice nevoile energetic ale organismului in functie de boala, varsta
- Sa termometrizeze pacientii pentru a afla valoarea temperaturii
- Sa cunoasca valoarea energetic a diferitelor alimente
Necesar caloric in raport cu munca depusa
n repaus absolut este nevoie de 25 calorii / kg corp/zi.
La necesarul de calorii din stare de repaus se adauga pentru:
activitate minim inca 30-35 calorii / kg corp/zi
activitate medie plus 35-40 calorii / kg corp.
activitate intens (intelectual, studeni) = 40-45 calorii / kg corp/zi
n activiti foarte grele (mineri) = 45-60 calorii / kg corp.
Un copil necesit un plus de 20-30% calorii. (25xG + 20% sau 30%)
Un btrn necesit cu 15% calorii mai puin.

ASIGURAREA ALIMENTATIEI DIETETICE A BOLNAVILOR

Alimentatia dietetica este alimentatia terapeutica care contribuie la tratarea pacientului prin
alimentele ingerate.
Prin dieta ( regim dietetic) se intelege regimul alimentar al unui bolnav stabilit in functie de
boala si de necesitatile sale.
Regimurile dietetice sunt variate, in funcie de cantitatea si calitatea alimentelor ce o compun
Din punct de vedere cantitativ regimurile dietetice pot fi :
- hipocalorice
-hipercalorice
Din punct de vedere calitativ ele sunt adaptate diverselor categorii de imbolnaviri.

Alimentatia bolnavului ( dieta ) trebuie sa respecte urmatoarele principii:


inlocuirea cheltuielilor energetice de baza ale organismului-cele necesate cresterii la copii sau cele
necesare refacerii peirderilor prin consum la adult
asigurarea aportului de vitamine si saruri minerale necesare metabolismului normal,cresterii la copii si
celorlalte functii
prevenirea evolutiei nefavorabile in bolile latente,transformarea bolilor acute in boli cronice si aparitia
recidivelor
consolidarea rezultatelor terapeutice obtinute prin alte tratamente
favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organelor bolnave
regim de crutare a intestinului gros in dizenterie
regim de crutare a mucoasei bucale stomatita
regim de crutare a stomacului gastrita, ulcer gastric
regim de crutare a ficatului hepatita, ciroza
regim de crutare a rinichiului nefrita, glomerulonefrita, insuficienta renala acuta;
Echilibrul unor functii deficitare sau exagerate ale organismului:
in colita de fermentatie regim bogat in proteine;
in colita de putrefactie regim bogat in carbohidrati;
in insuficienta cardiaca restrictie de lichide
Compensarea unor tulburari rezultate din disfunctia glandelor endocrine:
se va stabili toleranta la glucide in diabetul zaharat; regimul va corespunde acestei
tolerante;
Satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului:
in boli infectioase regim bogat in vitamine;
afectiuni osoase regim bogat in calciu;
in tratamentul cu hormoni corticosuprarenali regim bogat in proteine;
Indepartarea unor produse patologice de pe peretii intestinali:
mucus, puroi, se pot indeparta cu ajutorul regimului de mere rase sau morcovi
Necesar caloric in raport cu starea de sanatate
n repaus absolut un bolnav are nevoie de 25 calorii / kg corp/zi.
Pentru fiecare grad de temperatur este necesar un plus de 13% calorii.
Pentru stri de agitaie necesarul crete cu pn la 30%.
Un bolnav cu distrugeri celulare neceita cu 10% mai mult
In traumatisme se creste cu 40-50% necesarul de calorii in functie de gravitate
In hipertiroidism se creste necesarul cu 10-100%

In arsuri se creste cu 40-100% in functie de gradul arsurii

INTOCMIREA FOII DE ALIMENTATIE ZILNICA


Foaia de alimentative zilnica=document in care se centralizeazaregimurile alimentare zilnice
prescrise de medic fiecarui bolnav in scop terapeutic.

Intocmirea foii de alimentatie revine asistentei sefe ;asistentele de salon raporteaza numarul de
regimuri dietetice si de suplimente prescrise de medic.

Asistenta sefa totalizeaza numarul de regimuri dietetic pe clinica si trimite foaia de alimentative la
blocul alimentar pentru efectuarea si livrarea regimurilor.

Foaia de alimentative se intocmeste in fiecare zi.

Clinica CHIRURGIE
FOAIE DE MASA
Ziua/luna/anul
Regim
Hidric
Hidrozaharat
Semilichid
Renal
Cardiovascular
Diabet
Mixt
Total
Medic

Nr.portii

Observatii referitoare la hrana din ziua


precedenta

10
10
3
5
5
5
20
58
Asistenta sefa .

TIPURI DE REGIMURI DIETETICE

Regimul hidric:

Hidro-zaharat:

Semilichid:

Lactat:

- indicaii
n primele zile postoperator, diarei acute, gastrite acute
- alimente permise:
- supe limpezi de legume, ceaiuri ndulcite cu zaharin sau nendulcite, zeam de orez, supe diluate
i degresate din carne, ap fiart i rcit
- indicaii
- perioada de debut a hepatitei epidemice: insuficiena renal acut, insuficiena hepatic acut,
colecistita acut, n perioada febril a bolilor infecioase
- alimente permise
-sucuri de fructe ndulcite, ceaiuri ndulcite, zeam de compot, zeam de orez
se administreaz n cantiti mici i repetate
- indicaii
-colecistit subacut, perioada icteric a hepatitei epidemice, ciroza hepatic, varice esofagiene,
dup primele zile ale infarctului miocardic acut
- alimente permise:
- supe de finoase, supe de legume, plureuri de legume, fructe coapte, finoase, sufleuri de brnz
de vaci
mese mici cantitativ i mai frecvente
- indicaii
- n primele 3-5 zile ale fazei dureroase a bolii ulceroase, n primele zile dup hemoragia digestiv

Renal:

superioar
- alimente permise
- 1000-2000 ml lapte, eventual mbogit cu frica sau smntn
vegetarian
- indicaii
- dup puseul acut al ulcerului n remisiune, dup operaii pe stomac
- alimente permise
- brnz de vaci, ou moi, ca, lapte, piureuri de legume, smntn, frica, finoase
- indicaii
- hepatit cronic agresiv, ciroz hepatic decompensat, neoplasm hepatic
- alimente permise
- brnz de vaci, ca, urd, iaurt, carne slab fiart, pine alb prjit, legume, finoase, fructe
coapte, biscuii, supe de finoase, unt 10 g/zi, ulei 20-30 g/zi.
- indicaii

Cardio-

- glomerulonefrit acut difuz, insuficient renal -alimente permise


- salat de cruditi cu untdelemn, fructe crude coapte, compot, supe de legume i finoase, prjituri
cu mere, ca, brnz de vaci, urd, glbenu de ou, frica, pine fr sare
- indicaii

Lacto-finos:

Hepatic:

vascular:

Diabetic:

Hipocaloric:

-cardiopatii decompensate, hipertensiune arterial, infarct miocardic acut n a doua sptmn de


boal - alimente permise
- lapte, iaurt, brnzeturi, carne slab fiart, salat de sfecl, fructe crude sau coapte, compot, aluat de
tart, dulcea, unt 10 g i ulei 30 g/zi
- indicaii
- diabetul zaharat
- alimente permise
- n funcie de toleranta la glucide va cuprinde alimente cntrite n mod obligatoriu i alimente
necntrite:
-alimente cntrite: pine, lapte, cartofi, finoase,
legume uscate, fructe - alimente necntrite: pete, carne, mezeluri, ou, supe de carne, sosuri fr
fin, ulei
- indicaii
obezitate, hipertensiune arterial
- alimente permise
240 calorii - 300 g brnz de vaci
400 calorii - lapte, brnz de vaci, carne alb, legume,mere,600 calorii din aceleai alimente