Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Asa cum am afirmat ceva mai sus discursul narativ al romanului dezvolta doua
teme, percepute ca forme de cunoastere a sinelui si a lumii.
Prima parte a romanului se centreaza pe povestea de iubire dintre Stefan
Gheorghidiu si Ela. Experienta erosului este o forma de cunoastere, fapt dovedit de ipostazele
diferite in care apare protagonistul. La inceput, personajul traieste iubirea-pasiune. Se
casatoreste din dragoste cu Ela si traiesc in armonie, chiar daca modest din punct de vedere
material. Stefan o transforma pe Ela intr-un ideal de feminitate si traieste senzatia sustragerii
din realitate. Primirea mostenirii de la unchiul Tache declanseaza declinul cuplului, deoarece
lui Stefan i se parea ca sotia lui pare din ce in ce mai atrasa de existenta materiala: As fi
vrut-o mereu feminina deasupra acestor discutii vulgare. Cei doi se despart, moment in care
Gheorghidu experimenteaza iubirea de tip Don Juan. Este vazut aproape in fiecare seara la
bratul unei alte femei, aduncandu-si chiar in patul conjugal o actrita frivola. Acest gest al
personajului trebuie interpretat insa tot din perspectiva cunoasterii. El vrea sa se convinga ca
toate femile sunt la fel si ca Ela nu este cu nimic mai presus. Ba mai mult, gestul tradeaza si o
forma de autopedepsire pentru naivitatea de care a dat dovada atunci cand a vazut-o pe Ela o
fiinta superioara. Personajul resimte insa, nostalgia iubirii pasionale, fapt marturisit de el
insusi: Am reluat legatura cu toate prietenele Elei, dintr-una mi-am facut chiar amanta sa
aflu vesti despre ea. In finalul romanului cititorul descopera o alta ipostaza a protagonistului.
Acesta traieste cu regretul ca nu m-am istovit intr-o frenezie sexuala neintrerupta si ca mor
capabil sa iubesc cu aceeasi pasiune ca la 23 de ani. Se observa aici conditia intelectualui lui
Camil Petrescu, un individ insetata de absolut.
Partea a doua a romanului se constitue intr-un jurnal de camapnie care transcrie
fidel experientele participantului direct pe frontul Primului Razboi Mondial. Stefan Gheorghidiu
isi constientizeaza limitarea propriului eu si de aceea decide sa cunoasca o noua experienta,
cea a razboiului. Pe front insa, descopera ca adevarata realitate este diferita de imaginea
razboiului cel adevarat despre care a aflat din carti. Frontul nu-i ofera imaginea unor acte de
eroism, ci haos, dezordine, ordine contradictorii ale superiorilor. Absurdul razboiului este
evidentiat de secventele narative in care Gheorghidiu la varful al avangardei romane urca
imreuna cu propriul batalion muntele Magura, iar cand ajunge in varf descopera ca armata
romana isi are intoarse tunurile spre propriile trupe. Spaima in fata mortii, dimensiunea
apocaliptica a razboiului ating punctul culminant in capitolul intitulat ne-a acoperit pamantul
lui Dumnezeu. Pe frontul de lupta, personajul-narator reuseste sa se detaseze de drama sa
individuala, de povestea de iubire dintre el si Ela Nevasta-mea, amantul ei, minciunile si
bucuriile lor sunt nesemnificative in fata suferintei acestor oameni dintre care unii vor muri in
10-15 minute. Detasarea de trecut ii favorizeaza aparitia sentimentului de camaraderie fata
d cei alaturi de care lupta. Combatantii romani devin pentru el soldatii mei, camarazii mei,
singurii ce conteaza pentru mine.
Viziunea despre lume a autorului se evidentiaza si prin relatia incipit-final. Daca in
proza tradiionala omogenitatea lumii era redata prin simetria incipit-final, in proza moderna,
care reflecta lumea interioara, faramitata a individului, incipitul si finalul nu mai pot urma
aceeasi logica a simetriei.
Incipitul este realizat in maniera prozei realiste, prin fixarea exacta a cronotopului:
In primavara anului 1916 luam parte ca proaspat sublocotenent la amenajarea fortificatiilor
de pe Valea Prahovei intre Bucuresti si Predeal. Modernitatea romanului consta in faptul ca
aceasta realitate exterioara este filtrata in continuare de subiectivitatea naratorului personaj.
Acesta consemneaza, in roman, artificialitatea frontului Zece porci tiganesti, cu boturi
puternice ar putea darama in mai putin de o jumatate de zi toatea aceste fortificatii. Incipitul
surprinde si discutia de la popota ofiterilor pe marginea unui banal subiect despre un sot care
ucigandu-si nevasta acuzat de infidelitate a fost achitat la tribunal. In timpul acestei discutii,