Prelegerea 18

Coduri - tablou
18.1

Definirea codurilor tablou

In Prelegerea 3 au fost definite codurile - produs. Desi constructia prezentata era

cunoscuta din anii 0 60, dezvoltarea acestei clase de coduri a fost exploziva abia dupa
trei decenii, odata cu introducerea pe piata a telefoniei mobile. Acum s-a aratat ca
orice cod - bloc poate fi generat finit recursiv, folosind o varianta de coduri produs.
Sa consideram o clasa particulara de coduri - produs binare, n care n1 = k1 +
1, n2 = k2 + 1 (deci singurul simbol de control este bitul de control al paritatii).
Acest cod este generat de produsul Kronecker a doua matrici de forma

Gp,p+1

1 0 0 ... 0 1

0 1 0 ... 0 1

=
..

(1)

0 0 0 ... 1 1
unde p = k1 , k2 .
Un astfel de (n1 n2 , k1 k2 ) - cod are distanta d = d1 d2 = 22 = 4, deci corecteaza
o eroare si detecteaza doua erori. Chiar daca n scrierea liniara a cuvintelor - cod
ultimul simbol de control se poate elimina (el este de fapt suma modulo 2 a bitilor
de control de pe ultima linie si coloana) distanta se reduce la 3, deci capacitatea de
corectare a unei erori ramane.
Exemplul

!18.1 Fie un (3, 2) - cod binar sistematic, generat de matricea G =

1 0 1
. Codul produs (3, 2)(3, 2) = (9, 4) va avea ca matrice generatoare
0 1 1

1 0 1 0 0 0 1 0 1
0 1 1 0 0 0 0 1 1

G0 = G G =

0 0 0 1 0 1 1 0 1
0 0 0 0 1 1 0 1 1
Daca a = 1001 este un mesaj de informatie, el se codific
a n
x = aG0 = 101011110, sau folosind forma matriciala:
1 0 1
x = 0 1 1 = 101011110
1 1 0
caracterele de control fiind subliniate, iar cuvantul - cod este transmis linie cu linie.
193

194

18.2

PRELEGEREA 18. CODURI - TABLOU

Structura de retea a codurilor tablou

In cadrul codurilor convolutionale s-a definit o structura de retea pentru facilitarea

codificarii, decodificarii, detectarii si corectarii de erori (Prelegerea 17). Aceasta
structura se poate extinde cu mici modificari si la codurile liniare.
Fie C un (n, k) - cod liniar care se poate reprezenta printr-un cod - tablou. Lui
i se asociaza un graf orientat cu arce marcate. Varfurile grafului sunt partitionate
n coloane V0 , V1 , . . . , VNc 1 (Nc n + 1). O coloana Vi contine multimea starilor
la care se poate ajunge la momentul i. Fiecare arc U pleaca dintr-o stare qj Vi si
ajunge la o stare qm Vi+1 (i 0); n acest caz, qm este succesorul lui qj , iar qj este
predecesorul lui qm . Arcul este marcat cu o pereche (U )/(U ), unde (U ) Zq este
un mesaj de informatie, iar (U ) Zq este mesajul - cod corespunzator (de obicei
ele se reduc la cate un singur caracter).
Propriet
ati:
(a) V0 = {q0 }, VNc 1 = {qNc 1 }; deci, orice retea pleaca dintr-o stare unica q0
(r
ad
acina) si ajunge de asemenea ntr-o stare unica qNc 1 (tinta);
(b) Orice stare este accesibila din radacina prin cel putin un drum;
(c) Din orice stare se poate ajunge la tinta prin cel putin un drum.
Numim drum prin retea un drum de la radacina la tinta. Printr-o retea se pot
cataloga toate cuvintele unui cod liniar reprezentabil sub forma de cod - tablou.
Orice cuvant - cod corespunde unui drum unic prin retea. Deci o astfel de retea va
contine q k drumuri distincte. Fiecare astfel de drum are doua marcaje:
(i) concatenarea marcajelor de informatie (U ) ale fiecarui arc U al drumului;
aceasta secventa formeaza mesajul de informatie care se codifica.
(ii) concatenarea marcajelor (U ) ale fiecarui arc U al drumului; ele formeaza
cuvantul care codifica secventa de informatie.
In acest fel, operatia de codificare sau decodificare (fara corectare de erori) se
reduce pentru fiecare mesaj de informatie (cod) la determinarea acelui drum prin
retea, marcat de mesajul respectiv.
Sa consideram numai (n1 n2 , k1 k2 ) - coduri - tablou binare (generalizarea la
cazul nebinar se face fara probleme deosebite). Pentru aceste coduri se pot construi
evident mai multe structuri de retea; vom considera aici numai retele cu un numar
minim de stari pe fiecare coloana. Constructia unei astfel de retele va necesita
Ns = 2min{k1 ,k2 }
stari (reamintim, aici ki = ni 1, i = 1, 2). Procedura de generare ([8]) a retelei
este:

18.2. STRUCTURA DE RET

EA A CODURILOR TABLOU

195

1. Fie n1 = min{n1 , n2 } (pentru cazul invers se procedeaza similar);

2. Se determina numarul Ns de stari si numarul Nc de coloane prin relatiile
Ns = 2n1 1 ,

Nc = n2 + 1;

3. Pentru fiecare coloana Vp (0 p Nc 1) se noteaza elementele (starile)

sale prin (A)p = (a1 a2 . . . ak1 )p , unde ai Z2 ;
4. Radacina retelei este (00 . . . 0)0 , iar scopul este (00 . . . 0)Nc 1 ;
5. Pentru orice pereche de stari (A, B) Vp Vp+1 (0 p < Nc 2), se
marcheaza arcul corespunzator cu p (A, B)/p (A, B) definite p (A, B) =
(A)p + (B)p+1 , p (A, B) = p (A, B)c1 , unde c1 este bitul de paritate al
secventei p (A, B) iar suma se realizeaza n Z2 .
6. Arcele care leaga starile A VNc 2 de tinta au Nc 2 (A, B) =
, Nc 2 (A, B) = (A)Nc 2 c1 unde c1 este bitul de paritate al secventei
(A)Nc 2 care defineste starea A.
Exista 2k1 k2 drumuri distincte prin retea, fiecare corespunzand unui cuvant - cod
unic. Procedura poate fi extinsa usor la codurile produs cu mai multe simboluri de
control.
a codului tablou (3, 2)(3, 2) (deci n1 =
Exemplul 18.2 Sa construim reteaua asociat
n2 = 3, k1 = k2 = 2, d = 4). Ea va avea Ns = 2n1 1 = 231 = 4 st
ari distincte si
Nc = n2 + 1 = 3 + 1 = 4 coloane.
Fiecare stare va fi de forma (a1 a2 )p cu p = 0, 1, 2, 3, a1 , a2 {0, 1}.
(00)0 si (00)3 vor fi rad
acina respectiv tinta retelei.
Marcajele arcelor sunt de forma p (A, B)/p (A, B), obtinute prin toate combinatiile posibile ale lui (a1 a2 )p si (a1 a2 )p+1 .
Astfel, pentru p = 0 avem:
0 (00, 00) = (00)0 + (00)1 = 00
0 (00, 01) = (00)0 + (01)1 = 01
0 (00, 01) = (00)0 + (10)1 = 10
0 (00, 11) = (00)0 + (11)1 = 11.
iar fiecare arc va fi marcat cu o pereche de forma
0 /0 = a1 a2 /a1 a2 c1
unde c1 = a1 + a2 .
Pe nivelul p = 1, arcele sunt marcate prin perechi din tabelul urmator:
1 (A, B)
00
01
10
11

00
00/000
01/011
10/101
11/110

01
01/011
00/000
11/110
10/101

10
10/101
11/110
00/000
01/011

11
11/110
10/101
01/011
00/000

La ultimul nivel, pentru p = Nc 2 = 2 vom avea 2 (A, 00) = si

2 (00, 00) = 000, 2 (01, 00) = 011, 2 (10, 00) = 101, 2 (11, 00) = 110 (pe ultimul
arc sunt numai simboluri de control).

196

PRELEGEREA 18. CODURI - TABLOU

Reteaua se poate reprezenta grafic astfel:

/000
H
00
00
6
@HH
J
*

J@ HH

HH
J@

HH
J@

J @
HH

H
@
J
H

H
J @

@
H
J
j
H

01/011
/011
- 01
- 01

@
J
H

@H

J @

@HH

@
J
H

@
H J

@
@ HHJ @
HH

00
@
@

@ JH
HH @
@
HH@

@
R
H
@ J

j
H
10/101
/101
- 10

10
@

HH
J
*

H
@

J
H
@
HH
J

HH @ J
@ J

H
HH
@

HH @J

J
H @

J
^

HH@
R

j
H
/110

? 11/110 - 11
11

00/000

00

6
-

mod similar se construiesc codurile tablou obtinute prin produsul

Exemplul 18.3 In
a doua (3, 2)(n2 , k2 ) - coduri bloc. Toate au acelasi numar de stari Ns = 22 =
4, doar adancimea (numarul de coloane) variind n functie de n2 (Nc = n2 + 1).
Reprezentarea grafic
a a retelei este

00 Z
00 Q

: 00

ASQ
JZ
s
3

A J Z
@
AS
S
w

A J
@
AAU
Z

A
@
J Z

XXX
@
A J Z
Z
~
X
z

>

- 01
A J - 01 @
* 01
:
Z

XXX
J
Z
~

A
@

Z
J

>

XXX@

R
JJ
S Z A J

z
X

^. . .

Z

S
A
00 H
J
Z

1 00

S
J HH

AZ J
HH

J
^

S AZ
J
HH

j
1 XXH
~
Z
X

X
z 10

H
j 10 S A - 10
J
HH

:
j
J

Z S A
>

Z S
J
A

S A
J

QQ
Z

J
AU
Z S
PPQ

Q
s
S
w

P
q
Z

J
~
Z
* XXX
z
J
^ 11

- 11
11

marcajul nodurilor fiind realizat similar cu cel din Exemplul 18.2.

18.3

Decodificarea codurilor tablou

Operatia de codificare se realizeaza foarte simplu: fiecare mesaj de informatie de

k1 k2 caractere, se scrie ca o secventa de k2 + 1 grupuri, primele k2 grupuri avand
cate k1 simboluri, iar ultimul . Aceasta secventa traseaza prin retea un drum unic

18.3. DECODIFICAREA CODURILOR TABLOU

197

(00 . . . 0) A1 . . . ANc 2 (00 . . . 0)

de la radacina la tinta. Ceea ce se obtine prin concatenarea iesirilor
0 (00 . . . 0, A1 )1 (A1 , A2 ) . . . Nc 2 (ANc 2 , 00 . . . 0)
va fi un cuvant - cod al (n1 n2 , k1 k2 ) - codului - tablou reprezentat de retea.
Pentru decodificare se poate folosi o varianta a algoritmului Viterbi, cu mici
modificari, necesare trecerii de la codurile convolutionale la coduri bloc.
1. Cuvantul receptionat este mpartit n n2 subcuvinte, fiecare avand n1
valori digitizate (vezi Exemplul 18.4) ale alfabetului - cod.
2. La fiecare nivel p, pentru fiecare arc (Ap , Bp+1 ) se calculeaza metrica
arcului, care este distanta euclidiana dintre al p + 1-lea subcuvant
receptionat si p (Ap , Bp+1 ). Distanta euclidiana dintre x = x1 x2 . . . xn si
y = y1 y2 . . . yn este
dE (x, y) = (x1 y1 )2 + (x2 y2 )2 + . . . + (xn yn )2 .
3. Pentru fiecare nod B al retelei se determina metrica nodului B, astfel:
(a) Metrica nodului radacina este 0;
(b) Pentru un nod Bp+1 Vp+1 (p 0), metrica lui B este cea mai mica
valoare a sumei dintre metrica unui nod Ap Vp si dE ((A)p , (B)p+1 ),
minimul fiind luat dupa toate nodurile din Vp .
4. Arcul selectat n calculul metricii nodului se introduce ntr-un drum posibil, iar toate celelalte arce de pe nivelul respectiv sunt eliminate.
5. Dupa ce s-a calculat metrica nodului tinta, se considera drumul posibil
corespunzator si decodificarea se face prin concatenarea sub-mesajelor
de informatie care marcheaza arcele acestui drum.
Exemplul 18.4 Sa relu
am codul - tablou definit n Exemplul 18.2. Presupunem ca
s-a transmis cuvantul cod a = 011101110 si s-a receptionat mesajul digitizat
b0 = 0.2 0.4 0.4 0.3 0.1 0.9 1.0 0.9 0.6.
Presupun
and ca orice simbol digitizat din intervalul [0.0, 0.5) reprezint
a caracterul binar 0, iar [0.5, 1.0] reprezint
a 1, putem considera ca s-a primit secventa

b = 000001111 deci au aparut 4 erori. Intr-o

decodificare obisnuit
a a codurilor
liniare, deoarece d = 4, erorile nu pot fi corectate. Folosind structura de retea ns
a,
0
acest lucru este realizabil. Sa detaliem pasii decodific
arii cuvantului b .
Metrica nodului rad
acin
a (00)0 este 0.
Prima subsecvent
a de n1 = 3 caractere primite este 0.2 0.4 0.4.
Se calculeaz
a metricile celor patru arce care pleac
a din rad
acin
a:
dE ((00)0 , (00)1 ) = (0.2 0.0)2 + (0.4 0.0)2 + (0.4 0.0)2 = 0.36;
dE ((00)0 , (01)1 ) = (0.2 0.0)2 + (0.4 1.0)2 + (0.4 1.0)2 = 0.76;
dE ((00)0 , (10)1 ) = (0.2 1.0)2 + (0.4 0.0)2 + (0.4 1.0)2 = 1.16;
dE ((00)0 , (11)1 ) = (0.2 1.0)2 + (0.4 1.0)2 + (0.4 0.0)2 = 1.16.
Metricile celor patru noduri de pe nivelul 1 sunt chiar aceste valori.

198

PRELEGEREA 18. CODURI - TABLOU

Urmatorul submesaj primit este 0.3 0.1 0.9. Pentru nodurile de pe nivelul
2, valorile calculate ale metricilor (metrica nodului predecesor plus metrica arcului)
sunt:
(00)1
(01)1
(10)1
(11)1

(00)2 (01)2 (10)2 (11)2

1.27 1.27 0.87 2.42
1.67 1.67 2.87 1.37
1.67 3.27 2.07 2.07
3.27 1.67 2.07 2.07

Minimul pe fiecare coloan

a ale acestor valori (scris ngrosat) reprezint
a metrica
nodului respectiv. Deci nodurile (00)2 si (01)2 au metrica 1.27, (10)2 are metrica
0.87, iar (11)2 are metrica 1.37.
Ultima subsecvent
a de trei caractere digitizate este 1.0 0.9 0.6. Valorile calculate ale metricilor (metrica nodului predecesor plus metrica arcului) drumurilor care
ajung n nodul tint
a sunt:
(00)2
(01)2
(10)2
(11)2

(00)3
3.44
2.44
1.84
1.74

Deci metrica nodului tint

a este 1.74. Ref
ac
and acum traiectoria n sens invers,
se obtine drumul posibil (00)0 (01)1 (11)2 (00)3 , reprezentat n figura

00

00

01
01 Z
01/011

Z 10/101

00
00
Z
3

Z
/110
10
10
Z

ZZ
~

11
11

Prin concatenarea marcajelor arcelor de pe acest drum, rezult

a cuvantul - cod
011101110 (care coincide cu mesajul transmis a) si decodificarea lui - mesajul de
informatie 0110.

18.4

Coduri tablou generalizate (GAC)

Definitia codurilor - tablou se poate extinde pentru a cuprinde si alte clase de coduri
liniare (Hamming, Reed - Muller) sau ciclice (BCH, Reed - Solomon); ceea ce se
obtine este un cod - tablou generalizat (GAC - Generalized Array Codes).
Un GAC este o suma binara de doua sau trei coduri - tablou, completate eventual
cu linii nule. Procedura de constructie a unui astfel de (n, k) - cod C este:
A. Fie C1 un cod - produs prin nmultirea Kronecker GA1 GA2 , unde:
(i) GA1 este o matrice k1 (k1 + 1) de tipul (1);

18.4. CODURI TABLOU GENERALIZATE (GAC)

199

(ii) GA2 = (Ik2 |Jk2 ,n2 k2 ) unde Ik2 este matricea unitate iar J este o matrice cu
toate elementele 1;
(iii) n = (k1 + 1) n2 , kA = k1 k2 .
B. Fie C2 un cod - produs prin nmultirea Kronecker GB1 GB2 , unde:
(i) GB1 este o matrice 1 nB1 cu toate elementele 1;
(ii) GB2 = (G3 |G4 ) este o matrice kB nB2 unde G3 este o matrice cu coloane 0
sau 1, iar G4 este o matrice de tipul (1) cu kB linii. Coloanele lui GB2 pot fi eventual
permutate.
(iii) n = nB1 nB2 .
C. Fie C3 un cod - produs prin nmultirea Kronecker GC1 GC2 , unde:
(i) GC1 = (00 . . . 01) are dimensiunea 1 nC1 ;
(ii) GC2 = (11 . . . 1) are dimensiunea 1 nC2 ;
(iii) n = nC1 nC2 .
D. Codul C este C1 + C2 sau C1 + C2 + C3 unde suma se efectueaza n Z2 ; el
are lungimea n, k = kA + kB respectiv k = kA + kB + 1 simboluri de informatie si
este generat de matricea

!
GA1 GA2
GA1 GA2

sau
GB1 GB2
GB1 GB2
GC1 GC2
In exemplele urmatoare vom prezenta sub forma de coduri GAC unele din cele
mai cunoscute coduri - bloc (liniare sau ciclice).
Exemplul 18.5 Sa consider
am

1 0 0 1

GA1 =
0 1 0 1 , GA2 = (1 1)
0 0 1 1
GB1 = (1 1 1 1), GB2 = (0 1).
Dimensiunile codului sunt
n = 4 2 = 8, k = 3 +
1 = 4. Matricea generatoare va fi

1 1 0 0 0 0 1 1
0 0 1 1 0 0 1 1

G=

.
0 0 0 0 1 1 1 1
0 1 0 1 0 1 0 1
Aceasta corespunde unui cod Reed - Muller RM(1, 3). Daca se ignora ultima
coloan
a (de control), se obtine un (7, 4) - cod Hamming binar.
Aranjarea sub forma de tablou a cuvintelor - cod din cele doua coduri - produs
componente este urmatoarea:
Fie a = a1 a2 a3 a4 un mesaj de informatie. Atunci cuvantul - cod x este dat prin:
0 a4
a1 p1
0 a4
a2 p2
,
x2 =
x1 =
0 a4
a3 p3
0 a4
p4 p5
a1 p1 + a4
a p + a4
= (a1 , a4 + p1 , a2 , p2 + a4 , a3 , p3 + a4 , p4 , p4 + a4 ),
x = x1 + x2 = 2 2
a3 p3 + a4
p4 p4 + a4
unde pi = ai (1 i 3) si p4 = a1 + a2 + a3 sunt simboluri de control.

200

PRELEGEREA 18. CODURI - TABLOU

Exemplul 18.6 Codul RM(1,

4) poate
fi generat cu un cod GAC astfel:

1 0 0 1

GA1 = 0 1 0 1
GA2 = (1 1 1 1)
0 0 1 1

!
0 1 0 1
GB1 = (1 1 1 1)
GB2 =
.
0 0 1 1
Deci n = 4 4, k = 3 + 2 = 5 si

1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1

0 0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 1 1 1 1

G=
0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 .

0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1
0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1
Elimin
and ultimul simbol de control (ultima coloan
a din matricea G) se ajunge
la un (15, 5) - cod binar cu d = 7, care este un cod BCH.
Fie a = a1 a2 a3 a4 a5 un mesaj de informatie. Reprezentarea tabelar
a a cuvintelor
- cod este:
a1 p1 p1 p1
0 a4 a5 a4 + a5
a p p p
0 a4 a5 a4 + a5
x1 = 2 2 2 2
x2 =
,
a3 p3 p3 p3
0 a4 a5 a4 + a5
p4 p4 p4 p4
0 a4 a5 a4 + a5
a1 p1 + a4 p1 + a5 p1 + a4 + a5
a p + a4 p2 + a5 p2 + a4 + a5
x = x1 + x2 = 2 2
,
a3 p3 + a4 p3 + a5 p3 + a4 + a5
p4 p4 + a4 p4 + a5 p4 + a4 + a5
unde pi = ai (1 i 3), p4 = a1 + a2 + a3 sunt simboluri de control.
Exemplul 18.7 Sa plec
am de la
atoarelematrici de baz
a:
urm
1 0 0 1

GA1 = GA2 = 0 1 0 1
0 0 1 1
GB1 = GC2 = (1 1 1 1), GB2 = GC1 = (0 0 0 1).
Se obtine un cod C = C1 + C2 + C3 cu n = 4 4 = 16, k = 3 3 + 1 + 1 = 11 si
matrice generatoare

1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1
0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1

0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1

0 0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 0 1

0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 1 0 1

G=
0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 1 1

0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 1 0 0 1

0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 1 0 1

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 1 1

0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 1
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1
El are d = 4 si este echivalent cu un cod RM(2, 4). Daca se elimina ultimul
simbol de control, se obtine un (15, 11) - cod Hamming binar.

18.5. DECODIFICAREA CODURILOR GAC

Fie a = a1 a2 . . . a11 un mesaj de informatie. Cuvantul - cod x
0
0
0
a1 a2 a3 p1
0 0 0 a10
0 0 0 a10
0
0
0
a a a p
, x3 =
x1 = 4 5 6 2 , x2 =
a7 a8 a9 p3
0 0 0 a10
0
0
0
0 0 0 a10
a11 a11 a11
p4 p5 p6 p7

201
este format din:
0
0
0
a11

a1
a2
a3
p1 + a10
a4
a5
a6
p2 + a10
x = x1 + x2 + x3 =
a7
a8
a9
p3 + a10
p4 + a11 p5 + a11 p6 + a11 p7 + a10 + a11
Exemplul 18.8 Pentru (24, 12) - codul Golay binar extins se poate da urmatoarea
reprezentare GAC:

1 0 0 0 1 1 1 1
!

0 1 0 0 1 1 1 1
1 0 1

GA1 =
GA2 =
0 0 1 0 1 1 1 1
0 1 1
0 0 0 1 1 1 1 1

1 1 1 0 1 1 0 1

GB1 = (1 1 1) GB2 = 1 0 1 1 1 1 0 1
1 0 1 0 1 1 1 1
GC1 = (0 0 1) GC2 = (1 1 1 1 1 1 1 1).
Fie a = a1 a2 . . . a12 un mesaj de informatie.
Pentru obtinerea cuvantului - cod, avem:
a1 a2 a3 a4 p1 p2 p3 p4
x1 = a5 a6 a7 a8 p5 p6 p7 p8
p9 p10 p11 p12 p13 p14 p15 p16
c1
x2 = c1
c1
0
x3 = 0
a12

a9 c2 a10 c3
a9 c2 a10 c3
a9 c2 a10 c3
0
0
0
0
0
0
a12 a12 a12

c4
c4
c4
0
0
a12

a11
a11
a11
0
0
a12

c5
c5
c5
0
0
0
0
a12 a12

deci
x = x1 + x2 + x3 =
a1 + c1
a2 + a9
...
a11 + p3
c5 + p4
a5 + c1
a6 + a9
...
a11 + p7
c5 + p8
a12 + p9 + c1 a12 + p10 + a9 . . . a12 + a11 + p15 a12 + p16 + c5
De remarcat maniera mult mai simpla de codificare, ea reduc
andu-se la adunari
de valori binare (pentru simbolurile de control) si adunari de matrici binare.

18.5

Decodificarea codurilor GAC

Pentru decodificare se poate folosi tot algoritmul lui Viterbi aplicat unei structuri
de retea sub care se pot reprezenta aceste coduri. Structura de retea se construieste
similar cu cea a codurilor - tablou, cu unele mici modificari datorate definitiei cuvintelor - cod, ca sume de doua sau trei alte secvente.

202

PRELEGEREA 18. CODURI - TABLOU

Vom considera reprezentarea cuvintelor unui cod GAC sub forma de tablou cu
n1 linii si n2 coloane. Fie ki numarul de simboluri noi de informatie care pot apare
pe linia i a cuvintelor - cod si t = max {ki }.
1in1

1. Numarul de coloane (adancimea retelei) este Nc = n1 + 1, iar numarul

de stari distincte este Ns = 2t .
2. Fiecare stare de pe coloana p se noteaza (a1 a2 . . . at )p unde ai Z2 (1
i t).
3. Radacina retelei este (00 . . . 0)0 iar tinta (00 . . . 0)n1 .
4. Fiecare arc (Ap , Bp+1 ) de pe nivelul p este marcat cu o pereche
p (A, B)/p (A, B) unde p (A, B) este secventa de simboluri noi de
informatie de pe linia p (eventual ), iar p (A, B) este linia p a cuvantului
- cod.
5. Daca Ap si Bp+1 sunt legate printr-un arc si |p (A, B)| = s, atunci Bp+1 =
Ap + p (A, B)0ts .
6. Daca constructia codului GAC a folosit si codul C3 , atunci fiecare nod
de pe coloana n2 este legat de tinta prin doua arce, marcajul celui de-al
doilea arc fiind complementara marcajului primului arc (pe acest nivel
n2 (A, 00 . . . 0) = ).
In aceasta constructie de retea sunt

n1
Y

2ki drumuri distincte, fiecare din ele

p=1

corespunzand unui cuvant - cod.

Operatiile de codificare/decodificare (inclusiv aplicarea algoritmului Viterbi adaptat) sunt identice cu cele definite la codurile - tablou.
Exemplul 18.9 Relu
am codul definit n Exemplul 18.5. Pentru el se poate construi
o retea n felul urmator:
Sunt necesare Nc = n1 + 1 = 4 + 1 = 5 coloane. Pentru numarul de stari, sa
studiem forma de tablou a cuvintelor cod:
a1 p1 + a4
a p + a4
x= 2 2
a3 p3 + a4
p4 p4 + a4

00 PP
00 X
00 H
:
:

HH

*
XX

P
X

X
PP

HH
X

X
z

q
P

:
- 10 X
Hj

10
10
X

XXX H

X
z 00

00 XX
:

HH XXXX

*
01 X
01

X
z 01 X

:
:

X
X

X
X
HH X

X
X

X
X
z
z
X
XX

H
j
H

11

11

11

18.5. DECODIFICAREA CODURILOR GAC

203

aceast
In
a reprezentare, pe prima linie sunt doua simboluri de informatie (a1 si a4 ),
pe a doua si a treia cate unul (a2 respectiv a3 , a4 nefiind simbol nou), iar pe a patra
linie, nici unul. Deci numarul de stari al retelei este Ns = 22 = 4, fiecare stare fiind
reprezentat
a printr-o secvent
a de t = 2 caractere binare (00, 01, 10, 11).
Functia este definita prin
0 (00, B) = a1 a4 , 1 (A, B) = a2 , 2 (A, B) = a3 , 3 (A, 00) = .
Nodurile si arcele sunt marcate cu valorile date de tabelele urmatoare:
0 (A, B)/0 (A, B)
00
10
01
11
00
00/00 10/11 01/01 11/10
1 (A, B)/1 (A, B) 00
10
01
11
00
0/00 1/11

1/11 0/00

10
01

0/01 1/10
11

1/10 0/01
2 (A, B)/2 (A, B) 00
10
01
11
00
0/00 1/11

10
1/11 0/00

01

0/01 1/10
11

1/10 0/01
3 (A, B)/3 (A, B) 00
00
/00
pentru codul RM(1, 3),
10
/11
01
/01
11
/10
3 (A, B)/3 (A, B) 00
00
/0
pentru (7, 4) - codul Hamming
/1
10
01
/0
11
/1
Exemplul 18.10 Reprezentarea prin retea a codurilor RM(1, 4) si (15, 5) BCH
construite sub forma de GAC n Exemplul 18.6 se realizeaz
a astfel:
Ad
ancimea retelei (numarul de coloane) este Nc = 4 + 1 = 5. Numarul maxim
de simboluri de informatie noi se afla pe prima linie a cuvintelor - cod (a1 , a4 , a5 );
deci reteaua are Ns = 23 = 8 stari distincte.
Functia este definita
0 (000, B) = a1 a4 a5 , 1 (A, B) = a2 , 2 (A, B) = a3 , 3 (A, 000) = .
iar functia :
0 (000, B) = a1 (a1 + a4 )(a1 + a5 )(a1 + a4 + a5 )
1 (A, B) = a2 (a2 + a4 )(a2 + a5 )(a2 + a4 + a5 )
2 (A, B) = a3 (a3 + a4 )(a3 + a5 )(a3 + a4 + a5 )
3 (A, 000) = (a1 +a2 +a3 )(a1 +a2 +a3 +a4 )(a1 +a2 +a3 +a5 )(a1 +a2 +a3 +a4 +a5 )
pentru codul RM(1, 4). Pentru (15, 5) - codul BCH se elimina ultimul bit de control.
Nodurile si arcele sunt etichetate conform tabelelor:
0 /0

000

100

001

101

010

110

011

111

000

000/0000

100/1111

001/0011

101/1100

010/0101

110/1010

011/0110

111/1001

204

PRELEGEREA
18. CODURI - TABLOU
000 P
000 P
000

1
P
P

7
S
P
P

q
q
PP
PP
S
- 100
- 100

100
S

@ S

@ S
- 001
- 001

@
3 001 P

Q
PP
1 @S

1
PP

Q
P
S

q
q
Q @S
PP
PP

Q
: 101

101
101 XX

w
Q@
@
RS

XXX
s
Q

z
X

000 XX

: 000

HHXXX

*
- 010
- 010

X
z
010
@
S
H
>
PP
PP

PP
PP

S@ HH

P
q
H
P
P
q

j
H
@
S

- 110
- 110
110

S@

S @

- 011
- 011
S @
R 011
PP
PP

S
1
1
P
P

S
P
q
q
P
PP
PP
w
S
- 111
111
111

i /i

000

100

000

0/0000

1/1111

100

1/1111

0/0000

001

101

010

110

011

111

0/0011

1/1100

1/1100

0/0011

0/0101

1/1010

1/1010

0/0101

0/0110

1/1001

1/1001

0/0110

111

3 /3

0000

3 /3

0000

000

/0000

000

/000

100

/1111

100

/111

001

/0011

001

/001

101

/110

001
101
010
110
011

respectiv

101

/1100

010

/0101

010

/010

110

/1010

110

/101

011

/0110

011

/011

111

/1001

111

/100

(i=1,2)

De remarcat ca aceasta retea se poate reprezenta folosind numai 4 st

ari n loc de 8:
66
-66
{ - ?
?
?
?

- {

- {
-

- {

- {

- {

- {

- y
-

- y
-

- y
-

- {
-

- {
-

- {
-

--? - ??
? - {
-6 -6
66
-

Cele doua arce care leag

a doua noduri sunt marcate cu etichete complementare.
Exceptie fac arcele de pe primul nivel unde n definitia functiei 0 este complementat numai primul bit (a1 ); ceilalti doi biti de informatie a4 a5 sunt identici pentru
fiecare pereche de arce si formeaz
a marcajele nodurilor succesor de pe nivelul 1:
00, 01, 10, 11.

Bibliografie
[1] J. Adamek - Foundations of Coding, Wiley - Interscience, 1991;
[2] L. Bahl, J. Cocke, F. Jelinek, J. Raviv - Optimal decoding of linear codes for
minimizing symbol error rate, IEEE Inf. Theory, pp. 284-287, Martie 1974;
[3] M. Blaum - A (16, 9, 6, 5, 4) error correcting dc-free block code, IEEE Transactions on Information Theory, vol. 34, 1988, pp. 38-141;
[4] C. Carlet - Codes de Reed - Muller; Codes de Kerdok et de Preparata (teza de
doctorat), PARIS VI, 1990;
[5] G. Cullmann - Coduri detectoare si corectoare de erori, Editura Tehnica, 1972;
[6] S. Guiasu - Teoria Codurilor, Tipografia Universitatii Bucuresti, 1976;
[7] D.G. Hoffman, D.A. Leonard, C.C. Lindner, K.T. Phelps, C.A. Rodger, J.R.
Wall - Coding Theory; The Essentials, Marcel Dekker, Inc, 1991;
[8] B. Honary, G. Markarian - Trellis Decoding of Block Codes, A Practical Approach, Kluwer Academic Publ., 1997;
[9] A. M. Kerdok - A class of low-rate non linear codes, Information and control,
20 (1972), 182-187;
[10] J.H. van Lindt - Coding Theory, Springer Verlag, 1971;
[11] J.H. van Lindt - Introduction to Coding Theory, Springer Verlag, 1982;
[12] W.E.Ryan - A Turbo Code Tutorial, IEEE Trans. comm. pp. 1261-1271, Oct.
1996;

205