Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
.
t
t
a
w
.
w
w
w
Zaharul
w
o
a
.w
o
r
.
t
t
a
.w
a
w
.
w
w
w
o
r
tt.
w
w
a
w
.
w
w
w
o
r
.
tt
o
r
.
t
t
a
.w
o
r
.
tt
w
w
a
w
.
w
w
w
r
.
t
t
a
w
w
o
o
r
tt.
w
.
w
w
w
.
w
w
w
r
.
t
at
w
o
w
o
intrarea in fabrici. Actualmente Cuba este cea de-a patra fort mondial in
producerea de zahr din trestie de zahr alturi de Brazilia, India, Mexic. Trestia
de zahr face parte din familia Gramineelor, se cheam stiintific Saccharum
officinarum, creste inalt de 2 - 4 m si contine in mduva tulpinii in jur de 14 %
zahr. Ocup pe glob circa 11, 3 milioane hectare.
Trestia de zahr este o plant a regiunilor calde, tropicale si subtropicale,
unde nu exist iarn, iar temperatura medie anual nu scade sub 16 (Tri
favorizate : Mexic, Cuba India, Brazilia). Pentru recolte mai este necesar o
cantitate mare de precipitatii. Pe teritoriul Cubei plou anual nsumat circa 750 1900 l pe metru ptrat.
o
r
.
t
t
a
.w
o
r
.
tt
a
w
.
w
w
w
o
r
tt.
w
w
a
w
.
w
w
w
o
Anul
Zahr din trestie pe glob %
Zahr din sfecl pe glob %
a
.w
.
t
t
a
w
.
w
w
w
r
.
tt
o
r
tt.
o
r
.
t
t
a
.w
w
w
a
w
.
w
w
w
w
.
w
w
r
.
t
t
a
w
w
o
r
.
t
at
w
o
w
.
w
w
w
w
o
a
.w
.
t
t
a
w
.
w
w
w
Franta (409. 000 ha), Germania (423. 000 ha), Italia (281. 000 ha), Marea
Britanie 187. 000 ha, Cehia + Slovacia (180. 000 ha), Spania (146. 000 ha),
Ungaria (121. 000 ha), Iugoslavia (80. 000 ha), Bulgaria (66. 000 ha), Belgia
(65. 000 ha), Romnia (240. 000 ha).
In raport cu suprafata arabil, suprafete mari cu sfecl de zahr se mai
cultiv in Danemarca, Olanda si Suedia. In America de Nord sfecla de zahr se
seamn pa circa 600 mii hectare. Un hectar cultivat cu sfecl de zahr poate s
produc peste 50 tone de rdcini. Productiile medii la hectar, care se obtin pe
suprafete mari, sunt ins mai mici de 50 de tone.
Astfel in Belgia se produce circa 50 t, in Franta 44 t, in Germania 55 t, in
Italia 37 t, in S. U. A. 40 t, in Olanda 48 t etc. Dac ne gndim c din 100 kg de
rdcini se obtin circa 14 kg de zahr cristalizat, deducem din productia de
rdcini de sfecl de pe un hectar se obtin 7000 - 8100 kg zahr. Sunt multe
situatii cnd sfecla de zahr a produs un vagon de zahr cristalizat la hectar.
o
r
.
t
t
a
.w
a
w
.
w
w
w
o
r
tt.
w
w
a
w
.
w
w
w
o
r
.
tt
o
r
.
t
t
a
.w
o
r
.
tt
w
w
a
w
.
w
o
r
tt.
w
w
Dup cum se stie, zahrul constituie unul din alimentele de baz ale
omului. Valoarea lui alimentar este dat de cantitatea mare de energie pe care o
produce in organism si de rapiditatea si gradul in care se asimileaz. In timp ce 1
kg de pine neagr asigur organismului 2200 de calorii, iar 1 kg de carne de
vac 1500 de calorii, un kilogram de zahr asigur circa 4000 calorii. In
organism zahrul se asimileaz in numai 15 minute de la consumare, in timp ce
la alte alimente asimilarea se produce dup 60 - 90 de minute. Acestea sunt
motivele pentru cerinta tot mai mare de zahr.
Dar in afar de zahr, sfecla de zahr se poate intrebuinta la fabricarea
spirtului. Din 100 de rdcini, cu 17 % zahr, rezult circa 10 l alcool absolut,
iar de la un hectar cultivat cu sfecla de zahr se por obtine pn la 3000 l de
alcool absolut. O important deosebit au reziduurile industriale rezultate in
urma extragerii zahrului. Astfel melasa, un lichid gros de culoare brun, cara
w
w
r
.
t
t
a
w
w
o
w
.
w
w
w
.
w
r
.
t
at
w
o
w
o
a
.w
.
t
t
a
w
.
w
w
w
o
r
.
t
t
a
.w
a
w
.
w
w
w
o
r
tt.
w
w
a
w
.
w
w
w
o
r
.
tt
o
r
.
t
t
a
.w
o
r
.
tt
w
w
a
w
.
w
w
w
r
.
t
t
a
w
w
o
o
r
tt.
w
.
w
w
w
.
w
w
w
r
.
t
at
w
o