Sunteți pe pagina 1din 1

Mihai Eminescu - La Bucovina

N-oi uita vreodat, dulce Bucovin,


Geniu-i romantic, munii n lumin,
Vile n flori,
Ruri resltnde printre stnce nante,
Apele lucinde-n dalbe diamante
Peste cmpii-n zori.
Ale sorii mele plngeri i surse,
ngnate-n cnturi, ngnate-n vise
Tainic i uor,
Toate-mi trec prin gndu-mi, trec pe dinainte,
Inima mi-o fur i cu dulci cuvinte
mi optesc de dor.
Numai lng snu-i geniile rele,
Care mi descnt firul vieii mele,
Parc dormita;
M lsar-n pace, ca s cnt n lume,
S-mi visez o soart mndr de-al meu nume
i de steaua mea.
Cnd pe bolta brun tremur Selene,
Cu un pas melodic, cu un pas alene
Lin n calea sa,
Eol pe-a sa arp blnd rsuntoare
Cnt-a nopii dulce, mistic cntare,
Cnt din Valhala.
Atunci ca i silful, ce n-adoarme-n pace,
Inima mi bate, bate, i nu tace,
Tremur uor,
n fantazii mndre ea i face cale,
Peste muni cu codri, peste deal i vale
Mn al ei dor.
Mn doru-i tainic colo, nspre tine,
Ochiul mi sclipete, genele-mi sunt pline,
Inima mi-i grea;
Astfel totdeauna, cnd gndesc la tine,
Sufletul mi-apas nouri de suspine,
Bucovina mea!