Sunteți pe pagina 1din 3

Relatia dintre Stefan si Ela

Romanul Ultima Noapte de dragoste, intaia noapte de razboi scris de Camil


Petrescu este un roman modern subiectiv, aparut in anul 1930.Romanul are ca teme
principale iubirea si razboiul si prezinta conditia intelectualului in relatie cu iubirea,
razboiul si societatea. Acest volum inedit ca structura narativa in peisajul epocii este
romanul unui razboi pe doua fronturi: cel al iubirii conjugale si cel al razboiului
propriu-zis, ceea ce-I pricinuieste eroului :un neintrerupt mars, tot mai adanc in
constiinta( Perpessicius).
Structural opera cuprinde 2 parti, semnalate prin titlu:Ultima noapte de
dragoste indicand idea de final al iubirii si intaia noapte de razboi facand
trimitere la evocarea Primului Razboi Mondial.
Numeralele ultima siintaia evidentiaza trecerea de la o experienta existentiala
la alta, iar substantivul noapte primeste o conotatie simbolica, sugerand idea unei
experiente tragice, triste.
Experienta iubirii, care da substanta primei parti a romanului este actualizata prin
rememorarea relatiei lui Stefan Gheorghidiu cu Ela. A doua parte creeaza iluzia
t.emporalitatii in desfasurare, prin consemnarea evenimentelor care se petrec pe
front. Artificiul compozitional din incipitul romanului discutia de la popota ofiterilor
referitoare la un fapt divers din presa vremii permite aducerea in prim plan a uneia
din temele principale ale romanului: problematica iubirii
Relatia dintre Stefan si Ela este evidentiata prin portretele construite de narrator.
Din punct de vedere al incadrarii intr-un anumit tipar, intr-o tipologie estetica ,
Stefan Gheorghidiu este personajul principal si beneficiaza de un portret moral
realizat in mare parte din gandurile lui, prin monologul interior, el analizand ,
alternand sau interferand aspect ale planului interior cat si ale planului exterior. In
comparatie cu Stefan Ela ilustreaza tipul cochetei, interesata de viata sociala si de
aspectele materiale.
Stefan Gheorghidiu este student la Filozofie , lipsit de mijloace material deosebite,
deoarece tatal sau risipise averea in initiative culturale. In facultate el o cunoaste
pe Ela, o tanara cu aceleasi posibilitati material, de care nu se indragosteste de
prima data, deoarece prefera fetele oachese, iar Ela era blonda.Cu toate acestea,
fiind una dintre cele mai frumoase fete ale facultatii de litere si datorita insistentelor
acesteia, intre cei doi se infiripa o poveste de iubire, pusa la inceput pe semnul
orgoliului, orgoliul a construit baza viitoarei mele iubiri, mai ales ca beneficia de
admiratia tuturor : incepusem totusi sa fiu magulit de admiratia pe care o avea
toata lumea pentru mine, fiindca eram atat de patimas iubit de una dintre cele mai
frumoase studente.

Cuplul traieste o perioada linistit , cu iluzia comuniunii perfecte : Stefan e magulit ca


universal lor este dominat de prezenta sa spiritual si ca Ela il priveste cu admiratie,
considerandu-l o autoritate absoluta, edificatoare in acest sens fiind scena in care
cei doi au o discutie despre ce este filozofia.
Orgoliul personajului principal este dovedit si de atitudinea de la cina de la unchiul
Tache , cand Stefan observa ochii umezi de admiratie ai sotiei sale. Pe tot
parcursul cinei, Ela a sustinut cu tarie toate afirmatiile sotului sau, relatia lor
bazandu-se pe un mentor spiritual, care intregeste implicarea pasionala, afectiva a
amandurora.
Primirea mostenirii favorizeaza aparitia diversiunilor in cuplu, intrucat pentru Stefan
aceasta inseamna posibilitatea de a se desprinde de lumea meschina a Capitalei, in
timp ce pentru Ela aceasta inseamna o cale de acces in intimitatea lumii
moderne.Lumea mondena in care Ela se va integra perfect, este, pentru Stefan ,
prilejul de a trai suferinte intense, provocate de gelozie. Daca in prima parte a
relatiei lor iubirea sta sub semnul orgoliului, treptat, sentimentul care domina
devinde gelozia.
Excursia la Odobesti declanseaza criza de gelozie a personajului, care pune sub
semnul indoielii fidelitatea sotiei, orice element exterior provoaca in sufletul sau
catastrofe chinuitoare. Compania insistenta a domnului G., asezarea Elei la masa
langa el, gesturile familiar (mananca din farfuria lui) sunt tot atatea prilejuri de
observatie atenta si framantare interioara care provoaca eroului o chinuitoare
suferinta, nu numai din orgoliu, deziluzie si neputinta, dar si pentru ca se sileste sasi ascunda chinurile (Ma chinuiam launtric ca sa par vessel [] si eu ma simteam
imbecil si ridicul. Intre cei doi soti intervine o tensiune stanjenitoare, cu scurte
perioade de impacare. La petrecerile mondene dl.G era mai rezervat fata de sotia
lui Gheorghidiu, dar acesta continua sa-I spioneze.
Relatiile dintre cei doi soti se modifica radical, iar tensiunile , despartirile si
impacarile devin un mod de existent cotidian pana cand Stefan este concentrat in
preajma intrarii Romaniei in razboi. Ela se muta la Campulung, pentru a fi mai
aproape de el, iar relatia lor pare sa revina la normal.Chemat cu insistenta la
Campulung, Stefan obtine cu greu permisia, dar descopera ca Ela e interesata de
asigurarea viitorului ei in cazul mortii lui pe front. Cand il vede pe G. pe strada, e
convins ca Ela il insala, desi nu are nicio dovada concreta, asa cum nu a avut de
altfel niciodata.
Pentru Gheorghidiu, esecul in iubire e un esec in planul cunoasterii. Conflictul
interior al lui Stefan vizeaza incertitudinea si orgoliul personajului in iubire, in
perspectivele aspiratiei spre iubirea absoluta.Cele doua experiente fundamentale
pe care le traverseaza- iubirea si razboiul se ilumineaza reciproc, producand
transformarea sa.Din barbatul orgolios, adept al iubirii unice, Stefan devine un om
indifferent, rece, detasat si ironic. Nicolae Manolescu spunea ca singurele

evenimente veritabile nu sunt acelea obiective, ci acelea din constiinta lui


Gheorghidiu.
Osciland intre certitudine si incertitudine, sperand in refacerea casniciei si a iubirii,
personajul constientizeaza importanta Elei in viata sa si implicit ,a iubirii: Simteam
ca femeia aceasta era a mea in exemplar unic, asa ca eul meu, ca mana mea, ca ne
intalnisem de la inceputul lumii, peste toate devenirile amandoi si aveam sa pierim
amandoi.
Tudor Vianu afirma ca Ultima noapte de dragoste intaia noapte de
razboispune povestea studentului in filozofie Stefan Gheorghidiu, care odata cu
razboiul traieste agonia si moartea iubirii.
Consider ca eroarea lui Stefan consta in asumarea orgoliului ca mod de a fi in lume.
De aceea, ceea ce distruge cuplul este intoleranta orgolioasa a lui Gheorghidiu.
Relatia dintre cele doua personaje ilustreaza drama incertitudinii, a
incompatibilitatii, care duc la instrainare, la suferinta si la pierderea increderii in
puterea magica a iubirii de a uni destine si suflete.