B i b l i o t e c a b u n i c ii

Brigitte Petersen

Ayurveda
Medicina traditionala indiana

biblioteca

b uni c ii

Titlul original: Ayurveda

Copyright 2002 Brigitte Petersen

Copyright 2004 Grupul editorial Cosmos Viking Pinguin. Toate
drepturile asupra acestei carji aparfin Grupului editorial Cosmos Viking
Pinguin. Reproducerea integrals sau par^iala a textului sau ilustrajiilor
din aceasta carte este posibila numai cu acordul prealabil scris al
Grupului editorial Cosmos Viking Pinguin.
Grupul editorial Cosmos Viking Pinguin

C.P. 183, O.P. 56 Bucuresti E-mail: office@cosmos.ro www.cosmos.ro

Distribute:

C.P. 183, O.P. 56 Bucuresti Tel/Fax: (021) 312 06 95 E-mail: comenzi@cosmos.ro

DTP: Victor Popescu Coperta: Victor Popescu Director editorial: Gelu Diaconu
Bun de tipar: septembrie 2004
ISBN 973-86929-5-4
Tiparul executat la S.C. TIPARG S.A.
Pitejti, B-dul N. BSlcescu, nr. 93
Tel.: 0248 22 12 75; Fax: 0248 22 13 48
E-mail: tiparg@geostar.ro

Brigitte Petersen

Ayurveda
Medicina traditionala Indiana

Traducere de loana Petrescu

AVERTISMENT
Informatiile si metodele prezentate in acest volum nu trebuie sa inlocuiasca sfatul medicului.
Redactia nu isi asuma raspunderea pentru daunele care ar putea rezulta din uzul sau abuzul metodelor de diagnoza i
tratament, ca si al retetelor reproduse in ambele volume.
Informatiile cuprinse in aceste volume sunt gandite pentru cei interesati in perfecionare, i nu ca indicatii de
diagnoza i terapie in sens medical.
CUPRINS

Introducere...................................................................................
Ayurveda -prima stiint a vietii.................................................
Ayurveda si potentialul uman................................................
Ayurveda i spiritul occidental...............................................
Constitutia omului......................................................................
Umorile vata, pitta, kapha.......................................................
Determinarea constitutiei individuale...................................
Constitufia vata.................................................................
Constitutia pitta.................................................................
Constitufia kapha...............................................................
Constitufii spirituale.............................................................
Diagnoza....................................................................................
Controlul pulsului radial.......................................................
Tipurile pulsului...................................................................
Diagnoza unghiilor...............................................................
Diagnoza limbii....................................................................
Diagnoza fejiei.......................................................................
Diagnoza buzelor..................................................................
Diagnoza ochilor...................................................................

Procesele imbolnavirii........................................................

Sistematizarea bolilor............................................................
Predispoziia ctre tipuri de boli...........................................
Cum iau nastere toxinele?.....................................................
Sentimente refulate
Terapie...................................................................................
Defularea scntimentelor.......................................................
Pancha Karma.............................................................
Terapia prin vomismente (Vaman)............................
Purgative (Virechan)...............................
Irigaii (basti)...............................................................
Evacuarea si terapia medicamentoasa prin canalele inferioare
Tipuri de clisme
Prizarea medicamentelor (nasya).......................
Tratamentul cu pulberi.........,.;........................................
Masaj nazal........................................................................
Flebotomie............................................................................
Terapie paliativ...................................................................

Organizarea vietii de zi cu zi dupa principiile Ayurveda..........

Recomandri pentru o viat creativ si snatoas...................

Desfurarea zilei...............................................................
Alimentatie si digestie.......................................................
Igiena corporal................................................................
Igiena spiritual................................................................

Timpul si importanta lui.......................................................

Umorile pe parcursul zilei....................................................

Igiena pe parcursul anului....................................................
Anotimpurile anului.............................................................
Varstele vieii........................................................................

Astrologie.............................................................................

Longevitate............................................................................

Prna...............................................................................................
Ojas..................................................................................................
Tejas.................................................................................................

Yoga....................................................................................

Respiratie si meditatie (pranayama)......................................

Mantra..................................................................................
Asane pentru remedierea umorilor.......................................
Meditaia...............................................................................
Masajul.................................................................................

Remedii medicamentoase........................................................

Farmacia din buctrie...........................................................

Mijloace curative neconventionale...........................................

Terapia cu metale..................................................................
Terapia cu pietre preioase si semipreioase........................
Terapia prin culori..............................................................

Vraci si impostori................................................................
Anexa A: Mijloace terapeutice simple.........................
3Anexa B: Alimente antidoturi.................................

INTRODUCERE
Ayurveda este un sistem unitar de medicin, ce s-a dezvoltat in India, unde este foarte raspandit. Cuvantul
Ayurveda vine din sanscrita si inseamna ,,stiinfa vieii": Ayur - viaa sau ,,viaa zilnica" si veda - ,,stiina".
Primele informaii despre Ayurveda se gasesc in Vede, cele mai vechi scrieri ale umanitaii. Aceasta tehnic de
vindecare se practica in India de peste 5000 de ani.
In spaiul european ea a patruns relativ recent, o data cu invarea si practicarea tehnicilor yoga. Este bine
cunoscut c, in India, inainte de a practica yoga, se studiaz Ayurveda, ea fiind stiina a crei aplicare conduce la
meninerea sntii organismului, printr-un permanent apel la elementele naturii. Caci este o certitudine faptul c
exist un raport direct intre sntatatea trupului si cea a spiritului. O persoan a crei santate corporal este
afectata nu se poate consacra sau se consacr greu procesului de purificare a spiritului si meditaiei.
Pentru o integrare corespunztoare a omului in mediul su de via este nevoie de buna cunoastere a
propriului organism si a funcionarii lui. tiina ayurvedica porneste de la determinarea constituiei fiecarei
persoane in parte, ca rezultanta specifica a interaciunii dintre cele trei principii manifestate in organismul
uman: vata, pitta, kapha (aerul, focul si apa, ca elemente primordiale fundamentale). Reglarea echilibrului dintre
aceste trei principii produce tulburari de ordin comportamental sau conduce la starea de boal. Or, Ayurveda
vizeaza tocmai meninerea acestui echilibru sau revenirea la starea de armonie intre cele trei principii, in cazul
in care aceasta a fost pierduta. Scopul final este, fireste, o via indelungata, traita in pace, fara convulsii sau
traume.
Ca orice medicina, Ayurveda se sprijina pe patru piloni de rezisten: cunoasterea predispoziiei la boli,
prevenirea, diagnosticarea si terapia. Fiecare dintre aceste direcii de interese este pusa in eviden in volumul
de fa, avand permanent in vedere obiective pragmatice. Organizarea vieii de zi cu zi dupa principiile ayurvedice vizeaza atingerea starii de sanatate, liniste si echilibru.

AYURVEDA

PRIMA TIIN A VIEII

Ayurveda si potentialul uman
Invtatura Ayurveda privete omul ca un microcosmos, ca un univers in sine. Omul este rezultatul interactiunii
fortelor cosmice inconjurtoare, adic al macrocosmosului. Viaa fiecrui om in parte nu poate fi separata de
manifestarile cosmosului. Ayurveda priveste ,,sntatea" si ,,boala" ca un tot unitar, ce cuprinde si relatia dintre
Individ si spiritul cosmic, individ si constiinta cosmic, energie si materie.
Ayurveda il ajut pe cel sntos s-si pstreze sntatea, iar pe cel bolnav s si-o recapete. Potrivit invtturii
Ayurveda, omul manifest patru impulsuri biologice i spirituale: impulsul religios, impulsul financiar, impulsul
reproductiei i eel al liberttii. Conditia realizrii acestor impulsuri este o sntate bun, echilibrat. Practicarea
Ayurveda contribuie la prosperitate, sntate si creativitate. Prin studiul Ayurvedei, oricine isi poate insusi
cunostintele practice de autovindecare. Atunci cand toate energiile corpului ajung n echilibru, procesele de
imbolnavire dispar, iar cele de imbtrnire se pot reduce in mod semnificativ. Capacitatea individului de a se
autovindeca constitute baza tiintelor ayurvedice.
Dac yoga reprezint stiinta de a atinge absolutul, dac tantra este o metod eficient de a stpni energia pentru
a realiza unirea cu adevarul, Ayurveda este stiina vieii.

Ayurveda si spiritul occidental

Modul de gandire si medicina occidental inclin spre clasificarea caracterelor umane individuale si spre
generalizarea acestei clasificri. De exemplu, Occidentul priveste ca norm tot ce este comun majoritii
oamenilor. Potrivit Ayurvedei, norma trebuie definit individual, caci fiecare individ prezinta un
temperament aparte, spontan, i un mod de functionare specific.
In Orient, cheia intelegerii este acceptarea, observarea si experienta; in Occident ins, intelegerea se obtine
prin introspectie, analiza si concluzii logice. In general, spiritul occidental se increde mai mult in obiectivitate, iar
cel oriental accentueaza subiectivitatea. tiinta oriental tinde ctre depasirea granitei dintre subiectivitate i
obiectivitate. Diferentele mentionate mai sus pot fi cauza pentru care unii occidentali intampin dificultati in
intelegerea Ayurvedei. Aceasta lucrare de prezentare a Ayurvedei are ca scop raspunsul la intrebarile ,,Cum?"
i ,,De ce?".
Autoarea dorete s reaminteasc cititorului c aceste intrebari, dei inevitabile, nu-i pot gsi intotdeauna
rspunsul. i in medicina modern occidental exist fenomene crora li s-a dovedit eficacitatea far a li se
intelege cauzele.
Ayurveda ins este o stiint unitar in sensul propriu al cuvantului, ale crei principii insumeaz mai multe
elemente. Din aceast cauz, este inoportun i nemultumitor sa se analizeze doar unele aspecte, inainte de a avea
o privire de ansamblu asupra tiintei Ayurveda. Se recomand cititorului s accepte anumite afirmatii ce pot parea
nefondate pan cand va fi capabil a-si insusi tiinta Ayurvedei in totalitate.
CONSTITUIA OMULUI
Cele cinci elemente, eterul, aerul, focul, apa si pamantul se manifest in corpul uman sub forma a trei principii
de baz sau tri-doshe, denumite si union. Din combinarea elementelor eter si aer se manifest in corpul omului
principiul aerului numit vata (in terminologia sanscrit vata Dosha). Elementele foc si apa se mbina in corp ca
principiul focului - pitta. Elementele pamant si ap se manifest sub forma de lichid corporal denumit kapha.
Aceste trei elemente - vata, pitta, kapha - determin si regleaz toate functiile biologice, fiziologice si
fiziopatologice ale trupului, spiritului si constiintei. Ele constitute elementele de baz ale corpului, in starea sa
fiziologic normal, i straturi protectoare atunci cnd echilibrul dintre ele se deregleaz si apare astfel tendinta spre
procese de imbolnavire.
Umorile sunt raspunzatoare de formarea instinctelor naturale ale individului, inclusiv a celor care determin

consumul anumitor alimente, gusturile sau temperatura. Umorile regleaza formarea, mentinerea i distrugerea
tesuturilor, ca i incetinirea proceselor de descompunere din organism.
Umorile sunt inseparabile de emotii cum sunt teama, furia si mania, ca i de sentimente nobile ca
intelegerea, compasiunea i dragostea. Constitutia de baza a fiecarui om se defineste in momentul conceptiei,
cand se unesc o mic unitate masculini - spermatozoidul - cu o mic unitate feminin ovulul. Constitutia
individuala este determinate de unirea i combinarea elementelor de aer, foc si ap din trupurile parintilor.
Exist sapte tipuri de constitutii:
1. Vata
2. Pitta
3. Kapha
4. Vata - pitta
5. Pitta - kapha
6. Vata - kapha
7. Vata - pitta - kapha
Intre acestea, exista numeroase alte sub-tipuri in funcie de proportia elementelor vata, pitta, kapha.

localizarea vata, pitta i kapha

Prana hranitoare

Kapha ap i pamnt

Pitta foc i ap

Vata aer i eter

Prana este energia vital ce activeaz trupul si spiritul. Ea este responsabila atat de functiile cerebrale
superioare (atenie, memorie, gandire etc.), cat si de activitatea motorie i senzitiva. Prana localizata in crestet este
prana ,,vitala", iar cea aflat in spatiul cosmic este prana ,,hranitoare". Respiratia asigura schimbul permanent
intre prana vietii si prana hrnitoare. Prin inspiratie, prana hranitoare patrunde in organism si alimenteaza prana
vietii. La expiratie, se elimin produse de degradare obtinute in urma metabolismului.
Constitutia este denumit in sanscrit prakruti, ceea ce inseamna ,,natura", ,,creativitate" sau ,,prima creatie".
Constitutia de baza a omului ramane neschimbat de-a lungul vietii si este determinat genetic. Proportia de
elemente din momentul naterii ramane constant, dar elementele se modific in functie de mediul inconjurtor.
De-a lungul intregii vieti, are loc un schimb neintrerupt intre mediul intern si cel extern. Mediul extern
cuprinde fortele cosmice (macrocosmos), iar fortele interioare (microcosmos) se supun prin cipiilor vata-pittakapha. Unul dintre principiile fundamentale de vindecare Ayurveda spune c prin modificarea alimentatiei i a
modului de viat se poate crea un echilibru intre fortele ce actioneaz in interiorul omului, ceea ce are ca rezultat
contracararea si echilibrarea influentelor din lumea exterioara.

Umorile vata, pitta, kapha

Potrivit invtturii Ayurveda, o intelegere clara a celor trei umori constituie condiia de baz a puterii de
vindecare. Conceptul vata-pitta-kapha este propriu stiintelor Ayurveda si reprezint un potential punct de
plecare spre a revizui fundamental tiinta medical a Occidentului. Traducerea cuvintelor vata, pitta i kapha si
intelegerea conceptelor legate de ele este ins destul de dificil pentru un occidental.
Vata este principiul micarii. Tot ce se misc se numeste vata, ca urmare poate fi tradus ca ,,principiul aerului
din corp". Dar elementul aer din atmosfera exterioar nu este acelasi cu elementul aer din corp. Vata - sau
elementul aer raportat la trup - poate fi definite ca energie subtil care regleaz miscrile biologice. Acest principiu
biologic produce toate modificarile subtile in metabolism. Vata const din elementele eter i aer.
Ea regleaz respiratia, bataia pleoapelor, miscarile muchilor i tesuturilor, btaile inimii, toate intinderile i
contractiile, miscarea citoplasmei i membranelor celulare i impulsurile celulelor nervoase. Principiului vata i se
supun senzatii si emotii ca nervozitatea, teama, tremurul i spasmele. Vata ii are lacaul in intestinul gros, in
cavitatea abdominala, case, piele, urechi i in solduri. Atunci cnd se dezvolt un exces de vata in corp, el se
acumuleaz in zonele enumerate mai sus.
Pitta se traduce ca foc, dei nu inseamna exact ,,foc". Flacara unei lumanari si focul din camin pot fi vzute, dar
energia foc a unui organism pitta nu este vizibila. Pitta include digestia, absorbtia, asimilarea, nutritia,
metabolismul, temperatura corpului, stralucirea ochilor, inteligena i capacitatea de intelegere. In sens
psihologic, pitta provoaca furie, ur i gelozie. Pitta se localizeaz in intestinul subtire, stomac, glandele
sudoripare, sange, tesuturile adipoase ori piele i este format din dou elemente: foc si ap.
Kapha se traduce prin apa biologic. Acest principiu este format din elementele pmant si apa. Kapha leaga
elementele din corp i formeaz materialul pentru structura corporala. Aceasta umoare mentine capacitatea de
aparare a organismului. Constituentul principal al kapha este apa, care este responsabila sub aspect fiziologic de
capacitatea natural de rezistenta a tesutului. Kapha genereaza lichidul din articulatii, umiditatea pielii,
faciliteaz vindecarea ranilor, umple spatiile goale din trup, confer for biologic, vitalitate si stabilitate, susine

memoria, d energie inimii i plmanilor i mentine rezistenta natural. Kapha se manifest in cosul pieptului, gat,
cap, tample, nas, gur, stomac, incheieturi, citoplasm, plasm i secreiile corpului.
Sub aspect psihologic, kapha rspunde de lcomie, invidie indelungat si de sentimentul de prizonierat, dar
se manifest i in inclinatia spre liniste, iertare i dragoste. Sediul su este cavitatea toracic.

Functiile umorilor
Vata
aer si eter
miscare
respiratie
necesitati naturale
transformarea
tesuturilor
funcii motorii
functii senzoriale
desprindere
de pamnt
secretii
excreii
teama
senzaie de gol

Pitta
foc si apa
caldura corpului
temperatur
digestie

Kapha
ap i pmant
stabilitate
energie
elasticitate

percepie
inelegere
foame

lubrefiere
iertare
lcomie

sete
inteligenta
furie
ura
gelozie

prizonierat
acaparare
cramponare
posesiune
ngrijorare

Premisa unei bune sanatai este o stare de echilibru ntre umori. De exemplu, principiul aerului alimenteaza focul
din corp, dar apa este necesara pentru a stapni focul, care altfel ar arde esuturile. Vata pune in miscare kapha si
pitta, care sunt, in mod natural, imobile. Impreuna, cele trei umori regleaza schimbul de substane: anabolismul
(kapha), adica obinerea de noi substane, catabolismul (vata), adic dezintegrarea materiilor, si metabolismul
(pitta), echivalent cu totalitatea transformarilor. Daca vata iese din echilibru, apare o dereglare, adica un catabolism
exagerat si o accentuare a proceselor de imbatranire a organismului. Atunci cnd procesele de anabolism prevaleaza asupra celor de catabolism, urmarea este o accelerare a cresterii si regenerarii organelor si tesuturilor. Un
excedent de pitta deregleaza metabolismul, un excedent de kapha accelereaza procesele anabolice si un excedent de
vata duce la slabire (catabolism accentuat).
In copilarie, predomina anabolismul si elementele kapha, cci in faza aceasta are loc o crestere pronuntata. La
varsta adulta, se manifesta preponderent elementele pitta, corpul ajungand la maximum de crestere si fiind stabil.
La batrnete, predomina catabolismul si vata, cci in corp incep procesele de degradare.

Determinarea constitutiei individuate

Tabelul urmator are ca scop facilitarea determinarii constitutiei. Trebuie sa aveti in vedere ca datele cuprinse
redau aspectul pur al fiecarui element constitutiv, dar c nici o constitutie individuala nu consta dintr-un singur
element. Fiecare om este un amestec al celor trei elemente, cu o inclinatie spre unul sau mai multe elemente
pure.
In functie de raspunsul cel mai potrivit, se vor inscrie in dreptul fiecarei caracteristici V pentru vata, P pentru
pitta, K pentru kapha si astfel se obtine o imagine generala a constitutiei.
Daca se observ caracteristici ce se abat de la umoarea pura, poate fi vorba despre o dereglare a acesteia.

Caracteristici
statura
greutate
piele

par

fata

subire
mic
uscata,
aspra
rece
maslinie

negru
uscat

dini
ochi

Caracteristici

apetit
gust
sete
scaun

activitate
fizic
spirit
temperament
credinta
memorie
vise

somn

cret
proemineni
mari i strambi
paradontoza
mici uscati
inexpresivi
caprui sau
negri

Pitta
medie
medie
moale,
grasa
calda
deschisa
rocata
galbuie
blond sau
roscat gras
moale
incaruntit
devreme

Kapha
masiv
supraponderal
groasa,
grasa
rece
palida
alba
inchis sau
deschis
gras
ondulat

Normali
galbui
gingii moi
ageri
patrunzatori
verzi cenusii

puternici
albi

Pitta
bun
excesiv
dulce amar
astringent

Kapha
redus
constant
iute amar
astringent

excesiv
moale
vascos
frecvent

redusa
tare
vascos
rar greu

foarte activ

activ

letargic

nelinistit
activ
nesigur
fricos
imprevizibil
schimbatoare
de scurt
durat
nelinititoare;
cu: zboruri,
salturi,
fuga

agresiv
inteligent
iritabil
agresiv
gelos
fanatica
buna
tensionate;
cu: manie,
violenta,
razboi

linistit
lent
linitit
introvertit
lacom
constanta
retine greu
dar temeinic
romantice;
cu: mari,
lacuri,
fluvii

putin,
intrerupt

putin
adanc

mult
greu

Vata
redus
schimbator
dulce
acru
sarat
variabila
uscat dur
constipatie

man
atragatori
albastri cu
gene mari

 vorbire

rapida

stare
financiar

proasta
cheltuiete pe
lux
Slab
rapid
unduitor ca
miscarile
unui sarpe

puls

clar i
taioasa
medie
cheltuiete pe
necesitati
mediu
in salturi
sacadat
ca o broasca

lenta
monotona
buna
economisete
pentru mancare
lent
rar
ca micarile
unei lebede

Constitutia vata
Oamenii cu o constitutie pur vata sunt de obicei subdezvoltati fizic. Ei au deseori pieptul plat, cu ligamentele i
venele foarte vizibile. Au un ten brun, pielea rece, aspra, uscata i plin. de crpturi. Deseori prezinta alunite
inchise la culoare.
In schimb, oamenii de tip vata sunt fie prea inalti, fie prea scunzi, cu oase subtiri i incheieturi proeminente, ca
urmare a musculaturii slab dezvoltate. Parul lor este rar si cret, genele subtiri i ochii nestralucitori. Ochii pot fi
infundati, mici, uscati, vioi, cu o conjunctiv uscata i cu aspect murdar. Unghiile sunt aspre i faramicioase.
Forma nasului este coroiat.
Sub aspect fiziologic, au un apetit i o digestie variabila. Oamenii vata inclin spre dulce, acru i srat i le plac
buturile fierbinti. Urineaza putin, scaunul este tare si uscat. Acest tip de oameni tran spir mai putin decat
celelalte tipuri. Se pot adapta mai uor la somn putin. Ei sufera deseori de circulatie periferic defectuoasa
(picioare i maini reci). Aceti oameni sunt creativi, activi i neobositi. Vorbesc i merg repede, dar obosesc uor.
Sub aspect psihologic, au o memorie scurta, dar o capacitate de perceptie rapid. Pot intelege foarte usor o
problem, dar o uita la fel de usor. Au o voint slaba, tind spre delsare i nu prea dau dovad de toleranta,
incredere in sine sau curaj. Au o capacitate rational slaba, sunt nervoi, anxioi si tematori. Fiecare tip
constitutional prezint un anumit comportament in relatiile cu mediul. Tipul vata are tendinta de a castiga uor
banii, dar i de a-i cheltui cu uurinta.

Constitutia pitta
Oamenii de acest tip sunt de statura medie, zvelti i pot avea oase subtiri. Cosul pieptului nu este atat de plat ca
la tipul vata si tendoanele i venele nu sunt atat de pronuntate.
Ei pot prezenta multe alunite i pistrui de culoare albstrie sau brun roscata. Oasele nu sunt atat de vizibile ca
la tipul vata.
Tenul poate fi aramiu, galbui, rosiatic sau deschis. Pielea este moale, calda i mai putin ridata ca la tipul vata.
Prul este subtire, matasos, rocat sau negru, cu tendint spre incaruntire i cadere timpurie. Ochii pot fi cenuii,
verzi sau caprui deschis i deprtati. Conjunctiva este umeda si galbuie. Unghiile sunt moi. Nasul este drept,
iar varful lui tinde sa se nroseasca.
Sub aspect fiziologic, acesti oameni prezinta un metabolism si o digestie bune si, deci, apetit. Oameni de tip
pitta consum cantitati mari de alimente si lichide si au o tendinta natural spre dulce, amar si astringent. Nu le
plac bauturile reci. Somnul lor are o durata normal, fara intreruperi. Cantitatea de urina eliminat este mare, iar
scaunul este moale, uneori fluid i bogat, Au tendinta ctre o transpiratie excesiv. Temperatura corpului poate fi
putin mai ridicata. Picioarele si mainile sunt de obicei calde. Oarnenii de tip pitta nu suporta bine expunerile
indelungate la soare, cldura sau munca grea.
Sub aspect psihologic, oamenii pitta prezinta o buna capacitate de asimilare. Sunt ascutiti la minte si pot fi buni
oratori. Sub aspect emotional, tind catre ura, manie si gelozie.
Sunt oameni ambitiosi si devin cu placere conducatori. Apreciaz bunstarea material si traiesc de obicei in
conditii economice sanatoase. Le place de asemenea s arate si altora bunastarea si comorile lor.

Constitutia kapha
La oamenii de constitutia kapka, corpul este bine dezvoltat. Ei au si o tendinta pronuntata de ngraare. Cosul
pieptului este neted si lat. Datorita pielii lor consistente, nu. li se vd venele si tendoanele. Au o musculatur bine
dezvoltata, iar oasele sunt pronuntate.

Tenul lor este deschis si gras, iar pielea este moale si lucioas, dar uneori poate fi rece si palida. Parul este
bogat, nchis la culoare, moale si ondulat. Irisul este de culoare inchisa sau albastra, cu o structur densa, albul
ochiului este curat si stralucitor. Mucoasele nu tind spre nroire.
Sub aspect fiziologic, oamenii de tip kapha au un organism armonios, functiile digestive sunt relativ lente. Ei
mnnca mai putin si au tendinta de a se mica lent. Le plac alimentele iuti, amare si astringente. Scaunul lor este
moale si poate fi de culoare deschisa, iar evacuarea se face lent. Transpira in cantitati medii si au somnul adanc si
lung. Au o vitalitate puternica, manifestata printr-o puternica rabdare. Oamenii de tip kapha sunt in general sanatosi,
optimisti si pasnici.
Sub aspect psihologic, ei tind spre toleranta, iertare si dragoste, dar pot manifesta si lacomie, introvertire,
invidie si rapacitate.Capacitatea lor de asimilare este lent dar profunda; atunci cand inteleg un lucru, il pastreaza
in memorie timp indelungat.
Oameni kapha sunt de obicei bogati; ei pot castiga bani, dar au tendinta de a-i pastra cu strictete.

Constitutii spirituale
Pe plan spiritual si astral, exista trei insusiri, sau gune, care corespund celor trei umori ale constitutiei fizice. In
medicina ayurvedic, aceste trei insuiri formeaza baza pentru diferenierea temperamentelor umane si pentru
diferenierea individual a dispoziiilor psihologice si morale. Aceste insusiri de baz se numesc sattwa, rajas si
tamas.
Sattwa exprima esena, nelegerea, puritatea, compasiunea si dragostea.
Rajas reprezinta miscarea, agresivitatea si extrovertirea. Rajas se refera la domeniul senzorial.
Tamos se manifesta ca nestiinta, inerie, greutate si conservatorism.
Oamenii care au un temperament sattwa dispun de un corp sntos si au un comportament si o contiinta
curate. Ei cred in Dumnezeu, sunt religiosi si chiar habotnici.
Oamenii cu un temperament rajas sunt interesati de afaceri, bunstare, putere, prestigiu si pozitie. Savureaz
bunastarea i sunt, in general, extrovertiti. Pot crede in Dumnezeu, dar isi pot schimba brusc religia. Tendinta lor
spre reusite politice este foarte pronuntata.
Oamenii de tip tamos sunt lenesi, incaptanati si capabili sa distruga si ali oameni. In general, au putin
respect fata de alii, dar sunt religiosi. Toate actiunile lor au un substrat egoist.
Un om cu un temperament sattwa poate atinge ego-ul sau fara un efort prea mare, in timp ce oamenii rajas si
tamos trebuie s munceasc mai mult ca sa ajung aceasta stare.
Aceste trei energii spirituale subtile sunt responsabile de modul de comportament, care poate fi modificat prin
practicarea disciplinelor spirituale (yoga). Medicul ayurvedic (vaidya) poate sprijini acest proces de modificare a
comportamentului, cci el tie cum actioneaza aceste insusiri si isi poate da seama care dintre cele trei gune predomin. Prin indicatii practice, medicul ayurvedic poate conduce pacientul spre un mod de viat spiritual, si
trupeasca echilibrat.
DIAGNOZA
n medicina alopata (modern), diagnoza nseamn identificarea bolii dupa ce aceasta si-a fcut aparitia.
Pentru Ayurveda, termenul are un cu totul alt inteles: el desemneaza supravegherea con tinua a interactiunii dintre
ordinea (sntate) si dezordinea (boal) din organism, imbolnvirea fiind rezultatul interactiunii umorilor
corpului. Simptomele sunt intotdeauna legate de o perturbare a echilibrului celor trei umori, vata, pitta si kapha,
pe care il putem reface numai daca stim natura dezechilibrului.
Ayurveda ofer metode precise pentru detectarea semnelor unei viitoare imbolnaviri. Controlul zilnic al
pulsului, observarea limbii, fetei, ochilor, buzelor sau a unghiilor ne permit sa detectm din timp ce proces
patologic este gata s se declanseze, care organ este atins, care este nivelul toxinelor si in ce msur e perturbat
echilibrul celor trei umori. Cunoscand toate acestea din vreme, putem prevedea reactiile viitoare ale
organismului si - lucrul cel mai important - putem lua masurile adecvate.

Controlul pulsului radial

Pulsul se ia, de obicei, la incheietura mainii si aici se gaseste pulsul radial, dar el poate fi examinat si in alte parti
ale corpului.
Pulsul radial se examineaza punand usor varfurile degetelor artator, mijlociu si inelar putin deasupra
incheieturii mainii. Degetele sunt usor deprtate si le ridicm pe rand pentru a simti mai bine diferitele bti ale
pulsului, iar bratul la care il examinm este un pic indoit, cu incheietura indreptata spre interior. Controlul pulsului
se face la ambele maini, iar cand il lum altei persoane, pozitia corect este stnd asezat in fata ei. Degetele apas

usor, slabind presiunea si cautam s percepem atat bataile de la suprafat (pulsul superficial), cat si pe cele din
profunzime. Este important ca atat pacientul, cat si examinatorul sa fie relaxati. Pulsul nu se examineaza dup
masa, consum de alcool, contact sexual, efort fizic sau emotii puternice, dupa baie, masaj sau plaja, intrucat
caldura si emotiile modifica pulsul inducandu-ne n eroare. De asemenea, trebuie s ne asigurm ca pacientului nu
ii este foame sau sete si c nu se afla in apropierea unei surse de cldura.
Fiecare deget percepe pulsul uneia dintre umori si stim care umoare predomin in organism dupa pulsul
care se simte cel mai bine. De asemenea, anumite batai ale lui ne semnaleaz tulburari ale umorii respective sau
ale anumitor organe.
Degetul arattor examineaz pulsul umorii vata si daca el se simte cel mai tare, inseamn c in constitutie
predomin vata. Dac acesta e iute, slab, neregulat si unduios, asemeni miscarilor unui arpe - de unde si numele
de ,,pulsul sarpelui", cum il denumeste Ayurveda - el indic o perturbare a umorii vata.
Mijlociul examineaz pulsul pittei si daca aceasta umoare predomina, el se va simti cel mai tare. Btaile lui sunt
regulate, vioaie si nervoase, aducand cu sariturile broastei. Este numit ,,pulsul broastei" si indic o perturbare a
pittei in organism.
Inelarul examineaza pulsul kaphei. Acest puls e rar si moale in acelasi timp, ca un flfit de aripi, iar bataile lui
seamana cu miscarile de du-te-vino ale lebedei pe apa, de unde si numele de ,,pulsul lebadei".
Controlul pulsului ne permite sa cunoatem si starea unor organe de importana vitala - inima, creier, ficat,
rinichi etc. Fiecare deget care va receptiona informatii despre mai multe organe, in funcie de mana la care
examineaza pulsul si dupa perceptia acestuia (pulsul superficial sau pulsul din profunzime), e asezat pe
meridianul corespunzator umorii sale. Astfel, aratatorul - care ia pulsul vatei, va examina elementul aer din corp,
mijlociul - asezat pe locul pulsului pittei - va examina elementul foc, iar inelarul - asezat pe pulsul kaphei - va
examina elementul apa.
La mana dreapt

Aratatorul testeaza, dupa pulsul perceput la suprafata, activitatea intestinului gros, iar dupa pulsul din
profunzime, activitatea plamanilor. Un puls superficial puternic indica o perturbare a umorii vata in intestinul
gros, iar bataile sonore si puternice ale pulsului perceput in profunzime arata o congestie a plamanilor.
Degetul mijlociu examineaza starea vezicii biliare (pulsul superficial) si a ficatului (pulsul din profunzime).
Pulsul superficial testat de degetul inelar informeaza despre starea de sanatate a pericardului (membrana
care inveleste inima), iar pulsul din profunzime - despre echilibrul celor trei umori, vata, pitta si kapha.

La mana stanga
Degetul artator examineaz activitatea intestinului subtire (pulsul superficial) si a inimii (pulsul din profunzime).
Pulsul superficial testat de degetul mijlociu ne informeaz despre starea stomacului, iar pulsul din profunzime despre cea a splinei. In fine, inelarul ne informeaz despre vezica urinar (pulsul de la suprafaa) si rinichi
(pulsul din profunzime).
Ne vom deprinde s percepem diferitele batai ale pulsului si sa sesizam ,,semnalele" emise numai dac
exersm zilnic. De asemenea, pentru a evita erorile, acelasi puls trebuie examinat in diferite momente ale zilei,
respectand riguros conditiile unui control corect.
Bratul este uor indoit, iar incheietura mainii indreptat putin spre interior. Cele trei degete - aratatorul,
mijlociul i inelarul - sunt un pic departate. Ele apas usor, slabind din cand in cand presiunea, pentru a simti mai
bine diferitele bti ale pulsului.

Tipurile pulsului
Pulsul arpelui
Iute, neregulat, slab, ,,rece", cu bti sacadate. Frecventa pulsului: 80-100 bti/minut.

Degetul arttor e aezat pe pulsul umorii vata. Dac acest puls se simte cel mai tare,
inseamna ca vata predomina. Bataile lui sunt iuti si unduioase ca miscarile unui
sarpe.
Pulsul broatei
Regulat, vioi, nervos, de fort medie, ,,fierbinte". Frecventa pulsului: 70-80 bti/minut.
Degetul mijlociu percepe pulsul umorii pitta, iar dac aici se simte cel mai tare,
inseamna c in constitutie predomin pitta. Batile lui sunt vioaie, zvacnite, ca
sariturile broatei.
Pulsul lebedei
Puternic, rar, continuu, regulat, moale, ,,cald". Frecventa pulsului: 60-70 batai/minut.
Locurile unde poate fi examinat pulsul
1.
Artera temporal, deasupra tmplei
2. Artera carotid, in partea laterala a gatului,
deasupra claviculei
3. Artera brahial, la ncheietura cotului
4. Artera radiala pe partea intern a incheieturii mainii
5. Artera femurala, n zona inghinala, unde incepe bazinul, aa-numitele ,,vintre
6. Artera tibiala posterioara, in spatele gleznelor

Inelarul percepe pulsul umorii kapha, iar daca acesta se simte cel mai tare, in constitutie predomina kapha. Bataile
lui, rare, continue, moi, seamana cu micarile de du-te-vino ale lebedei pe ap.

Fig. 3. Kapha groasa, puternic, strlucitoare

Fig. 2. Pitta fina, moale, flexibil, de culoare roz
Fig. 1. Vata - uscata, aspra, exfoliata

Pulsul i organele
Mana dreapta:
Pulsul perceput la suprafata:
1) Intestin gros; 2) Vezica biliara; 3) Pericard.
Pulsul perceput in profunzime:
1) PISmani; 2) Ficat; 3) Echilibrul vata-pitta-kapha.
Mana stanga:
Pulsul perceput la suprafata:
1) Intestin subtire; 2) Stomac; 3) VezicS urinara.
Pulsul perceput in profunzime:
1) InimS; 2) Splina; 3) Rinichi.

Mna dreapt

Pulsul i organele

V PK
1 2 3

Diagnoza unghiilor

Ayurveda consider unghiile un ,,rebut" osos. La fel ca buzele, ochii, limba, faa etc., unghiile reflect starea de
snatate a organismului. Observai forma, marimea, culoarea, conturul si modificarile aprute pe suprafata lor. In
plus, observati dac unghiile sunt fine, bombate i flexibile sau, dimpotriv, uscate, aspre si exfoliate, precum si
pata mic, alb, in form de semilun, de la rdcina unghiei.

Fig. 4. Linii in lungime - absorbtie

defectuoasS; dezechilibrul vatei

Fig. 6. ant pe unghie

- febrS mdelungata,
boala cronica

Fig. 5. Trepte pe unghie - nutritie

deficitara; dezechilibrul lui agni

Unghiile uscate, aspre, rigide, incovoiate, lipsite de strlucire i ale caror varfuri se rup uor arat ca in organism
predomina vata (fig. 1). Dac unghiile sunt fine, flexibile, de culoare roz si un pic strlucitoare, in corp predomin
pitta (fig. 2). Unghiile groase, puternice, flexibile, foarte strlucitoare i cu un contur regulat indica predominanta
kaphei (fig. 3).
Culoarea normal a unghiilor este roz, iar modificarea ei avertizeaza asupra unei disfunctii din organism.
Anemicii au unghiile lipsite de culoare, in vreme ce persoanele cu un exces de globule roii le au rosii. Unghiile
glbui indic (exceptand cazul fumtorilor) icter sau ficat obosit, cele albastrii - plmani slabiti sau insuficienta
cardiac. Cand semiluna de la radcin e albastr, e vorba de o disfunctie a ficatului, iar dac e rosie - de o stare
de slbiciune a organismului. Petele albe, dac sunt pe mai multe unghii, indic lips de calciu sau de zinc.
O atentie deosebit trebuie acordata tuturor modificrilor de pe suprafata unghiilor. Dungile in lungime (fig. 4)
indic tulburari de digestie (absorbtie defectuoas) si un dezechilibru al umorii vata; cand sunt transversale,
semnaleaza hrana deficitar sau o boala cronic. Uneori, dungile transversale sunt adanci, sapand adevarate trepte
pe suprafata unghiei (fig. 5); in acest caz, e vorba de deficiente de nutritie

Fig. 7. Varf ngroat

i ridicat - infecie
cronic n plmni;
dezechilibrul kaplid

Fig. 8. ,,Unghie plisc

de papagal" - tuse
cronic; dezcchilibru
al kaphei

Fig. 9. ,,Unghie
betior de tob" probleme cu inima i
plmanii

grave si de un dezechilibru al focului interior - agni. Un sant transversal adnc, nsotit de ridicarea varfului unghiei,
indic febr indelungat sau o boal cronic (fig. 6). Varful unghiei ngrosat si ridicat (fig. 7) indic o infecie
cronicizat in plmani si perturbarea umorii kapha.
Cand unghia se ingroas i se incovoaie exagerat la varf (fig. 8), semnand cu pliscul papagalului, e vorba de tuse
cronic si un dezechilibru al kaphei. Unghia ingrosat, convex, care seamn cu un bulb sau cu captul unui beisor
de tob (fig. 9) - de unde si numele de ,,unghie betior de toba" sub care e cunoscut in medicina ayurvedica indic insuficiena cardiaca, plamani slbiti si prna insuficient. Unghiile concave, ca niste linguri, semnaleaz lipsa
de fier.
Fiecrui deget ii corespunde un anumit organ, iar modificarile aprute pe unghia lui ne arat care organ sufera.
Astfel, degetul mare e legat de craniu si creier, aratatorul - de plmani, mijlociul - de intestinul subire, inelarul de rinichi, iar degetul mic - de inima. O pata alba aparut pe unghia degetului inelar semnaleaza calculi in rinichi.
Dac pata se afla pe unghia degetului mijlociu, e vorba de calcifieri in intestin, iar daca se afla pe unghia arattorului
- de calcifieri in plmani.

Diagnoza limbii

Dup cum se stie, limba este organul gustului (reamintim c numai o limb umed percepe gustul, dac e uscat isi
pierde sensibilitatea) si, de asemenea, al vorbirii (facultate cu ajutorul creia ne facem cunoscute gandurile, ideile,
sentimentele). Dar limba este si o ,,oglinda" a proceselor care au loc in organismul nostru.
Priviti-va zilnic limba! Observai marimea, forma, culoarea i suprafata ei, fiti ateni la modificarile aparute i
daca exist zone mai sensibile! Dup cum se vede in figura alturata, pe limb sunt reprezentate diferite organe,
iar cand ele functioneaz prost sau sunt bolnave, faptul se reflect pe limb. tim care organ este afectat,
precum si in ce fel, dup locul unde au aprut modificrile si dup natura acestora (scobituri, proeminente, bsicute,
linii, crpturi, culoare schimbat etc.). O limba incrcat indic intotdeauna toxine in tubul digestiv. Dac ea este
incrcat inspre rdcin (fig. 1), inseamn c toxinele sunt in intestinul gros, dac e incrcat spre varf, ele sunt in
intestinul subtire, iar cand limba e incrcat la mijloc si zona alb e inconjurat de un camp rosu (fig. 2), inseamn
ca exist toxine si in intestinul gros, i in intestinul subtire, i in stomac. Dac limba e incrcat la rdcin, dar
zona albicioasa are forma literei U (fig. 3), e vorba de o iritare a intestinelor. Cand pe margini apar scobituri, de
parc limba ar fi muscat (fig. 4), faptul semnaleaz o absorbtie defectuoas a substantelor nutritive in intestine, iar
crpturile aprute pe suprafata limbii (fig. 5) semnaleaz c in intestinul gros exist un dezechilibru cronicizat al
umorii vata.
Marginile adancite in apropierea vrfului limbii (fig. 6) indic o sensibilitate a plmnilor; dac pe ele au aprut
bsicute, ca o spum (fig. 7), e vorba de bronsit, iar dac marginile adancite sunt colorate in maroniu (fig. 8) - de
pneumonie.
O brazd dreapt pe mijlocul limbii (fig. 9) indic afectiuni ale coloanei vertebrale. Cand linia este frant, e vorba
de suferine ale coloanei, care pot merge pn la deformri patologice ale curburilor sale (gen lordoz, scolioz,
cifoscolioz .a.m.d). Putem ti in care regiune a coloanei sunt problemele dup locul unde se indoaie linia; astfel,
dac linia se frange lang rdcina limbii (fig. 10), suferintele sunt in regiunea inferioar a coloanei, dac linia se frange
in centrul limbii (fig. 11), ele sunt in regiunea central a coloanei, iar dac ea se frange lang varf (fig. 12), problemele
sunt localizate in regiunea cervical.
Limba uscat indic un deficit al plasmei in organism, iar o limb cu marginile neregulate (fig.13) semnaleaz
team i griji inbusite care afecteaz organismul.

Fig. 1. Fata alba

groasa (limba incrcat) la radacina - toxine in intestinul gros
Fig. 2. Fata alba inconjurata de un camp rou toxine in stomac si intestine
Fig. 3. Limba cata in form de U - intestine iritate

Fig. 7. Limba spuzita la varf - bronsita

Fig. 8. Margini adancite colorate n maroniu - pneumonic
Fig. 9. Brazda pe mijlocul limbii - emoiile negative inabusite afecteaz coloana vertebral

Fig. 4. Margini ,,muscate" - absorbtie defectuoas

Fig. 5. Crapaturi pe suprafata limbii dezechilibru cronic al vatei
Fig. 6. Adancituri de o parte si de alta a varfului limbii - plamani slabiti
Fig. 10. Linie curbata langa radacina -dureri n regiunea lombo-sacrala a coloanei
Fig. 11. Linie curbata la mijloc - dureri in regiunea dorsal a coloanei
Fig. 12. Linie curbata la varf - dureri n regiunea cervical

Fig. 14. Colorare in albastru lang varful limbii - inim slbit

Fig. 13. Margini tremurate - team i griji adanci

Modificarea culorii semnaleaza, de asemenea, perturbari ale santatii. Limba palida indic anemie (scderea
numrului de globule rosii) sau o alt deficient a sangelui, cnd e glbuie semnaleaza un exces de secretie biliar sau
o proasta functionare a ficatului, iar cand e albastrie (evident, daca aceast culoare nu se datoreaz unui aliment,
de pilda afine, pe care tocmai 1-am consumat), indic o boal de inima (fig. 14).
Limba albicioas indic un dezechilibru al kaphei, limba galben-verzuie, dezechilibrul pittei, iar limba maroniu
inchis - dezechilibrul umorii vata.

Diagnoza fetei
Chipul este oglinda sufletului. Dar fata - dac stim s o citim - ne arata nu numai cum este sufletul, ci si cum
decurg procesele din organism.
Ridurile orizontale de pe frunte indic temeri i griji adinci. Un rid orizontal adanc in apropierea sprncenei
drepte semnaleaz c emotiile negative inabuite (in special mania) afecteaz ficatul, iar dac el se afl lang
spranceana stanga, organul afectat este splina.
Cearcnele de sub ochi arat c rinichii nu functioneaz bine. Petele inchise si de form neregulat, ca niste
fluturi, aprute pe nas sau pe obraji constituie un semnal c organismul nu fixeaz fierul sau acidul folic si c exist
tulburri digestive din cauz c agni (focul) este deficitar.
Fata ne arat totodat crui tip aparinem. Se stie c, n general, persoanele cu constitutie vata nu se pot ingrasa;
prin urmare, obrajii lor vor fi supti si czuti. Oamenii cu constitutie kapha au, dimpotriv, un metabolism lent, retin
apa si grasimile, iar obrajii lor vor fi rotunzi si plini. Forma nasului constituie, de asemenea, un indiciu. Nasul
ascutit se intalnete, de regula, la tipul pitta, nasul carn - la tipul kapha, iar cel coroiat - la tipul vata.

Diagnoza buzelor
La randul lor, buzele ne ajut s stabilim carui tip de constitutie apartine o persoan. De asemenea, ele pot
reflecta starea de sntate a organismului. Dup cum se vede in figura de mai jos, pe ele sunt reprezentate
organe importante: inima, plamanii, rinichii, stomac, ficat, glanda tiroida etc. Observati si in acest caz
mrimea, forma, culoarea, conturul si suprafata.
Buzele uscate i subiri apartin tipului vata, buzele roii tipului pitta, iar cele pline i umede, tipului kapha.

Cand buzele sunt aspre i uscate semnaleaz c exista un dezechilibru al umorii vata in organism sau un
proces de deshidratare. Cand sunt uscate, aspre si tremur, indic nervozitate si team. Buzele palide sunt un
simptom al anemiei, daca sunt galbui, e vorba de icter, iar daca sunt albastrii indic probleme cu inima (culoarea
este data de lipsa de oxigen). Modificarea coloritului numai pe anumite poriuni ale buzelor indic o disfunctie a
organului reprezentat pe locul respectiv. Numeroase puncte maronii sau maroniu deschis semnaleaz tulburari de
digestie sau paraziti in intestinul gros, iar inflamatiile repetate ale marginilor buzelor avertizeaza asupra
activarii unui herpes sau a unui dezechilibru cronicizat al umorii pitta.

Diagnoza ochilor
VATA
Ochii mici, nervosi, care clipesc des, cu pleoape mari fi gene mici, uscate si rare apartin tipului vata. Corneea
(albul ochilor) este tulbure, irisul -inchis la culoare, cprui-cenuiu sau negru.

PITTA
Ochii pitta sunt de marime medie si luminosi, cu gene rare, dar stralucitoare. Albul ochilor e inroit, iar
irisul e auriu sau cu puncte roii. Ochii pitta au privirea ager, dar sunt sensibili la lumina si predispusi la miopie.
Ayurveda considera c ochii ii trag puterea de la elementul primordial foc. Persoanele cu constitutie pitta au un
exces de foc in organism i de aceea ochii lor sunt atat de sensibili la lumina.

KAPHA
Ochii kapha sunt mari, umezi, frumosi, cu gene lungi, puternice si stralucitoare. Corneea e de un alb stralucitor,
irisul, de culori variate, fie albastru, fie negru, este, in schimb, mai tern.
Ochii care clipesc excesiv de des indica nervozitate, team si griji. Pleoapa de sus lasata e semn de neliniste, frica i
lipsa de incredere in sine. Ochii exoftalmici (bulbucati) arata o proasta functionare a glandei tiroide. O conjunctiva
(pielita care imbrac pleoapa in interior) palida e semn de anemie, iar daca e galbuie, indica o sensibilitate a ficatului.
O atentie deosebita trebuie acordata irisului, formei, marimii si culorii sale. Irisul mic indic articulatii
sensibile. Daca in jurul lui observam un cerc, inseamna ca in corp este un exces de sare sau zahar. Daca cercul
este pronunat si foarte alb, acesta indica - mai ales la persoanele in varsta - un proces de degenerare in articulaii
(dureri reumatice, artrita etc). Petele maroniu inchis pe iris semnaleaza depuneri de fier in intestine.
Acestea sunt numai o parte dintre metodele de stabilire a diag nosticului folosite in medicina ayurvedica.
Rezultatele acestora sunt coroborate cu cele obinute prin palpare, ascultare, anamneza, examenul inimii, ficatului,
splinei, rinichilor, analiza urinei, a scaunului, sputei si transpiraiei, studierea vorbirii si fizionomie.

PROCESELE MBOLNVIRII

Sanatatea este ordine;

boala - dezordine.

n corpul uman exist o interaciune continu ntre ordine si dezordine. Omul intelept inva s constientizeze
dezordinea din corpul su i incearca s restabileasc ordinea. El inelege ca dezordinea cuprinde si ordine, deci exista
o posibila revenire la starea de sntate. Mediul interior al corpului reacioneaz permanent la cel exterior. Pentru a
modifica mediul interior astfel incat s se obtin un echilibru cu cel exterior, este necesar s se neleag cum se
naste procesul mbolnavirii in interiorul unei entitai psihosomatice. Cu ajutorul explicatiilor ayurvedice privind
bolile, pacientul poate s ias din starea de dezordine si boal si s restabileasc ordinea i santatea.
In Ayurveda, conceptul de sntate este premisa de baz pentru inelegerea bolii. Din aceasta cauz, este necesar
s se ineleag insemntatea strii de sntate inainte de a vorbi despre boala. Starea de sntate este acea stare in
care ,,focul digestiei" numit agni (sau arderile metabolice) se afia n echilibru; cnd exist o echilibrare intre cele trei
umori (vata, pitta si kapha); cand cele trei produse de dejecie (urina, scaunul si sudoarea) sunt produse de corp in
cantiti normale si se afl in echilibru; cand simurile isi indeplinesc funciile normal; cand corpul, spiritul si
contiina se armonizeaza intr-un ansamblu omogen. In momentul n care echilibrul unuia dintre sisteme se
altereaz, incepe procesul de imbolnvire. Echilibrul dintre elementele enumerate mai sus este raspunztor de
capacitatea natural de rezistenta si aprare, chiar si in faa bolilor contagioase.

Sistematizarea bolilor
Potrivit stiintei Ayurveda, bolile se pot imprti, dup originea lor, in boli de proveniena psihologic, spiritual sau
trupeasc. Se pot subimprti si dup locul in care se manifest, adic inim, plmani, ficat etc. Procesul de
imbolnvire poate incepe in stomac sau intestin, dar se manifest la nivelul inimii sau plmanilor. Procesele de
imbolnavire pot aparea la distanta fata de locul de origine. Bolile se mai pot sistematiza i in functie de factorii
care le-au provocat i de umoarea dereglat.

Predispozitia ctre tipuri de boli

Predispozitia ctre anumite tipuri de boli este determinat de constitutia individuala. De exemplu, oamenii cu
constitutie kapha prezinta o tendint pronuntat catre boli kapha. Ei pot suferi frecvent accese de bronsit, congestie
pulmonar, amigdalit, sinuzit.
In mod similar, oamenii cu constitutie pitta tind spre imbolnavirile vezicii biliare si ale ficatului, spre
hiperaciditate, tumori stomacale, gastrite si boli inflamatorii. Oamenii tip pitta sufera, de asemeni, de afectiuni ale
pielii, eczeme, dermatoze.
Oamenii de tip vata sufera frecvent de balonari, dureri in partea inferioar a coloanei vertebrale, artrit, sciatica,
paralizii si nevralgii.
Bolile vata isi au originea in intestinul gros, cele de tip pitta in intestinul subtire, iar cele de tip kapha in stomac.
Cand umorile din aceste zone intra in dezechilibru, apar simptome specifice. Dereglarea echilibrului ce
provoaca boala isi poate avea originea in domeniul constiintei sub forma unei componente negative a acesteia,
care apoi se manifest pe plan spiritual sub forma de manie, teama sau introvertire. Aceste emotii se transmit in
final spre corp. Teama refulat produce dereglari vata, furia - un exces de pitta, iar invidia, lacomia si inchistarea
accentueaza kapha. Dezechilibrul umorilor se repercuteaz asupra capacittii naturale de aprare a organismului
(sistemul imunitar agni) si predispun corpul la imbolnviri.
Dezechilibrul se manifest uneori in corp, intr-o prim etapa, si in a doua etap - in spirit si contiinta. Unele
alimente, moduri de viata si medii cu insuiri apropiate umorilor dau rezultate complet diferite de starea natural,
individuala, a organismului. Ele creeaz la inceput o dereglare a echilibrului, manifestata intai pe plan organic,
iar apoi, prin dereglarea umorilor, pe plan spiritual. Dereglarile vata au ca urmare teama, depresia si nervozitatea.
Un excedent de pitta in corp provoac manie, ura i gelozie. Cand se accentueaza kapha, urmeaz creterea dorintei
de imbogatire si introvertire. Exista deci o legatura direct intre alimentatie, obiceiuri, mediu i dereglarile
emotionale.
Reducerea fluxului de umori vata-pitta-kapha are ca urmare creterea cantitatii de toxine (ama) care se
acumuleaza in punctele slabe. DacS un asemenea punct slab este, de exemplu, articulatia, boala se va manifesta
prin dureri de tip reumatic.

Cum iau nastere toxinele?

Agni - cheia spre boal sau spre santate
Agni este focul biologic care regleaza metabolismul. El seamana, ca rol, cu pitta i poate fi privit ca o
component a sistemului pitta din organism, unde indeplineste funcia de catalizator in digestie i metabolism.
Pitta cuprinde energia calorica, cea care ajut digestia. Aceast energie calorica este agni. In fond, pitta si agni
reprezint un ntreg, diferena subtila dintre ele constand in faptul ca pitta este cuprinztorul, iar agni cuprinsul.
Agni este inrudit in mod subtil cu vata, pentru c aerul din corp a focul. Agni raspunde de hranirea esuturilor
si de sistemul imunitar; el distruge microorganismele straine i toxinele din stomac, din intestinul subire si din cel
gros. In felul acesta, el apara flora acestor organe.
De agni depind longevitatea, inteligena, nelegerea, percepia i capacitatea de asimilare. Agni menine
culoarea pielii i este determinant pentru sistemul enzimatic si metabolism. Cat vreme agni si poate exercita
nestingherit funciunile, procesele de descompunere, absorbie si asimilare ale hranei se vor desfasura in bune
condiii.
Atunci cand agni se reduce, ca urmare a dezechilibrului umorilor, apar efecte negative asupra
metabolismului, iar capacitatea de aparare si sistemul imunitar se deregleaz. Componente importante ale
hranei rman nedigerate si, deci, neasimilate. Ele se string in intestinul gros sub forma unor substane
lipicioase, eterogene, urt mirositoare. Aceast materie, numit ama, infund intestinul, apoi este supus unor
modificri chimice care, la rndul lor, genereaza toxine. Aceste toxine trec n sange si in sistemul circulator,
unde ajung s obtureze vasele sanguine, capilarele si alte canale ale corpului. Ele se aglomereaz apoi n punctele
slabe ale corpului, unde provoac contracii, obturaii, staze si slbirea esuturilor, reducand functia de aparare a
organului respectiv. In final, rezult starea de boala a respectivului sistem, care apoi poate fi diagnosticata ca
artrit, diabet, boala de inim etc.
Rdcina tuturor bolilor este ama, a crei formare are diverse cauze. De exemplu, dac se mananc alimente
incompatibile unul cu altul, ele se diger incomplet si dau nastere unor toxine sau ama, care afecteaza direct agni.
Cand pe limb apare un strat alb, inseamn c exist ama in intestinul subtire, cel gros sau in stomac.
Ama se mai dezvolta atunci cand agni este incetinita. Duntoare este ins si o funcionare in exces a agni.
Substantele biologice nutritive sunt supuse unei arderi excesive in procesul de digestie, ceea ce are ca urmare o
slbire. Slbirea provoaca si ea diminuarea capacitatii de aprare a organismului.

Sentimente refulate
Toxinele pot aparea si ca urmare a unor factori emotionali. De exemplu, sentimentele de suparare si manie refulate
modifica totalmente mucoasa vezicii biliare, a canalelor biliare si a intestinului subtire si accentueaz pitta, ceea ce
genereaz inflamarea peretilor stomacului si ai intestinului subtire. n mod similar, teama si ingrijorarea modifica
flora intestinului gros. Ca urmare, apar balonari in intestinul gros. Durerile se manifest deseori sub forma
dereglrilor la nivelul inimii si ficatului. Cunoscand efectele dunatoare ale acestor refulari, se recomand s se dea
frau liber sentimentelor si unor necesitti ale corpului cum sunt tusea, strnutul sau flatulenele (eliminrile de gaze).
Sentimentele refulate deregleaza echilibrul vata, care influenteaz la randul sau agni, adica sistemul imunitar al
corpului. Atunci cand agni este slbit, pot aprea reacii imunitare anormale. Ele pot provoca alergii la anumite
substante (polen, praf etc.). Un om nascut cu constitutie pitta va fi sensibil la mancarurile iui, condimentate, care
accentueaz pitta.
Oamenii cu constituie kapha vor fi sensibili la mancrurile ce accentueaz kapha. La acesti oameni, alimentele
kapha, cum sunt produsele lactate, vor provoca tuse, curgerea nasului, congestii respiratorii, astm. Oamenii care
isi exprim emotiile kapha, cum sunt inhibitia si lcomia, vor deveni alergici la alimente kapha.
Ayurveda recomanda s se analizeze fara inhibiie sentimentele si s li se dea frau liber, pentru a putea
disparea efectele nocive ale infrnarii lor. Atunci cand sunt refulate, sentimentele provoaca dereglari ale
spiritului, care au drept urmare dereglari ale trupului.
Avnd in vedere ca alergiile rezult din refularea sentimentelor, ele nu pot fi eradicate prin administrarea de
medicamente antihistaminice.
Parazitii intestinali sunt i ei o cauza a alergiilor. Atunci cand in intestinul gros se afla nematode sau amoebe, se
poate instala o alergie la polen.
TERAPIE

Potrivit invtaturii Ayurveda, orice forma de terapie (medicamentoasa, chiropractica, masaj sau altele), care nu
este precedata de eliminarea toxinelor responsabile de aparitia bolii, va avea ca efect o acumulare si o fixare a
acestor ,,otravuri" in tesuturi. Un tratament superficial poate avea ca urmare o imbunatatire simptomatica a procesului de imbolnavire, dar cauza principala a bolii nu va fi rezolvata si va aprea din nou in aceeasi sau in alta
forma. Exist doua forme de tratament ayurvedic:
eliminarea ,,otrvurilor";
neutralizarea lor.
Aceste dou forme de tratament pot fi aplicate atat pe plan corporal, ct si emoional.

Defularea sentimentelor
Vom trata pentru nceput factorii emoionali ca mnia, teama, ngrijorarea, nervozitatea, gelozia, zgrcenia si
dorina de acumulare de bogii. Majoritatea oamenilor invaa din copilrie c aceste sentimente negative nu
trebuie artate. Ca urmare, inca de la o varst frageda, incepe reprimarea acestor sentimente. Ayurveda invaa ca
acestor sentimente trebuie s li se dea frau liber, cci rmnnd reprimate, ele vor provoca dereglarea echilibrului,
care, la randul ei, va da nastere la toxine generatoare de boli.
Metoda ayurvedica de a stapani sentimentele negative consta in observarea si provocarea acestora. Atunci
cand, de exemplu, apare mnia, ar trebui s se constientizeze acest lucru si s se analizeze evoluia acestui
sentiment. Aceasta analiz va permite cunoasterea cauzei mretiei si invarea metodei de evitare a acesteia. La
fel se poate proceda si cu celelalte sentimente negative.
Ayurveda inva c toate sentimentele negative se pot elibera prin constientizare.
Teama este corelata cu vata; mania - cu pitta, lacomia, gelozia i dorinta de acaparare - cu kapha. Atunci cand se
reprima teama sufer rinichii, mania influenteaza ficatul, in timp ce lacomia si avaritia se manifesta negativ asupra
inimii i splinei.

Pancha karma
In urma multor manifestari, ca exces de secretii ale aparatului respirator, ale bilei sau acumulari de gaze in
intestinul gros, pot fi aplicate procedee de eliminare. Aceste metode sunt numite in Ayurveda Pancha Karma. Ele
purifica trupul, spiritul si sentimentele. Pancha inseamna ,,cinci", iar Karma inseamn ,,activitate" sau procedeu.
Aceste cinci procedee de baza sunt:
vomismentele,
purgarea,
irigatiile, clismele,
prizarea unor medicamente,
curatirea sangelui prin sangerari provocate i controlate.

Terapia prin vomismente (Vaman)

Daca este vorba despre o congestie a plamanului care genereaza frecvent bronite, tuse, raceli sau astm,
tratamentul ayurvedic consta in provocarea reflexului de voma (Vaman) pentru a elimina kapha ce provoac
formarea unor secretii. La inceput, se administreaza trei pna la patru pahare cu ceai de lemn dulce sau radacina
de kalmus; prin frecarea limbii, se provoaca voma, ceea ce conduce si la eliberarea sentimentelor. Se pot
administra i doua pahare de apa sarata dimineata, inainte de spalarea dintilor, apoi se freaca limba, pentru a
provoca voma. Cind secretiile incep sa se elimine, pacientul se simte imediat mai uurat. Congestia care a provocat
puseul de astm dispare si sinusurile se elibereaza.
Terapia prin vomisment este indicata i la boli de piele, astm cronic, diabet, bronsite cronice, stagnari de limfa,
deranjamente digestive frecvente, edeme (umflaturi), epilepsie (intre accese), precum si n cazul sinuzitelor i a
amigdalitelor repetate.

Terapia prin vomisment (unman)

Masuri inainte de tratament

In seara premergatoare inceperii terapiei, se face un masaj cu ulei si se aplic apoi comprese calde. Pacientul ar
trebui sa bea, inainte cu una sau trei zile, dou-trei cesti de ulei, paria cand scaunul su devine uleios sau pana
va avea senzaie de voma. Se recomanda o dieta kapha, pentru a irita aceasta umoare. Vaman ar trebui practicat de
dimineaa (timpul kapha). Pacientul trebuie s mannce dimineata devreme orez si iaurt cu mult sare, pentru a slabi
si mai mult kapha din stomac. Aplicarea de prisnite calde pe piept si pe spinare ajut la fluidizarea kaphei. Pacientul
trebuie s se aseze apoi pe un scunel i sa bea ceai din lemn dulce - leusteanul muntelui (glycyrhiza glabra) cu miere
sau ceai de radacin de kalmus. Dup ce s-a but ceaiul, ar trebui sa apara si senzatia de vom. Se freaca apoi
limba ca sa se provoace vomismentul. Succesul terapiei se masoara prin:
1) frecvena acceselor de voma (8 - maxim, 6 - mediu, 4 minim),
2) cantitatea de lichid vomat (11 - maxim, 0,75 1 - mediu, 0,5 1 minim).
Masuri dup vomare: odihna, post, tigareta medicamentoasa i nereprimarea nevoilor fiziologice (urinare,
scaun, vanturi, stranut, tuse).
Indicaii: tuse, rceala, fenomene astmatice, febra kapha, greata, anorexic, anemic, intoxicaii, dermatoze,
diabet, stagnari de limf, tulburri digestive cronice, edeme (umflaturi), epilepsie, sinuzite, amigdalite repetate.
Contraindicaii: la copii si la varstnici, in stri de slabiciune, nfometare, boli de inima, caverne pulmonare,
hemoragii digestive, ulcer gastric, varice esofagiene, in timpul menstruatiei i sarcinii, in curele de slbire, la
suparari si obezitate.
Emetice: lemn dulce, lealum, sare, nucsoar, nux vomica.

Purgative (Virechan)
Problema excedentului de pitta poate fi rezolvata cu ajutorul purgativelor. Atunci cand se produce o secretie
biliara in exces, care se acumuleaza in vezica biliara, ficat sau

Terapia prin purgative (Virechan)

intestin, poate aprea o eczem alergica sau o iritare a pielii, acnee sau dermatit, precum si febra cronic, ascite,
voma biliara sau icter.
Tratamentul ayurvedic pentru aceste stri cuprinde administrarea de purgative (virechan). In acest scop, se
folosesc diferite plante. De exemplu, ceaiul din frunze sennas este un purgativ usor, dar la oamenii cu o
constitutie vata acest ceai poate provoca colici, deoarece excit prea mult peristaltismul intestinului gros.
Un pahar de lapte fierbinte la care s-au adugat dou lingurite de ghee reprezinta un purgativ eficace pentru
oamenii cu constitutie vata sau pitta. Luat inainte de culcare, acest purgativ este deosebit de eficace in cazul unui
excedent de pitta care provoac deregiari ale drenarii biliare (eliminarea bilei).
La administrarea purgativelor este important s se controleze alimentatia. Pacientul nu trebuie s mnance
alimente care favorizeaz umoarea predominant sau s deregleze echilibrul umorilor.
Nu se vor administra purgative in cazul oamenilor cu febra acuta, diaree, constipatie rebel, sngerri ale
rectului sau ale cavernelor pulmonare. Acest lucru este valabil si pentru cazul in care in stomac se afla un corp
strain, dupa o irigatie sau in caz de probleme de digestie.
Eliminarea prin ,,canalele inferioare"

Virechan-ul este purificarea pittei i eliminarea toxinelor din snge; este modalitatea de a curta glandele
sudoripare, intestinul subtire, intestinul gros, rinichii, stomacul, ficatul si splina. Aceasta terapie se poate practica
la trei zile dup aplicarea terapiei vaman. Daca aceasta din urma nu a fost necesara, se poate trece direct la
virechan. Ca pregatire, se aplica pe abdomen i fese prinite calde, dupa care se maseaza cu ulei.
Indicaii: boli de piele, febra prelungita, hemoroizi, tumori abdominale, viermi intestinali, gut si icter.
Posibile contraindicatii: la copii i batrani, n stare de slabiciune, febra acuta, lipsa de agni, afectiuni digestive,
sangerari ale ,,canalelor inferioare" (hemoragii digestive inferioare, ale aparatului excretor sau genital), caverne
pulmonare, diaree, corpuri straine in stomac, in cure de slabire, colita ulceroasa si boli de rect sau colon.
Substane virechan: frunze de sannas, prune, tarate, seminte de in, radacina de papadie, lapte de vaca, sare,
ulei de ricin, stafide, suc de mango.

Irigatii (basti)
In terapia ayurvedica prin irigatii (clisme) se intelege introducerea in rect a unor substante medicinale cum sunt
ulei de susan, ulei de kalmus sau decocturi de plante medicinale. Irigatiile medicinale sunt singurele tratamente
complete pentru deregiarile vata.
Indicaii: constipatii, balonari, febra cronica, raceli obisnuite, dereglari sexuale, pietre la rinichi, stari de voma,
dureri de spate i de ceafa i hiperaciditate. Exista cel putin optzeci de dereglari diferite legate de vata. In optzeci
la suta din aceste imbolnaviri basti (clisma) ofera un remediu complet.
Contraindicatii: La pacientii care sufera de diaree i sangerari rectale sau anale nu se admit clismele
medicinale; la cei ce sufera de dereglari digestive cronice, tuse, dificultai de respiraie, diaree, diabet sau anemie
avansata nu se admite administrarea clismelor cu substante uleioase; acelai lucru este valabil pentru vrstnici i
copii sub apte ani. Clismele cu decocturi nu se administreaza in caz de febr acuta, diaree, raceli, pareze, dureri
de inima, dureri abdominale puternice sau in caz de slabire a organismului.

VATA
Poziia corecta a irigatorului n raport cu vrful sau

Terapia prin irigafii (basti)

Irigatiile cu ulei sau decocturi trebuie sa se menin minimum treizeci de minute pentru a fi eficace.

Evacuarea si terapia medicamentoasa

prin canalele inferioare
Vata este cel mai frecvent factor etiologic pentru aparitia bolilor. Vata este responsabila pentru retentia sau
eliminarea scaunului i urinei. Vata este localizata primordial n intestinul gros. Alt sediu al vatei sunt oasele.
Medicamentele administrate rectal actioneaza asupra tesuturilor mai profunde, in special din zona bazinului, si
vindec dereglarile vata.
Tipuri de clisme
1. Clisma cu ulei: 1/2 - 1 ceasc de ulei sesam (in caz de constipatie cronica);
2. Clisma cu un decoct sau ceai de plante medicinale: 1/2 ceaca de kola sau lemn dulce amestecata cu 1/2
ceasca de ulei de susan cald;
3. Clisma energizant: 1 ceasca lapte cald, 1 ceasca de bulion de carne sau 1 ceasca de sup de oase.
Indicaii: Constipatie, balonri, dureri in zona inferioar a coloanei vertebrale, guta, reumatism, sciatica,
dereglari nervoase, dureri de cap vata, slbire, atrofii musculare.
Contraindicaii:

4. Clisme cu ulei: diabet, obezitate, dereglari ale digestiei, agni deficitar, mrirea splinei, lein.
5. Clisme cu decocturi de plante: stare de slbiciune, sughit, hemoroizi, inflamarea anusului, diaree, sarcin,
ascit, diabet.
6. Clism hrnitoare: diabet, obezitate, ascit.

Prizarea medicamentetor (nasya)

Terapia medicamentoasa prin mucoasa nazal se numeste nasya. Excedentul de umori corporale acumulate in
gt, nas, sinusuri sau zona capului sunt eliminate prin cel mai apropiat orificiu al corpului. Nasul este asanumita ,,poart ctre creier si constiinta": prana sau energia vital patrunde in corp prin respiraie.
Prana menine funciile senzitive si motorii. Terapia medicamentoasa prin mucoasa nazala ajuta la diminuarea
dereglrilor de prana, care se refera la functiile cerebrale, senzoriale i motorii.

Terapia prin mucoasa nazalS (nasya)

Aceasta terapie este recomandata in caz de uscaciune a nasului, congestia (inflamarea) sinusurilor, raguseala,
migrene, convulsii, precum si in anumite boli de ochi si urechi. In general, nu se aplica terapia prin mucoasa
nazala dupa baie, masa, raport sexual, consum de alcool, precum si in timpul sarcinii sau menstruaiei.
Prin masajul mucoasei nazale poate fi imbunatatit i ritmul respiratiei. In acest scop, se inmoaie degetul mic in
ghee i se maseaza delicat peretii interiori ai nasului pe o adancime cat mai mare. Acest procedeu permite si
descatusarea sentimentelor.
Tesutul nazal este foarte sensibil i, din aceasta cauza, unghiile trebuie sa fie tiate pentru a evita ranirea
mucoaselor. Avnd in vedere ca cei mai multi oameni prezinta o asimetrie a septului, o parte a nasului este mai
uor de penetrat i de masat dect cealalta.
In nici un caz nu se permite patrunderea fortata a degetului. Masajul se face prin penetrare treptata, rotind
degetul. Pe aceasta cale se pun in libertate sentimentele blocate in tractul respirator. Procedeul poate fi aplicat
dimineata si seara.
Pe masur ce sunt eliberate sentimentele, se imbunataesc treptat ritmul respiratiei si vederea.
Moduri de nasya:
1.Virechana (curairea prin pulberi, praf de stranutat sau plante);
2.Nasya hranitoare (exces de vata);
3.Nasya tranchilizant;
4.Nasya cu decocturi si infuzii de plante;
5. Nasya cu ghee sau ulei;
6. Masaj nazal.

Tratamentul cu pulberi
Cu ajutorul unui tubulet, se aspir pulbere uscat de kola in nas. Procedeul se foloseste in cazul
dereglarilor kapha, adic in dureri de cap, guturai, conjunctivite, rgueal, sinuzite, inflamarea ganglionilor limfatici in zona gtului, tumori, viermi intestinali, boli de piele, epilepsie, somnolent, Parkinson, rinita
cronic.
Nasya hranitoare
In acest scop, se folosesc ghee, diverse uleiuri si sare. Nasya hranitoare se aplica in cazul dereglrilor vata,
adic la migrene, uscciune in gat si in nas, nervozitate, anxietate, ingrijorare, ameeli, negativitate, ptaze,
bursite, intepenirea gatului, spondiloz cervical, uscciunea sinusurilor si pierderea mirosului.
Nasya calmant
In acest scop, se folosesc sucul de aloe, laptele cald, sucul de sparanghel si sucul de varz de apa.
Nasya calmant
Se foloseste numai in cazul dereglarilor pitta, cum sunt: cderea prului, conjunctivita sau vertijuri.
Nasya uleioasa

Se folosesc decocturile si infuziile de plante, la care se adaug uleiuri, in dereglarile vata, pitta si kapha.

Masaj nazal
Se inmoaie degetul mic in uleiul ales i se introduce cat mai adanc in orificiul nazal. Se unge si se maseaz
nara usor pana ce aceasta devine elastic. Masajul nazal permite descongestionarea tesuturilor profunde i
poate fi practicat zilnic sau de fiecare data cand se simte tensiunea. Asa cum este artat in figura alturata,
pacientul se culc pe o masa si tine capul astfel ca nrile s fie in pozitie vertical.
In functie de necesitati, se picur cantiti mici de ulei, decoct sau infuzie in fiecare nar. Se pstreaza
aceasta pozitie cel putin un minut.

Introducerea pulberilor in nas

Contraindicatii: in timpul sarcinii, menstruatiei, dup baie si dupa raport sexual, mas sau consum de
alcool.
Substantele folosite in nasya: pulbere de kalmus, varz de apa (Hydrocatile asiatica), ceapa, usturoi,
piper negru, piper de Cayenne, ghimbir, fiertura de ghee cu ulei.

Flebotomie (Rakta Moksha)

Substantele nocive din tractul digestiv sunt preluate de fluxul sanguin si circula in corp. Ele se pot
acumula sub piele sau la nivelul articulatiilor, provocand imbolnaviri. In acest caz, este necesar sa se
provoace eliminarea toxinelor i purificarea sangelui.
In cazul unor boli de piele repetate, cum sunt urticariile, eczemele, acneea, ria, leucodermia sau
mancarimea, este indicata o sangerare provocat si controlata (Rakta Moksha). Aceasta este eficace si in cazul
ficatului si splinei mrite sau in guta. In cazul unor frecvente tulburari pitta, cum sunt eczemele si acneea,
apar multe toxine in sange. Drept urmare, lasarea unei mici cantitati de snge din vene permite relaxarea
tensiunii generate de toxinele din snge.
Prin lasarea de snge se stimuleaza si producerea anticorpilor, ceea ce permite intarirea sistemului
imunitar. Astfel, se neutralizeaz toxinele, conducand la vindecarea radicala a multor boli.
Contraindicat este lasarea de sange in caz de anemie si edeme. De asemenea, nu se recomanda aceasta
terapie la copii mici si la varstnici.
Zaharul, sarea, iaurtul si mancarurile acre au o actiune toxic asupra sangelui, mai ales cand se folosesc
in exces. Pentru a mentine ,,curatenia" sangelui, aceste substante ar trebui evitate in cazul bolilor de sange.
Ceaiul de rdcin de brusture este mijlocul eel mai eficace pentru epurarea sangelui. In cazul perturbarilor
legate de sange (alergiile, eczemele sau acneea) se recomanda ca pacientul s ia un purgativ in lapte i s inceap
in seara urmtoare tratamentul cu radacina de brusture. Infuzia se obine dintr-o lingur de radacina de brusture la
o ceaca de apa fierbinte. Acest ceai, luat in fiecare seara, incepe s epureze sangele. Sucul de portocale, ca i
radacinile de sparanghel sunt utile in cazul bolilor de sange. Acestea se administreaz dup provocarea sangerarii
controlate.

Terapie paliativa
Dup eliminarea celor mai nocive toxine, se aplic terapia paliativ (Shamana). Aceasta terapie contracareaz
toxinele prin intensificarea agni si imbunataesc digestia prin post. Toxinele pot fi neutralizate i prin ingerarea
condimentelor iui (ghimbir i piper negru). Alte remedii pentru neutralizarea toxinelor sunt: post prelungit,
eliminarea lichidelor, activitate muscular, bi de soare i plimbare in aer curat.

ORGANIZAREA VIEII DE ZI CU ZI DUP PRINCIPIILE

AYURVEDA
Potrivit principiilor Ayurveda, modul de organizare a zilei exercita un rol important asupra starii de sntate. Un
mod de viat santos este cel care se potrivete cel mai bine constitutiei individuale. Toate activitile zilnice,
cum sunt ora sculrii, ingrijirea i curtirea corpului i meditatia trebuie s se supun unui orar regulat.
Se recomanda ca trezitul s se faca dis-de-dimineat, inainte de rsritul soarelui. Prima activitate este
eliminarea urinei i scaunului, apoi curatirea dintilor i a gurii prin spalare cu pasta de dinti. Apoi ar trebui s se
examineze i s se curete limba, ochii, nasul i gatul. Prin cercetarea limbii, este posibil s se constate modificari
patologice ale organelor interne. Dup aceast cercetare, se recomanda consumarea unui pahar cu ap cald care
ajut la curirea rinichilor i a intestinului gros. Pentru curtirea limbii, se recomanda un tacam de argint cu care
se maseaza limba i, odata cu aceasta, organele interne reprezentate in diferite zone ale limbii.
Ar trebui apoi s se maseze trupul cu ulei si s se faca baie, ceea ce confera o senzatie de prospetime. Dup
baie, se va pune o imbracaminte uoar, potrivit meditatiei i exercitiilor fizice.
Exercitiile de respiratie sunt de asemenea o componenta importanta a vietii sanatoase. Dupa efectuarea
exercitiilor, se recomanda odihna n pozitia culcat pe spate, cu braele i picioarele intinse, i respiratia
abdominala.
Dup incheierea exercitiilor i meditatiei, se poate trece la micul dejun. Pranzul ar trebui luat inainte de ora 12,
iar cina inainte de apusul soarelui. Cel mai bine ar fi ca incheierea zilei i culcarea s se faca inainte de ora 22,
Acest mod de viat este adaptat atat fluxului de energie din corp, cat i din mediul exterior, Pentru a profita la
maxim de acest mod de viata, este necesar s se contientizeze permanent acest flux de energie.
In functie de constituia individual, mai pot fi adaugate i alte exercitii in programul zilei. De exemplu, se
recomanda celor cu constitutia vata un masaj cu ulei, seara.
Se recomand de asemenea anumite obiceiuri de somn. Avand in vedere c partea stang a corpului uman
cuprinde energia feminin sau lunar, iar partea dreapt - energia masculin sau solar, pozitia in care se
doarme are o mare influent asupra constitutiei si a echilibrului energiilor din trup. Dac se doarme numai pe
partea stang, se reprim energia lunar si se accentueaz energia solar, ceea ce conduce la accentuarea lui pitta
in organism. Ca urmare, oamenii cu constitutie pitta ar trebui s doarm pe partea dreapta. Dormitul pe
partea stng se recomand celor cu constitute vata i kapha.

Recomandari pentru o viata sanatoasa

Desfasurarea zilei
Trezii-v inainte de rsritul soarelui.
Dup sculare, goliti-v vezica si intestinul gros.
Facei du zilnic, pentru a avea senzatia de prospetime corporal.
Facei gimnastic respiratorie pentru a crea senzatia de prospeime spiritual si corporal.
Nu luai micul dejun dup ora opt.
Splati-v minile inainte si dup mas.
Sp1ati-v dintii dup mese.
Facei o scurt plimbare la 15 minute dup masa.
Mancati linitit i concentrati-v atentia la ceea ce mancati.
Masai zilnic gingiile cu degetul inmuiat in putin ulei de susan.
Postii o dat pe sptman, pentru a reduce toxinele din corp.
Culcati-v inainte de 10 seara.

Alimentatie si digestie
O linguri de ghimbir proaspt mcinat, la care se adaug o priz de sare, este un bun excitant al apetitului.
Laptele btut, amestecat cu putin ghimbir sau chimion, ajut la digestie.

O lingurit de ghee cu orez faciliteaz digestia.

Un pahar de lapte nefiert, cald, cu ghimbir, but inainte de somn, hrneste corpul si linisteste spiritul.
Mancarea prea mult este nesntoas.
Butul apei inaintea sau dup mas are o influen negativ asupra digestiei.
Postul prelungit este nesntos.
Excesul de buturi reci reduce rezistena organismului.
Apa pstrat intr-un vas de cupru sau intr-un vas de sticl in care s-a aruncat o moned de cupru este bun
pentru ficat si splin.
Somnul de dup amiaz creste kapha i, ca atare, greutatea corporal.

Igiena corporal
Nu ar trebui reprimate necesittile naturale ale corpului, cum sunt scaunul, urinarea, stranutul, cscatul si
flatularile.
In caz de febr, este indicat s se consume doar ghimbir.
Prin frecarea tlpilor cu ulei de susan, inainte de culcare, se realizeaz un somn linistit.
Masarea capului cu ulei de plante linisteste spiritul si faciliteaz un somn adanc.
Masajul corpului cu ulei accelereaz circulatia sanguin si elimin excedentul de vata.
Nu se recomand somnul pe burt.
Cititul la orizontal vatm vederea.
Mirosul neplacut al gurii poate insemna constipatie, activitate dereglat a rinichilor, lips de igien in
cavitatea bucal sau toxine in intestin.
Mirosul urat al corpului indic prezena toxinelor in corp.
Statul culcat pe spate (shaiasan), timp de 15 minute pe zi, linisteste spiritul si odihneste trupul.
Uscarea prului imediat dup splat impiedic imbolnvirea sinusurilor.
Suflatul violent al nasului poate fi duntor urechilor, ochilor si nasului.
O senzatie de disconfort si mancarime in zona anusului poate indica prezenta viermilor intestinali.
Unghiile lungi nu sunt igienice.
Trosnirea incheieturilor duneaz corpului (deregleaz vata).
Laptele cald cu nuci cashew si zahr brun luat dup raportul sexual confer un plus de putere si contribuie la
mentinerea energiei sexuale.
Raporturile sexuale in timpul menstruatiei sunt duntoare.
Raportul sexual oral sau anal este duntor si neigienic (deregleaz vata).
Raportul sexual imediat dup masa duneaz corpului.
In timpul menstruatiei, se va evita efortul fizic prelungit.
Igiena spirituala

Teama si nervozitatea consum energia si provoac perturbari ale vata.

Dorina de acaparare, lacomia si inhibitia accentueaza kapha.
Ingrijorarea excesiv duneaz inimii.
Ura si mania genereaz toxine in corp si deregleaza pitta.
Vorbirea excesiva duce la consumarea energiei si la dereglari vatu.

TIMPUL I IMPORTANA LUI

Ca si materia, timpul este masurabil. El avanseaz, iar noi i masuram miscarea in anumite unitati de msura:
secunde, minute, ore, zile, saptamani, luni si ani. Exist o diviziune a timpului si n interiorul unei zile dimineaa, prnz, dup-amiaza, seara, noaptea i zori - precum si o diviziune a anului n anotimpuri.
Umorile corpului sunt ca si timpul: in continua miscare. Miscarea umorilor si cea a timpului sunt intr-o relatie
bine determinat, iar cresterea si descresterea celor trei umori depind de ciclul timpului.

Umorile pe parcursul zilei

Dimineata, de la rsaritul soarelui pn la ora zece, este timpul kapha. Datorita preponderentei kapha, omul se
simte proaspt, energic, dar are si o anumita inertie.
La pranz, are loc trecerea lent de la kapha la pitta. Intre orele 10 si 14, pitta este pronuntat si creste senzatia de
foame. Omul se simte flmnd, usor si fierbinte.
Incepand cu ora 14 si pan la apusul soarelui, este timpul vata, in care omul se simte activ, uor i maleabil.
La inserare, intre orele 18 si 22, apare din nou timpul kapha, un timp al aerului rcoros, al inertiei i al lipsei
de energie.
Intre orele 22 si 2 dimineata, este timpul principal pitta.
Dimineata devreme este iar o perioada vata. Vata creeaza miscare; este perioada cand omul se scoal,
urineaza si are scaun.
Micul dejun ar trebui luat de dimineata intre orele 7 si 8. Oamenii de tip pitta si vata ar trebui in mod obligatoriu
sa ia micul dejun, cci aceasta contribuie la accentuarea kaphei in timpul kapha. Oamenii cu constitutie kapha ar
trebui s renunte la micul dejun.
Cel mai bun timp pentru pranz este la inceputul timpului pitta, ntre orele 10 si 11 dimineata.
Este de preferat ca masa sa se serveasca la orele in care soarele este pe cer. Daca cina este luata seara tarziu, au
loc perturbari biochimice in organism, iar somnul este neodihnitor.
Daca se ia cina in jurul orei 18, stomacul se va goli pana la ora 21, iar somnul va fi profund. Daca se modifica
orele de masa astfel incat sa corespunda ritmului umorilor, se realizeaza o modificare drastica a modului de
viaa.
Nu numai orele zilei, ci si anotimpurile sunt in corelaie cu micarea umorilor.
Toamna, in lunile septembrie, octombrie si noiembrie, frunzele cad, bate vantul si temperaturile incep sa
scada. In aceasta perioada predomina vata.
Iarna dureaza din decembrie pana in februarie. Este perioada norilor, a zapezii i a temperaturilor scazute.
Aceasta vreme accentueaz kapha; de aceea apar congestii ale cailor respiratorii: raceli, inflamatii n gt,
bronsite, tuse frecventa.
Primavara, din martie pana la sfarsitul lui mai, are loc trecerea de la iarna la vara. Dereglarile de kapha
apar primavara tarziu. La inceputul primaverii, kapha acumulata in timpul iernii se fluidizeaza si se stinge
lent.
Caidura primaverii trzii creste caldura pitta din corp, ceea ce conduce la perturbari de pitta, cum sunt
diareile estivale, usturimea ochilor, arsura pielii la scare, urticariile, eczemele, dermatitele.
Se poate demonstra ca diferitele etape ale zilei si anotimpurile anului provoaca modificarea umorilor vata, pitta
si kapha. Constientizarea acestor modificari ajuta la stabilirea unui raport al fluxului de energie intre mediul
interior i cel exterior.

Igiena pe parcursul anului

Arta de a trai mult este descrisa, pana in cele mai mici amanunte, in capitolul referitor la igiena din vechile
texte ayurvedice. ,,Cine respecta riguros aceste reguli va trai cel putin o suta de ani in deplina sanatate". Inteleptii
acordau o mare importanta modului de viata, considerand c un trai normal, sanatos, previne bolile. Iata cateva
prescriptii ce trebuie avute in vedere daca vrem sa fim sanatosi:
Un om prudent nu numai ca va consuma alimente de calitate, dar va tine seama si de ,,arta alimentatiei", care e
determinata intotdeauna de focul digestiei fie de apetitul fiecaruia. Altfel spus, el se va hrani cu alimentele
potrivite, in cantitatile potrivite si la timpul potrivit. In felul acesta, hrana e mistuita fara a dauna sanatatii.
Orezul, fasolea verde, carnea de prepelita, de potarniche sau iepure de casa sunt alimente usoare, dar care
trebuie consumate in cantitati ponderate. La fel trebuie consumate si fasolea boabe, laptele, fructele de mare, puii
de balta.
Alimentele usoare stimuleaza, prin proprietatile lor, focul digestiei i sunt cele mai putin nocive chiar cand sunt
consumate in exces. Alimentele grele au propriettile elementelor pamant si apa si nu stimuleaza focul digestiei,
dar acesta poate fi aat prin antrenamente riguroase. Arta alimentatiei se orienteaza, asadar, dupa intensitatea
focului digestiei. Foarte importanta este si ponderea, cantitatea fiecarui aliment consumat. Se recomanda ca o
treime sau jumatate din hrana sa o constituie alimentele grele, iar cele usoare sa nu fie in exces.

Un mare accent se pune pe regularitatea meselor, mancatul neregulat contribuind la imbolnavire.

Prescriptiile alimentare au in vedere atat prevenirea bolilor, cat si efectele pozitive pe care o hrana
corespunzatoare le are asupra vitalitatii, aspectului, sanatatii si, in general, asupra vietii noastre. Meniul zilnic
trebuie alcatuit in asa fel incat el sa ne consolideze sanatatea si, in acelasi timp, sa serveasca la preintampinarea
eventualelor boli. Carnea uscata si legumele uscate sunt grele si nu trebuie consumate frecvent; la fel laptele
smantanit, branza fermentata sau cascavalul, smantana, carnea de pore, de vita sau de bivol, fasolea uscata i orzul.
Dar putem consuma cu regularitate orez, fasole verde, lapte nesmantanit, branza proaspata de vaci, unt, miere i
vanat.
Hrana si in general regimul de viata (ingrijirea corpului, vestimentatia, obiceiurile cotidiene etc.) trebuie sa fie in
concordanta cu anotimpul in care ne aflam, sa se armonizeze cu procesele ce au loc in natura si in univers. Numai
asa ne consolidam sanatatea si ne sporim forta. In India sunt trei anotimpuri: iarna, vara si anotimpul ploilor sau
musonic, impartite fiecare in doua subdiviziuni (iarna - in sisira si hemanta, vara - in vasantha si grisma,
anotimpul ploios - in varsa i sarada). Iata cum descrie Charaka, un mare intelept indian, cele ase parti ale anului
indian: ,,Primele trei, care tin de la dezghet pana vara, marcheaza traiectoria nordic a soarelui si perioada sa
de absorbtie. Urmatoarele, adic anotimpul ploios si prima subdiviziune a iemii, caracterizeaz traiectoria sudic
a soarelui si perioada de eliberare, cand vanturile nu mai sunt excesiv de uscate, cum erau anterior. Perioada de
eliberare se caracterizeaz prin predominarea elementului apa, perioada de absorbtie prin cea a elementului fo c si
fiecare exercita influente distincte asupra oamenilor".
Perioada de absorbtie slabeste. Soarele, cu razele sale firbinti, care absorb umezeala pmantului, si vanturile
puternice provoaca uscciune. Acestea inlesnesc perceperea gusturilor uscate - amar, iute, aspru, astringent - si
duc la o slabire continu a fortei noastre.
Perioada de eliberare fortific. De cnd incep ploile torentiale si pana iarna, astrul dominant este Luna.
caderile de apa sting arsita soarelui, iar gusturile care se dezvolta acum sunt acru, sarat si dulce. In aceasta
perioada forta noastr crete.
E bine de stiut c la inceputul perioadei de eliberare si sfarsitul perioadei de absorbtie fora organismului
atinge nivelul cel mai sczut. La mijlocul celor dou perioade, ea este medie, iar la sfarsitul perioadei de eliberare si
inceputul celei de absorbtie, organismul are cea mai mare fort.

Anotimpurile anului
A. Primavara - kapha-pitta
Martie
Racoros, umed
Bucurie
Albastru
Pamant
Ora 6

Aprilie
Mobil, domol
Claritate
Turcoaz
Ap
Ora 9

Mai
Usor noros,
Compasiune
Verde
Foc
Ora 12
B. Vara - pitta

Iunie
Fierbinte,
uscat Manie
Galben
Foc
Ora 12
Septembrie

Iulie
Usor percutant
Ura
Portocaliu
Apa
Ora 15
Octombrie

August
Mobil, clar, subtil
Gelozie
Rosu
Eter
Ora 18
C. Toamna *- vata
Noiembrie

Racoros, mobil
Teama
Aer
Ora 18

Uscat, aspru
Gol
Eter
Ora 21

Usor, subtil,
Clar
Ingrijorare
Foc
Miezul nopii
D. Iarna - kapha

Decembrie
Greu, rece
Inhibare
Ora 24

Ianuarie
Umed, dens Greutate
n gndire Ora 3

Februarie
Noros, imobil
Confuzie
Ora 6

Primavara
Sub razele soarelui, kapha, sporita in timpul iernii, se lichefiaza si influenteaza temperatura corpului, ea fiind
cauza numeroaselor boli care apar acum. De aceea primavara trebuie sa ne cura m organismul. In acest anotimp
se recomanda micarea, masajul uscat, gargara si spalatul des cu ap cldu. Vom mnca ponderat si numai cand
simim nevoia. Dintre alimentele indicate amintim graul, orzul, carnea de cerb, de iepure de casa, prepelia si
potarniche. Bauturile recomandate sunt tariile si vinul din miere. Primavara e bine sa folosim alifii, sa ne ungem
corpul cu crema de santal.
Vara

Prielnice sanataii sunt acum mncarurile si bauturile dulci si reci, alimentele lichide, precum si anumite grasimi. Cel
care consum numai lapte, und, orez sali si carne de vanat si bea siropuri reci este aparat de efectele negative ale
acestui anotimp. Trebuie sa renunam la mancarurile sarate, acre, condimentate si fierbini. Vinul nu este recomandat; il puteam bea numai in cantitai mici si indoit din belsug cu apa. E bine sa evitam eforturile fizice, s ne
ungem corpul, in timpul zilei, cu o crem racoroasa (de santal, de pilda), iar noaptea s dormim n incaperi reci
sau afara, pe terasa, sub razele lunii si adierea vantului. Cand ne odihnim, se recomanda s fim impodobii cu
perle i pietre preioase, s ne racorim cu un evantai i sa ne lsm dezmierdati de mini blnde i reci. Vara, e
recomandabil sa evitam actul sexual si s cautm racoarea padurilor i a apei.
Toamna

Regula de baza a toamnei este cumptarea. Focul digestiei a fost slabit in timpul verii si el incepe s fie animal
de vata si alti factori abia odata cu vremea ploioas.La nceput, cnd zilele snt inca foarte calde, se recomanda
sa evitm eforturile fizice, expunerile prelungite la soare si actul sexual. Ulterior, trebuie evitat frigul, somnul de
dup-amiaz si excesul de lichide.
Toamna, e bine s consumm mult miere i alimente care se elimina usor. In zilele reci ns snt indicate
mncrurile grase, sarate sau acre, iar pentru a stimula focul digestiei, supe condimentate, gru, orez, orz i carne (de
iepure, cprioar, cerb, prepeli, potrniche).
Dintre buturi, se recomand cantiti mici de lichior de miere si apa dc izvor, dc ploaie, ori de mare, fiart i
rcit in prealabil.
De asemenea, e bine s facem bi i masaje uscate, cu ajutorul unei mnui de masaj.
Iarna
In acest anotimp, focul digestiei -nchis din toate prtile de aerul rece- este extrem de puternic la oamenii viguroi si
poate s mistuie atat cantitai mari de hran, cat i alimente grele. Dac nu i se d ,,combustibil suficient, el distruge
umorile corpului si astfel vata, ale crei proprietti sunt reci, este stimulat tocmai ntr-un anotimp rece. De aceea
iarna e bine s mncam supe concentrate de fructe de mare, grase, acre i srate, frigrui din carne dc porc, psri
rpitoare sau animale de prad, iar dup mas - miere si buturi alcoolice tari. Cine consum regulat acum lapte,
ap cald, grsimi animale, ulei si orez (mai exact acea specialitate de orez, care se coace iarna, numit sali) isi
lungeste viata.
In acest anotimp, este recomandabil s folosirn frecvent creme, sa ne ungem pe cap si corp cu uleiuri speciale, s
facem sauna, bi calde, s stm in incaperi incalzite si - ori de cate ori e posibil - la soare. Patul si scaunele
trebuie acoperite cu blanuri, pernite de matase sau cuverturi groase, avand imprimeuri in culori vii. De indata ce
incepe iarna, vom purta haine calduroase si ne vom unge pe corp cu pasta de aloe, iar noptile e bine sa ni le
petrecem in bratele unei femei temperamentale, cu forme pline, care si-a uns in prealabil corpul cu pasta de aloe.

Mentionm c in acest anotimp este ingduit s facem dragoste dupa pofta inimii. Odata cu rcirea vremii,
trebuie sa renuntm la toate alimentele si bauturile usoare, care stimuleaza vata, sa evitam curele de slbire, precum
si buturile calmante ori indoite cu apa i sa ne ferim de curent.
Vremea umeda este asemanatoare in multe privinte cu iarna i, prin urmare, recomandarile de mai sus sunt
valabile si in acest caz. Vom fi si mai atenti s nu stam in curent si ca locuinta sa fie incalzita. De asemenea, ne vom
abtine de la toate alimentele si bauturile iuti, amare si astringente, care stimuleaza vata, precum si de la cele usoare
si reci.

Varstele vietii
Desfsurarea in timp a vietii fiecrui om este strans corelat cu ciclul vata-pitta-kapha. Potrivit Ayurvedei, exista
trei pietre de hotar in viata unui om: copilaria, maturitatea si batranetea.
Copilaria este timpul kapha. Perioada kapha dureaza de la nastere pan la 16 ani.
Copiii sufera dereglri kapha, cum sunt congestiile pulmonare, tusea, rcelile si inflamatiile mucoaselor.
Alimentul care poate intari kapha sugarului este laptele de mama sau cel de vac.
Maturitatea se intinde intre 16 i 50 de ani. Este perioada timpului pitta, in care omul este activ si plin de
vitalitate. In aceasta perioada, predomina dereglarile pitta.
Batranetea este perioada vata. In aceasta perioada apar perturbari vata, cum sunt: tremurul, slabirea, dificultati
de respiratie, artrita, pierderea memoriei i aparitia ridurilor.

Astrologie
Conceptul timp nu cuprinde doar unitatile de masura pentru ceasuri si calendare, ci si miscarea planetelor, care se
afla in stransa legtura cu organele corpului. Datorit influentei majore a planetelor asupra spiritului, corpului si
constiintei, pentru sistemul nervos al omului, timpul astrologic este cel mai important dintre toate conceptele de
timp. Fiecare planeta are o legatura directa cu un anumit tesut din corp.
Soarele are o legtur direct cu contiina omului; Luna cu spiritul, variatia sentimentelor si capacitatea
intolectuala. Luna este zeia apei, care regleaz i determin kapha.
Luna i kapha prezint aceleai insuiri: rece, alb, lent i dens. In timpul Lunii pline, kapha din corp se
accentueaz i tinde s se perturbe. In aceast perioada, apa marilor crete si genereaz fluxul, ceea ce determin
un excedent de apa in toate formele de viat. Oamenii care sufera de astm de tip kapha sau de epilepsie
determinate de kapha vor suferi accese mai frecvente in timpul Lunii pline; de asemenea, in perioada
menstruaiei, femeile vor resimi mai dureros efectele Lunii pline.
Marte, planeta roie, este corelat cu sangele i ficatul. Ficatul este lacasul lichidului biliar, caracterizat prin
elementul foc, pitta. Marte controleaz funcia ficatului i disfunctiile acestuia. Aceast planet poate
provoca mbolnviri pitta, cum sunt creterea toxinelor din snge, urticarie i acnee. Tumorile stomacului i
colitele ulceroase se nrutesc sub influena lui Marte.
Saturn este de asemenea o planet puternic i cu efecte profunde. Energia sa provoaca diminuarea forei
musculare.
Responsabil de perturbari in zona genital (prostata, testicule,ovare) este Venus, in timp ce Mercur
guverneaz capacitatea de gndire.

LONGEVITATE
ncepand de la natere i pan la moarte, corpul se afl intr-o permanenta lupt cu procesul de
imbatranire. Avand in vedere c permanenta degradare a tesuturilor i organelor se desfasoar la
nivelul celulelor, procesul de regenerare trebuie sa se petreac tot la nivel celular. Umorile joac un rol
foarte important in intreinerea snataii celulare i stimularea longevitii. Fiecare umoare in parte este
vital in meninerea funcionrii corecte a miliardelor de celule ce formeaz corpul uman.

Kapha intreine longevitatea la nivel celular. Pitta regleaz digestia si nutriia, iar vata, care este strns
inrudit cu energia vitala prna, regleaz funciile vitale.
Pe plan mai profund, este necesar s se echilibreze cele trei esene subtile din corp, prna, ojas si teja
pentru a se contracara procesele de mbtrnire. Activitatea esenelor prna, ojas si tejas corespund, pe un
plan mai profund al creaiei, funciilor vata, pitta si kapha. O alimentaie si un mod de via corecte pot
crea un perfect echilibru intre cele trei esene subtile si au ca rezultat o via lung.

Prna
Prna este energia vital care genereaz respiraia, transportul oxigenului si circulatia sangelui si
regleaz functiile motorii si senzoriale. Forta vital a lui prana a focul interior al corpului (agni). Prin
prana se exprim spontan capacitatea de adaptare a organismului. Atunci cand, de exemplu, un copil
sufer din lips de calciu sau de fier, prana va conduce copilul s mnnce pamant, adic sursa prinpal a
acestor minerale.
Capul este lcasul pranei, iar aceasta regleaz toate functiile cerebrale superioare. Functiile
,,spirituale" ale creierului, ca memoria, gandurile si sentimentele, sunt supuse controlului esentei prana.
Prana regleaz si functionarea normala a inimii: trece prin inim in sange regland astfel alimentarea cu
oxigen a tuturor organelor vitale.
Functiile biologice ale celorlalte esente subtile, ojas si tejas, sunt subordonate pranei. In timpul
sarcinii, ombilicul ftului formeaz poarta principal prin care prana patrunde, prin intermediul uterului, in
corpul ftului. Aceast prana regleaz si circuitul ojas in ft. La toti oamenii, inclusiv cei nenascuti, dereglarea lui
prana va conduce la un dezechilibru ojas i tejas si invers.

Ojas
Ojas reprezint esenta celor apte dhate sau esuturi ale corpului. Ojas este energia vital ce regleaz echilibrul
hormonal. Cel mai fin element material, shukralartav care este esena tuturor dhatelor - isi are sediul in inim.
Ojas este enrgia vital care regleaz, cu ajutorul pranei, funciile vitale. Ojas conine cinci elemente de baz i
toate substantele tesuturilor, dar este i rspunztor de sistemul imunitar si inteligenta spiritului.
Dat fiind ca ojas este corelat cu kapha, orice nrutire a kapha va conduce la dereglri de ojas si invers.
Dereglrile de ojas provoac mbolnviri legate de kapha cum snt diabetul, afectiuni ale oaselor, slbirea
ncheieturilor, tremurturi ale degetelor, mainilor i picioarelor. Cnd ojas, se diminueaz apar reactii corelate cu
vata, cum snt teama, slbiciunea general, scderea pn la anulare a simturilor, pierderea cunotinei si chiar
moartea. Starea echilibrat a ojas este necesar pentru tonusul biologic si capacitatea de aparare a corpului.
Ghee contribuie la intrirea ojas. Avand in vedere c laptele matern favorizeaz ojas din corp, este foarte important
ca sugarul s fie alpat, pentru a i se dezvolta imunitatea natural. In luna a VIII-a de sarcin, ojas din trupul
matern reuseste s ptrund pn la ft. Dac naterea este prematur si are loc inaintea transferului de ojas,
sugarul poate avea probleme foarte serioase de sntate. Acest lucru confirm rolul important a lui ojas la
meninerea functiilor vitale. Pentru longevitate, ojas este la fel de important ca la inceputul vietii.
Pe plan psihologic, ojas este generator de compasiune, dragoste, pace si creativitate. Prin pranayama,
disciplin spiritual si metode tantrice, ojas poate fi transformat in fort spiritual. Aceast energie spiritual
creeaz o aur luminoasa. Un om cu ojas puternic este atrgtor, are ochii luminosi si un zambet spontan si
linistitor, este plin de energie si de putere. Aceste insusiri pot fi dezvoltate prin practici spirituale i abstinen
sexual.
Oamenii cu activitate sexual excesiv sau cei care practic onanismul isi disperseaz energia ojas in momentul
orgasmului. Urmarea este o slbire a ojas, care afecteaz capacitatea de aprare a organismului. Un asemenea om
este lesne victima unor imbolnviri psiho-somatice.

Tejas
Tejas este esenta unui foc foarte subtil care regleaza metabolismul prin sistemul enzimatic. Agni, focul central
din organism, sustine digestia, absorbtia si asimilarea hranei. Treapta urmtoare de transformare a elementelor
nutritive in energie se regleaz pe un plan subtil al energiei agni, numit tejas. Tejas este necesar pentru hrnirea si
pentru transformarea tesuturilor (dhate).
Atunci cand tejas se deregleaz, el afecteaz ojas, ceea ce reduce rezistenta organismului si excit peste msur

activitatea prana. O lips de tejas provoac imbolnavirea unor tesuturi si blocheaz fluxul de energie prana.
O dereglare de tejas poate fi provocata de o alimentatie gresit, de un mod de via dezordonat sau de abuzul
de medicamente. Alimentele iuti au drept urmare o crestere a tejas.
nainte de a aplica metodele de ntinerire a corpului, este necesar ca acesta s fie purificat. Asa cum o testur
murdar nu se vopseste intr-o anumit culoare, nici corpul nu va beneficia de metodele de intinerire dac nu a
fost curtat in interior. O plant medicinal luat in scopul intineririi trece prin tractul digestiv inainte ca
substantele active s ptrund in fluxul sanguin. Toate aceste traiecte fiziologice trebuie curtate pentru ca planta
s ajung in tesuturile mai profunde, unde are loc ntinerirea.
Curtarea corpului se face prin cele cinci pancha karma: vomisment, purgatie, irigatii, introducerea
medicamentelor in nas si curtirea prin sangerare provocat si controlat.
terapia prin vomismente cur stomacul, lcasul lui kapha;
terapia prin purgatie curt intestinul subtire, lcasul lui pitta;
terapia prin irigatie (clism) curt intestinul gros, sediul lui vata;
utilizarea plantelor medicinale prin introducere in mucoasa nazal limpezeste spiritul i constiinta.
pentru a curti sangele este necesar o flebotomie (sangerare provocat i controlat); prin acest tratament,
sangele este purificat, astfel nct plasma poate transporta substanele nutritive i vindecatoare ale plantelor cu
efect de intinerire pn in esuturile cele mai profunde.
Intinerirea pe plan spiritual nseamn linistirea spiritului, care contribuie, alturi de meditaie, la longevitate.
Ca atare, omul trebuie s nvee s fie ,,martorul" tuturor activitailor spirituale, ale tuturor gandurilor i
sentimentelor i sa ramn detaat de ceea ce traiete. Una dintre recomandarile Ayurveda pentru a realiza pacea
spiritual este izolarea si neparticiparea n problemele lumeti si sociale, dar aceasta metoda nu este realizabil
pentru cea mai mare parte a oamenilor.
Ayurveda mai recomand o a doua metoda de intinerire spiritual, care const n dobndirea capacitaii de a
nvaa sa trieti in aceast lume, dar a nu tri ca ea. Prin aceast metoda, individul poate studia toate blocajele i
inhibiiile sale pentru a afla care dintre ele genereaz stresul. O via fara blocaje i stres este o viaa fericita,
sntoas i linitit, ceea ce conduce firesc la longevitate.
Abstinena sexual, disciplina spiritual i exerciiile yoga sunt mijloace de ntinerire. Acestea conduc la o
inelegere spirituala i la un mod de viaa sanatos.
Medicina modern a dezvoltat o tehnologie care permite meninerea n via a functiilor vitale i dupa
ce comunicarea dintre trupul, spiritul si sufletul unui individ inceteaza. Dei eforturile fcute de Ayurveda
se orienteaza spre prelungirea vietii cat mai mult posibil, nu se ignora faptul ca viata fiecarui individ poate fi
supusa i limitrilor karmice.
Ayurveda respecta viata i moartea i interdependenta lor in aceeai masura, dar arata i caile prin care
fiecare om poate muri n pace. Potrivit conceptiei Ayurveda, moartea nu este dumanul omului. Corpul moare,
dar nu exist moarte pentru contiinta individual (suflet), cci aceasta este nemuritoare.
Pentru a ajunge la libertate spiritual, este necesara disciplina. Bazele principale ale disciplinei prescrise de
Ayurveda sunt o alimentatie rational i un mod de viat echilibrat. Disciplina pe plan corporal, spiritual i
sufletesc se realizeaz prin practicile traditionale de yoga, pranayama i tantra. Cu ajutorul lor, omul atinge
libertatea spirituala i trupeasc.

YOGA
Potrivit invataturii Ayurveda, practica yoga este un remediu important, natural i preventiv pentru pstrarea
starii de snatate. Ayurveda si yoga sunt stiinte inrudite. Potrivit traditiei indiene, inainte de a practica yoga, se
studiaz Ayurveda, cci aceasta este tiinta corpului i numai atunci cand corpul ajunge la o bun stare de sntate,
omul este considerat apt pentru a practica yoga.
Exercitiile descrise de printele stiintei yoga, Patanjali, sunt foarte utile pentru pstrarea i dobandirea sntatii,
fericirii si longevittii. Patanjali a descris aa-numitele ,,membre ale yoga" si exercitiile yoga. Acestea sunt: reglarea
natural a sistemului nervos, tinuta corporal, contemplatia, trezirea contiintei si starea de echilibru perfect.
Prin yoga, omul atinge o stare de liniste care este i starea de echilibru. Ca atare, exercitiile yoga au atat o
valoare de vindecare, cat i de prevenire a bolilor. Exercitiile yoga contribuie la crearea i imbuntirea strii de
ordine si echilibru natural intre substantele secretate de neuroni si metabolism, si amelioreaz functionarea
sistemului endocrin, fortificand omul impotriva stresului. Exercitiile yoga se dovedesc deosebit de eficace in
tratamentul bolilor provocate i conditionate de stres, cum sunt: hipertensiune, diabet, astm, obezitate.

Yoga este tiinta unirii cu Fiinta Suprem. Ayurveda este tiinta despre viata de zi cu zi. Atunci cand yoghinii
exerseaz anumite pozitii i respect anumite reguli, se pun in libertate energiile acumulate in centrele de energie.
Atunci cand se blocheaza, aceste energii pot da natere la diferite boli.
Yoghinii pot suferi temporar anumite dereglri corporale i psihologice, cci in cursul procesului de purificare a
spiritului, corpului si contiintei, se emit toxine care provoac boli. Aplicand procedeele Ayurveda de diagnostic i
tratament, yoghinii pot combate aceste dereglri.
Ayurveda arat ce exercitii yoga sunt potrivite fiecarui individ, in functie de constitutia sa. De exemplu, un om
cu constitutie pitta nu ar trebui s fac pozitia ,,stand in cap" mai mult de un minut. Daca o face mai mult, poate
aparea fenomenul de dezorientare spiritual. In acelasi fel, un om cu constitutie vata nu trebuie s efectueze
un ,,stnd in umeri" prelungit, cci acest exercitiu creeaza o presiune prea mare asupra celei de-a aptea vertebre
cervicale. Aceasta vertebr este foarte sensibila, iar la structurile osoase vata se poate produce o tasare a coloanei
vertebrale. Mnia refulat poate produce o deplasare a coloanei cervicale spre dreapta, iar teama refulata - o
deplasare spre stnga. Un om cu constitutie kapha nu ar trebui sa stea n poziia 2lotus ascuns vreme
prea ndelungat, cci aceast pozitie exercita o presiune direct asupra glandelor suprarenale.

Respiraie i meditaie (pranayama)

Metodele de respiraie, numite pranayama, reprezinta metode de vindecare yoga ce pot crea un echilibru
extraordinar al contientului. Prin practicarea pranayama se poate cunoate Fiina Pur i se afl
importana real a pcii i a dragostei.
Pranayama are multe efecte vindectoare, influeneaz creativitatea i poate aduce bucuria i fericirea suprem n
viaa fiecruia.
Exist diferite feluri de pranayama. Ayurveda invata ce exerciii snt potrivite fiecrui tip de constitutie. Un om cu
constitutie pitta ar trebui s practice inspiraia prin nara stng si expiratia prin nara dreapta, ajutndu-se de
degetul mare i cel mijlociu pentru a deschide i nchide alternativ narile. Acest exercitiu are un efect
rcoritor pentru organism, accentuand energia feminin.
O persoana cu constituia kapha ar trebui s inspire pe nara dreapt i s expire prin nara stang. Acest exercitiu
excita energia masculin i are un efect de incalzire asupra corpului.
O persoan cu constitutie vata ar trebui s respire alternativ pe ambele nari. Avand in vedere c vata este un
principiu activ respiratia alternativ prin cele dou nari va contribui la crearea echilibrului.
Cei obezi ar trebui s practice exercitiul yoga numit ,,respiratia locului" Pentru executarea acestui exercitiu,
omul se asaz intr-o pozitie comod, inspir adnc i expir apoi repede si putermc pe nas. Dupa fiecare
expiratie, se produce spontan inspiratia. Exercitiul se face timp de un minut, dupa care urmeaza o pauz de un
minut i se repeta. Tot exercitiul dureaz cinci minute, ceea ce corespunde unei alergri pe distanta a trei
kilometri. Cand obezul practic acest exercitiu, el va incepe s transpire, i se va face sete i va dori s bea ceva
rece, ins buturile reci ar trebui evitate, cci ele accentueaza tendina de depunere a grasimii in corp.
Pranayama curta plamanii, inima si alte organe, precum si fluxurile de energie prana din corp. Atunci cnd
pranayama nu se executa cu atentie i cu metoda, pot aprea perturbri ale acestor organe sensibile. In cazul
efecturii corecte, exercitiile pranayama permit vindecarea bolilor, dar in cazul aplicarii incorecte, pot provoca i
accentua boli. Cititorul nu ar trebui sa inceapa exercitiile pranayama fr a fi ghidat de cineva cu experien in
practicarea sistemului de insanatoire yoga.

Mantra
Mantra, care inseamna ,,unicitate, singularitate", este un concept sanscrit ce definete un cuvint sau o grupa de
cuvinte generatoare ale unor oscilatii fonetice. Anumite cuvinte sacre sunt purtatoare ale unei energii uriase,
care este eliberata in momentul in care sunt pronuntate intr-un anumit mod.
Pronuntarea unei mantre se face inti cu voce tare, suficient de tare ca vorbitorul sa poata auzi singur sunetul.
Oscilatiile mantrei patrund din ce in ce mai adanc in inima. Acest exercitiu genereaza o abunden de energie
vindecatoare. Energia unei mantre permite crearea unei stari de echilibru intre corp, spirit i constiint. Aa cum
este aleasa nutritia pentru fiecare tip de constitutie, trebuie aleasa si mantra, al crei scop este s serveasca drept
hrana sufletului.

Asane pentru remedierea umorilor

Vata
Asanele care exercita o presiune in zona bazinului si intestinului gros sunt recomandate celor cu constitutie vata.
Asanele se efectueaza cu o respiratie lenta, regulata, linitita. Asanele meditative asigura o presiune pe abdomen si
leaga bine trupul de pamant. Cele de echilibrare favorizeaza concentrarea si fac prana mai fina si mai mladioasa.
Pozitia lotus, intinderea bazinului, aplecarea trunchiului sezand, plug, greier, burete, pozitia cobra,
genunchi la piept, stand in cap sunt exercitii destinate echilibrarii umorii vata.

Pitta
Asanele cu efect in zona ombilicala mresc cldura gastric i faciliteaz digestia. Ele excit ficatul, splina si
intestinul subtire si intresc ,,focul digestiei" (agni).
Lotus ascuns, pozitia ureche-genunchi, arc, poziia pete, stnd pe umeri (lumanare) jumtate de roata, sitali sunt
exercitii destinate echilibrrii umorii pitta.
Kapha
Asanele care actioneaza asupra regiunii pectorale, abdominale si in zona capului conduc energia catre lacasul
kapha. Acestea sunt asane fortifiante, care cresc mobilitatea i reduc tesuturile adipoase.
Rotire sezand, barca, leu, aplecarea trunchiului ezand, palmier, semiroat sunt asanele recomandate celor cu
constitutie kapha.

Meditatia
Meditatia aduce contientizare, armonie i ordine naturala in viata fiecaruia. Ea dezvolta inteligenta, aduce fericire
si o viata calma si creativa. Meditatia are darul de a trezi aceasta inteligenta creativ.
Mai jos se prezinta o metoda simpla, exceptionala de meditatie:
Alegeti-va un moment liber, de preferinta dimineata devreme, si asezati-va comod. Plimbati ochii de jur imprejur
si lasati urechile sa perceap zgomotele din mediu. Relaxati-va muchii. Dupa ce ati privit un timp lumea din
jur, inchideti ochii i indreptati-va atentia spre lumea interioar.

Incepeti treptat s percepei miscarea gandurilor, dorinelor si sentimentelor dumneavoastra. Observati curgerea
fluxului gndurilor constiente. Incercati sa nu opriti, s nu modificati, s nu apreciati ceea ce simtiti. Prin acest
proces intim de observatie, v veti purifica de ganduri exterioare. Veti ajunge la inceputul unei transformari
radicale. Pe msura ce constiinta se elibereaz, v veti putea bucura de o destindere profund, de libertate si
energie. Aceasta reprezint scopul practicii meditatiei.

O alta form de meditatie, la fel de benefic:

Asezai-v si observati-v respiratia. Respiratia reda miscarea lui prana. Prana este forta si energia vitala si are
doi poli: inspiraia si expiraia. Inspiratia este rece, iar expiratia este calda. mpreuna, ele dau bioritmul natural.
Prin respiratie veti constientiza oscilaiile sunetului cosmic. Acest sunet cosmic - AUM - are doua manifestri,
dintre care una este masculina i alta feminina. Manifestarea masculina este denumita HUM, iar cea feminina
SO. In timpul inspiratiei, vei percepe oscilatia sunetului cosmic SO. In timpul expiratiei, veti percepe sunetul
HUM. In cazul meditatiei SO-HUM, se produce o unificare a constiintei individuale cu cea cosmica. Ascultati,
prin respiratia dumneavoastra, sunetele SO-HUM, HUM-SO. Aceste oscilatii reprezinta energia sonora, care este
aceeasi cu energia vitala a respiratiei. Respiratia dumneavoastra va deveni linistita si asfel vei trece dincolo de
ganduri, timp si spatiu, de cauze si de efecte. Vor disparea limitele contientului dumneavoastra, iar acesta va
deveni capabil s perceapa tot mai mult.
Contopirea contiintei individuale cu cea cosmica conduce la samadhi, starea de echilibru suprem. Aceasta
stare aduce pacea i bucuria. Viata dumneavoastra se va schimba si va deveni o experienta noua, generatoare de
prospetime.
Viata este meditatie si meditatia este viata. Prin meditatie, inteligenta creativa din corpul, spiritul si
constiinta dumneavoastra va incepe sa devina activa.
Pentru a aduce armonie in viata zilnica, meditatia este necesara. Trebuie s aveti insa in vedere c rezultatele
meditatiei apar in urma unei practici indelungate si regulate.
Masajul reprezinta o terapie care are ca rezultat punerea in circulatie a energiei in organism. Pentru a menine
starea de sanatate i a realiza o stare de echilibru intre cele trei umori, Ayurveda recomanda masajul cu diverse
uleiuri. Desfasurarea masajului si tipul de ulei folosit depind de constituia individual.
In cazul unor perturbari vata, care au ca rezultat o piele uscata i folicule inchise, Ayurveda recomand masajul
cu ulei de susan, pentru a liniti si echilibra organismul. Miscarile de masaj se vor face in raspar, pentru a
favoriza ptrunderea uleiului in folicula parului.
Masajul la oamenii cu constitutie pitta se face cu ulei de floarea soarelui sau cu ulei de santal, cci aceste
uleiuri au proprietati racoritoare.
La oamenii de tip kapha, se poate folosi uleiul de radacina de kalmus (obligean) sau de porumb, dar se poate
renunta la ulei.
La perturbri specifice, se aplica procedee anume. De exemplu, cnd se ntlnesc hematoame sau o proasta
circulatie a sangelui, masajul se face n direcia inimii. In cazul carceilor i durerilor musculare, masajul se
face de-a lungul fibrei musculare.
n cazul perturbarilor kapha, se recomanda masajul de dimineaa, n perioada kapha; la perturbarile vata se va
face seara, iar la perturbrile pitta - dup- amiaza,
La cei cu constitutie kapha, se va face un masaj profund, in tirnp ce la cei cu constitutie pitta si vata unul bland.

REMEDII MEDICAMENTOASE
Farmacologia Ayuredei reprezinta o tiin care cuprinde mii de remedii, printre care si preparate curative
din plante. In afar de acestea, se folosesc si remedii mai putin cunoscute in Occident. Se utilizeaz proprietatile
curative ale pietrelor pretioase, ale metalelor si ale culorilor. Potrivit textelor ayurvedice clasice, toate substanele
din natura posed proprietati curative daca sunt folosite corect. Aceste remedii nu urmaresc s combat
manifestarile exterioare ale bolii, cum se intampl deseori in medicina occidental, ci s restabileasc armonia
dintre factorii in dezechilibru, ceea ce permite anularea cauzei ce a generat boala. Scopul si efectul remediilor
ayurvedice const in inlturarea bolii in sine, i nu a simptomelor ei.
Ayurveda este o stiin practica, iar recomandarile si metodele de tratament prin folosirea plantelor medicinale
si a condimentelor sunt simple practice si eficace. Cel putin 80% dintre boli presupun si o tendin de
autovindecare, ceea ce inseamn c atunci cnd nu se intreprinde nimic pentru a influenta procesul de

vindecare, capacitatea de vindecare proprie organismului va tinde s refac starea natural de snatate. Acest
capital cuprinde informatii despre metode care ajut organismul in procesul natural de echilibrare a mediului
intern cu cel extern.
Desigur ca, in cazul bolilor care nu prezinta ameliorari dup aplicarea acestor metode, este necesar s se
apeleze la sfatul medicului. Exist cazuri in care simptome aparent minore au la baz perturbri serioase.

Farmacia din bucatarie

Bucataria poate deveni farmacia dumneavoastra. Cu ajutorul buctariei si al comorilor ce se afl in ea, puteti
trata singuri membrii familiei. In cele ce urmeaz, se vor descrie unele substante naturale care pot fi utilizate
acasa.
Lucern

Aceasta planta are un gust astringent i puin amar. Ea prezinta proprietti anti-vata i anti-kapha si, in plus, are un
efect inhibitor asupra inflamatiilor. Ea este foarte utila in indepartarea toxinelor din intestinul gros. Lucerna
este un analgezic natural si poate fi folosita in boli ca: sciatica, artrita, reumatism, colita, tumori si anemie. Se
recomanda ceai de lucerna inainte de culcare.

Aloe
Aceasta planta medicinaia acioneaz ca tonic general pentru ficat, organul ce participa la digestie, si distruge
toxinele. Aciunea ei este anti-vata, anti-pitta si anti-kapha, astfel Incat nici una dintre umorile organismului nu este
dereglat de utilizarea ei. Aloe permite restabilirea echilibrului dintre vata, pitta si kapha din organism.
Gelul proaspt este util femeilor care sufera de crampe menstruale. In cazul acestor simptome, se vor lua unadou lingurie de gel cu un vrf de cuit de piper negru. Doua lingurite de trei ori pe zi pot fi utilizate ca tonic
general. Persoanele care sufera de gastrita, ulcer gastric sau duodenal sau colita ulceroasa vor evita consumul
piperului.
Aloe epureaz sngele i este util ficatului, vezicii biliare i stomacului. Ajut i n cazul gastritelor, tumorilor i
colitelor si este i anti-inflamator.
In cazuri de conjunctivita, gelul de aloe poate fi aplicat direct pe pleoapa superioara. Aloe se poate folosi si
in cazul vaginitelor i al inflamaiilor colului uterin. Pentru irigatii, se folosesc doua lingurite de gel la un litru
de apa, la care se mai adauga un varf de cutit de ofran. Irigaia se va prelungi patru zile la fiecare a doua zi.
Efectul local este foarte pronuntat.
Aloe are i proprietati racoritoare, dar nu provoaca dereglari de kapha, caci are si un efect de eliminare, fiind
util in raceli, tuse si congestii, avand si efect purgativ usor.
Aloe se poate folosi i in cazuri de arsuri, taieturi sau lovituri. Se foloseste impreuna cu ofranul, care
faciliteaza procesul de cicatrizare i vindecare.
Aplicatiile locale sunt folositoare si in caz de herpes genital. Pentru calmarea simptomatic a herpesului, se
amestec doua linguri de gel cu doua varfuri de cutit de ofran. Amestecul se aplica local in fiecare seara inainte
de culcare, timp de o sptmn.
Asaftida
Aceasta substanta aromatica este raina unui copac. Ea combate spasmele, este un bun mijloc de detoxificare i un
purgativ eficient. Un varf de cutit de asaftida fiert impreuna cu linte imbunatateste digestia. Ea stimuleaza agni,
elimina toxinele si poate fi un remediu pentru diferite dureri.
In cazul durerilor de urechi, se infasoar o bucica mica de asaftida intr-o bucata de vata si se introduce in
ureche.
Bicarbonatul de sodiu
Daca se adauga fasolei negre sau nautului in timpul fierberii, acestea devin mai ,,usoare" si procesul de fierbere se
accelereaza, neutraliznd acizii.
Un varf de cutit de bicarbonat de sodiu ,,stins" in zeama unei jumatati de lmie si adaugat intr-o ceasca cu
apa calda aduce uurare in caz de hiperaciditate, balonari si probleme ale digestiei.
O jumatate de ceac de bicarbonat adaugata la apa de baie imbunatateste circulatia sangelui i face pielea
mai moale.
Bicarbonatul de sodiu pote fi folosit pentru a grbi vindecarea infectiilor de piele, urticariilor si eczemelor, in

special al celor aparute la contactul cu apa si detergentii pentru rufe, si asigura sanatatea si igiena pielii.
Radacina de obligeana (Kalmus)
Aceasta planta medicinala este fierbinte i se folosete ca mijloc de stimulare a secretiilor. Ea este de asemenea un
mijloc emetirant.
Rdcina de obligeana prezinta multiple insusiri medicinale. Sub forma de pulbere, ea poate fi prizata pentru a
combate raceala, sinuzita si durerile de cap corelate cu acestea. In multe cazuri, ea provoaca stranut, care curata
tractul respirator.
Potrivit tehnicii Ayurveda, obligeana este un mijloc anticonvulsiv si se foloseste in epilepsie. Ea actioneaz
asupra structurilor creierului si a functiilor cerebrale superioare, contribuind la largirea si clarificarea
constientului. Radacina de obligeana este cel mai bun antidot impotriva efectelor daunatoare ale marijuanei.
Marijuana are un efect toxic asupra ficatului i a celulelor cerebrale; daca insa la marijuana se adaug o cantitate mica
de rdcina de obligeana, aceasta neutralizeaza complet efectele secundare ale substantelor psihedelice. Pen tru a
stimula inteligena unui copil in crestere, se incalzeste un fir de aur care se introduce in radacina de obligean in
lungul axului median. Acest preparat se mojareaz apoi pe o piatra bruta, se amestec cu laptele mamei si se
administreaza zilnic copilului o linguri din acest remediu. El protejeaz copilul si de perturbaiile kapha.
Radacina de obligeana se foloseste si pentru imbunatirea memoriei. In acest scop, se ia un varf de cuit de
praf si se administreaza, impreuna cu 1/4 pan la 1/2 linguri de miere, dimineaa si seara.
Doua-trei cesti de ceai de radacin de obligeana servesc si ca vomitiv. Radacina de obligean provoac largirea
bronhiilor i combate congestiile in zona pectorala. Ca atare, ea se foloseste terapeutic in combaterea tusei cronice
i astmului.
Uleiul medicinal din rdcin de obligeana poate fi aplicat si pe mucoasa nazala, iar extern, la masaje, in cazul
perturbrilor vata si kapha. Masajele cu acest ulei snt de folos in cazul contractiilor si durerilor musculare i
confer o senzaie de prospetime.
Rdcina de obligean stimuleaz circulatia si hraneste tesutul muscular.
Nucoar (cardamon)
Nucoara este aromat, stimulativa, inviortoare si, de asemenea, a focul digestiei.
Nucoara este slab astringent, dulce si putin iute. Ea trebuie folosit n cantiti foarte mici, presrat n ceai sau
peste legume. Nucoara intrete inima i plamanii. Ea invioreaza spiritul i are efect diuretic.
Reduce balonrile abdominale, calmeaz durerile, stimuleaz respiraia i o mprospateaza, stimuleaza functiile
cerebrale superioare.
Ulei de ricin

Aceast substant este un purgativ atat de puin nociv, ncat se poate administra si sugarilor (in acest caz, mama va
inmuia degetul in ulei si-i va da copilului s suga). In caz de constipatie rebela, se va lua o lingura de ulei de ricin
cu o ceasca de ceai de ghimbir. Acest tonic elimina toxinele si atenueaza balonrile si constipaiile.
Ceaiul pregatit din rdacin de ricin se utilizeaza in cazul perturbarilor vata, cum sunt: artrita, sciatica, durerile
cronice de spate i crampele musculare.
Ceaiul are proprietti antireumatice, antiinflamatorii, combate congestiile si este eficace in tratamentul gutei.

Piper de Cayenne
Acest condiment este iute, fierbinte si se foloseste frecvent n buctarie. El stimuleaza focul digestiei si este un bun
aperitiv. Accelereaza circulatia, dilata vasele sanguine si are o actiune sudorifica. Piperul faciliteaz golirea
intestinului si distruge viermii si paraziii. Reprezinta un mijloc eficace in raceli, tuse si congestii respiratorii.
Piperul are efect de curatire a intestinului gros si a glandelor sudori pare. Intern, el poate fi administrat in
capsule. Doua boabe luate de doua-trei ori pe zi ajuta la resorbtia hematoamelor.
Este adecvat in tratarea perturbarilor vata si kapha, dar nu si a celor pitta. Piperul face alimentele grele mai
usoare, mai gustoase si mai usor digerabile. Se recomanda folosirea lui la preparate cu carne, linte.
Scortisoar

Acesta este un condiment cu proprietati excitante, antiseptice si invioratoare. Gustul sau este putin iute i
astringent. Scortioara este un mijloc bun pentru dezintoxicare, cci intarete tesuturile i le marete capacitatea de
functionare.
Scortisoara are si proprietati analgezice. Ea atenueaza perturbarile vata si kapha si poate fi folosita la
imbolnavirile pitta, dac se ia in cantitati mici. Daca se ia in cantitati mari, vor urma perturbari pitta.
Scortioara stimuleaza agni, amelioreaza digestia si are un efect depurativ natural. Ea are si un efect sudorific.
Este un mijloc bun in calmarea racelilor si a inflamatiilor.
Scortisoara, nucsoara, ghimbirul si cuisoarele se folosesc sub forma de ceai in caz de tuse si congestii si
pentru accelerarea digestiei. Se recomanda folosirea in cantitai mici, in prize de un varf de cutit.

Cuioare
Aceasta este o planta aromatica iute si uleioasa. Ca urmare, dupa consumul ei, vor aparea perturbari pitta.
Cuisoarele sunt utile pentru a controla vata si kapha.
Mcinate, cuisoarele pot fi folosite ca adaos la fructe si legume. Din cuisoare mcinate se poate prepara si
ceai. Dac la ceaiul de ghimbir se adaug un vrf de cutit de cuisoare, se obtine un efect favorabil asupra
umorilor vata si kapha.
Cuisoarele sunt un remediu calmant natural. Uleiul de cuisoare se foloseste pentru calmarea durerilor de dinti.
In acest scop, se imbib o buctic de vat in ulei de cuisoare si se aplica pe locul dureros.
Cuisoarele au o actiune favorabil asupra tusei, congestiilor respiratorii, rcelilor si sinuzitelor. Pentru a calma
congestiile, se adaug cteva picturi de ulei de cuisoare in ap clocotit si se inhaleaz vaporii. Astfel pot fi
combtute congestiile cailor respiratorii superioare (nas, gat, trahee). Tusea uscat poate fi tratat prin mestecarea
unei bucati de cuisor impreun cu zahr candel. Zaharul candel se adaug pentru a nu provoca a vreo dereglare
pitta, cci cuisoarele sunt iuti si produc senzaia de arsur pe limb.
Coriandru

Exist dou feluri de coriandru: planta propriu-zisa, numita cilantro i smna uscat, numit coriandru. Coriandrul
este un mijloc aromatic, excitant, care stimuleaz digestia si poseda si proprietti rcoritoare. Este un mijloc
natural de stimulare a fluxului urinar si poate fi luat atunci cnd la urinare apare senzatia de usturime, din
cauza nisipului sau pietrelor in cile urinare. In acest scop,boabele de coriandru se pun intr-o strecurtoare, se
toarna ap clocotita i se las un scur timp s ,,traga". Acest ceai face urina alcalin, fapt util in prevenirea unor
calculi urinari, dar contraindicat in infectiile urinare. El este de asemenea util n caz de balonri, deranjamente de
digestie, grea si vom.
Sucul proaspt de coriandru are proprietati anti-pitta si se folosete in cazul eczemelor, urticariilor i
dermatitelor. Terciul de plant se aplic direct pe piele si calmeaz usturimea. Acest mijloc permite si epurarea
sangelui.
Chimion
Aceast plant medicinal este aromata, iute si putin amara. Ea stimuleaz digestia i imbunatteste gustul
mancarii. In acelasi timp, ea faciliteaz secretia sucului gastric.
Chimionul prajit i macinat este util in cazul bolilor intestinale cum sunt diareea sau enterita. In acest caz, se
ia un varf de cutit de chimion impreuna cu lapte batut.
Chimionul alina durerile si crampele abdominale. Este un remediu foarte util in imbolnavirile pitta si kapha.

Seminte de in
Semintele de in au un efect purgativ si decongestionant. Dac se bea seara o ceasc de ceai de in, dimineata
scaunul va fi far probleme. Acest remediu favorizeaz si eliminarea toxinelor prin scaun si ajut in cazul
problemelor cum sunt: constipaia, balonrile i durerile abdominale.
Seminele de intresc rezistenta corpului la efort si aduc ameliorare n cazuri de astm si de tuse cronic.

Usturoi
Aceast plant medicinala contine uleiuri volatile si este aromata, fierbinte, amara" si iute. In strile provenite din
dereglarile vata, usturoiul aduce ameliorare si calmeaz balonrile. El faciliteaz digestia, absorbia elementelor
nutritive din intestin i are efecte de ,,ntinerire".

Muli oameni cu preocupri spirituale afirm c usturoiul ,,mannc rajas", adic mpiedic dezvoltarea
spiritual, si, ca atare, nu este recomandabil oamenilor ce au ales aceasta cale. Usturoiul accentueaza energia
sexuala si nu se recomand celor care practic abstinena sexuala.
Fcnd abstracie de contraindicatiile spirituale, usturoiul este foarte util in cazul perturbrilor vatta. Datorit
efectului de caldura pe care il provoaca, usturoiul este util n timpul toamnei si iernii, cci calmeaza durerile in
incheieturi si tonifica organismul in faa racelilor. Ca urmare a proprietatilor sale - iute si fierbinte - usturoiul nu
este recomandat oamenilor cu constitutie pitta si nici celor cu tensiune arteriala foarte sczuta.
Usturoiul are proprietati antireumatice si poate fi folosit si in cazul tusei uscate sau a congestiilor. Este un
remediu in cazul durerilor de cap produse de sinuzite si in cazul durerilor de urechi; in aceste situatii, se picura
trei-patru picaturi de ulei de usturoi in ureche sau se umple urechea cu ulei seara si se inchide cu un tampon de
vata. Pana dimineaa durerea dispare.
Usturoiul aduce ameliorare in durerile de dinti i in gingivite. Dintii i gingiile sensibile se pot masa cu
ulei de usturoi.
Usturoiul proaspt poate fi folosit la gatitul mancarurilor. Mancarea devine mai gustoas, mai usor
digerabil si excit agni. Usturoiul proaspt are insuiri anti-vata i anti-kapha.

Ghee
Ghee este un produs obtinut din iaurt nesarat. Este un excelent aperitiv, care stimuleaz agni i accentueaz
gustul mncrii. Avnd n vedere ca ghee contribuie la producerea sucului gastric, este de ajutor n procesul de
digestie. Ghee permite dezvoltarea inteligentei, a capacittii de inelegere i a memoriei. Amestecat cu lapte
cald, ajut la inlaturarea constipaiei.
Ghee se folosete impreun cu diferite plante medicinale, ceea ce contribuie la penetrarea mai usoar a
substantelor active cu efecte tmduitoare n esuturi. Ca remediu ayurvedic, ghee se folosete frecvent n
amestec cu lemn dulce, obligean i kola.
Ghee ajut n caz de febr cronic, anemie i boli ale sngelui i este util n cazul intoxicaiilor. Nu provoac
cresterea colesterolului. Are aciune anti -vata, anti pitta i anti-kapha si, ca atare, este folositor n
reechilibrarea umorilor.
Ghee contribuie la cicatrizarea rnilor si are efect calmant in cazul gastritelor, ulcerelor de stomac i al
colitelor. El are o influen favorabil asupra ochilor, nasului si pielii.
Ghimbir
Aceast plant medicinal aromatic se folosete atat n stare proaspt, ct i uscat. n ambele forme este un
excitant i un calmant pentru dureri abdominale. Ghimbirul proaspt contine mai multa ap i are o
aciune mai bland, iar ghimbirul macinat are un efect mai puternic. Ceaiul din ghimbr proaspt se
recomand oamenilor cu constitutie vata i pitta. Ghimbirul uscat, care este foarte concentrat i tare, se
potrivete oamenilor de tip kapha.
Ghimbirul este sudorific, stimuleaz agni, neutralizeaz toxinele, accclcreaz procesele de digestie i
absorbtia hranei din intestine.
Ghimbirul are o actiune calmant in inflamatiile gatului, rcelile simple, congestii respiratorii i
sinuzite. Din rdcina mcinata de ghimbir i apa calda se obtine un ceai care se poate bea cu miere.
Pentru a amplifica agni, se macin ghimbir proaspt cu putin usturoi. Un bun stimulent al apetitului este si un
varf de cutit de sare cu o jumatate de lingurita de ghimbir proaspat mcinat.
Ghimbirul reprezinta unul dintre cele mai bune remedii in problemele kapha cum sunt: tusea, guturaiul si
inflamatia din gat. In cazul durerilor de cap, se face o pasta dintr-o jumatate de lingurita de ghimbir cu apa, care se
incalzeste i se aplica pe frunte. Pasta provoac o usoara senzatie de arsura, fara a ataca pielea, si alina durerea de
cap.
Ghimbirul se foloseste si la pregatirea bucatelor si este deosebit de util in anotimpul rece, cci face mncarurile
mai ,,usoare" si mai bine digerabile. Ghimbirul ajut la curatirea intestinului si stimuleaz scaunul.
Ghimbirul poate fi folosit i extern, sub form de prinie, pe incheieturi. El permite eliberarea energiilor
stagnante, stimuleaza circulatia sangelui si calmeaz durerile.
In cazul durerilor musculare, se recomanda o baie de ghimbir. Se pune ghimbir macinat intr-un saculet de
panza care se fizeax pe robinet in asa fel incat apa sa curga peste planta. Baia cu apa de ghimbir calmeaz durerile
si are o actiune nvioratoare si deconectanta.
Varza de apa (Hydrocotile asiatica)
Frunza acestei plante este asemantoare celor dou jumatti ale creierului mare. Este un mijloc util in

dezvoltarea memoriei i inteligentei. Este un stimulativ pentru creier, marindu-i capacitatea de intelegere si
receptie. In sanscrita, aceast planta se numeste Brahmi (Brahma - ,,constiinta cosmic"). Varza de apa
diminueaz efectele stresului si linisteste spiritul. Aceasta planta stimuleaza fluxul energetic dintre jumatatea
dreapta si cea stanga a creierului. Ea permite degajarea acumularilor toxice si se foloseste in cazul imbolnavirilor
sinusurilor.
Pentru a face uz de capacitatea ei de eliminare a sputei, varza se foloseste sub forma de pulberi; se amestec
un sfert de lingurita de miere cu cateva foi de varz i se ia dimineata i seara.
Actiunea principal a verzei de apa se refera la spirit si Constiinta Suprema. O ceasca de ceai de varza bauta
inainte de culcare asigur un somn profund i o stare de inviorare la trezire.
Miere
Mierea produce cldur in organism; ca urmare, ea diminueaz vata si kapha. Gustul su este dulce si slab
astringent. Mierea se recomand in tratamentul tumorilor interne si externe. Ca si ghee, mierea are proprietatea de a
transporta agenii activi ai plantelor medicinale spre esuturile vizate.
Mierea este un mijloc excelent pentru epurarea sngelui si are o influen favorabil asupra ochilor i dinilor.
Calmeaz durerile, tusea si congestiile. Aplicat extern, pe rani, mierea are un efect cicatrizant.
Luat cu ap, mierea mareste rezistena organismului la efort si contribuie la splarea rinichilor. Consumat cu
msur, mierea poate reduce tesuturile adipoase. Mierea nu se fierbe, cci procesul fierberii i modific insusirile,
astfel c s-ar pierde receptivitatea corpului fat de ea. Mierea cald poate ncrca traiectul intestinal si permite formarea toxinelor.
Lemn dulce (Glycyrrhiza echinata)
Aceast plant este dulce si usor astringent. Ea este un mijloc natural de eliminare a toxinelor. Lemnul dulce cur
gura si ajut la eliminarea sputei. Prin mestecarea lemnului dulce, se cur gingiile i dinii i se mpiedic
degradarea danturii.
Lemnul dulce are si un efect bactericid. El poate fi utilizat in caz de tuse, rceal i congestii, cci ajut
expectoratia. In acest scop, se folosete sub form de ceai.
Lemnul dulce este i vomitiv. Dou-trei pahare de ceai concentrat de lemn dulce provoac great si vom, ceea ce
permite eliminarea substanelor nesuportate de stomac.
Lemnul dulce este foarte folositor in cazul inflamaiilor mucoasei stomacului (gastrite, ulcer, chiar tumori). In
tratamentul acestor boli, se ia o lingurita de lemn dulce mcinat la o ceasc de ceai.
Se poate prepara de asemenea si ulei medicinal de lemn dulce, care se foloseste in diabet, bronite, rceal i
accese repetate de astm. Amestecul de lemn dulce si ghee poate fi folosit extern pentru vindecarea plgilor. Plgile
infectate si cu cicatrizare lent se pot vindeca prin aplicarea extern a pastei din lemn dulce i ghee (o jumtate de
linguri zilnic).
Lemnul dulce este eficace in inflamaiile vezicii biliare si calmeaz inflamatiile mucoasei stomacului. Luat dup
mas, ceaiul de lemn dulce stimuleaz digestia si combate constipaia.
Mutar
Mustarul este iute, fierbinte, penetrant si uleios. Mustarul stimuleaz agni si neutralizeaz toxinele. Mustarul se va
folosi cu prudent, deoarece poate provoca perturbri pitta.
Mustarul este analgezic i calmeaz durerile musculare. El este si calmant pentru dureri abdominale si ajut la
combaterea congestiilor respiratorii. Boabele de mustar mcinate, amestecate cu ap, pot fi folosite ca prisnit.
Acestea nu trebuie s ating pielea, cci ar forma bsicute. Terciul de mustar se inveleste intr-o estur din fibre
naturale, care se aplica apoi pe piele pentru a calma durerile la incheieturi sau piept, pentru vindecarea rcelilor.
Mustarul poate fi folosit la gtit. Se inclzeste putin ulei de susan in tigaie, se adaug dou prize de seminte de
mustar si se prjesc cu usturoi, ceap si legume. Preparate astfel, legumele devin usor digerabile.
Mustarul poate fi folosit in tulburri de digestie, balonari abdominale si stri proaste datorate unei digestii
defectuoase.
Muscat
Nuca de muscat este aromat si excitant. Ea se foloseste pentru a imbuntti gustul ceaiului si al laptelui. Luat
in lapte, nuca de muscat serveste drept tonic pentru creier si inim. Ea se foloseste si in combaterea impotentei
sexuale. Muscatul este de asemenea eficace in tratamentul incontinenei urinare si pentru ameliorarea strii de
slbiciune general, diareei, balonrilor, calmarea durerii difuze a abdomenului, pierderea apetitului i pentru
ameliorarea bolilor de ficat si splin.

Nuca de muscat este un remediu calmant, induce un somn na tural, deci ajut la combaterea insomniei.
Avand in vedere c are o eficacitate mare, se recomand s fie administrat in cantiti mici - o priz intre degete i numai de ctre adulti. Este un remediu foarte util pentru oamenii de tip vata si kapha. Oamenii cu constitutie
pitta pot folosi nuca de muscat doar cu prudent, in cantitti reduse.
Ceapa
Ceapa este iute si aromat. Are un efect de incalzire. Vaporii ei contin amoniac, irita ochii i provoaca astfel
curgerea nasului si a lacrimilor. Ceapa excita simturile, deci, daca cineva se simte slab i ametit, inspiratia
vaporilor dintr-o ceapa sparta va fi de folos.
Ceapa faciliteaza digestia i excita sexual. Este un nutriment al rajas i, ca atare, nu se recomanda celor ce
practic abstinenta sexuala ca disciplina spiritual.
Ceapa fiarta este dulce si mai puin iute. Aplicata sub forma de terci pe un furuncul, contribuie la coacerea
acestuia. Febra mare si crampele abdominale pot fi combtute prin aplicarea unei cepe crude tocate, invelita
inlr-o pnz, pe frunte, respectiv pe abdomen.
In cazul unor accese de epilepsie acute, se poate folosi ceapa pentru a fi inspirat pe nas. Ceapa serveste
de asemenea pentru scaderea nivelului de colesterol din snge i este un bun tonic pentru inima.
Ceapa provoac ncetinirea pulsului. O jumtate de ceaca de zeam proaspt de ceap, amestecata cu doua
lingurite de miere, ajuta n caz de tuse, astm, crampe, greata si senzatie de voma. Acest mijlloc servete i drept
vermifug.
Piper negru

Piperul negru este un condiment fierbinte i iute i un stimulent pentru agni. Piperul favorizeaz secretia
umorilor digestive i mbunatatete gustul mncrurilor. Folosind piper, se amelioreaza starea in cazul constipaiei,
hemororoizilor care nu sangereaza, balonarilor i lipsei de poft de mncare. Pentru combaterea viermilor din
intestinul gros se ia un amestec din acest condiment i miere.
Piperul negru are i insuiri decongestive. In caz de urticarie, se amestec un varf de cutit de piper cu ghee, care se
aplica local. Piperul negru este fierbinte i iute, dar, amestecat cu ghee, el poate fi utilizat n bolile pitta, cum sunt
dermatita si urticaria.
Sare
Majoritatea oamenilor folosesc sarea pentru a imbunatati gustul mancarurilor, dar ea are i proprietati medicinale.
Avand in vedere c sarea cuprinde elementele apa i foc, ea provoaca dereglari pitta i kapha, deci ar trebui sa se
foloseasca in cantitati mici la prepararea macarurilor.
Sarea ajuta in cazul balonrilor si umflrii abdomenului. Ea curt gura, favorizeaza eliberarea secretiilor
tractului digestiv si usureaza digestia. Se poate folosi in cazul umflaturilor externe. In acest scop, se incalzeste sarea
intr-o tigaie, se introduce intr-un saculet si se aplica pe umfltura. Sarea este un mijloc natural de combatere a
durerii si se poate folosi pentru aplicatii externe. Nu se recomand acest procedeu in cazul abceselor dentare sau
al altor rani infectate.
Sarea favorizeaza drenarea lichidelor: pentru a curati kapha si a trata infundarea nasului, se introduc in nas
cateva picturi de solutie concentrat de sare sau se fac spalaturi ale narilor cu o solutie srata.

ofran
Aceast plant medicinal aromata, folosit drept condiment, este un mijloc excitant i prezint multe nsuiri utile.
Sofranul este amar, putin iute si serveste ca mijloc pentru epurarea sangelui, ca tonic al tubului digestiv si ca
antiinflamator. n afectiuni ale cailor respiratorii (tuse, astm), sofranul actioneaz ca un calmant. El mai prezint
pro-prietti antireumatice si antibacteriene.
Mancrurile bogate in proteine pot fi condimentate cu sofran pentru a le face mai usor digerabile si a preveni
balonarile. Este i un remediu eficace in mentinerea florei fiziologice din intestinul gros.
Sofranul poate servi, sub forma de gargar, in cazul inflamarii amigdalelor si congestiilor gatului; in acest
scop, se amestec un vrf de lingurit de sofran intr-un pahar de ap fierbinte.
Sofranul are proprietati antiinflamatorii. In cazul ranilor usoare, contuziilor sau al umflaturilor traumatice, se
poate aplica local un terci de sofran. Se adaug la o jumtate de lingurit de sofran, un varf de cutit de sare si se
aplic aceasta pasta pe locul bolnav, durerea, umflaiura disprnd apoi rapid.
Sofranul este util si in tratamentul diabetului. Consumat cu masur dup fiecare masa, ajuta la restabilirea
nivelului normal de zahar in sange.

tevie

Aceast plant medicinal este mult apreciat in terapia american i engleza cu plante. Stevia are proprietati antipitta, cur sangele, este purgativ si combate inflamatiile. De aceea, stevia se folosete in cazul inflamaiilor
reumatice in calmarea durerilor, sensibilitii si inrosirii pielii. Ceaiul este eficace in caz de dermatita,
hemoroizi cu sange, eczemele inflamate pe ceaf, spate si la subsuori.
Datorita propriettilor sale antitoxice, stevia cura sangele i are un efect calmant atunci cand apare un
dezechilibru pitta. Rdcina de tevie isi gseste utilizarea in cazul tumorilor, infeciilor de piele si al plgilor
care se cicatrizeaz greu.

Laptele
Laptele este o butur divin, un adevrat nectar pentru organismul uman. Din cele mai vechi timpuri, vaca
este venerat in India ca ,,mama sfnt". Conform legilor religioase ale hinduilor, protejarea vacii este o
indatorire sfnt.
Vaca simbolizeaz pmntul. In poveti de cte ori apare un dezechilibru ntre bine i ru pmntul se
nfaiseaz n faa susintorului Universului, Vishnu, sub forma unei vaci si i cere ajutor pentru a restabili
energiile. Pmntul simbolizeaz corpul omenesc. Ori de cte ori apar dizarmonii n corp, apare sustintorul
Universului, Vishnu, cel care se odihnete panic pe arpele lui, intr-o mare de lapte. Vishnu, odihnindu-se n
marea de lapte, sugereaz, la nivelul simbolic puterea de conservare a laptelui. Laptele actioneaz ca un
principiu de conservare a organismului. Secretul cresterii spirituale extraordinare a vechii Indii a stat n laptele de
vac, o component principal modului de alimentaie. Produsele din lapte, iaurtul, brnza, smntna, untul etc. sunt
alimente sattva.
Chiar i astzi, 75% din dulciurile care se vnd in magazinele din india snt preparate cu produse din lapte.
Calciul, vitaminele i proteinele sunt continute din belug in laptele proaspt, integral. Aceasta combinatie
de vitamine, calciu i proteine face ca laptele s fie un aliment i un medicament valoros. Laptele integral
proaspt este un aliment deosebit de echilibrat, care, care conine tot ce este necesar pentru cretere i dezvoltare.
Laptele este unul dintre cele sase elixiruri. Puterea sa energizant apare, conform cunostintelor medicale,
chiar din momentul in care ncepe s fie but.
Laptele da putere vital - ojas - si o viat lung. Datorit capacitii sale de mentinere a vietii i datorit
puterilor sale de vindecare, laptele a fost recomandat si savurat dintotdeauna.
Nu numai oamenii, ci si animalele se bucur de calitile laptelui. C sunt ierbivore sau carnivore - prima
hran a mamiferelor este laptele. Chiar si reptilele i amfibiile pot fi hrnite cu lapte atunci cnd nu mai pot
procura nici o alt hran.
Laptele reprezint, alturi de hran si medicamente, mijlocul ideal de intrire a organismului copiilor a cror
crestere s-a ntrerupt. Chiar si lupttorii indieni aprecieaz puterea miraculoas a laptelui. Laptele nu ingras, ci d
putere si rezisten, pstreaz corpul in form i confer pielii un luciu sntos i proaspt.
Din totdeauna omul s-a intrebat cum s rmn snatos i cum poate tri mult timp. A descoperit laptele care,
folosit corect, menine corpul in bun form. Iaurtul este secretul longevittii tribului Hunsa, a cror sperant de
viata indelungat este renumit: ei se pot bucura pn spre 80 de ani de toate bucuriile vietii de familie.
Branza, untul, iaurtul, smantana si nenumratele variante de dulciuri ce pot fi preparate din lapte, ca de
exemplu khir si halva, ocup un loc de frunte intr-o alimentatie sntoas.
Laptele este considerat un mijloc natural de tratament pentru bolnavii incurabili. Un exemplu celebru il
reprezinta Rockfeller. El pierduse orice putere de digestie si de asimilare si era considerat un caz fr speran;
chiar cele mai noi medicamente nu 1-au ajutat. Sub supravegherea unui vindector naturist a urmat o cur cu
lapte care, in cele din urm, 1-a vindecat n totalitate si 1-a ajutat s triasc o viata lung.
In Upanishade, una dintre crtile sfinte ale hindusilor, laptele, untul si ghee sunt numite tejas, care in
traducere inseamn ,,lumina", ,,raz", ,,stralucire" sau ,,foc".
Laptele are minunata calitate de a influenta atat corpul, ct si spiritul. Laptele integral proaspt este un
aliment sattva prin excelen, care confer corpului putere intern si extern, corporal si spiritual.
Imbatranirea prematur poate fi vindecat in mod simplu dac laptele va constitui, o anumit perioada de
timp, alimentul exclusiv, ajutnd astfel corpul s se regenereze de la sine. Dar nu numai in mbatraniri premature,
ci si in cazul varstnicilor laptele poate constitui alimentul care s i fereasc de inconvenientele care vin odat cu
vrsta. Se cunosc cazurile unor oameni de optzeci de ani care sufereau de guta, constipatie cronic sau lips de
poft de mncare si care s-au vindecat cu lapte, folosindu-1 ca aliment principal.
Folosirea regulat a laptelui activizeaz si revigoreaz organismul mbatranit si obosit.
Una din cauzele principale ale mbatrnirii premature o reprezinta depunerile pe peretii intestinelor, care
mpiedic procesul normal de asimilare. Organele corpului care nu sunt alimentate cu substante hrnitoare
mbtrnesc mai repede. Aceasta se ntampl atunci cand alimentele digerate nu pot fi asimilate in conditii
optime. Prin inlturarea acestor reziduuri ale procesului de digestie din peretii intestinelor, se uureaz

aportul de substane hrnitoare n organism, fapt care incetinete problemele legate de mbtrnirea prematur.
Laptele cur ntregul tract digestiv. El acioneaza ca un detoxifiant, inlatura reziduurile din stomac si
intestine si duce in sange substante hrnitoare gata digerate si transformate.
Calciul este important pentru sntatea dinilor care au rolul de a mesteca temeinic mancarea. Natura bazic
a laptelui ajuta procesul de predigestie din stomac si cur intestinele in care are loc procesul de asimilare. Un
sistem digestiv care functioneaza normal i care este sntos va intreine si un sistem circulator perfect functional,
ceea ce are o influen benefic asupra sistemului nervos.
In Gita, cartea sfanta a hindusilor, st scris c mncrurile sattva garanteaza o via lung, plin de vitalitate
pn la ultima suflare. Mancarurile sattva sunt acelea in care hrana conine substante hrnitoare usor digerabile.
Laptele integral proaspt corespunde in totalitate acestei cerinte. Sucurile de fructe proaspete, care sunt de
asemenea sattva, laptele si mierea sunt alimente care conin substante hrnitoare valoroase.
Laptele ca mijloc de vindecare
n vechea Indie, medicii atribuiau laptelui o putere mare de vindecare. Laptele de mama este o butur care
acioneaz miraculos asupra organismului nou-nscutilor, iar laptele proaspat de vac este un aliment foarte
valoros.
Organismul uman este prin natura sa un sistem autonom. Aceasta inseamn c, plecnd de la premise naturale, el
are puterea de a se vindeca singur. Laptele proaspt integral activeaz puterea de vindecare proprie corpului si, prin
aceasta, procesul interior de vindecare.
Laptele activeaz sistemul sanguin si ajut formarea de globule albe si rosii, care accelereaz procesele de
vindecare. Cauza multor boli de inima este circulatia deficitar a sangelui, care apare prin ingustarea arterelor
si venelor.
Laptele este singurul aliment care contine 101 substante chimice si enzime. Albumina din lapte este calitativ
superioar celei din ou si carne. Componentele albuminei din lapte sunt lactoglobulina, caseina etc. Folosirea
laptelui n mod regulat da organismului suficient albumin pentru a fi inglobat in tesuturi. Albumina din lapte
contine aminoacizi necesari bunei functionari a creierului si a sistemului nervos.
Dupa cum s-a mentionat anterior, folosit ca medicament, laptele trebuie but pur, fr alte adaosuri, altfel el
serveste doar ca intritor sau ca agent de curtire a corpului.
Laptele contine amidon usor solubil, sub form de lactoz. Acest indulcitor natural se gaseste numai in cantitati
mici, fapt pentru care laptelui i se pot aduga alti indulcitori, cum ar fi mierea sau curmalele. Lactoza produce
cldur, este solubila, usor digerabil si confer putere si vitalitate.
De cum prseste stomacul, laptele activizeaza intestinele, le elibereaza de substante toxice si de depunerile
de pe pereti. Prin aceasta pofta de mancare si focul digestiei sunt activate.
Continutul de grsimi din lapte este de aproximaitv 4%. Grsimile din lapte sunt usor digerabile si pot fi bine
absorbite de organism, ele livrand caldura si energie. Conform unor scrieri medicinale hinduse vechi, laptele
confer energie, pe care organismul o poate valorifica imediat. Grasimea inlocuieste imediat energia consumata
i reconstruiete tesuturile si fibrele folosite.
Vitaminele din lapte se gsesc in proportii echilibrate. Vitaminele A i D se gsesc n grsime, deci si in unt.
Substantele minerale si srurile au o functie important in organismul uman. Unele dintre ele ajuta la formarea
oaselor, altele la formarea tesuturilor si a fibrelor. Unul dintre mineralele importante este calciul. El are un rol
important in functionarea creierului si este necesar pentru transmiterea impulsurilor nervoase. O sut de grame de
lapte de vac contin cam 1,2 grame calciu. O jumatate de litru de lapte acoper necesarul minim zilnic de calciu.
Laptele mai contine fosfor si fier. Ambele au un rol important pentru sange si vedere. Alte mi nerale din lapte sunt
plumbul, titanul, zincul, cromul, staniul, cuprul etc. Laptele de mama contine chiar urme de argint. Continutul de
apa din lapte ajuta la valorificarea fierului, iodului etc.
In procesele de intoxicare a corpului, laptele neutralizeaz efectele nocive si intareste glandele. Substantele
minerale si cele care activeaza sucurile care se gasesc in lapte ajuta la formarea factorilor de aparare a
organismului contra bacilului tuberculozei si a bacilului leprei. De asemenea, prin efectul sau diuretic, laptele
curat rinichii si tractul urinar.
Laptele este racoritor, uor, uleios, este mediu gras, sattva, hranitor si are un efect de coagulare. Cel mai
valoros este laptele proaspat muls, ct este cald. In general, laptele inlatura balonarile, d vitalitate, vindeca anemia
si hepatita, particip la formarea esutului muscular si vindeca bolile stomacului. Laptele fortifica ojas,
stralucirea sanatoasa a pielii. El reduce bila (pitta) excedentara, inlatur senzaia de arsur a palmelor,
picioarelor si ochilor si, in general, de pe intregul corp, curt sngele, activizeaza focul digestiei, inlatur
extenuarea i acioneaza ca un tonic. De aceea, laptele este un aliment ideal pentru oamenii bolnavi, cci ofera
snatate si via lung.

Laptele este nectar pentru gnditori si pentru oamenii care depun munca fizica, pentru cei infometai si pentru
cei extenuai sexual.
Cu cat laptele se fierbe mai mult, cu atat mai concentrat este coninutul su de substane hrnitoare.
Dezavantajul const n faptul c este mai greu digerabil.
Cel mai valoros este laptele unei vaci care a fatat de curand. Laptele oii trebuie but ns abia la 21 de zile
de la fatare, pentru ca altfel este greu si duce la formarea de mucozitati. Dupa o perioad de trei pana la patru
luni, laptele redevine greu i poate provoca arsuri. Laptele de vac este din a 21-a zi pana in luna a patra de
dup fatare foarte gustos si bun, uleios si hranitor. Favorizeaza activitaile mentale, iniiativa i capacitatea de
percepie a spiritului.
n stiina ayurvedica, vacile sunt clasificate dup culoarea pielii i dupa regiunea din care provin, iar
diferitele calitati ale laptelui snt descrise pe larg. La fel sunt descrise i diversele calitati i deosebiri ale
laptelui de bivoli de ap, oaie, iapa, capr i cmil.
L,aptele vacilor cu pete brune sau roii vindec bolile provocate de dereglrile bilei (pitta).
Laptele vacilor galbene este expectorant.
Laptele unei vaci careia i-a murit vitelul produce limfa i gaze i irita bila.
Laptele unei vaci care nu-si mai alapteaza vitelul dup patru luni este bogat si fortifiant, dar greu digerabil.
Laptele unei vaci tinere este un adevrat elixir si vindec boli provocate de dereglarile aerului, bilei i limfei
(vata, pitta i kapha).
Laptele vacilor batrane sau gestante provoaca uscciune si fac ru gtului. La trei ore dup muls, laptele pastrat
nefiert devine greu digerabil i produce balonari, limfa si bil.
Laptele fierbinte vindec boli produse de limfa si bila (kapha si pitta).
Laptele rece da putere dar produce limf (kapha), este greu digerabil si chiar usor constipant.
Laptele de capra este usor digerabil. Coninutul de zahr si grasimi este mai mic decat n laptele de vaca. Laptele
de capra vindec boli de rinichi si de vezica urinara, mai ales acelea in care urina se coloreaza in galben inchis sau
rosu. In caz de febr, foc de digestie slab, tuse, raceli, tuberculoz, poate fi utilizat ca medicament laptele de capr.
Laptele de oaie are gust sarat, iar coninutul de grsime este mic. i el vindeca bolile urinare si ale vezicii urinare.
El are i efect afrodisiac.
Laptele de camila este acru si nu poate fi pstrat nefiert. El vindeca tuberculoza, pneumoniile, bolile de piele
si vezica urinara, precum si afeciunile provocate de limfa.
Laptele de elefant este greu digerabil si uleios, dar deosebit de fortifiant. El mreste, atunci cand este but regulat
mai mult timp, sensibilitatea si puterea de perceptie. El confera puterea de a intarzia ejacularea in timpul actului
sexual. Folosit extern, poate vindeca boli de ochi.
Laptele de magrita este racoritor, uor i uleios. Are efect in vindecarea de febr, sifilis, inflamatiile pleurei i
toate bolile localizate in regiunea pieptului.
Laptele de iap este ideal impotriva bolilor psihice, schizofreniei, mai ales daca boala este provocata de caldura
prea mare. El ajuta si impotriva isteriei,
Boli care pot fi vindecate cu lapte
Bolile nu sunt provocate numai de focare de infectie sau de virusuri. Acumularea de toxice in organism, un mod
de viat neregulat, care contravine legilor naturii, o alimentatie gresit, ingerarea de alimente alterate, ganduri
negative, o atmosfera nesanatoasa de viata, continua retinere de la necesitti i dorinte, lipsa de micare i altele
asemenea sunt unele dintre motivele care slabesc organismul in fata bolilor.
Corpul nostru este un sistem autosincron i de indata ce procesele chimice din organism sunt tulburate, corpul
trebuie purificat intr-un fel oarecare. Necesitatea de curtire se manifest prin boala. Constipatia si o digestie
slaba sunt cauze principale ale bolilor. Guta, astmul, obezitatea, nervozitatea, bolile rinichilor i ale vezicii
urinare, impotenta, un foc slab al digestiei, tuberculoza, diverse boli ale femeilor, paralizia, bolile copilariei,
anemia, senilitatea, pielea lipsit de strlucire, cutata i moale, starile de agitatie, frica, tusea i racelile pot fi
vindecate cu lapte.
Laptele ajut in general in nevroze, stri depresive, dureri de cap, insomnie, nervozitate, umflarea mainilor si
picioarelor.
Laptele vindeca bolile stomacului, ulcerul gastric si duodenal, hiperaciditatea, lipsa de energie, constipatia,
diabetul, inflamatiile rinichilor, lipsa de vitalitate, de putere de perceptie, dereglarile de menstruatie de orice
natura, diferite boli de piele, inclusiv lepra, acneea, furunculele, pielea cutat sau aspr, cderea prului.

Multe dintre aceste boli pot fi inlturate printr-o cura de dezintoxicare cu lapte. Pentru oamenii slabi, aceasta
cura nu este indicata, ca i pentru aceia care sufer de o boala venerica, pentru btrni, pentru cei cu boli cronice si
mai ales pentru cei proaspat operati, la care cura de lapte trebuie amnat macar cinci saptamni.
Medicina ayurvedic recomanda cura de lapte in urmatoarele boli: toate tipurile de gaze, hiperaciditate,
boli ale stomacului, febr, senzatii de arsur, constipaie cronic, tuse, astm, gut, abcese, boli ale vezicii, dureri
de cap, isterie si dizenteria amibian.
Cine nu poate avea lapte integral, proaspt, direct de la vac, trebuie s se multumeasc doar cu laptele
conservat. Adaugarea unei prize de piper negru proaspat macinat conduce la inlaturarea unora din
inconvenientele laptelui conservat, caci piperul negru da laptelui prospetime.
Iaurtul
Iaurtul este rece si acru. El contine albumin, calciu si multa vitamina B. Iaurtul este mai usor digerabil decat laptele
integral proaspat. El contine bacterii valoroase care ajuta intestinul sa asimileze substantele hranitoare. Iaurtul
proaspat preparat in cas contine majoritatea substantelor hranitoare necesare corpului. El ar trebui sa fie un aliment
de baza al dietei din timpul verii. Iaurtul preparat din lapte integral are o valoare nutritiva ridicata si furnizeaza cea
mai pura energie. Chiar si iaurtul preparat in casa din lapte pasteurizat este de preferat celui cumparat din magazin
care, in cea mai mare parte este vechi, facut din lapte degresat sau din lapte nchegat chimic.
Iaurtul poate fi mancat pur, fr alte adausuri sau poate fi baza unor salate de fructe sau raitas. Folosind acest
aliment, se pot prepara si bauturi delicioase si dulciuri.
Vinul
Vinul, baut cu cumptare, are numeroase calitati: ,,Vinul nou e de obicei greu si irita canalele corpului. Vinul
stimuleaza, ajuta digestia, e usor i da pofta de mancare. Plcut la gust, el bine dispune, ntrete i invioreaza,
elibereaz de team i de griji, da curaj, virilitate, vitalitate i corpolent, stimuleaza spiritul si confera multumire
sufleteasca". Daca e baut cum trebuie, vinul actioneaz precum nectarul. Daca, insa, e baut fara masur, face
rau. ,,Vinul rau", cum e numit in scrierile ayurvedice, duneaza ficatului si altor organe i actioneaza ca o otrava;
sub influenta lui, oamenii devin inconstienti, incep sa se exprime confuz, isi pierd principiile morale si pretuirea
semenilor.

MIJLOACE CURATIVE NECONVENIONALE

Alaturi de folosirea in scopuri medicinale a plantelor, Ayurveda mai valorific si propriettile curative ale
metalelor, pietrelor pretioase si semipretioase. Potrivit doctrinei Ayurveda, energia spiritului atotcuprinzator se afl
in toate lucrurile. Toate formele de materie reprezinta numai manifestarea exterioara a acestei energii atotcuprinzatoare, care este esenta materiei.
In cazul folosirii necalificate, metalele pot dezvolta o actiune nociva. Ele trebuie deci folosite numai sub
supravegherea unui medic calificat.
Metalele, pietrele si pietrele pretioase reprezint manifestarea exterioar a anumitor forme de energie.
Aceste materiale cuprind energie prana, ce poate fi folosita in scopuri curative. Btranii intelepti ai Indiei au
descoperit efectele energetice curative prin intermediul meditaiei.
Prin folosirea pietrelor pretioase si a metalelor, se pot contracara efectele dunatoare pentru corp, spirit si
constiinta.
Daca pietrele pretioase vin in contact cu pielea, ele exercita o influenta electromagnetica asupra celulelor si
tesuturilor profunde. Pericolul dereglrii functiei ficatului poate fi evitat, de exemplu, prin purtarea unei bratri
dintr-un aliaj de plumb si argint.
Santatea corporala depinde atat de influentele cosmice, cat i de starea spiritului si contientului fiecarui om.
Asa cum o casa poate fi protejat printr-un paratrznet din metal, corpul uman poate fi protejat de efectele
nocive ale radiatiilor si turbulentelor electrice din atmosfer prin folosirea metalelor si pietrelor pretioase.

Terapia cu metale
Metalele pure radiaza o lumin astral care dezvolta o puternica actiune de contracarare a influentei negative
a planetelor.
Toate metalele prezinta proprietati curative puternice. Metalele grele, ca mercurul aurul, argintul, cuprul, fierul si
plumbul, se folosesc n scopuri curative. Dar metalele pot conine impuritati care pot exercita o influenta nociv
asupra organelor interne. Din aceast cauz invattura ayurvedica prescrie metode speciale de purificare a
metalelor. Metalul respectiv se inclzeste si apoi se trateaz cu ulei, urin de vac, lapte, ghee, lapte batut sau terci
fermentat de cereale. Aceste metode determin o pregtire a efectelor mai profund decat procedeele chimice, ceea
ce permite ca actiunea fiecarui metal asupra //tesutului corpului" s se desfasoare fra efecte secundare toxice. Mai
jos se descrie actiunea curativa a unora dintre metale.
Cuprul
Are o actiune benefic atunci cand se dezvolta un excedent de kapha si de tesuturi adipoase. Este un tonic bun
pentru ficat, splin si sistemul limfatic; este deosebit de util oamenilor cu tendinta de ingrsare, retentie de
lichide sau blocaje limfatice. Cuprul este util si in tratamentul anemiei.
Pentru tratarea obezittii, dereglrilor ficatului si splinei, ntr-un vas de cupru se fierbe ap pan cand scade la
jumatate. Timp de o lun se vor lua dou lingurite din apa preparata astfel, de trei ori pe zi.
Este de asemenea benefica purtarea unei bratri de cupru.
Aurul
Este un tonic al nervilor. El amelioreaza memoria, ntareste muschiul cardiac si marete puterea de viat. Aurul este
util in cazuri de isterie, epilepsie, infarct miocardic si in cazul slabirii plmanilor si splinei.
Energia aurului poate fi folosita si prin ,,,apa medicinala de aur". Aceasta se prepar dintr-o bijuterie de aur (fara
pietre) care se introduce intr-un vas cu dou pahare de apa si se fierbe pana cand volumul apei scade la jumatate.
In timpul procesului de fierbere, energia electronilor de aur se va transmite apei. Din aceast ap se consum
zilnic cate o lingurita, de trei ori pe zi. Apa de aur are un efect ener gizant asupra inimii; pulsul slab devine
puternic i pronuntat. Apa de aur mbunteste memoria, inteligenta si capacitatea de perceptie si conduce la
trezirea constiintei.
Aurul are insa si proprietti ,,calorice" i, in consecinta, se va utiliza cu prudenta de catre oamenii cu constitutie
pitta. Unii oameni nu suporta aurul i f ac eruptii cand pielea vine in contact cu acesta; persoanele alergice la acest
metal trebuie s evite orice tratament cu aur.

Fierul
Exercita o influents pozitiv asupra maduvei oaselor, tesuturilor osoase, hemoglobinei, ficatului si splinei. El
stimuleaza formarea hemoglobinei si se foloseste in amestec cu cenusa in combaterea anemiei.
Folosirea lui se va face cu prudenta, doar cu acordul medicului i sub supravegherea acestuia, prin analize de
laborator.
Fierul este un mijloc eficient in cazul mririi ficatului sau a splinei. El intareste musculatura, tesuturile nervoase
si are proprietai de ntinerire.
Mercurul
Este un metal greu, cu efecte profunde. El permite excitarea sistemului enzimatic i are un efect de
,,transformare" si regenerare a tesuturilor. In mitologia Indiana, mercurul reprezinta samanta zeului Shiva.
Mercurul stimuleaza inteligena si trezete contientul. Nu se inghite! Nu se foloseste niciodata singur, ci in
amestec cu sulf. Efectul anumitor plante medicinale crete de mii de ori dac se administreaza mpreuna
cantitati infime de mercur si sulf. Datorita acestor doua substante, fortele tamaduitoarc ale plantelor ajung pan
la ,,canalele" si ,,esuturile" subtile ale corpului.
Folosit gresit, este foarte toxic, putand provoca moartea. Nu va fi folosit de cei neavizati, ci numai sub
indrumarea unui medic,
Argintul
Este de asemenea un metal important in Ayurveda. Argintul are proprietati racoritoare i este util in combaterea
excedentului de pitta.

Argintul activeaz fora si vitalitatea. El poate fi utilizat si n tratamentul perturbarilor tip vatta. In tratamentul
indivizilor de tip kapha, argintul trebuie folosit cu prudenta.
Argintul este folositor in tratamentul slabirii, febrei cronice, al starilor de siabiciune dupa febra, n gastrite,
inflamaii ale tractului digestiv, in hiperactivitatea vezicii biliare si n cazul sngerarilor excesive n timpul
menstruatiei.
Cenusa de argint este foarte indicat n bolile inflamatorii ale inimii si dereglarile functionale ale ficatului si
splinei. Apa de argint se obtine la fel ca si apa de aur. Pentru cresterea puterii si a vitalitatii, trebuie s se bea lapte
fiert intr-un vas de argint.
Staniul (cositorul)
Este un element natural de intinerire. Cenusa purificata de staniu se foloseste in combaterea diabetului,
gonoreei, sifilisului, astmului, infectiilor cilor respirtatorii, anemiei si bolilor de piele, precum i n bolile de
plmni i n blocajele de limfa.
Cositorul nu se inghite. Va fi folosit extern, doar in cantiti infime, de ctre persoane avizate si sub
indrumarea medicului.

Terapia cu pietre pretioase

si semipretioase
Valorificarea energiei curative a pietrelor pretioase si semipretioase se face fie prin purtarea lor sub form de
inele sau coliere, fie prin cufundarea lor peste noapte n ap, care va fi but a doua zi. Pietrele pretioase se pot
curi prin mentinere in ap srat timp de dou zile.
Datorit oscilaiilor lor pozitive si negative, pietrele pretioase degaja energie, dar o si absorb. Ele activeaza
centrele energetice ale corpului i ajuta in acest fel la dezvoltarea sensibilitatii.
n cele ce urmeaz, se prezinta o lista de pietre pretioase si semipreioase utile omului in functie de luna nasterii,
ca si descrierea proprietatilor si utilizarii pietrelor pretioase si semipretioase.

Pietrele corespunztoare fiecarei luni

Ianuarie
granat
Februarie
ametist
Martie
carneol
Aprilie
diamant
Mai
agat
Iunie
perle
Iulie
rubin
August
safir
Septembrie
adamantin
Octombrie
opal
Noiembrie
topaz
Decembrie
rubin
Utilizarea pietrelor preioase si semipreioase
Vindecare: ametist, carneol, perle.
Stimularea energiilor subtile: diamant, lapis lazuli, rubin.
Dezvoltarea creativitatii: carneol, perle.
Dezvoltarea capacitii psihice: lapis linquis.
Dezvoltarea capacitii de percepie: agat, beril.
Protecie general: beril, lapis linquis.
Protecie la frig: fluorin.

Protecie la mnie: perle, opal.

Agatul
Agatul are culori variate, mergnd de la alb la negru, si chiar roz. Protejeaza copiii de spaime i ajuta pe cei mici
la nvaarea mersului i mentinerea echilibrului. Aceasta piatra semipreioas stimuleaz constientizarea
spiritual.
Agatul este folositor in disfunciile kapha. El cuprinde elementele ,,eter, ,,aer" si foc". Aceasta piatra ar trebui
purtat la gt pe un lan de aur.
Ametistul
Aceasta piatr poate fi purpurie, albastrie sau violeta. Ametistul cuprinde elementele ,,eter" si apa". El confer
purtatorului su demnitate, dragoste, compasiune si sperana. Aceasta piatr semipreioasa este utila in cazul
disfunciilor vatta si pitta.
Ametistul trcbuie purtat la gt pe un lan de aur.
Berilul
Este de culoare galben, verde sau albastra. Berilul cuprinde ,,foc" si eter" Aceasta piatra activeaza pitta i ajuta la
combaterea excesulm de vatta si kapha. Berilul dezvolta inteligenta, puterea, prestigiul, ridic poziia social i
capacitatea de apreciere a valorii n arta si n muzic. Aceasta piatra se va purta la gt pe un lant de argint sau
montata ntr-un inel de argint pe inelarul stang.
Diamantul
Exista diamante incolore, albastre i roii. Energia acestei pietre foarte preioase conduce oscilaiile subtile spre
inima, creier i tesuturile profunde. Diamantul rou are o energie de foc ce activeaz pitta, iar cel albastru are o
energie rcoritoare, care calmeaza pitta i activeaz kapha. Diamantul incolor activeaz vatta i kapha i atenueaz
pitta.
Potrivit Ayurvedei, diamantul se pune seara intr-un pahar cu apa, care se bea a doua zi.
Dintre toate pietrele pretioase, diamantul are cea mai mare capacitate de ntinerire. Aduce purtatorului su
bunstare si dezvoltare spiritual. Favorizeaza trinicia relatiilor si de aceea este, din cele mai vechi timpuri asociat,
cu csnicia.
Diamantul cuprinde eter, ,aer, foc, apa i pmnt si trebuie purtat ntr-un inel de aur, pe inelarul drept. De
mentionat ca diamantele de calitate inferioara exercit o influen negativ asupra corpului.
Coralul (Corallum rubinum)
Aceast piatr pretioas, provenit din mare, colecteaz energia planetei Marte. Coralul nobil contine si carbonat de
calciu. El are efectul de a calma pitta. Este un remediu depurator al sangelui si ajuta la stpnirea sentimentelor de
mnie, furie si gelozie daca este purtat pe arttorul sau inelarul drept. Coralul cuprinde elementele ,,apa,
,,pmnt i ,,foc.
Granatul
Granatul face parte din familia silicatilor si poate avea diferite culori: rosu, brun, negru, verde, galben si alb.
Granatele rosii, galbene si brune au un efect incalzitor si sunt utile n cazul perturbarilor vatta si kapha. Granatele
albe i verzi sunt utile n dereglrile pitta, ca urmare a efectului rcoritor. Granatele rosii cuprind elementele
,,foc i ,,pmnt, cele verzi - elementele ,,foc si ,,aer , iar cele albe - elementul ,,apa. In cazul disfunctiilor
vatta si kapha, se va prefera purtarea granatelor intr-o montur de argint.
Carneolul
Acest cuart contine mici picturi de culoare rosie. Carneolul ajuta la oprirea sngerrilor si este cel mai bun mijloc
de depurare a sngelui. De asemenea, ajuta la dezvoltarea spiritual a copiilor.
Aceasta piatra este folositoare n tratamentul disfunctiei ficatului si splinei, ca si n anemii.
Carneolul cuprinde elementele ,,foc i ,,apa i ar trebui purtat pe un lant de aur, ct mai aproape de inim.

Lapis lazuli
Aceasta piatr semipreioasa poate fi albastra, violet sau verde. Foloseste in bolile de ochi.
Lapis lazuli este o piatra sacra. Ea confer for trupului, spiritului i contiinei i sensibilizeaza pe purtatorul
ei la vibratiile spirituale superioare.

Lapis lazuli cuprinde elementele ,,foc, ,,eter i ,,apa. Este eficace n disfunciile vatta i kapha i ar trebui purtat la
gt, pe un lant de aur.
Lapis linquis
Este o piatra cu proprieti asemntoare cu cele ale lapis lazuli. Este de mare ajutor n timpul meditaiei si
aduce noroc.
Adamantinul
Aceasta piatra alba sau cenuie preia energia Lunii, aa cum o indica asemanarea sa fizic cu Luna. Datorita
energiei sale racoritoare, adamantinul linisteste spiritul i este util n disfunctiile pitta. El cuprinde elementele
,,apa, ,,aer si ,,eter.
Adamantinul are o relaie directa cu sentimentele omului si are o influenta directa asupra elementului ,,apa din
corp. Un om care sufera de stres i de perturbri la lun nou sau lun plin ar trebui sa poarte un inel de argint
cu adamantin pe inelarul drept.
Adamantinul este folositor att n perturbarile vatta cat i cele ale pitta, dar nrautaete starea in disfunciile kapha.
Opalul
Aceasta piatra rosie, rosu-glbui sau galben-portocaliu ajut la dezvoltarea sentimentelor de bunvointa si prietenie
la copii. Opalul este piatra preioasa a zeilor i piatra dragostei, credinei, compasiunii, creativitii i a bunei
nelegeri n relaii.
El cuprinde elementele ,,ap", ,,foc" si ,,eter".
Aceasta piatra este folositoare n disfunctiile vatta si kapha si ar trebui purtata montata ntr-un inel de aur pe
inelarul drept sau pe un lan de aur la gt.
Perla
Aceasta piatra preioas este un produs de sidef, format n scoici. Perla mbina elementele ap, ,,pamant si
,,aer. Conine carbonat de calciu, are un efect racoritor si oscilaii linistitoare, vindecatoare. Perla poseda
proprietti anti-pitta si purific sngele. Perla se foloseste intern n cazul bolilor infecioase ale stomacului si
intestinului si poate fi folosita si in tratamentul hepatitei si litiazei biliare. Voma biliara poate fi tratat cu succes
cu cenusa de perle, dar numai sub indrumarea medicului.
Perla este un hemostatic si se foloseste n tratamentul unor perturbari cum sunt sngerarea gingiilor, voma cu
snge, snge n sputa si hemoroizi cu snge, scaun negru ca petrolul (n ,,za de cafea).
Perla are proprietai tonifiante si creste vitalitatea organismului. Energia electrica a perlei poate fi utilizata
sub forma de ap de perle. In acest scop, se pun peste noapte patru-cinci perle mici ntr-un pahar cu apa. Aceasta
apa se bea ca tonic n ziua urmatoare. Se amelioreaza n acest fel usturimea ochilor si usturimea la urinare. Apa de
perle este un antiacid natural si ajut n starile infecioase acute.
Perla este eficienta daca se poarta montata intr-un inel de argint pe inelarul drept.
Rubinul
Aceasta piatra preioasa roie creste puterea de concentrare si confera for spiritual. Rubinul ntareste inima.
Aceasta piatra cuprinde elementele ,,foc, ,,aer i ,,eter. Pitta reactioneaza negativ la aceasta piatra, care are
ns o influenta benefica n cazul excedentului de vata si kapha. Rubinul trebuie purtat intr-un inel de aur sau
argint pe inelarul stng.
Safirul
Safirul are culoarea violeta sau purpurie si are o actiune neutralizatoare asupra vata. Se foloseste pentru a
contracara efectele negative ale planetei Saturn si este un bun remediu la mbolnaviri cum sunt reumatismul,
sciatica, dureri nevralgice, epilepsie, isterie si toate disfunctiile vata.
Safirul cuprinde elementele ,,foc, ,,eter si ,,aer si ar trebui purtat prins ntr-un lant de aur la gt.

Topazul
Aceasta piatra poate fi de culoare galben pai, galben auriu, verzuie sau rosu albastrie. Ea accentueaza pasiunea
si domoleste teama.
Topazul confer forta si inteligenta. El cuprinde elementele ,,foc", ,,eter" si ,,aer" si ar trebui purtat pe aratatorul

drept, prins intr-un inel de aur sau la gat, pe un lant de aur.

Terapia prin culori

Asemanator metalelor si pietrelor preioase si semipretioase, si culorile poseda oscilatii energetice cu efecte
curative.
Terapia ayurvedic face uz si de puterea vindecatoare a culorilor. Cele sapte culori de baz vizibile n curcubeu
sunt ntr-o strnsa relatie cu diferitele ,,tesuturi ale corpului si cu umorile. Ca atare, efectele vibratiilor celor
sapte culori pot fi folosite pentru mentinerea echilibrului celor trei umori din corp.
Daca nfasuram un pahar cu ap ntr-o fie de hartie colorat si l expunem timp de patru ore la soare, apa se va
satura cu oscilatiile culorii respective. Aceasta ap poate fi folosit cu succes n scopuri curative. n terapia
ayurvedica, se folosesc culorile menionate mai jos.
Rou
Aceasta culoare are o relaie cu sngele. Are proprietatea de ,,ncalzire, stimuleaz formarea hematiilor i
accentueaz culoarea lor. Culoarea rosie produce caldura n corp i stimuleaza circulatia sanguin. Ea ajut la
pstrarea culorii pielii si furnizeaza energie tesuturilor nervoase si mduvei osoase.
Culoarea roie are un efect benefic n disfunctiile vata si pitta. Dac ns expunerea la rosu dureaza prea mult, se
poate aglomera prea mult pitta n anumite parti ale corpului, ceea ce conduce la inflamatii. O expunere excesiv
la rosu poate avea ca urmare o conjunctivit.
Portocaliu
Ca si rosul, portocaliul are un efect de inclzire si poseda energie vindecatoare. El permite cautatorului spiritual s
renunte la lume, dar, concomitent, confer organelor sexuale energie si putere. Drept urmare, portocaliul ar trebui
folosit n corelare cu abstinenta sexuala, pentru a transforma aceasta energie sexual in Contiinta Suprema. Cel
care nu triete n abstinenta sexuala va suferi prin folosirea culorii portocalii o excitatie sexual excesiva.
Portocaliul este folositor n cazul disfunctiilor vata si kapha. Aceast culoare rezolva congestiile i mentine luciul
natural al pielii.
O folosire excesiva a portocaliului poate conduce la perturbari pitta.
Galben
Expunerea la aceasta culoare asigura ridicarea energiei spre unele dintre chakrele importante. Pe plan spiritual,
culoarea galben este legat de moartea totala a ego-ului. Folosirea neavizata a acestei culori provoaca o
acumulare excesiva a secretiei bilei n intestinul subtire si poate conduce la disfunctii pitta.
Galbenul are o actiune benefica in cazul excedentului de vata sau kapha.
Verde
Aceasta culoare are un efect linititor asupra spiritului i genereaza o senzatie de prospetime. Verdele linisteste
sentimentele si aduce multumire sufleteasca. Verdele are o actiune linistitoare si n cazul excesului de vata i
kapha. El poate ns deregla pitta.
Folosirea excesiva a verdelui stimuleaza bila si poate conduce la litiaza biliara.
Albastru
Aceasta este culoarea constiintei pure. Ea exercita o influenta linititoare asupra trupului si spiritului. Albastrul
stimuleaza pigmentatia pielii i are efecte benefice n cazul disfunctiei ficatului si perturbrilor pitta.
Folosirea excesiv a acestei culori poate conduce la dereglari vata i kapha i poate provoca congestii cerebrale.
Indigo
Aceasta culoare este util n cazul disfunciilor vata i kapha, dar poate provoca disfunctii pitta. Are un efect
linistitor.
Violet
Aceasta este culoarea constiinei cosmice care conduce la trezirea constiintei umane. Ea genereaza senzaia de
usurinta in corp i deschide poarta perceptiei. Violetul are efecte favorabile n cazul disfunciilor pitta i kapha, dar

n cazul unei utilizari excesive poate conduce la perturbari vata.

VRACI I IMPOSTORI
n capitolele anterioare au fost descrise premisele pentru a fi un medic bun. Acum este cazul s se spun cateva
cuvinte despre o grup special - impostorii, care din pacate sunt foarte numerosi.
Impostorii apar nu numai n medicina, ci si in alte meserii, dar nicaieri nu pot produce atatea daune ca in
acest domeniu, caci aici ei se joaca cu viata oamenilor.
Impostori au existat dintotdeauna, desi au fost supusi unor critici acerbe. Existenta vracilor si impostorilor sar explica prin faptul ca medicul ocupa un rang prioritar n societate. Ca urmare a capacitatilor sale, el devenea
un prieten si sftuitor al pacientului, postura care le aducea respectul celorlalti.
Meseria era i foarte bnoas si genera invidia celor ce-si doreau o asemenea pozitie fr s aiba capacitatea i
premisele necesare. Asemenea oameni deveneau vraci impostori si compensau lipsa cunostintelor printr-un
comportament insolent si prin mbracminte stridenta, profitand de credulitatea oamenilor.
Un mare intelept Indian, Caraka defineste impostorii ca ,,nite oameni saraci cu duhul, dar vicleni, care
purtnd cu ei instrumente si carti medicale - asa cum fac medicii cu experienta - strabat tara, se lauda in fata
poporului nestiutor si iau n derdere cunostintele inteleptilor".
Atunci cand intalnesc oameni cu adevarat nvatati, impostorii se indeprteaza, aruncndu-le priviri ntunecate.
Ei nu infrunta niciodat un medic adevrat, pentru a nu-si descoperi ignorana. Un animal care este constient de
importanta lui n raport cu animalele mai slabe se va purta ca un lup, dar isi da arama pe fat cnd ntalnete un
lup adevarat. La fel se demasca un impostor care se prezinta in fata poporului nestiutor drept medic, atunci
cand da de un medic adevrat.
Mai departe se spune despre impostori: ,,Ei alearga pe strazi in cautarea unui camp de actiune. In momentul
n care aud despre un bolnav, vin in fuga si isi lauda cunostintele. Ei ncearca s se introduca la prietenii
bolnavului prin mici atentii, soapte si linguseli si pretind cu voce tare ca nu asteapt o recompens mare.
Atunci cand li se incredinteaza un caz, cauta prin toate mijloacele de care dispun sa-si ascunda ignoranta, iar
daca nu sunt in stare sa vindece o boala, dau vina pe comportamentul sau slaba recompensa material a
pacientului. Daca observa ca pacientul este in pericol, ei isi iau talpasita si pleaca din localitate". Charaka mai
spune: ,,Daca sunt indeplinite premisele de baza pentru tratamentul unei boli, care necesita terapie si ingrijire,
aceasta va disparea; daca boala nu se amelioreaza, vina este a aa-zisului medic, care este un impostor incapabil".
Despre impostori, Charaka spune cu asprime: ,,Pentru cine isi arog nemeritat prestanta si comportamentul
unui medic, este mai bine sa bea venin de cobra sau sa inghita bile de fier inroite decat sa-si insuseasca hrana,
bautura sau banii unui om care 1-a chemat in ajutor. Un impostor ar face mai bine sa se arunce in fo c decat sa-1
oblige pe un bolnav sa-i urmeze tratamentul. In anumite conditii se poate supravietui unei lovituri de trznet,
dar nu exista sperant de scapare in cazul efectelor negative ale medicamentelor prescrise de impostori. Ca
urmare, nici un om ce isi doreste sanatate si viata lunga nu ar trebui sa ia medicamentele prescrise de un medic
care nu are habar de medicina. Incurajat de vindecarea cu succes a pacientilor carora destinul le-a permis sa
supravietuiasca, impostorul se grabete si la alti pacienti, a caror viat este poate mai scurta. Pacientul intelept
trebuie sa evite asemenea vraci necoliti, care i dau aere de medic pentru a-si asigura traiul. Ei seamana cu un
arpe umflat cu aer". Mai trziu impostorii au fost numiti ,,Yama" (frati mai mari) caci ei luau nu numai viata
pacientilor, ci si averea lor. Nu oricine poate deveni un medic excelent i nu oricine obtine o autorizatie pentru
practicarea meseriei de medic, chiar si dupa ani de practica si studiu. Drept urmare impostorii lucreaza pe
ascuns i i aleg victimele dintre oamenii simpli si netiutori. Este datoria guvernului sa se ocupe de aceasta
problema. Daca se analizeaza descrierea detaliata a activitatii ascunse a impostorilor asa cum o face Charaka,
devine clar ca n timpurile lui acest control guvernamental a existat.
Aceasta carte nu poate transforma un nestiutor n medic ayurvedic. Este bine sa se tina seama de acest
lucru, pentru ca persoana ce se limiteaza la informatiile culese din acest volum sa nu devina ea insasi un
impostor.

Mijfoace terapeutice simple

Abcese
Pentru a face abcesul s coaca, se foloseste un terci de ceapa sau un terci obtinut din cate o jumtate de linguri de
ghimbir si sofran mcinate, aplicat direct pe locul in care se formeaza abcesul.

Acnee
Se ia cate o jumatate de lingur de sofran indian si lemn de santal mcinat si se adaug ap pn se formeaz un
terci care se aplica extern. Se mai poate bea, de dou ori pe zi, o jumatate de ceasc de zeam de aloe pan cand
pielea redevine curat.
Arsuri
Se aplica local fie gel proaspat de aloe cu o priza de sofran macinat, fie ghee sau ulei de nuc de cocos.
Astm
Se recomanda ceaiul din lemn dulce si ghimbir. Se ia cate o jumatate de lingurita din fiecare planta la o ceasca de
apa.
Alt remediu pentru uz intern consta dintr-un sfert de ceasca zeama de ceapa amestecata cu o lingurita de miere
si jumatate de lingurita de piper negru. Acest mijloc aduce ameliorare n cazuri de tuse, congestie respiratorie
sau respiraie grea.
Balonri

Se dizolva un varf de cufit de bicarbonat de sodiu intr-un pahar cu ap si se adaug zeama de la o jumatate de
lamaie si se bea.
Bulimie

Bulimia este o reactie psihica. Se recomanda consumarea mancrurilor usoare ca: mei, tapioca sau secara, care
nu favorizeaza cresterea in greutate. Dac ingrarea a i avut loc, se poate prji o linguri de anason sau
coriandru cu o priz de sare si apoi se va mnca acest amestec. Se mai poate bea o ceasca de apa calda la care s-a
adaugat o priza de sare si zeama de la o jumatate de lamaie.
Constipaie

Fie se bea ceai de frunze de senna (un fel de scorisoar), fie se ia o linguria de ghee n lapte cald, inainte de
culcare. O alta modalitate de a combate constipaia este consumarea unui ceai de semine de in. Se fierbe o lingur
de semine de in la o can de apa si se bea seara, nainte de culcare.
Crampe menstruale
O linguri de gel de aloe cu dou prize de piper negru se iau de trei ori pe zi pn dispar crampele.
Diaree
Se amesteca iaurt cu apa in proporii egale, se adaug puin ghimbir proaspat (cca, 1/2 linguria) si se bea. Se mai
poate bea cafea neagr cu zeama proaspt de lamaie.
Un alt mijloc sunt fulgii de ovz care se amesteca ntr-o ceasca de ceai cu doua lingurie de semine de mac.
Amestecul se fierbe, i se adaug o priza de muscat si se mnnc.
Dureri de cap
Pentru a calma durerile de cap, se face un terci dintr-o jumtate de linguria de ghimbir care se aplica pe frunte
cald. Ar putea aparea o senzaie de arsur, care nu are nsa urmari dunatoare. O alta metoda consta in analizarea
respiraiei. Trebuie sa se constate dac expiraia printr-o nar este mai puternic decat prin cealalta. In acest caz
se nchide nara cu expiraie mai puternic si se respir prin cealalta pana cand durerile de cap dispar.
Urmatoarele metode pot fi folosite la alte feluri de dureri de cap. Durerile de cap datorate sinusurilor au o
legtura cu kapha si pot fi tratate prin aplicarea unui terci de ghimbir pe frunte si pe sinusuri. Durerile de cap
frontale indic un excedent de pitta in stomac. Remediul este un ceai fcut din cate o jumtate de linguri de
chimion si coriandru la o ceac cu apa. In acelasi timp, se poate aplica pe timple un terci din lemn de santal.
Durerile n partea posterioar a capului snt un indiciu pentru prezenta toxinelor in intestin. Se amestec o lingurita
de seminte de in cu un pahar de lapte cald si se bea inainte de culcare. Concomitent, se aplic un terci de ghimbir n

spatele urechilor. Durerile de cap pot aparea si din cauza modificarilor energetice din corp sau prin sentimentele
nbusite, care se rsfrng asupra tesuturilor conjunctive profunde.
Dureri de gat
Se introduc ntr-un pahar cu ap fierbinte un sfert de linguri de sofran mcinat si o priz de sare. Cu soluia
obinuta se face gargara, dupa ce a ajuns la o temperatur suportabil pentru corp, pentru a nu se produce arsuri n
gura sau n gat.
Dureri de spate
Se aplica local terci de ghimbir si apoi ulei de eucalipt.
Dureri de urechi
Se picura n ureche trei picaturi de ulei de usturoi. Se mai poate face un amestec dintr-o linguri de zeama de
ceap cu o jumatate de linguri de miere si se introduc cinci pana la zece picaturi n ureche.
Eczeme
Se bea un ceai de coriandru: o linguri de boabe de coriandru la un pahar de ap.
Eructaie (rgit)
Se iau dou pri miere la o parte ulei de ricin. Se folosete i pranayama.
Extenuare
Se bea un pahar de apa cu nuca de cocos sau suc de struguri. Se mai pot fierbe trei curmale n 200 ml de ap. Se
bea apa rezultata.

Gingivita
Se bea zeama de la o jumatate de lamaie ntr-un pahar de ap. De asemenea, se poate masa gingia cu ulei de nuca de
cocos.
Hemoragii externe
Se aplic extern gheata sau terci din lemn de santal. Se poate aplica local si cenusa neagra de la un tampon de
vata ars (bumbac curat).
Hemoroizi
Se bea zilnic o jumtate de ceasc de zeama de aloe pn dispar hemoroizii.
Indigestii
Se zdrobeste un cel de usturoi cu o priz de sare si o priza de bicarbonat sau se bea un sfert de ceasc de zeam
de ceap cu o jumatate de lingurita de miere si o jumtate de linguri de piper negru.
Insomnie
Se face un ceai dintr-un sfert de lingurita nuc de muscat la o ceasc de ap. Ajuta si masajul bland al talpilor cu ulei
de susan sau frecarea pielii capului cu ulei; se mai pot picura cinci pn la zece picturi de ulei cald n fiecare ureche.
Se poate bea o ceasc de lapte cald cu zahar candel sau miere. Un bun somnifer este si ceaiul de musetel (infuzie
dintr-o lingur de musetel la o cana de ap fierbinte).
Intoxicaii
Se ia o jumatate de linguri de ghee sau o jumtate de linguri de lemn dulce macinat.

Miros urt n gura

Daca simpla spalare, regulata, pe dini, nu da rezultate, se cur cavitatea bucal cu lemn dulce si se mnnc
seminte de anason. Se mai poate bea o jumatate de ceasca de zeama de aloe pana respiraia devine din nou
proaspata.
Rceal
Se fierbe o linguria de ghimbir ntr-un litru de apa si se inspira vaporii rezultai. Un mijloc eficace mpotriva
racelilor este fiertura de frunze de eucalipt. In cazul n care nasul este nfundat, congestia se resoarbe daca
exteriorul nasului se maseaza cu ulei de eucalipt. Se poate folosi radacina macinata de obligeana ca praf de
prizat. Se ia cate o priza intre degete pentru fiecare nara.
Sinuzita
Se aplica un terci de ghimbir pe locul respectiv sau se inspira n nas o priz de radacina de obligeana.
Somn excesiv
Se bea cafea, ceai negru sau radacina de obligean inainte de culcare. Se mananc mai putin la cin, care se ia mai
devreme. Daca problema persista, este necesara consultarea unui medic.
Stri de oc (lein)
Se inspira vaporii unei cepe proaspt sparte sau radacina de obligean macinata.
Umflturi
Se bea ap de secara, care se obtine din patru parti apa si o parte secara, se fierbe si se strecoara. Este bun si
ceaiul de coriandru.
La umflaturile externe se amesteca doua pri de sofran mcinate cu o parte sare, apoi se aplica pe locul afectat.
Usturimi ale ochilor
Se freaca talpa piciorului cu ulei de ricin sau se picura trei picaturi de ap de trandafiri n ochiul afectat. Se mai
poate aplica pe ochi gelul proaspt de aloe.
Tuse
Se face gargara cu un pahar de apa calda la care s-au adugat o priz de sare si dou prize de sofran macinat. De
asemenea, se poate suge o cuisoara cu o buctica de zahar candel. Cand incepe expectoratia, se face un ceai
dintr-o priz de cuisoare, o priz de scortisoar si o jumatate de lingurita de ghimbir, peste care se toarn apa
clocotita.
Vjit n urechi
Se picur n urechi trei picturi de ulei de cuisoare.

ANEXA B
Alimente antidoturi
Produse lactate
Aliment
Brnz

Efecte negative

Antidot*

Mrete volumul de sput i

congestiile; provoac disfuncii
pitta i kapha.

Piper negru, ardei sau piper

Cayenne

Ou

Accentueaz pitta; n stare crud

conduc la accentuarea kaphei.

Ptrunjel, ofran indian i ceap

ngheat

Mrete cantitatea de sput,

provoac congestii.

Cuioare sau nucoar

Smntn

Mrete cantitatea de sput,

provoac congestii.

Coriandru sau nucoar

Iaurt

Mrete cantitatea de sput,

provoac uneori congestii.

Chimion sau ghimbir

Pete i carne
Aliment

Efecte negative

Antidot*

Pete

Accentueaz pitta

Nuc de cocos, lmie

Carne roie

ngreunarea digestiei

Piper de Cayenne, cuioare sau

ardei

Cereale
Aliment

Efecte negative

Antidot*

Ovz

Mrete kapha i esuturile adipoase ofran, semine de mutar sau

chimion

Orez

Mrete kapha i esuturile adipoase Cuioare sau boabe de ghimbir

Gru

Mrete kapha i esuturile adipoase Ghimbir

Legume
Aliment

Efecte negative

Antidot*

Legume n teci

Provoac balonri i flatulen

Usturoi, cuioare, piper negru,

piper de Cayenne, ghimbir, sare
sau ardei

Varz

Provoac balonri

Se fierbe n ulei de floarea

soarelui, cu semine de mutar i
ofran

Usturoi

Accentueaz pittai

Nuc de cocos ras i lmie

Salat verde

Provoac balonri

Ulei de msline cu zeam de

lmie

Ceap

Provoac balonri

Fiart cu sare, lmie, iaurt sau

semine de mutar

Cartofi

Provoac balonri

Ghee cu boabe de piper

Roii

Mresc kapha

Lmie sau chimion

Fructe
Aliment

Efecte negative

Antidot*

Avocado

Mrete kapha

ofran, lmie, usturoi i piper

negru

Banane
Fructe uscate

Mresc pitta i kapha

Nucoar
Provoac uscciune, pot provoca Se nmoaie n ap
disfuncii vata

Mango

Provoac diaree

Ghee cu nucoar

Pepene galben
Pepene verde

Provoac retenie de lichide

Provoac retenie

Nuci de cocos rase cu coriandru

Sare cu ardei

Aliment

Efecte negative

Antidot*

Nuci

Provoac balonri, accentueaz

pitta

Se nmoaie peste noapte i se

fierb cu ulei de susan i ardei

Unt de arahide

Greu digerabil; efect de

ncleiere; provoac dureri de
cap

Ghimbir sau praf de chimion

Aliment

Efecte negative

Antidot*

Alcool

Excitant, efect de extenuare

linguri de chimion sau se

mestec nainte de consum boabe
de nucoar

Ceai negru

Excitant, efect de extenuare

Ghimbir

Cacao

Excitant cu efect extenuant

asupra organismului

Nucoar sau chimion

Cafea

Excitant, cu efect ulterior

extenuant asupra organismului

Nuca de muscat mcinat

mpreun cu nucoar

Floricele de porumb

Provoac uscciune i balonri

Se adaug ghee

Dulciurile
Tutun

Accentueaz congestiile
Provoac dereglri de pitta i
kapha

Ghimbir uscat mcinat

Rdcin de obligean sau
semine de elin

Nuci i semine

Diverse

*)Antidoturile se vor aduga la gtit sau se vor consuma concomitent.