Natur static

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Natura static sau natura moart este reprezentarea n artele vizuale a unor obiecte nensufleite,
din natur sau ordonate n mod voluntar. Prin definiie, natura moart este un gen de reprezentare
grafic sau pictural a unui grup de obiecte inanimate naturale, ca de exemplu glastr cu flori, fructe
sau legume aezate pe o fructier, vnat, o vaz, sticl, amfor, o narghilea, pahare, farfurii, piese
la care sunt asortate uneori i cri, un ziar mpturit, ntr-o combinaie artificial i un element textil
ori dou, ca suport cromatic s.a.m.d.

Etimologie[modificare | modificare surs]

Termenul a nceput s fie utilizat abia prin secolul al XVI-lea.
Astfel, Giorgio Vasari folosete expresia cose naturali ("lucruri naturale") cnd se refer la picturile
lui Giovanni da Udine. Prin Flandra de la mijlocul secolului menionat circul termenul stilleven,
adoptat curnd de germani ca Stilleben i apoi de englezi sub forma still-life. n romn, termenul
provine din francezul nature morte.

Istoric[modificare | modificare surs]

Antichitate[modificare | modificare surs]

Acest tip de pictur poate fi gsit n interioarele mormintelor egiptene. Erau reprezentate obiecte
care ar fi servit n viaa de dincolo a celor decedai.
n Grecia antic, apogeul acestui gen este atins prin secolele al III-lea i al II-lea .Hr. Lucrrile
respective nu au supravieuit timpului, fiind doar menionate n diverse scrieri.

Paul Cezanne - Vaza cu flori - 1876. Cezanne a pictat putine flori. "Vaza cu flori" este unul dintre tablourile
cele mai cunoscute cu aceasta tema. Originalul esta gazduit in prezent la "The National Gallery of Art,
Washington.

Claude Monet - Vaza cu flori - 1880. Chiar daca sunt realizate in atelier, naturile statice reflecta influenta
peisajelor, pe care Claude Monet le-a experimentat de multe ori. Exercitiile in diferite tehnici ale picturii au dus la
finetea contururilor obiectelor. Maniera in care exploata diferite posibilitati ale manuirii pensulei si folosirea luminii
pentru a da viata volumelor florilor si felul in care culorile reflecta lumina, sint tehnici ale lui Monet. Lucrarea
originala este detinuta de Courtauld Institute Galleries, din Londra.
Pierre Auguste Renoir - Trandafiri si iasomie in vaza de portelan - 1881. Renoir a insistat asupra impresiei
generale a dispunerii obiectelor pe care o face asupra ochiului. In vederea acestui lucru nu a conturat clar
detaliile, multumindu-se sa infatiseze aspectul exterior. A stiut ca doua pete de culoare asternute una langa alta
pe panza se influenteaza reciproc, ca o culoare vie cheama ca un ecou o culoare complementara. In natura
statica cu vaza de flori, raporturile nuantelor sunt echilibrate. Renoir nu a nesocotit nici forma reala a obiectelor,
tangibilitatea si ponderabilitatea lor, insa a insistat in sublinierea unei pulsatii a ambiantei picturale.
Vincent Van Gogh - Trandafiri - 1890. Pictura este una dintre cele mai frumoase naturi statice realizate cu
putin timp inainte de plecarea de la azilul Saint - Remy. Compozitia are un puternic dinamism emotional sustinut
de ritmurile liniare impetuoase si miscarea framantata a tuselor. Linistea orizontalei este tulburata de diagonale si
ritmuri agitate. Prin acordurile cromatice delicate, Van Gogh demonstreaza plasticitatea materiei picturale. Desi,
in unele cazuri atribuia semnificatii florilor, pentru trandafiri nu a specificat nici o asociere. E limpede insa ca apar
ca o celebrare a vietii si a reinnoirii.
Vincent van Gogh - Ramuri de migdal inflorit -1890. Vincent Van Gogh picteaza aceasta lucrare cu ocazia
nasterii unui nepot, folosind pentru redarea simbolului noii vietii unul dintre subiectele sale preferate: ramurile
inflorite pe fundalul cerului albastru.
Paul Cezanne - Natura statica cu mere si portocale- 1895-1900. Naturile statice cu fructe revin ca un
laitmotiv in creatia lui Cezanne. Amintim de exemplu compotiera albastruviolet in care se pun de obicei
radacinile de ginseng, piesa ce reprezinta un obiect de recuzita des utilizat de catre pictor (acest vas se afla
prezent pe cel putin zece tablouri). Langa obiectele neinsufletite, Cezanne plaseaza fructele gradinii. Perele si
merele corespund cel mai bine scopului, datorita faptului ca dureaza. Artistul lucreaza foarte incet, de aceea nu
poate picta obiecte care se strica repede.
Paul Cezanne - Natura statica cu fructe -1879-82. Naturile statice cu fructe revin ca un laitmotiv in creatia lui
Cezanne. Amintim de exemplu compotiera albastruviolet in care se pun de obicei radacinile de ginseng, piesa
ce reprezinta un obiect de recuzita des utilizat de catre pictor (acest vas se afla prezent pe cel putin zece
tablouri). Langa obiectele neinsufletite, Cezanne plaseaza fructele gradinii. Perele si merele corespund cel mai
bine scopului, datorita faptului ca dureaza. Artistul lucreaza foarte incet, de aceea nu poate picta obiecte care se
strica repede. Ulei pe panza, in prezent la Hermitage, St. Petersburg.
Vincent van Gogh - Irisi in vaza -1890. "Nu pot sa lucrez fara un model. As vrea sa spun ca ii intorc
neindurator spatele si ma intorc la studiul pentru pictura, aranjand culorile, marind si simplificand. In materie de

forma imi e teama ca ma indepartez de posibil si de real". Lucrarea originala se afla la "Van Gogh Museum" din
Amsterdam.
Claude Monet - Flori si fructe - 1869. Chiar daca sunt realizate in atelier, naturile statice reflecta influenta
peisajelor, pe care Claude Monet le-a experimentat in decursul verii anului 1869, in timp ce locuia in Bougival pe
malul raului Senna. Exercitiile in diferite tehnici ale picturii au dus la finetea contururilor obiectelor. Maniera in
care exploata diferite posibilitati ale manuirii pensulei si folosirea luminii pentru a da viata volumelor florilor, a
fructelor si a fetei de masa si felul in care culorile reflecta lumina, sunt tehnici ale lui Monet, inovatii picturale care
stau la baza Impresionismului care a urmat.

Vincent van Gogh - Floarea-soarelui - 1888. Numele lui van Gogh a devenit pentru totdeauna asociat cu cel
al florii soarelui. Aceasta pictura face parte din seria de tablouri reprezentand floarea soarelui, creata de Vincent
in august si septembrie 1888. Initial, artistul le-a creat in ideea de a-si decora studioul din Casa Galbena din
Arles. Mai tarziu insa a decis ca rolul lor sa fie acela de a decora camera de musafiri pregatita pentru Paul
Gauguin.

Vincent van Gogh - Douasprezece floarea-soarelui intr-o vaza - 1888. Numele lui van Gogh a devenit
pentru totdeauna asociat cu cel al florii soarelui. Aceasta pictura face parte din seria de tablouri reprezentand
floarea soarelui, creata de Vincent in august si septembrie 1888. Initial, artistul le-a creat in ideea de a-si decora
studioul din Casa Galbena din Arles. Mai tarziu insa a decis ca rolul lor sa fie acela de a decora camera de
musafiri pregatita pentru Paul Gauguin.
Edouard Manet - Bujori in vaza - 1864. Manet dovedeste gustul pentru culorile deschise, pentru trasatura de
penel larga si spontana. Utilizeaza tonuri plate, rezuma suprafata unui volum in cateva planuri esentiale.
Contururile ca si culorile vibreaza, formele sunt dense.

sensibilitatea pictorului tefan Luchian dar i din profunzimea i clar obscurul florilor pictate
de Nicolae Grigorescu.
Pictur - Pallady, Theodor. Natur static (Ceainicul negru)

Natur static cu fructe de Nicolae

Grigorescu
Nscut n anul 1886, la Brlad, pictorul romn Nicolae Tonitza a creat numeroase
opere ce reflect un ideal estetic clasic, cultul frumosului i o art neleas ca expresie
a permanenei valorilor spirituale. Tonitza a frecventat la Paris atelierul lui Pierre Laprade
i i gsete repede drumul spre originalitate.

Cci un artist, mai nainte de a produce, contempl; contempl timp ndelungat,

contempl cu smerenie natura care-l nconjoar; viaa care se agit n juru-i i din care
el face parte cu tot sufletul i tot trupul lui, mrturisea pictorul romn.
n uleiul pe carton Natur static cu legume, semnat stnga sus, cu brun, Tonitza,
identificm afinitatea lui Tonitza pentru materialitatea ceramicii romneti. Tonurile
teroase l apropie de motenirea spiritual i pictural a lui tefan Luchian.
Pierre Auguste Renoir - Buchet de crizanteme - 1885. Artistul se remarca in special datorita armoniei liniilor, stralucirii
culorilor si sarmului intim cu care prezinta o larga varietate de subiecte. Era interesat sa picteze atat figuri umane, cat
si peisaje sau naturi statice. La Renoir, compozitia si plasticitatea formelor nu se subordoneaza incercarii de a reda
efectele luminii. Dincolo de subiect, preocuparea principala este exprimarea generoasa ori senzuala a dragostei de
viata, a tineretii si a petrecerii.

Pierre Auguste Renoir - Mere si flori- 1895. Fata de cele mai simple elemente ale vietii de fiecare zi, Renoir are o
atitudine de sinceritate. Ceea ce atrage atentia in acest tablou este intrepatrunderea si fluiditatea tuselor. Obiectele
nu sunt asezate dupa o ordine riguroasa, ci sunt aduse in primul plan cu o vaga sugestie de decor. Din corelarea
volumelor, artistul extrage o armonie muzicala. Pe suprafata neteda este redata reflectia obiectelor fara insa a fi
precizata sursa de lumina.

Pierre Auguste Renoir - Trandafiri si iasomie in vaza de portelan - 1881. Renoir a insistat asupra impresiei generale a
dispunerii obiectelor pe care o face asupra ochiului. In vederea acestui lucru nu a conturat clar detaliile, multuminduse sa infatiseze aspectul exterior. A stiut ca doua pete de culoare asternute una langa alta pe panza se influenteaza
reciproc, ca o culoare vie cheama ca un ecou o culoare complementara. In natura statica cu vaza de flori, raporturile
nuantelor sunt echilibrate. Renoir nu a nesocotit nici forma reala a obiectelor, tangibilitatea si ponderabilitatea lor, insa
a insistat in sublinierea unei pulsatii a ambiantei picturale.